Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 1051/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1051/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 24-06-2014 în dosarul nr. 5567/63/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1051
Ședința publică de la 24 Iunie 2014
Președinte: - N. D.
Judecător: - Florența C. C.
Judecător: - L. M. L.
Grefier: - A. P.
Pe rol, judecarea recursului formulat de contestatoarea P. F. împotriva sentinței civile nr. 2158/04.03.2013, pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata C. DE P. A MINISTERULUI APĂRĂRII NAȚIONALE, având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat instanței că prin încheierea de ședință din data de 04.06.2013, judecarea cauzei a fost suspendată în baza dispozițiilor art. 242 alin. 1 pct. 2 Cod procedură civilă, pentru lipsa nejustificată a părților și că, potrivit referatului întocmit de grefă, la data de 05.06.2014 s-a dispus, din oficiu, repunerea pe rol a cauzei pentru constatarea perimării, după care;
Instanța a invocat din oficiu excepția perimării recursului formulat în cauză, potrivit dispozițiilor art. 248 Cod procedură civilă, având în vedere că de la ultimul act de procedură îndeplinit în cauză a trecut mai mult de un an din vina exclusivă a părților, și a trecut la deliberări asupra excepției.
CURTEA
Asupra recursului de față.
Prin Sentința nr.3467/11.03.2011, pronunțată de Tribunalul D. Secția Conflicte de munca si Asigurări Sociale in dosarul_ a admis excepția necompetenței teritoriale invocate din oficiu de instanța iar cauza a fost declinată la Tribunalul București secția Conflicte de Muncă si Asigurări Sociale .
Tribunalul municipiului București, la rândul său, a admis excepția necompetenței teritoriale a declinat competența de soluționare a contestației în favoarea Tribunalului D. - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și constatând ivit conflictul negativ de competență a înaintat cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de competență.
Prin decizia nr. 6948/13 noiembrie.2012 Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului D..
După soluționarea conflictului negativ de competență cauza a fost înregistrată la Tribunalul D. sub același număr .
Prin sentința nr.2158/04.03.2013, pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._ s-a respins contestația formulată de contestatorul P. F. prin SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE ÎN REZERVĂ ȘI ÎN RETRAGERE - FILIALA C. cu sediul în mun. C., .. 84 în contradictoriu cu intimata C. DE P. A MINISTERULUI APĂRĂRII NAȚIONALE cu sediul în mun. București, .. 7-9, sector 6, având ca obiect contestație decizie de pensionare nr._ din data de 31.12.2010
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut:
Contestatorul a beneficiat de pensie de serviciu stabilită conform Legii nr.164/2001.
În condițiile Legii nr. 119/2010 drepturile sale de pensie au fost recalculate, fiind emisă decizia de pensie nr._/31.12.2010, contestată în cauză, cu consecința reducerii cuantumului acestora.
Conform prevederilor Legii nr. 119/2010, pensiile de serviciu ale militarilor, alături de alte pensii serviciu, au devenit pensii în înțelesul Legii nr. 19/2000 așa cum a fost modificată și completată ulterior. Recalcularea acestora s-a realizat prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii, utilizându-se algoritmul de calcul prevăzut de Legea nr.l9/2000 și respectându-se metodologia stabilită prin Hotărârea de Guvern nr.735/21.07.2010.
Astfel, potrivit art.1 lit. a, b din Legea 119/2010 „Pe data intrării in vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislației anterioare, devin pensii in interesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si Alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările si completările ulterioare: a) pensiile militare de stat; b) pensiile de stat ale polițiștilor și ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor;
În art. 3 alin 3 se prevede că „În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, se elaborează metodologia de recalculare a pensiilor prevăzute la art. 1, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.”.
Potrivit art. 4 alin 1 lit. a „Recalcularea pensiilor prevăzute la art. 1 se realizează de către instituțiile in evidența cărora se află persoanele beneficiare, după cum urmează: a) într-o perioadă de 5 luni de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 3 alin. (3), pentru pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) și b)”.
Conform art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 735/2010 "pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) și b) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cuvenite sau aflate în plată, se recalculează conform algoritmului de calcul utilizat de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, într-o perioadă de 5 luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri", prin determinarea stagiilor de cotizare și punctajelor medii anuale, pe baza veniturilor realizate lunar de către beneficiari și stabilirea cuantumului fiecărei pensii (art. 2).
În raport de dispozițiile legale interne, incidentă în cauză, așa cum au fost redate mai sus, s-a dispus a se analiza dacă în speță au fost respectate dispozițiile art. 1 Protocolul 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului (prima critică a contestatorului) și, în raport de acestea, dispozițiile art. 20 din Constituție, sens în care instanța constată că:
Curtea Europeană a reținut constant în jurisprudența sa că drepturile de asigurări sociale, respectiv pensia, constituie un drept patrimonial .
Însă, având in vedere cele două componente ale pensiei de serviciu, precum și faptul ca a doua componentă, suplimentul din partea statului, se acordă numai în măsura în care există resursele financiare necesare, suprimarea pentru viitor a acestei componente, fără afectarea parții contributive, nu poate avea semnificația unei exproprieri.
În acest sens, Curtea Europeana a Drepturilor Omului (în hotărârea pronunțată în Cauza Muller contra Austriei, 1972), a subliniat faptul că, deși art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție garantează drepturile patrimoniale ale unei persoane care a contribuit la sistemul de asigurări sociale, “acest text nu poate fi interpretat in sensul că acea persoană ar avea dreptul la o pensie .”.
De asemenea, într-o altă speță, Curtea a statuat că dreptul la pensie „nu poate fi interpretat ca garantând beneficiarului primirea unei pensii de o anumită valoare (Dumanovski v. FYROM). Prin urmare, statele au dreptul de a modifica suma plătită, in acord cu o politică economică rezonabilă".
Curtea a mai considerat că este la libera apreciere a statului să stabilească ce beneficii sunt plătite persoanelor din bugetul de stat. Statul poate introduce, suspenda sau înceta plata acestor beneficii prin modificări corespunzătoare ale legislației. D. din momentul în care o dispoziție legală în vigoare prevede plata anumitor beneficii și condițiile legale sunt îndeplinite, autoritățile nu pot, în mod deliberat, să refuze plata acestora, atâta timp cât acele dispoziții legale sunt încă în vigoare (Kechko contra Ucrainei) .
De asemenea, Curtea nu a exclus dreptul statului de a adopta, în domeniul civil, prevederi legale noi care să reglementeze drepturi ce decurg din vechea legislație. Dimpotrivă statul se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea și intensitatea politicilor sale în acest domeniu, modificările legislative fiind în competența de apreciere a statului ( în speță, intervenția statului s-a făcut prin lege, așa cum cere art. 1 din Protocolul adițional).
Pe de altă parte Curtea a stabilit că dacă scopurile avute în vedere sunt justiția socială și bunăstarea economică a statului, aceste scopuri sunt considerate legitime.
În ce privește principiul proporționalității acesta presupune existența unui echilibru just între scopul vizat și mijloacele folosite și există acest echilibru dacă persoana nu trebuie să suporte o sarcină excesivă.
În materie de pensie, Curtea acceptă chiar reduceri substanțiale ale cuantumului pensiei si/sau ale altor beneficii de asigurări sociale fără a ajunge la concluzia încălcării articolului 1 al Protocolului nr. 1 (T. c. Suediei; Jankovic c Croația* Lenz c. Germaniei e - Domalewski c. Polonia* etc).
Aceeași a fost interpretarea pe care a dat-o Curtea Europeană a Drepturilor Omului și în motivarea deciziei de inadmisibilitate pronunțată la 07.02.2012 în cauzele conexate A. M. F., Judita V. T., E. T., M. M. L. G. impotriva României (nr._/11,_/11,_/11,_/11,_/11), prin care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat neîncălcarea de către Statul român a dispozițiilor articolului 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenție, sub aspectul transformării pensiilor speciale in pensii in sistemul public, in temeiul Legii nr. 119/2010.
În concluzie, CEDO a susținut că, în anumite condiții, un drept la pensie poate fi asimilat dreptului de proprietate, dar nu se poate garanta dreptul la un anumit cuantum al pensiei, acesta putând crește sau scădea in funcție de „politica economica rezonabilă" a unui stat.
Referitor la critica privind încălcarea art. 15 alin. (2) din Constituție, ce reglementează principiul neretroactivității legii, potrivit căruia “legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile” instanța a constatat că această critică a făcut și obiectul unor excepții de neconstituționalitate soluționate de Curtea Constituțională prin deciziile nr. 871/28.06.2010 și 873/28.06.2010 prin care a statuat că nu există o încălcare a art. 15 alin. (2) din Constituție, respectiv a principiului neretroactivității legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor nu contravin prevederilor acestor dispoziții constituționale .
Față de aceste considerente instanța, a constatat că decizia contestată a fost emisă cu respectarea dispozițiilor legale, prevederile ce au stat la baza recalculării pensiei, fiind declarate constituționale prin deciziile nr. 871/28.06.2010 și nr. 873/28.06.2010 ale Curții Constituționale și a respins cererea întrucât măsura recalculării pensiei de serviciu cuvenită reclamantului a fost una legala, ea producându-și efectele doar de la data intrării în vigoare a Legii nr. 119/2010.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs contestatoarea P. F. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În ședința publică de la 04 iunie 2013 s-a dispus suspendarea cauzei în baza art. 242 alin. 1 pct. 2 Cod procedură civilă pentru lipsa părților.
Cauza a fost repusă pe rol, din oficiu, la data de 06.06.2014, fiind propusă pentru perimare și primind termen la data de 24 iunie 2014.
Potrivit art. 248 alin. 1 Cod procedură civilă, orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an, iar potrivit art. 252 alin. 1 teza I Cod procedură civilă, perimarea se constată din oficiu sau la cererea părții interesate.
De asemenea, în conformitate cu disp art. 252 alin. 1 teza II Cod procedură civilă, s-a dispus citarea în cauza cu mențiunea perimării, pentru a se asigura dreptul la un proces echitabil al părților, în componenta sa de acces la instanță, titularul cererii fiind în acest mod în cunoștință de cauză și având în mod real și efectiv posibilitatea să se apere în privința excepției.
Constatând că de la data de 4.06.2013 de când s-a dispus măsura suspendării în baza art. 242 alin. 1 pct. 2 Cod procedură civilă, prezenta cauză a rămas în nelucrare mai mult de un an din vina părții interesate, neîndeplinindu-se niciun act de procedură în vederea judecării pricinii, în baza art. 248 și următoarele Cod procedură civilă, urmează a se constata perimat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată perimat recursul formulat de contestatorul P. F. împotriva sentinței civile nr. 2158/04.03.2013, pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata C. DE P. A MINISTERULUI APĂRĂRII NAȚIONALE.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 24 Iunie 2014
Președinte, N. D. | Judecător, Florența C. C. | Judecător, L. M. L. |
Grefier, A. P. |
Red.Jud.M.L.L./4.07.2014
Tehn.I.C./ex.2/03.07.2014
Jud.Fond/ C. Uncheașu
| ← Recalculare pensie. Hotărâre din 28-01-2014, Curtea de Apel... | Contestaţie privind alte drepturi de asigurări sociale.... → |
|---|
