Recalculare pensie. Hotărâre din 12-11-2014, Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 12-11-2014 în dosarul nr. 2945/63/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 4287
Ședința publică de la 12 Noiembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE - M. M.
Judecător - E. S.
Grefier - V. R.
x.x.x
Pe rol, judecarea apelului declarat de pârâta C. JUDEȚEANĂ DE PENSII D., cu sediul în C., .. 14, județ D. împotriva sentinței civile nr. 3406 din 5 iunie 2014, pronunțată de Tribunalul D., în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant S. I., domiciliat în C., ., cartier Piața Gării, ..2, ., având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns apelanta pârâtă C. JUDEȚEANĂ DE PENSII D., reprezentată de consilier juridic A.M. și intimatul reclamant S. I., personal.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care a învederat că apelul a fost declarat și motivat în termen legal, după care:
Intimatul reclamant a depus la dosar precizări la răspunsul C.J.P. D. la întâmpinarea sa.
Consilier juridic A.M., pentru apelanta pârâtă, a învederat instanței că pârâta s-a adresat Primăriilor comunelor L., Sadova și Drăgotești, județ D. să comunice dacă pentru normele realizate de reclamantul S. I. s-au plătit contribuții bănești iar în caz afirmativ să comunice statele de plată, însă până la această dată s-a primit răspuns numai de la Primăria Drăgotesti. A solicitat un nou termen pentru a depune răspunsul la adresele înaintate celorlalte două primării, respectiv Primăria L. si Primăria Sadova. A depus la dosar copii ale adreselor precum și răspunsul primit de la Primăria Drăgotesti.
Intimatul reclamant s-a opus la cererea de amânare, arătând că la dosarul cauzei există adeverințe eliberate de aceste primării, astfel că nu este necesar un nou răspuns.
Instanța, analizând, a respins cererea de probatorii formulată de reprezentantul apelantei pârâte și constatând că nu mai sunt formulate alte cereri a apreciat cauza în stare de judecată și a acordat cuvântul asupra apelului:
Consilier juridic A.M., pentru apelanta pârâtă, a expus motivele scrise, în raport de care a solicitat admiterea apelului, admiterea exceptiei inadmisibilității invocată prin motivele de apel iar pe fond respingerea actiunii.
Intimatul reclamant a solicitat respingerea apelului ca nefondat, respingerea exceptiei de inadmisibilitate, precizând că în opinia sa nu era necesar să se adreseze și C.N.P.P.
CURTEA
Asupra apelului civil de față:
Prin sentința civilă nr. 3406 din 5 iunie 2014, pronunțată de Tribunalul D., în dosar nr._, s-a respins excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâta C. JUDEȚEANĂ DE PENSII D..
S-a admis acțiunea formulată de reclamantul S. I., în contradictoriu cu intimata C. Județeană De Pensii D..
A fost obligată pârâta C. JUDEȚEANĂ DE PENSII D. să recalculeze pensia reclamantului și să emită o nouă decizie cu luarea în considerare a adeverințelor nr. 3578/13.06.2013 emisă de Primăria Comunei Sadova - 3298/30.05.2013 emisă de Primăria Comunei L., 6346/10.10.2013 emisă de Primăria Drăgotești.
A fost obligată pârâta către reclamant la achitarea diferențelor de drepturi rezultate în urma recalculării cu începerea de la 13.01.2014.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
În conformitate cu dispozițiile art 137 alin (1) C. proc civ, "instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în torul sau în parte,administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei"
Potrivit art. 149 din Legea 263/2010 "(1)deciziile de pensie emise de casele teritoriale de pensii și de casele de pensii sectoriale pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia Centrală de Contestații…(2) procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă procedură administrativă prealabilă, obligatorie fără caracter jurisdicțional…(4) deciziile de pensie necontestate în termenul prevăzut la alin. (1) sunt definitive"
Potrivit art.6 alin.1 din CEDO „ orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță independentă și imparțială(…) care va hotărî(…) asupra contestațiilor privind drepturile și obligațiile sale cu caracter civil(…)
Tribunalul a constatat, așadar incidența a două norme ce impun o conduită diferită: pe de o parte norma internă ce impune obligarea cetățeanului la o procedură administrativă, prealabilă, fără caracter jurisdicțional și în fața unui organ lipsit de prerogative jurisdicționale și, pe de altă parte, norma europeană ce consacră dreptul cetățeanului la o justiție imparțială și într-un termen rezonabil, în fața unei instanțe independente și imparțiale
In raport de această situație tribunalul s-a raportat la dispozițiile constituționale și la jurisprudența Curții Europene de justiție
Trebuie reamintit că, potrivit art.20 din Constituția României, intitulat „ Tratatele Internaționale privind Drepturile Omului „: „ Dispozițiile constituționale privind Drepturile și Libertățile Cetățenești, vor fi interpretate și aplicate în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu Pactele și cu celelalte Tratate la care România este parte . Dacă există neconcordante între Pactele și Tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile „.
Împrejurarea că, în examinarea normelor interne Curtea Constituțională a României, a decis că nu este vorba de o încălcare a dispozițiilor Constituționale, nu împiedică judecătorul național să facă aplicarea dispozițiilor art. 20 din legea fundamentală și să dea prioritate Pactelor și Tratatelor privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care România este parte .
Această idee și-a găsit consacrarea și în practica Curții de Justiție a Comunităților Europene care a statuat „ judecătorul național însărcinat să aplice, în cadrul competentei sale, dispozițiile dreptului comunitar, are obligația de a asigura realizarea efectului deplin a acestor norme, împotriva oricărei dispoziții contrare a legislației naționale, chiar ulterioară, fără a solicita sau a aștepta eliminarea prealabilă a acesteia pe cale legislativă sau de instanța de control constituțional ( Hotărârea Curții din 9 martie 1978, în cauza Amministrazione delle finanze dello Stato c Simmenthal, 106/77, R..p.629).
In plus, în temeiul priorității Dreptului Comunitar, „ dispozițiile Tratatului și actele instituțiilor direct aplicabile au ca efect, în raporturile lor cu dreptul intern al statelor membre și ca urmare a intrării lor în vigoare, nu doar a face inaplicabilă, potrivit legii, orice dispoziție contrară a legislației naționale existente, ci și – deoarece aceste dispoziții fac parte integrantă, cu rang de prioritate, din Ordinea juridică aplicabilă pe teritoriul fiecăruia dintre statele membre – de a împiedica formarea valabilă a unor noi acte legislative naționale, în măsura în care acestea ar fi incompatibile cu normele comunitare ( Hotărârea Curții 106/77- pct 17).
In exercitarea atribuțiilor stabilite de lege, tribunalul, ca judecător național, examinează cauza prin raportare la normele europene în condițiile în care Constituția și Legea internă aplicabilă (Legea 85/2006) nu cuprinde dispoziții mai favorabile ci dimpotrivă .
Dintr-o altă perspectivă ce derivă din chiar dispozițiile legale pe care instanța le constată în dezacord cu normele europene, tribunalul a apreciat că procedura obligatorie este lipsită de o finalitate practică și nu face decât să tergiverseze judecarea pricinii în termenul rezonabil.
Potrivit art.151 alin (2) din Lege "hotărârile prevăzute la art. 150 alin.(3) – respectiv ,cele emise de comisia de contestații pot- fi atacate la instanța judecătorească competentă, în termen de 30 de zile de la comunicare"
Norma nu condiționează posibilitatea atacării hotărârii emise de comisie de faptul admiterii sau neadmiterii contestației, de faptul de a câștiga sau a pierde raportat la propriul interes. In condițiile în care, oricare ar fi soluția adoptată de comisie, contestatorului i se rezervă posibilitatea de a se adresa instanței competente, procedura prealabilă rămâne fără finalitate.
Desigur, în condițiile în care contestația i-a fost soluționată în mod favorabil, se pune în discuție existența unui interes în a formula o acțiune în justiție, dar existența sau inexistența interesului, ca și condiție esențială pentru acțiunea dedusă judecății, se va examina de către instanță pe excepție sau pe fond, dar numai după ce, prin cererea dedusă judecății se instituie legal investită și competentă să judeca o asemenea pricină.
Pe de altă parte intimata a susținut că cererea_/21.11.2005 formulată de reclamant a fost soluționată iar modul de soluționare s-a definitivat deoarece nu a fost contestat de către reclamant.
Aceste susțineri sunt nefondate și, în consecință au fost înlăturate.
Potrivit art.153 din Legea 263/16.12.2010 "tribunalele soluționează în primă instanță litigiile privind:…g)modul de stabilire și de plată a pensiilor și a altor drepturi de asigurări sociakle;…j)alte drepturi și obligații de asigurări socilale născute în temeiul prezentei legi."
În condițiile în care legiuitorul prin art. 153 lit. e), a dat în competența tribunalului, ca primă instanță, în mod distinct dar alături de celelalte cazuri prevăzute de text, soluționarea litigiilor privind hotărârile Comisiei Centrale de Contestații, invocarea procedurii prealabile ca și procedură obligatorie și exclusivă pentru toate litigiile ce apar în raporturile juridice de asigurări sociale este excesivă.
Art.149 din lege supune examinării de către Comisia Centrală de Contestații, prin procedură prealabilă, numai deciziile de pensie emise de casele teritoriale de pensii, or în cauza dedusă judecății o asemenea decizie nu este emisă. Acțiunea reclamantului se subsumează, însă, situațiilor prevăzute de art. 153 lit. g) și j) pentru care nu este necesară parcurgerea procedurii prealabile.
Sunt considerentele pentru care excepția inadmisibilității va fi respinsă.
Pe fondul cauzei tribunalul a constatat că acțiunea reclamantului este întemeiată și, a fost admisă.
Din adeverințele eliberate de Consiliile Locale ale comunelor Sadova, L. și Drăgotești rezultă ca reclamantul a îndeplinit funcțiile de inginer agronom, inginer sef, și chiar membru cooperator (Adeverința 3298/30.05.2013 emisă de Primăria L.) la fostele CAP-uri, în calitate de specialist agricol cu studii superioare.
Potrivit art.39 din Legea nr.338/2002, incidentă în prezenta cauză, persoanele cărora până la data intrării in vigoare a prezentei legi nu li s-a calculat timpul util în baza Legii nr. 80/1992 vor solicita Caselor Teritoriale de Pensii stabilirea timpului util. Potrivit art.78 din Legea nr.1/1982 pentru contribuția adusă la realizarea planului de producție, D. Agricola acorda inginerului sef, contabilului sef si șefilor de ferma retribuiți de stat, o retribuție reprezentând pana la 15% din retribuția cuvenita funcției de președinte in raport cu realizarea planului producției fizice, cum este si cazul in speța.
Susținerile intimatei în sensul că această perioada nu poate fi luată în considerare ca timp util la pensie sunt apreciate ca nefondate, în raport de dispozițiile art. 31 din Legea nr. 80/1992, potrivit cărora constituie timp util la pensie si perioada in care persoanele cuprinse in asigurarea sociala organizata prin prezenta lege au realizat un volum de munca in fostele cooperative agricole de producție in care au avut calitatea de cooperatorsau au achitat contribuția minima prevăzuta de Legea nr. 5/1977. Achitarea contribuției se constituie, așadar, într-o condiție necesară dar și suficientă pentru constituirea dreptului, pe care legiuitorul a circumstanțiat-o prin inserarea conjuncției "sau"
De altfel, dispozițiile legale invocate de intimată nu exclud normele atribuite de la calculul timpului util, legea nefăcând nici o distincție in acest sens. Prin urmare susținerea cum ca acest calcul se poate efectua doar in privința normelor realizate nu are fundament, normele de munca reprezentând adaosuri la venitul net lunar realizat de contestatorul recurent, in sensul art. 78 al. 1 din legea nr. 19/2000, venituri pentru care s-a achitat contribuția CAS.
In cauza dedusă judecății reclamantul nu a solicitat reevaluarea stagiului de cotizare ci recalcularea pensiei cu luarea în considerare a veniturilor obținute în diferite perioade de timp, venituri pentru care s-a virat CAS-ul și i s-a reținut contribuția pentru pensie suplimentară.
Adeverințele eliberate de către autoritățile competente fac dovada până la proba contrarie care poate să ducă la desființarea acestora, asupra unor fapte și împrejurări pe care pârâta C. Județeană de Pensii nu le poate cenzura. Aceste adeverințe prezintă interes din perspectiva întinderii drepturilor de pensie corespunzător contribuției achitate și nicidecum din perspectiva întinderii activităților concrete prestate de către inginerii agronomi
Adresa Casei Naționale de Pensii nr.3091/25.07.2003 la care se raportează C. județeană (fila 51), face referire la luarea în considerare a vechimii în muncă în unitatea agricolă nicidecum la întinderea dreptului de pensie corespunzător unui anumit punctaj.
Tribunalul a constatat că adeverințele aflate în posesia reclamantului sunt de natură să opereze ca și schimbare în situația proprie, schimbare ce se cere comunicată Casei teritoriale de Pensii în conformitate cu prevederile art.119 din Lege deoarece legiuitorul nu a diferențiat între schimbări ce operează în favoarea sau în defavoarea pensionarului.
În consecință, instanța a dat expresie principiului contributivitătii consacrat de art 2 lit. c) din Lege și a obligat pârâta să recalculeze pensia reclamantului corespunzător sumelor cu care acesta a contribuit și nu cu faptul că activitatea desfășurată a fost sau nu o activitate fizică în realizarea unor norme de lucru ,sau intelectuală.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta C. Județeană de Pensii D., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea apelului, pârâta a arătat că reclamantul S. I. a chemat în judecată C. Județeană de Pensii D. pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată la recalcularea drepturilor de pensie ca urmare a noilor adeverințe eliberate de Consiliile Locale ale Comunelor Sadova, L., Drăgotești, depuse la dosarul de pensie odată cu cererea trimisă prin poștă la data de 13.01.2014, cerere prin care a solicitat ca activitatea din perioadele menționate în adeverințele nr.3578/2013, nr.3298/2013 și nr.6346/2013 să-i fie avute în vedere ca activitate desfășurată și în sistemul agricol ca membru cooperator, nu numai ca sector de stat.
Prin sentința nr.3406/05.06.2014, pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._, instanța de fond a admis acțiunea, a obligat CJ.P. D. la recalcularea pensiei reclamantului prin emiterea unei noi decizii cu luarea în considerare a adeverințelor nr.3578/13.06.2013 emisă de Primăria Comunei Sadova, a adeverinței nr.3298/30.05.2013 emisă de Primăria Comunei L. și a adeverinței nr.6346/10.10.2013 emisă de Primăria Drăgotești și a obligat pârâta la achitarea diferențelor de drepturi rezultate în urma recalculării cu începerea de la 13.01.2014.
Consideră pârâta că soluția instanței nu este temeinică și legală, fiind dată cu încălcarea prevederilor legale incidente.
EXCEPȚIA INADMISIBILITĂTII
Pârâta a ridicat această excepție întrucât, în materia drepturilor de pensie nu poate să subziste obligația de a face deoarece drepturile de pensie sunt reglementate prin legislație specială, care prevede că aceste drepturi sau recalcularea lor se acordă sau nu prin decizie emisă de casa teritorială de pensii, decizie care poate fi contestată mai întâi la Comisia Centrală de Contestații, hotărârea comisiei putând fi contestată la instanța de judecată.
În ceea ce privește cererea nrl882/14.01.2014, solicită să se rețină că aceasta a fost soluționată în mod corect prin emiterea răspunsului din data de 28.01.2014 întrucât, conform art.107 alin.3 din Legea 263/2010, pensia poate fi recalculată prin emiterea unei decizii numai în cazul în care se depun documente prin care se dovedesc stagii de cotizare noi sau o stare juridică diferită de cea dovedită cu documentele existente deja la dosarul de, pensie, prevederile legale incidente nemodificându-se.
Pârâta a solicitat să se rețină că reclamantul a mai dovedit starea de fapt atestată prin adeverințele depuse cu noua cerere, odată cu cererea nr._/21.11.2005 și această primă cerere a fost soluționată de instituția noastră, rămânând definitivă nefiind contestată de către reclamant.
PE FOND, pârâta a arătat că reclamantul a chemat în judecată C. Județeană de Pensii D. pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată la recalcularea drepturilor de pensie ca urmare a noilor adeverințe eliberate de Consiliile Locale ale Comunelor Sadova, L., Drăgotești, depuse la dosarul de pensie odată cu cererea trimisă prin poștă la data de 13.01.2014, cerere prin care a solicitat ca activitatea din perioadele menționate în adeverințele nr.3578/2013, nr.3298/2013 și nr.6346/2013 să-i fie avute în vedere ca activitate desfășurată și în sistemul agricol ca membru cooperator, nu numai ca sector de stat.
In primul rând, solicită să se rețină că soluția instanței este dată cu încălcarea nu numai a prevederilor legale pe care deja le-a prezentat ca apărare, dar încalcă și prevederile HG 257/2011 referitoare la valorificarea perioadei în care a fost desfășurată activitate ca membru cooperator, respectiv la calculul timpului util.
Astfel, potrivit art.160 alin.3 din Legea nr.19/2000, art.16 alin.l lit.a și art.17 litc din Legea 263/2010, constituie stagiu util la pensie și timpul util la pensie realizat de agricultori în condițiile prevăzute de Legea nr.80/1992 privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, republicată, cu modificările ulterioare, precum și cel realizat anterior apariției Legii nr. 80/1992.
Conform art.1 din Legea nr.80/1992 „agricultorii si proprietarii de terenuri forestiere, precum și membrii lor de familie în vârstă de până la 15 ani, care prestează o muncă nesalarială în cadrul gospodăriilor individuale sau în cadrul formelor asociative din agricultură, în condițiile și limitele asigurării facultative prevăzute de prezenta lege au dreptul....".
Așadar, conform celor doua acte normative, calitatea de agricultor o are persoana care a desfășurat munca nesalariala, deci fara contract individual de munca, in cadrul gospodăriilor individuale sau in cadrul formelor asociative din agricultura(CAP).
Contestatorul nu se încadrează în aceste condiții, întrucât în perioadele solicitate a desfășurat activitate cu contract individual de muncă în cadrul CAP Sadova, CAP L., CAP Popânzelești în calitate de inginer agronom, zootehnist, șef fermă, fiind remunerat cu salariu pentru munca prestată, (acest lucru rezultând si din fișa de pensie a acestuia), iar acordarea unui număr de norme de muncă, în funcție de valoarea producției fizice realizate de CAP, stabilite în adunarea generală nu erau efectiv lucrate precum ceilalți cooperatori și nu pot fi luate în considerare ca vechime în muncă în unitatea agricola.
Astfel, cu privire la retribuirea inginerilor agronomi, in speța si a
contestatorului, dispozițiile legale ce reglementau acest domeniu făceau distincție intre membrii cooperatori si specialiștii din agricultura (inginerul sef, inginerul zootehnist, economistul, inginerul agronom, etc.)
Potrivit art.29 alin 1 din Legea nr.1/1982 „ Retribuția se acorda cooperatorilor pe baza tarifelor, proporțional cu volumul de munca efectiv realizat, producția obținută de întreaga echipă și cheltuielile materiale repartizate, cu condiția executării, în perioadele fixate, a tuturor lucrărilor prevăzute în tehnologii și a întregului volum de muncă înscris în devizele de lucrări, precum și a altor lucrări impuse de condițiile naturale."
Art.21, alin.5 din STATUTUL din 28 martie 1983 al cooperativei agricole de
producție privitor la retribuția cooperatorilor stabilește că „ Munca prestată în cooperativa agricolă de producție se retribuie cu tarife pe norma de muncă, diferențiate pe grupe de complexitate si sectoare de producție, in funcție de puterea economica a cooperativei, de producție si veniturile obținute. Nivelul tarifelor se aproba anual de adunarea generala a cooperatorilor".
In ceea ce privește retribuirea specialiștilor din agricultură, Legea nr.1/1982 stabilește la art.38 faptul că „ Drepturile de retribuire pentru personalul care îndeplinește funcții de conducere si de execuție tehnice, economice, de alta specialitate, ; administrative, de servire si paza se acorda cu condiția ca aceștia să execute, în raport cu mărimea și complexitatea unității, lucrări agricole reprezentând 25-50% din volumul de muncă stabilit pentru cooperatorii care lucrează nemijlocit în producție, potrivit hotărârii adunării generale, fără a primi, pentru aceste lucrări, o retribuție distinctă față de cea cuvenită pentru funcția îndeplinita."
De asemenea, potrivit art.l alin.l din STATUTUL din 28 martie 1983 al cooperativei agricole de producție publicat în M.O. nr. 18/30.03.1983, „Cooperativa agricolă de producție este organizația economică socialistă în care țăranii se unesc de bunăvoie aducind in proprietatea cooperativei pământul și celelalte mijloace principale de producție. In cooperativa agricolă munca este organizată în comun, iar retribuirea se face în raport cu cantitatea și calitatea muncii prestate, cu producția realizată, precum și cu dezvoltarea economica a cooperativei.", iar art.8 al aceluiași statut stabilea că „ Pot fi membri ai cooperativei agricole de producție oricare producător agricol, mecanic agricol și alți oameni ai muncii necesari activității cooperativei, care au împlinit vârsta de 16 ani și aderă la prevederile Statutului cooperativei, aducând în proprietatea cooperativei pământul, animalele de muncă și inventarul agricol principal pe care le au în proprietate.", contestatorul neavând așadar calitatea de membru cooperator în înțelesul prevederilor legale.
In baza distincției între cooperatori și specialiștii din agricultură, stipulată de Legea nr.1/1982, în art.7 din Legea nr.4/1977 privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale ale membrilor cooperativelor agricole de producție s-a prevăzut că ,.Pensiile si celelalte drepturi de asigurări sociale se plătesc integral cooperatorilor din unitățile agricole cooperatiste care depun in totalitate contribuția la fondul de pensii si asigurări sociale."
Conform acestor dispoziții legale, pensia pentru vechimea în muncă pentru persoanele ce au desfășurat activitate în fostele CAP-uri, se achită numai membrilor cooperatori din fostele CAP-uri, Legea nr.4/1977 neincluzând dispoziții cu privire la personalul retribuit de stat, în speță,de Direcțiile Agricole.
Conform art.121 din HG 257/2011, (1) Prin timp util la pensie realizat de agricultori, prevăzut la art. 17 alin. (3) din lege, se înțelege perioada în care foștii membri cooperatori au realizat un volum de muncă în fostele unități agricole, potrivit prevederilor Legii nr. 4/1977 privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale ale membrilor cooperativelor agricole de producție, calculat potrivit metodologiei utilizate la aplicarea Legii nr. 80/1992 privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, republicată, cu modificările ulterioare.
(2) Timpul util la pensie realizat de agricultori se calculează în ani și se determină prin raportarea volumului total de muncă, exprimat în numărul de norme realizate în întreaga perioadă în care asiguratul a lucrat în fosta unitate agricolă cooperatistă, la cel mai mic număr de norme planificat a se realiza anual, din perioada respectivă, stabilit de adunarea generală a cooperatorilor. Fracțiunile de an se neglijează.
(3) Timpul util la pensie, determinat potrivit prevederilor alin. (2), nu poate depăși numărul anilor calendaristici în care asiguratul a prestat muncă în fosta unitate agricolă cooperatistă.
Raportat la aceste prevederi ale art.121, pârâta solicită să se rețină că elementele menționate în adeverințele nr.3578/13.06.2013 și nr.6346/10.10.2013 nu pot fi avute în vedere la recalcularea drepturilor de pensie întrucât în aceste adeverințe se menționează doar contribuțiile bănești primite pe anumiți ani pentru un anumit număr de norme, fără să se specifice numărul de norme planificate și numărul de norme realizate.
In al doilea rând, soluția pronunțată de instanța de fond este greșită și în ceea ce privește acordarea drepturilor recalculate, fiind încălcate prevederile art. 107 alin.5 din Legea 263/2010, instanța acordând drepturile în mod greșit cu data de 13.01.2014, data conformă cu prevederile legale fiind 01.02J2014, cererea fiind înregistrată la data de 14.01.2014.
In concluzie, solicită admiterea apelului, modificarea sentinței ar.3406/05.06.2014, în sensul respingerii acțiunii.
In drept, și-a întemeiat prezentul pe prevederile art.466 și următoarele Ncpc, ârt.XVIII din Legea 2/2013, Ord.50/1990, Legea 263/2010.
Apelul este fondat.
Reclamantul S. D.I. este beneficiar al pensiei pentru munca depusă și limită de vârstă nr._/19.01.1998 emisă de C. Județeană de Pensii D..
La data de 13.01.2014 a înaintat acestei pârâte o cerere de recalculare a pensiei invocând înscrisuri noi, respectiv adeverințele eliberate de Consiliile locale ale comunelor Sadova, L. și Drăgotești.
A precizat reclamantul că în perioada 1962-1978 a lucrat ca inginer agronom în CAP-urile din aceste comune, unde în afară de salariul primit de la stat în baza HCM 427/1962 și HCM 13/1962 lit.d) a fost retribuit și de CAP cu sumele menționate în aceste adeverințe, i s-a reținut contribuția la fondul de pensie al țărănimii în sistemul legislației la data când au fost reținute acele contribuții.
Prin adresa nr.1882/28.01.2014, pârâta îi răspunde reclamantului că își menține punctul de vedere exprimat la o altă cerere înregistrată sub nr._/21.11.2006, pe care l-a anexat în cauză.
Ca urmare a acestui răspuns, reclamantul a investit tribunalul cu prezenta acțiune prin care solicită recalcularea pensiei.
Potrivit art.107 din Legea nr.263/2010, pensia poate fi recalculată numai prin emiterea unei decizii în cazul în care se depun documente prin care se dovedesc stagii de cotizare noi sau o stare juridică diferită de cea dovedită cu documentele existente deja la dosarul de pensie, prevederile legale incidente nemodificându-se.
În speță nu a fost emisă o decizie, ci numai un răspuns care nu poate fi asimilat unei decizii.
În motivele de apel cât și prin întâmpinarea formulată, pârâta a invocat excepția inadmisibilității cererii, excepție greșit respinsă de tribunal.
Excepția este un obstacol al acțiunii, de multe ori temporar, prin care fără să discute fondul dreptului invocat de adversar, pârâtul arată că procesul a fost angajat într-o manieră incorectă, în raport cu normele de organizare judiciară, de competență sau de procedură propriu-zisă, în cauză fiind invocată o încălcare a normelor de procedură în materia legislației pensiilor.
Este întemeiată critica pârâtului privind soluționarea cauzei cu încălcarea art.107 din Legea nr.263/2010, fiindcă ce poate cenzura instanța de judecată este numai decizia emisă de C. Județeană de Pensii D. în urma evaluării înscrisurilor noi prezentate.
În mod greșit tribunalul a procedat la soluționarea cauzei pe fond invocând dispozițiile art.6 din CEDO ce reglementează dreptul de acces la o instanță și art.20 din Constituția României prin care se acordă prioritate reglementărilor internaționale față de dreptul național câtă vreme cât nu se poate asimila unei decizii emisă de C. Județeană de Pensii D., răspunsul printr-o adresă emis de aceeași instituție, răspuns ce nu are aceeași putere juridică cu decizia de pensionare.
Față de cele ce preced, apreciindu-se întemeiată excepția inadmisibilității invocată de pârâtă prin întâmpinare și prin motivele de apel, urmează a fi reținută, nemaifiind necesară analizarea pe fond a contestației cum greșit a procedat tribunalul.
Sentința fiind nelegală sub aspectul greșitei soluționări pe fond, apelul este întemeiat, urmează să se admită în baza art.480 alin.1 cod procedură civilă, să se schimbe sentința, în sensul respingerii contestației pe excepția inadmisibilității.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de pârâta C. JUDEȚEANĂ DE PENSII D., cu sediul în C., .. 14, județ D. împotriva sentinței civile nr. 3406 din 5 iunie 2014, pronunțată de Tribunalul D., în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant S. I., domiciliat în C., ., cartier Piața Gării, ..2, ., având ca obiect recalculare pensie.
Schimbă sentința în totalitate, în sensul că respinge acțiunea.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 12 Noiembrie 2014.
Președinte, M. M. | Judecător, E. S. | |
Grefier, V. R. |
Red.jud.M.M.
Tehn.MC/4 ex.
Data red.05.12.2014
j.f. M.N.
| ← Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 1557/2014.... | Nulitate act. Decizia nr. 2507/2014. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
