Recalcularea şi revizuirea drepturilor de pensie. Distincţie.
| Comentarii |
|
Revizuirea implică o reapreciere a documentelor existente la dosarul de pensie, potrivit normei în vigoare la momentul la care se pretinde a fi existat dreptul dedus judecăţii, în vederea corectării unor erori, prezentarea de noi acte fiind specifică operaţiunii de recalculare.
Prin cererea înregistrată la data de 24.04.2013, sub nr. 2602/104/2013, pe rolul Tribunalului Olt, reclamantul G.S.C. a formulat contestaţie împotriva răspunsului nr. 6187/20.03.2013, în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Olt, solicitând instanţei ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună anularea acestui răspuns ca netemeinic şi nelegal şi obligarea pârâtei ca la determinarea punctajului să-i valorifice veniturile brute.
în motivarea acţiunii, a arătat că, prin decizia nr. 209384/08.01.2010, privind acordarea pensiei pentru munca depusă şi limită de vârstă, a fost admisă cererea de pensionare formulată de reclamant şi au fost stabilite drepturile începând cu data de 08.10.2009.
A arătat că a solicitat pârâtei în luna ianuarie 2013 reanalizarea dosarului de pensionare şi valorificarea la determinarea punctajului a veniturilor brute dovedite cu adeverinţele nr. 1843/06.08.2008 şi 236/FC8/300/2009, emise de angajator şi existente la dosarul de pensionare, pentru perioada septembrie 1983 - aprilie 2001.
Reclamantul este nemulţumit de răspunsul contestat, pârâta comunicându-i că la determinarea punctajului au fost valorificate salariile dovedite cu carnetul de muncă şi toate sporurile cu caracter permanent şi că numai după 01.04.2001 la determinarea punctajului se utilizează veniturile brute. Ca urmare, a considerat că primeşte un cuantum al pensiei mai mic decât cel corect, rezultat din valorificarea veniturilor brute, la care s-a achitat contribuţia de asigurări sociale.
Este invocată Decizia nr. 19/2011 a ÎCCJ, încălcarea principiului contributivităţii, dispoziţiile art. 2, art. 106, art. 107, art. 153 din Legea nr. 263/2010.
Pârâta Casa Judeţeană de Pensii Olt a depus întâmpinare, prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii cererii arătând că instanţa poate fi investită numai cu o contestaţie împotriva unei decizii de pensie, revizuirea drepturilor de pensie fiind posibilă numai în situaţia în care sunt probate cu acte elemente noi, care nu au fost analizate anterior.
Prin sentinţa civilă nr. 1710 din 23 Octombrie 2013, pronunţată de Tribunalul Olt, Secţia I Civilă, în dosarul nr. 2602/104/2013, s-a admis excepţia de inadmisibilitate şi, pe cale de consecinţă, s-a respins, ca inadmisibilă, cererea formulată contestatorul G.S.C., în contradictoriu cu Casa Judeţeană de Pensii Olt.
Pentru a pronunţa astfel, tribunalul a reţinut următoarele:
Conform art. 248 alin. 1 din Noul Cod de Procedură civilă, „Instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei”.
Potrivit art. 149 alin. 1 din Legea nr. 263/2010 „Deciziile de pensie emise de casele teritoriale de pensii şi de casele de pensii sectoriale pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia Centrală de Contestaţii...”
Conform art. 153 lit. d din Legea nr. 263/2010 „Tribunalele soluţionează în primă instanţă litigiile privind hotărârile Comisiei Centrale de Contestaţii ... privind deciziile de pensie”.
Este adevărat că prin cererea înregistrată la data de 24.04.2013 pe rolul Tribunalului Olt, reclamantul a formulat contestaţie împotriva unui răspuns administrativ şi nu a unei decizii de pensionare, însă se poate considera că acest răspuns administrativ dat de către pârâtă este echivalentul unei decizii de respingere a cererii reclamantului.
Chiar şi în aceste condiţii s-au reţinut însă prevederile art. 107 din Legea 263/2010.
Astfel: (1) în situaţia în care, ulterior stabilirii şi/ sau plăţii drepturilor de pensie, se constată diferenţe între sumele stabilite şi/ sau plătite şi cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii, respectiv casa de pensii sectorială operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire. (3) Pensia poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor şi/sau a stagiilor de cotizare, prevăzute de lege, nevalorificate la stabilirea acesteia.
Aşadar, recalcularea sau revizuirea drepturilor de pensie, la cerere sau din oficiu este posibilă numai în situaţia în care se depun documente noi, care probează elemente noi, care nu au fost analizate până în acel moment, şi care să ducă la o modificare a drepturilor de pensie.
Reclamantul nu dovedeşte apariţia unei situaţii noi ce nu a fost avută în vedere la data emiterii deciziei de pensionare şi nici nu depune acte noi. Aşa cum recunoaşte chiar reclamantul prin acţiunea formulată, a solicitat pârâtei în luna ianuarie 2013 reanalizarea dosarului de pensionare şi valorificarea la determinarea punctajului a veniturilor brute dovedite cu adeverinţele nr. 1843/06.08.2008 şi 236/FC8/300/2009, emise de angajator şi existente la dosarul de pensionare încă din momentul întocmirii dosarului de pensie, pentru perioada septembrie 1983 - aprilie 2001.în baza acestor acte existente la dosar la momentul deciziei de pensionare nr.209384/08.01.2010 şi a carnetului de muncă, pârâta a procedat în conformitate cu prevederile art. 164 din Legea nr. 19/2000 - actul în baza căruia s-au stabilit drepturile de pensie, la determinarea punctajelor anuale, utilizând salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu înregistrările în carnetul de muncă: salariile brute până la data de 01.07.1977; salariile nete de la 01.07.1977 - 01.01.1991 (Legea nr. 1/1977); salariile brute de la data de 01.01.1991 (HG nr. 52/1991), valorificând astfel salariile înregistrate în carnetul de muncă şi sporurile cu caracter permanent din adeverinţele anexate la dosar. Reclamantul nu a contestat decizia iniţială de pensionare nr. 209384/08.01.2010 şi nici decizia de revizuire nr. 209384/26.11.2010.
Aşadar, reclamantul nu dovedeşte apariţia unei situaţii noi ce nu a fost avută în vedere la data emiterii deciziei de pensionare şi nici nu depune acte noi. A solicitat reanalizarea dosarului de pensionare şi valorificarea la determinarea punctajului a veniturilor brute dovedite cu adeverinţele nr. 1843/06.08.2008 şi 236/FC8/300/2009, emise de angajator şi existente la dosarul de pensionare de la întocmirea acestuia, adeverinţe avute în vedere la emiterea deciziei iniţială de pensionare nr.209384/08.01.2010 şi a deciziei de revizuire nr. 209384/26.11.2010, care nu au fost contestate.
împotriva acestei sentinţe a declarat apel apelantul-contestator G.S.C., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie. în motivare a arătat că, prin hotărârea apelată, instanţa de fond a admis excepţia de inadmisibilitate şi pe cale de consecinţă, i-a respins ca inadmisibilă acţiunea formulată în contradictoriu cu Casa Judeţeană de Pensii Olt. Hotărârea instanţei de fond este dată cu interpretarea eronată a dispoziţiilor legale în materie de pensii, respectiv art. 106,107,149 si 153, din Legea nr.263/20lO.Instanţa de fond, deşi citează exact dispoziţiile art.107 din Legea nr.263/2010, le interpretează eronat, în sensul că adaugă la aceste dispoziţii. Din conţinutul art.107 din Legea 263/2010 nu rezultă că pentru a solicita revizuirea pensiei este necesar să se depună acte noi sau să fi intervenit situaţii noi. Nu are un fundament susţinerea că reanalizarea se poate face la solicitarea pensionarului, numai când apar situaţii noi, ori se depun acte noi.
Concluzionând, faţă de cele mai sus arătate, a solicitat să se admită apelul, să se anuleze sentinţa emisă de Tribunalul Olt şi pe fond să se admită acţiunea.
Intimata Casa Judeţeană de Pensii Olt a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca neîntemeiat.
Prin decizia 121/23 Ianuarie 2014 Curtea de Apel Craiova a admis apelul declarat de contestator, a anulat sentinţa civilă nr.1710 din 23 Octombrie 2013, pronunţată de Tribunalul Olt, Secţia I Civilă, în dosarul nr. 2602/104/2013, reţinând cauza pentru evocarea fondului, cu citarea părţilor pentru termenul de judecată fixat la data de 20 februarie 2014.
Pentru a se pronunţa astfel instanţa de apel a avut în vedere următoarele considerente:
Prin motivele de apel se critică încălcarea liberului acces la justiţie prin refuzul intimatei de a emite o decizie de soluţionare a cererii de revizuire/ recalculare a drepturilor de pensie care să facă posibilă parcurgerea procedurii prealabile administrative prevăzută de art. 149 si urm. din Legea 263/2010, respectiv controlul judecătoresc asupra hotărârii Comisiei Centrale de Contestaţii.
Pronunţându-se în cauza Glod vs. România, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat că, pentru a fi îndeplinite cerinţele art. 6 alin. 1 din Convenţie sub aspectul dreptului de acces la justiţie, e necesar ca persoana interesată să poată supune deciziile luate de autoritatea administrativă controlului ulterior al unui organ judiciar cu competenţă deplină. Or, Curtea a constatat că, instanţa sesizată de contestator printr-o contestaţie împotriva răspunsului administrativ dat de intimata CJP Olt cererii de recalculare / revizuire, s-a declarat competentă să controleze legalitatea acestuia, apreciind că acel răspuns valorează decizie de respingere a cererii contestatorului.
In considerentele sentinţei apelate instanţa face referire la dispoziţiile art. 149 si 153 din Legea 263/2010 ce reglementează o procedură prealabilă administrativă obligatorie de urmat în cazul contestării unei decizii de revizuire /recalculare a drepturilor de pensie însă, invocarea acestora nu s-a făcut spre a justifica un fine de neprimire a contestaţiei pentru neparcurgerea acestei etape, ci pentru a motiva calificarea răspunsului administrativ drept veritabilă decizie de pensie, aptă să fie supusă controlului ierarhic administrativ si judecătoresc.
Făcând abstracţie de neparcurgerea procedurii prealabile instanţa sesizată de contestator a exercitat controlul de legalitate asupra actului administrativ emis de intimată, apreciind că recurentul contestator nu ar îndeplini condiţiile prevăzute de art.107 din Legea 263/2010 pentm a obţine reexaminarea deciziei sale de pensionare.
Pe de altă parte, Curtea a sesizat că intimata nu a criticat pentm propria sa cauză aceste considerente ale sentinţei, pe calea apelului prevăzut de art. 461 al. 2 Cod procedură civilă, astfel că aceste dezlegări litigioase dobândind autoritate de lucra judecat, nu mai pot fi puse în discuţie.
Din perspectiva acestor considerente, Curtea a concluzionat că, fără temei apelantul
contestator a susţinut încălcarea dreptului său de acces la instanţă.
A apreciat însă, întemeiat motivul de apel ce priveşte calificarea cererii şi interpretarea dată dispoziţiilor art. 107 din Legea 263/2010.
Curtea a subliniat faptul că, norma în discuţie la alin. 1-2 prevede că, din oficiu sau la solicitarea pensionarului casa de pensii dispune revizuirea drepturilor de pensie atunci când constată, prin orice mod, că aceste drepturi au fost greşit stabilite. Totodată, prevede că sumele rezultate în urma efectuării acestor corecţii se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie, calculat de la data constatării diferenţelor. In cuprinsul aceleiaşi norme, la alin. 3-5 este statuat că pensia se recalculează prin adăugarea stagiilor sau veniturilor nevalorificate la stabilirea acestora ori a acelora realizate după data înscrierii la pensie pentru limită de vârstă, drepturile astfel recalculate fiindu-i acordate pensionarului începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea.
Rezultă, aşadar, că legiuitorul a reglementat două proceduri distincte şi anume revizuirea drepturilor de pensie (procedură ce poate fi declanşată din oficiu de către casa de pensii sau la sesizarea pensionarului, conform dispoziţiilor art. 107 al 1 si 2) şi recalcularea drepturilor de pensie (operaţiunea ce poate fi declanşată numai la cererea pensionarului, în condiţiile al 3-5 ale aceluiaşi articol).
Dacă operaţiunea de recalcularea presupune prezentarea unor înscrisuri noi, care să ateste elemente noi, inexistente la data stabilirii drepturilor de pensie, în cazul revizuirii legiuitorul nu impune o astfel de condiţie, această procedură fiind, în realitate, un mijloc legal pus la dispoziţia casei de pensii sau a pensionarului pentru a corecta drepturile de pensie stabilite eronat, ca urmare a calculului greşit făcut cu nerespectarea legislaţiei în vigoare la data înscrierii la pensie.
Prin esenţa sa, revizuirea implică o reapreciere a documentelor existente la dosarul de pensie, potrivit normei în vigoare la momentul la care se pretinde a fi existat dreptul dedus judecăţii, în vederea corectării unor erori, prezentarea de noi acte fiind specifică operaţiunii de recalculare.
Tribunalul, chemat fiind să interpreteze si să aplice prevederile art. 107 ale Legii 263/2010, nu a sesizat că legiuitorul a ales să instituie două proceduri distincte de valorificare a drepturilor de pensie. Schimbând înţelesul lămurit al acestei norme, tribunalul a concluzionat greşit că în toate cazurile modificarea drepturilor de pensie este posibilă doar dacă se prezintă înscrisuri noi.
Faţă de împrejurarea că apelantul contestator a solicitat „reanalizarea” dosarului de pensionare si valorificarea la determinarea punctajului a veniturilor brute dovedite cu adeverinţele nr. 1843/06.08.2008 şi 236/FC8/300/2009 existente la dosarul de pensionare, în vederea corectării acelor erori ce au avut ca rezultat drepturi de pensie într-un cuantum mai mic, este neîndoielnic că s-a cerut casei de pensii să procedeze la revizuirea drepturilor de pensie, conform art. 107 alin 1 si 2 din Legea 263/2010.
De altfel, examinând actul administrativ contestat, Curtea a constatat că intimata Casa de Pensii Olt nu a respins ca inadmisibilă solicitarea contestatorului pe motiv că nu a prezentat înscrisuri noi ci, considerându-se investită cu o cerere de revizuire, a cercetat din nou dosarul de pensie al contestatorului, concluzionând că prevederile Legii 19/2000, actul normativ în baza căruia s-au stabilit drepturile de pensie, au fost corect aplicate.
Reţinând că instanţa fondului a dat o interpretare greşită dispoziţiilor legale anterior evocate, refuzând nelegal să analizeze pretenţiile contestatorului pe motiv că nu ar fi însoţite de acte noi, în conformitate cu art. 480 al.3 Cod procedură civilă, Curtea a dispus admiterea apelul declarat de contestator, anularea hotărârea atacată şi judecarea procesul, evocând fondul (trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanţe nefiind posibilă deoarece nu s-a formulat o astfel de solicitare prin cererea de apel).
(Decizia 121/23 Ianuarie 2014 - Secţia I Civilă, rezumat judecător Emilia Bălteanu)
| ← Efectele deciziei în interesul legii 19/2011 după abrogarea... | Venituri realizate din munca prestată în programul prelungit... → |
|---|
Vezi și alte spețe de la aceeași instanță
Comentarii despre Recalcularea şi revizuirea drepturilor de pensie. Distincţie.
