Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 596/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 596/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 03-02-2015 în dosarul nr. 3454/63/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 596
Ședința publică de la 03 Februarie 2015
Completul compus din:
Președinte: - M. C.
Judecător: - P. P.
Grefier: - S. C.
Pe rol, judecarea apelului declarat de intimatele C. JUDEȚEANĂ DE PENSII D., cu sediul în C., .. 14, județul D. și C. NAȚIONALĂ DE PENSII PUBLICE - COMISIA CENTRALĂ DE CONTESTAȚII, cu sediul în București, ., sector 2, împotriva sentinței numărul 6240 din data de 06 noiembrie 2014, pronunțată de Tribunalul D. – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul numărul_, în contradictoriu cu contestatoarea B. M., cu domiciliul în C., .. 104, ., ., având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au arăspuns consilier juridic I. C. reprezentându-le pe apelantele intimate C. JUDEȚEANĂ DE PENSII D., C. NAȚIONALĂ DE PENSII PUBLICE-COMISIA CENTRALĂ DE CONTESTAȚII și avocat T. M. D. reprezentând-o pe intimata contestatoare B. M..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care a învederat următoarele:
- apelul apare declarat și motivat în termenul prevăzut de dispozițiile art. 155 alin. 1 din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, coroborat cu art. 156 din același act normativ și cu dispozițiile art. 468 Cod procedură civilă;
- intimata contestatoare a depus la dosarul cauzei întâmpinare în raport de dispozițiile art. 471 alin. 5 Cod procedură civilă prin care solicită și judecarea cauzei în lipsă;
- dosarul se află la primul termen de judecată în această etapă procesuală;
S-a învederat că nu mai sunt cereri de formulat.
Nefiind excepții de invocat, probe de administrat, alte cereri de formulat, Curtea, constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra apelului.
Consilier juridic I. C. reprezentându-le pe apelantele intimate C. JUDEȚEANĂ DE PENSII D., C. NAȚIONALĂ DE PENSII PUBLICE-COMISIA CENTRALĂ DE CONTESTAȚII a solicitat admiterea apelului, iar pe fond modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii și menținerii ca temeinice și legale a celor două acte administrative ce formează obiectul prezentului dosar pentru motivele detaliate pe larg în scris, apreciind că meseria reclamantei nu se încadrează în dispozițiile HG 1223/1990. A arătat faptul că, în motivarea apelului s-a făcut raportare și la practica Curții de Apel C. referitoare la această valoare probantă a adeverințelor emise de către angajator. Consideră că aceste adeverințe au valoare probantă relativă și ca urmare Casele Județene de Pensii în stabilirea drepturilor privind grupele de muncă au dreptul să verifice legalitatea și temeinicia acestor încadrări.
Avocat T. M. D. reprezentând-o pe intimata contestatoare B. M. a solicitat respingerea apelului cu consecința meținerii sentinței pronunțată de instanța de fond potrivit motivelor din întâmpinare, pe care le-a susținut și oral.
A arătat faptul că, instanța de fond în mod corect și legal a stabilit că adeverința a cărei valorificare s-a solicitat a fost emisă în conformitate cu dispozițiile prevăzute în anexa 14 a HG 257/2011, motiv pentru care apelanta avea obligația de a o lua în considerație la stabilirea drepturilor de pensie.
Instanța a solicitat exprimarea unui punct de vedere cu privire la excepțiile categoriilor de personal prevăzute în HG 1233/1990 și a scrisorii Ministerului Muncii.-
Avocat T. M. D. a solicitat să nu se dea relevanță juridică scrisorilor emise de M.M.P.S. cu privire la acordarea grupelor de muncă, întrucât acestea reprezintă o simplă corespndență de acte administrative care nu sunt de natură să modifice textul actului normativ care reglementeasă acordarea grupelor de muncă A reiterat faptul că apelanta nu este împiedicată cu nimic să conteste realitatea și legalitatea adeverințelor pe care petenții le produc în susținerea drepurilor lor. Niciodată aceste adeverințe nu au fost demontate prin niciun demers.
Concluzionând, consideră ca nefondat apelul, solicitând respingerea acestuia.
Consilier juridic I. C. a susținut, referitor la HG 1223/1990 că a fost emisă în baza unei note de fundamentare, ori legiuitorul în momentul în care a emis acest act normativ a avut clar în vedere niște obiective de la care nu se poate deroga. A mai susținută că, într-adevăr este apanajul unităților și sindicatelor, dar mai conține o dispoziție legală și anume faptul că se încadrează numai acele meserii care desfășoară activități în condiții grele de muncă și enumeră aceste condiții. A susținut totodată faptul că, apelanta nu a afirmat niciodată că această adeverință ar fi falsă, a afirmat faptul că a fost emisă cu încălcarea dispozițiilor legale, iar apanajul verificării legalității și temeiniciei unui astfel de act este atributul instanței de judecată.
CURTEA:
Asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 06 03 2014 pe rolul Tribunalului D. - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, contestatoarea B. M. a chemat în judecată pe intimata C. Județeană de Pensii D., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună anularea deciziei nr._/18 05 2013 emisă de C.J.P. D., obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii cu luarea în considerare a întregii perioade lucrate în grupa a II a de muncă ,înscrisă în adeverința nr. 580/2013 eliberată de S.C. TMUCB SA
In motivare, contestatoarea a arătat că a solicitat pensionarea în condițiile Legii 263/2010, cu luarea în considerare a perioadei lucrate în grupa a II a de muncă ,înscrisă în adeverința nr. 580/2013 eliberată de S.C. TMUCB SA C., însă prin decizia contestată nu a fost luată în calcul toată această perioadă.
A menționat că adeverința a fost emisă în virtutea principiului specializării angajatorilor, nu a fost contestată de intimată în niciun mod și ca atare își produce efectele juridice conferite de lege.
Contestatoarea a menționat și faptul că a formulat contestație la Comisia Centrală de Contestații, care însă nu a soluționat această contestației până la data depunerii acțiunii dedusă judecății, deși a fost depășit cu mult termenul prevăzut de art.149 din L 263/2010.
În scop probator, a depus la dosarul cauzei, în copii certificate pentru conformitatea cu originalul, următoarele înscrisuri: adeverința invocată, hot. nr.1/1990 emisă de TMUCB SA, decizia de pensie contestată, carte de identitate, carnetul de muncă.
La data de 08 04 2014 intimata a formulat și depus întâmpinare solicitând instanței respingerea contestației ca prematură întrucât nu a fost emisă hotărârea la contestația depusă .
La data de 04 .09.2014 contestatoarea a depus precizare la acțiunea introductivă în sensul că înțelege să conteste și Hotărârea nr. 8440/25.08.2014 a Comisiei Centrale de Contestații din cadrul Casei Naționale de Pensii Publice în contradictoriu cu emitenta ei, atașând fotocopie de pe aceasta.
Urmare a acestei precizări, instanța a dispus conceptarea și citarea în calitate de intimată a CNPP – Comisia Centrală de Contestații
Intimatele au formulat completare la întâmpinare solicitând instanței respingerea contestației formulată și precizată și pe cale de consecință menținerea ca legale și temeinice a deciziei și a hotărârii contestate.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisurile depuse de ambele părți.
Prin sentința nr.6240 din 6 noiembrie 2014 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._, s-a admis contestația precizată formulată de contestatoarea B. M., având CNP_, cu domiciliul în C., ..104, ., ., în contradictoriu cu pârâții C. JUDEȚEANĂ DE PENSII D., cu sediul în C., .. 14, județul D. și C. NAȚIONALĂ DE PENSII PUBLICE-COMISIA CENTRALĂ DE CONTESTAȚII, cu sediul în București, ., sector 1.
S-a anulat decizia_/18.05.2013 emisă de intimata C. JUDEȚEANĂ DE PENSII D. și Hotărârea nr.8440/2014 emisă de intimata CNPP-COMISIA CENTRALĂ DE CONTESTAȚII.
A fost obligată intimata C. JUDEȚEANĂ DE PENSII D. să emită contestatoarei o nouă decizie cu luarea în considerare a mențiunilor din adeverința nr. 580/28.01.2013 eliberată de . C..
Excepția prematurității introducerii contestației invocată de intimata C. de pensii prin întâmpinare a fost respinsă ca neîntemeiată, contestatoarea urmând procedura prealabilă instituită prin dispozițiile legii nr.263/2010, iar emiterea cu întârziere a hotărârii de către Comisia Centrală de Contestații nu o poate sancționa pe reclamanta care și-a îndeplinit obligația legală de contestare instituită prin disp.art.149 din L 263/2010.
Pe fondul cauzei, instanța a constatat că reclamanta - contestatoare a formulat cerere de înscriere la pensie pentru limită de vârstă conform Legii nr. 263/2010, iar prin Decizia nr._ din 18 mai 2013 emisă de intimata C. Județeană de Pensii D. s-a respins cererea, activitatea desfășurată în perioada 01 04 1984 – 01.01.1991 nefiind valorificată în condiții de grupa a II a de muncă deoarece funcția de subinginer proiectant deținută în această perioadă nu se încadrează în grupa de muncă conform HG 1223/1990.
Prin Hotărârea nr.8440 /25 08 2014 intimata CNPP - Comisia Centrală de Contestații a respins contestația formulată de reclamantă, reținând că în mod corect nu s-a valorificat în grupa a II a de muncă perioada 01 04_91 din adeverința nr.580/28 01 2013 eliberată de . C., deoarece prin natura atribuțiilor de serviciu, activitatea contestatoarei de subinginer proiectant nu se desfășoară în aceleași condiții ( locuri de muncă) cu personalul muncitor de bază în condiții de șantier .
Din adeverința nr.580/28 01 2013 eliberată de . C.( aflată la fila 7 din dosar), rezultă că reclamanta a fost angajata societății emitente începând cu 01 09 1980 în funcția de subinginer și a fost încadrată în grupa a II a de muncă în perioada 01 09_98, în procent de 100%, conform nominalizării efectuate prin Hot.nr.1/ 28 12 1990 a Consiliului de Administrație și Sindicatului, în conformitate cu prevederile HG 1223/1990, Ord.50/1990 pct 3 alin 2.
Instanța a constatat că intimatele aveau obligația de a valorifica această adeverință pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 1 din acest act normativ personalul care este în activitate și care a lucrat la locurile de muncă sau activitățile cu condiții de muncă nocive, grele sau periculoase de pe șantierele de construcții-montaj, grupurile de șantiere și întreprinderile - șantier, inclusiv unitățile de deservire ale acestora: bazele de producție, depozitele, laboratoarele, unitățile de mecanizare se încadrează în grupa a II-a de muncă în vederea pensionarii, pentru întreaga perioada efectiv lucrată după 18 martie 1969.
Nominalizarea persoanelor care se încadrează în această grupă se face, potrivit alin. 2, de către consiliile de administrație, împreună cu sindicatele libere din unități, cărora legea le recunoaște atributul exclusiv în efectuarea acestei operațiuni.
Evidențierea faptului că un salariat a lucrat în condiții specifice grupei a II-a de muncă se face prin carnetul de muncă sau prin eliberarea unei adeverințe de către angajator, care trebuie să cuprindă toate mențiunile obligatorii prevăzute în anexa 14 la Hotărârea Guvernului nr. 257/2011.
Contestatoarea a dovedit cu adeverința nr. 580/2013 că a prestat activitate încadrată în grupa a II a de muncă în funcția de subinginer proiectant în perioada 01 09_98 în baza nominalizării efectuate prin Hotărârea nr. 1/28.12.1990 a Consiliului de Administrație și Sindicatul unității angajatoare – . C..
Prin urmare, adeverința invocată de contestatoare, întocmită de către angajator conform dispozițiilor legale și în baza documentelor verificabile aflate în arhiva societății, atestă încadrarea de către conducerea societății angajatoare și sindicat a activităților prestate în grupa a II-a de muncă.
Instanța a constatat că legea nu recunoaște caselor județene de pensii atribuții în verificarea pe fond a informațiilor cuprinse în adeverințele emise în condițiile HG nr.257/2011, acestea trebuind să verifice dacă actele depuse de persoana care solicită înscrierea la pensie sunt emise în forma prevăzută de lege și cuprind toate mențiunile necesare.
Ca atare, nu pot fi avute în vedere apărările intimatelor în sensul că activitatea desfășurată de contestatoare ca subinginer proiectant nu se desfășoară în aceleași condiții ( locuri de muncă) cu personalul muncitor de bază în condiții de șantier.
De altfel, este surprinzător faptul că adeverința a fost valorificată doar în privința unei perioade, rămânând nevalorificată doar perioada 01 04_91, deși contestatoarea s-a prevalat de aceeași adeverință din care rezultă că a deținut pe întreaga perioadă 01 09_98 aceeași funcție și același loc de muncă, iar încadrarea în grupa a II a de muncă s-a făcut în baza aceluiași act de nominalizare.
În consecință, instanța a constatat faptul că nu există niciun motiv întemeiat pentru a nu fi valorificată adeverința nr. 580/2013 care atestă încadrarea contestatoarei în grupa a II-a de muncă în perioada 01 09_98, astfel că, potrivit dispozițiilor Legii nr. 263/2010 și HG nr.257/2011 s-a admis contestația, s-a anulat Decizia nr._/18.05.2013 emisă de C.J.P. D. și Hotărârea nr.8440/2014 emisă de Comisia Centrală de Contestații, și a fost obligată intimata C. Județeană de Pensii D. să emită o nouă decizie pentru contestatoare cu valorificarea adeverinței nr. 580/28.01.2013 emisă de TMUCB SA - Sucursala C...
Împotriva sentinței au formulat apel intimatele C. JUDEȚEANĂ DE PENSII D., și C. NAȚIONALĂ DE PENSII PUBLICE - COMISIA CENTRALĂ DE CONTESTAȚII, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că, pentru perioada 01.04.1984 – 01.01.1991 nu a fost valorificată grupa a II a de muncă, la determinarea punctajului mediu anual deoarece în această perioada contestatoarea a deținut funcția de subinginer proiectant, iar activitatea desfășurată nu este de cel puțin 70% din programul de lucru în condiții de șantier.
Prevederile din Nota de fundamentare care a stat la baza emiterii HG nr. 1223/1990 se adresează personalului muncitor și personalului tehnic care prin natura sarcinilor de serviciu și-au desfășurat activitatea în condiții grele de muncă, datorită lucrului în aer liber, sub influența permanentă a intemperiilor și temperaturilor mediului ambiant, lucul în general la înălțimi mari, pe schelă cu asigurarea în centură, sub nivelul solului, în săpături deschise, în subteran, efort fizic mare.
În cauză, activitatea desfășurată în perioada 01.04.1984 – 01.01.1991, în funcția de subinginer proiectant nu poate fi încadrată în grupa a II a de muncă, conform adeverinței nr. 580/28.01.2013 deoarece nu presupune lucru efectiv alături de personalul muncitor de bază, în condiții de șantier și în consecință nu îndeplinește condițiile potrivit prevederilor HG nr. 1223/1990
Apelul este fondat și va fi admis pentru următoarele considerente:
Examinând sentința prin prisma criticilor formulate și a actelor depuse în dosarul cauzei Curtea constată că, întemeiat intimata nu a valorificat ca stagiu de cotizare realizat în grupa a II a de muncă, conform înscrisurilor din adeverința nr. 580/2013 eliberată de TMUCB SA – Sucursala C., activitatea desfășurată de contestatoare în perioada 01.04.1984 – 01.01.1991, deoarece activitatea de subinginer proiectant nu se încadrează în prevederile HG nr. 1223/1990 Potrivit dispozițiilor art. 1 din HG nr. 1223/1990 privind încadrarea în grupa a II a de muncă, în vederea pensionării a unor locuri de muncă sau activități din construcții montaj „Personalul care este în activitate și care a lucrat la locurile de muncă sau activitățile cu condiții de muncă nocive, grele sau periculoase de pe șantierele de construcții montaj, grupurile de șantiere și intreprinderile-șantier, inclusiv unitățile de deservire ale acestora: bazele de producție, depozitele, laboratoarele, unitățile de mecanizare, se încadrează în grup a II a de muncă în vederea pensionării, pentru întreaga activitate efectiv lucrată după 18.03.1969.”
Prin Nota de fundamentare se menționează că prevederile acestui act normativ se adresează personalului muncitor și personalului tehnic care prin natura sarcinilor de serviciu și-a desfășurat activitatea în „condiții grele de muncă, datorită lucrului în aer liber, sub influența permanentă a intemperiilor (ploi, zăpezi,vânt) și temperaturilor mediului ambiant, lucru în general la înălțimi mari, pe schele cu asigurarea în centură, sub nivelul solului, în săpături deschise, în subteran, efort fizic mare, lucru prestat 10 – 12 ore pe zi.”
În interpretarea dispozițiilor prevederilor HG nr. 1223/1990 și a Notei de fundamentare care a stat la baza emiterii acestui act normativ, prin scrisorile nr. 43G/698/16.03.1999 și nr. 43/G/662/18.03.1998, MMPS a precizat că nu pot beneficia de încadrarea în grupa a II a de muncă persoanele care nu lucrează nemijlocit în activitatea de construcții montaj (contabilul șef, economiștii, inspectorii de personal, dactilografi, casierii, gestionarii, primitorii distribuitori, funcționarii administrativi și economici, proiectanții, operatorii calculator, șef oficiu calcul, etc.) deoarece aceste persoane nu au lucrat la locuri de muncă sau activități cu condiții nocive, grele sau periculoase, așa cum prevede acest act normativ.
Activitatea care se încadrează în grupa a II a de muncă a fost reglementată și prin dispozițiile Ordinului nr. 50/1990 emis de MMOS.
Astfel, la pct. 3 din acest Ordin se precizează că, „Beneficiază de încadrarea în grupele I și II de muncă, potrivit celor menționate, fără limitarea numărului, personalul care este în activitate: muncitori, ingineri, subingineri, maiștri, tehnicieni, personal de întreținere și reparații, controlori tehnici de calitate, precum și alte categorii de personal care lucrează efectiv la locurile de muncă și activitățile prevăzute în anexele 1 și 2.”.
Beneficiază, de asemenea, de aceleași drepturi personalul muncitor din construcții montaj sau din alte activități, care lucrează activități, care realizează lucrări de extinderi, modernizări si reparații ale capacităților de producție și care își desfășoară activitatea în aceleași condiții cu personalul beneficiarului încadrat în grupele I și II de muncă.
Coroborând prevederile acestor acte normativ, respectiv HG nr. 1223/1990 și Ordinul nr. 50/1990 rezultă că esențial pentru încadrarea activității unei persoane în grupa a II a de muncă o reprezintă condițiile de muncă în care această activitate se desfășoară, executarea ei cel puțin 70% din programul de lucru, în condiții nocive, grele sau periculoase.
Or, în cauză, activitatea desfășurată de contestatoare în perioada 01.04.1984 – 01.01.1991, când a fost încadrată pe funcția de subinginer proiectant, neîntemeiat a fost apreciată la instanța de fond că se încadrează în grupa a II a de muncă, deoarece nu a fost desfășurată în condițiile prevăzute în HG nr. 1223/1990 și Ordinul nr. 90/1990, și chiar dacă adeverința în baza căreia a fost promovată contestația, îndeplinește condițiile de conținut prevăzute în anexa 14 din HG nr. 257/2011.
Față de cele prezentate Curtea apreciază ca întemeiate criticile formulate, astfel încât în temeiul art. 480 alin. 2 Cod procedură civilă va admite apelul și schimba sentința în sensul că respinge contestația.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de intimatele C. JUDEȚEANĂ DE PENSII D., cu sediul în C., .. 14, județul D. și C. NAȚIONALĂ DE PENSII PUBLICE - COMISIA CENTRALĂ DE CONTESTAȚII, cu sediul în București, ., sector 2, împotriva sentinței numărul 6240 din data de 06 noiembrie 2014, pronunțată de Tribunalul D. – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul numărul_, în contradictoriu cu contestatoarea B. M., cu domiciliul în C., .. 104, ., ..
Schimbă sentința în sensul că respinge contestația formulată de contestatoarea B. M..
Decizie definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 03 februarie 2015.
Președinte, M. C. | Judecător, P. P. | |
Grefier, S. C. |
Red.jud.M.C.
Tehn.M.D.4 ex
J.f.G.S.
Data: 11.02.2013.
| ← Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 3270/2015.... | Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 2452/2015.... → |
|---|
