Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 753/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 753/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 08-12-2015 în dosarul nr. 6117/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 6117/2015
Ședința publică de la 08 Decembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: M. C.
Judecător: P. P.
Grefier: M. M.
x.x.x
Pe rol, judecarea apelului declarat de pârâta . sediul în Slatina, ., județul O., împotriva sentinței nr. 753/01.09.2015, pronunțată de Tribunalul O., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-reclamanți A. A. I., Borța F., D. M. I., D. M., F. I., P. M., P. G., P. C., R. M., Ș. M., T. M., toți cu domiciliul procesual ales la C. Av M. Tudosescu având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care a învederat că apelul a fost declarat și motivat în termenul prevăzut de lege, iar în cauză s-a solicitat judecarea în lipsă, după care;
Instanța, luând act de solicitarea părților de judecare a cauzei în lipsă, conform dispozițiilor art. 223 alin. 1 Cod procedură civilă raportat la art.411 alin.2 Cod pr. civ., a apreciat cauza în stare de soluționare și a luat în examinare apelul de față.
CURTEA
Asupra apelului de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului O. la data de 23.04.2015 sub nr._, reclamanții: A. A. - I., Borța F., D. M., D. M., F. D., P. M., P. G., P. C., R. M., Ș. M., T. M., au chemat în judecată pe pârâta . ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la: plata sumelor de bani ce reprezintă inflația pentru perioada aprilie 2012 – până la data de 28.01.2015, în conformitate cu prevederile art. 42 pct. 4 din Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, înregistrat cu nr. 1922/12.05.2008 și 3290/20.04.2012, actualizarea sumelor datorate cu dobânda legală aferentă de la data nașterii dreptului până la data plății efective; recunoașterea salariului rezultat după aplicarea inflației; plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentința civilă nr. 753/01.09.2015, Tribunalul O. a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții A. A. - I., Borța F., D. M., D. M., F. D., P. M., P. G., P. C., R. M., Ș. M., T. M., toți cu domiciliul procesual ales la Cabinet Av. M. Tudosescu, cu sediul în Slatina, ., jud. O., în contradictoriu cu pârâta ., cu sediul în localitatea Slatina, ., județul O..
A obligat pârâta la plata sumelor de bani calculate conform art. 42 pct. 4 din CCM la nivel de unitate, reprezentând inflația pentru perioada aprilie 2012 – 28.01.2015 (proporțional cu perioada lucrată), la care se adăugă dobânda legală calculată de la data scadenței, până la data plății efective.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamanții sunt angajații societății pârâte, salarizarea acestora făcându-se potrivit Contractelor Colective de Muncă încheiate la nivel de unitate.
Din analiza dispozițiilor art. 40 alin. 3 din Contractul Colectiv de Muncă la nivel de unitate pe anii 2008 – 2012, prelungit prin Contractul Colectiv de Muncă la nivel de unitate înregistrat sub nr. 3290/12.04.2012 pe anii 2012 – 2014 s-a constatat că în componența salariului intră: salariul brut de încadrare, adaosurile și sporurile la acesta.
Potrivit art. 42 alin. 4 din același act normativ salariile brute de încadrare vor fi indexate trimestrial, începând cu data de întâi a primei luni a trimestrului, cu rata inflației pe ultimele 3 luni (disponibile ca date), publicate în Buletinul statistic.
Definind contractul colectiv de muncă prin dispozițiile art. 229 din C.Muncii (republicat) ca fiind acel contract prin care părțile stabilesc clauze privind condițiile de muncă, salarizarea precum și alte drepturi și obligații ce decurg din raporturile de muncă, legiuitorul stabilește prin dispozițiile următoare atât forța lui obligatorie, cât și relativitatea efectelor sale.
Astfel, potrivit art. 229 alin. 4 din C. Muncii, contractele colective de muncă încheiate cu respectarea dispozițiilor legale constituie legea părților, executarea contractului colectiv de muncă fiind, potrivit dispozițiilor art. 148 alin. 1 din Legea 62/2011, obligatorie. Această executare presupune respectarea drepturilor și obligațiilor asumate de părți, neîndeplinirea obligațiilor asumate atrăgând răspunderea celor vinovați (art. 148 alin. 2 din Legea 62/2011).
Potrivit dispozițiilor art. 133 din Legea 62/2011 privind Legea dialogului social, clauzele contractelor colective de muncă produc efecte pentru toți angajații din unitate, în cazul Contractului Colectiv de Muncă încheiat la nivel de unitate.
Pârâta nu a făcut dovada renegocierii clauzelor din contractul colectiv de muncă anterior datei de 28.01.2015 când prin actul adițional nr. 2 la contractul colectiv de muncă al ., înregistrat la ITM O. sub nr. 761/28.01.2015 (fila 32 dosar), a fost eliminat din CCM art. 42 alin. 4 si 5. Astfel, societatea pârâtă nu poate fi obligată la plata sumelor de bani solicitate de reclamanți după aceasta dată, având în vedere dispozițiile art.150 din Legea 62/2011.
Cum pârâta nu a făcut dovada plății inflației conform prevederilor CCM, cererea reclamanților este întemeiată și în consecință a fost obligată la plata sumelor de bani reprezentând inflația pentru perioada aprilie 2012 – 28.01.2015, proporțional cu perioada lucrată de fiecare reclamant, conform art. 42 pct. 4 din CCM la nivel de unitate.
Având în vedere că prin neacordarea inflației reclamanții au suferit un prejudiciu constând pe de o parte în contravaloarea drepturilor menționate, iar pe de altă parte în devalorizarea monedei naționale și lipsa de folosință a acestora, instanța a obligat pârâta și la dobânda legală aferentă calculată de la scadență, până la data plății efective, repararea prejudiciului trebuind să fie integrală.
Împotriva acestei sentințe, în termenul legal și motivat, a declarat apel pârâta .-o, în esență, pentru următoarele motive:
Procesul civil poate fi definit ca fiind activitatea desfășurată de către instanță, părți, organe de executare și alte persoane sau organe care participă la înfăptuirea de către instanțele judecătorești a justiției în pricinile civile, în vederea realizării sau stabilirii drepturilor și intereselor civile deduse judecății și executării silite a hotărârilor judecătorești sau a altor titluri executorii, conform procedurii prevăzute de lege. Acesta parcurge în mod obișnuit, dar nu obligatoriu două faze și anume faza judecății și executarea silită. Faza judecății cuprinde judecata în primă instanța și judecata în căile de atac. Judecata parcurge etapa scrisă, etapa dezbaterilor și etapa deliberării și pronunțării hotărârii. Odată cu parcurgerea acestor etape se finalizează judecata în primă instanță. Partea nemulțumită de hotărârea primei instanțe o poate ataca cu apel, declanșând astfel o nouă etapă a fazei judecății: etapa apelului. Având în vedere particularitățile acestei căi de atac, etapa scrisă din cadrul apelului se rezumă numai la cererea de apel, la întâmpinarea pe care o poate face intimatul și la cererea de aderare la apel. într-una din cele două forme: apelul incident (art. 293 C.pro. civ.) și apelul provocat (art. 2931 C.pro. civ).
Arată că apelul este o cale de atac ordinară, de reformare, comună, devolutivă și suspensivă de executare. Potrivit art. 282 C.pr. civ. hotărârile date în prima instanță de judecătorie sunt supuse apelului la tribunal, iar hotărârile date în prima instanță de tribunal sunt supuse apelului la curtea de apel conform alin. I.
Consideră ca sentința apelata este netemeinica si nelegala, instanța de fond nefăcând o cercetare amănunțita in ceea ce privește stabilirea cu exactitate a sumelor cuvenite reclamatului.
Referitor la actualizarea sumelor datorate cu dobânda legala aferenta începând cu data scadentei, apreciază ca hotărârea instanței de fond este neîntemeiata si solicită respingerea cererii pentru următoarele considerente:
Actualizarea salariilor cu indicele de inflație reprezintă un calcul matematic, aplicabil in cazul unui fenomen specific economiei de piața, prin intermediul căruia se măsoară gradul de depreciere a valorii banilor aflați in circulație, aduși astfel la puterea lor de cumpărare. Scopul actualizării fiind acela de a menține valoarea reala a obligației monetare.
Sumele se actualizează cu indicele preturilor de consum la data plații, comunicat de Institutul Național de S..
Așadar, părțile semnatare ale CCM au prevăzut in mod expres modalitatea de actualizare a drepturilor salariale. O astfel de actualizare are in vedere data la care hotărârea judecătoreasca a devenit executorie si data efectuării plații, astfel încât obligarea subscrisei la plata dobânzii legale, alături de actualizarea creanței, ar reprezenta o dubla reparație, determinata de întârzierea in executarea integrala si devalorizarea continua a sumelor de bani.
În subsidiar, în eventualitatea in care instanța va trece peste motivarea invocata mai sus, cât privește data de la care se acordă dobânda legală, solicită să se aibă în vedere că dobânda legală are un caracter accesoriu dreptului principal, iar la obligațiile care au drept obiect o sumă oarecare daunele interese pentru neexecutare nu pot cuprinde decât dobânda legală si sunt debite din ziua cererii de chemare în judecată.
Așadar, in atare situație, salariații nu pot solicita dobânda legala decât din momentul introducerii cererii de chemare in judecata, așa cum prevede in mod expres si art.1.489 Cod Civil.
Solicită admiterea apelului, modificarea hotărârii atacate, modificarea hotărârii atacate si rejudecând fondul respingerea cererii formulata ca neîntemeiata.
In drept, apelul este întemeiat pe dispozițiile art. 466 si urm. Cod procedura civila.
Solicită, în temeiul art. 223 alin. 3 Cod pr. civ. ca judecarea cauzei in lipsa.
Intimații reclamanți au depus întâmpinare, solicitând respingerea apelului ca nefondat.
Apelul este nefondat, urmând a fi respins ca atare, pentru considerentele ce urmează:
Într-adevăr, potrivit disp. art. 476 Cod procedură civilă, apelul are efect devolutiv și apelul exercitat în termen provoacă o nouă judecată asupra fondului, instanța de apel statuând atât în fapt, cât și în drept.
Dar, potrivit disp. art. 477 alin. 1, privind limitele efectului devolutiv al apelului, instanța de apel va proceda la rejudecarea fondului în limitele stabilite, expres sau implicit, de către apelant, precum și cu privire la soluțiile care sunt dependente de partea din hotărâre care a fost atacată.
Nu în ultimul rând, în conformitate cu disp. art. 479 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța de apel va verifica, în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță și motivele de ordine publică pot fi invocate și din oficiu.
Cele enunțate prin cererea de apel de către unitatea pârâtă sunt principial corecte, fiind rezultatul unor interpretări corecte a dispozițiilor legale ce guvernează calea de atac a apelului.
Dar, prin cele enunțate în acest mod, fiind chestiuni general valabile, unitatea pârâtă nu formulează vreo critică propriu-zisă, de nelegalitate sau netemeinicie asupra soluției primei instanțe pe care a înțeles să o atace.
Pe de altă parte, trimiterea pur teoretică, din cererea de apel, referitoare la procedura scrisă, la formularea întâmpinării sau a unui apel incident sau provocat, deși corectă, nu are legătură efectivă cu cauza și nici nu poate fi privită, eventual, ca un argument în susținerea căii de atac.
Nu în ultimul rând, susținerea potrivit căreia sentința apelata este netemeinica si nelegala, instanța de fond nefăcând o cercetare amănunțita in ceea ce privește stabilirea cu exactitate a sumelor cuvenite reclamantului - are un grad de generalitate foarte mare, nefiind însoțită de argumente sau exemple concrete, în așa fel încât instanța să fie în măsură să le verifice.
În aceste condiții instanța de apel nu se poate substitui părții nemulțumite și să identifice motive de nelegalitate și netemeinicie a sentinței apelate, din perspectiva cărora să aplice disp. art. 479 alin. 1 Cod procedură civilă, întrucât numai motivele de ordine publică pot fi invocate și din oficiu.
Totuși, în cauză apelul este motivat, chiar și în termeni generali, iar limitele fixate prin apel, Curtea apreciază că se referă la nestabilirea cuantumului sumelor solicitate, precum și la obligarea la plata dobânzii, inclusiv, de la ce moment se datorează.
Critica exprimată în termeni generali, în sensul neefectuării unei cercetări amănunțite pentru stabilirea cu exactitate a sumelor acordate, este nefondată, în contextul în care prima instanță, prin sentința apelată, a obligat pârâta la plata sumelor de bani calculate conform art. 42 pct. 4 din CCM la nivel de unitate, iar acest text prevăzut expres în dispozitivul sentinței, stabilește în mod concret modul de calcul, respectiv, salariile brute de încadrare vor fi indexate trimestrial, începând cu data de întâi a primei luni a trimestrului, cu rata inflației pe ultimele 3 luni (disponibile ca date), publicate în Buletinul statistic.
Pe de altă parte, critica formulată sub acest aspect, vizează, în fapt, executarea sentinței, iar, în măsura în care dispozitivul nu ar fi lămuritor pentru punerea sa în executare, partea interesată are la îndemână alte căi legale, pentru a-și valorifica drepturile recunoscute prin hotărâre.
Cu privire la motivul de apel potrivit căruia, în condițiile în care a operat actualizarea în funcție de rata inflației, nu se mai justifică și dobânda legală, Curtea reține următoarele:
Prin acordarea creanței actualizate cu indicele de inflație, nu înseamnă că au fost obligați pârâții la plata unei sume de bani mai mari decât cea datorată, ci este vorba de aceeași sumă, însă la valoarea de circulație din momentul executării. Actualizarea cu indicele de inflație urmărește de fapt păstrarea valorii reale a obligației bănești la data efectivă a plații, având un caracter compensatoriu, ce rezidă în faptul că repară partea din beneficiul nerealizat care nu este acoperit de dobândă.
Dobânda legală reprezintă prejudiciul pentru beneficiul nerealizat (potrivit art.1084 cod civil daunele interese cuprind în genere pierderea ce a suferit creditorul și beneficiul de care a fost lipsit) având natură juridică diferită de actualizarea cu indicele de inflație.
În raport de argumentele expuse mai sus, Curtea constată că, prin obligarea pârâților la plata dobânzii legale aferente creanței rămase neexecutate, nu se ajunge la o dublă reparare a prejudiciului, ci se asigură repararea integrală a prejudiciului.
Cât privește data de la care se acordă dobânda legală, Curtea apreciază, de asemenea, că prima instanță a procedat în mod corect adăugând dobânda legală, calculată de la data scadenței până la data plății efective, având în vedere că se încadrează în termenul general de prescripție, de 3 ani, calculat până la data introducerii acțiunii, această interpretare fiind conformă și cu Decizia în interesul legii nr.2/2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr.21/2013, care a stabilit că modul de acordare a dobânzii legale se face pe ultimii 3 ani înainte de data introducerii acțiunii. Chiar dacă această decizie nu vizează o situație identică celei din cauza de față, problema în discuție este aceeași, întrucât, conform regulilor răspunderii delictuale, debitorul este de drept în întârziere de la momentul săvârșirii faptei considerate a fi ilicite, fără a fi necesar să fie pus întârziere prin introducerea unei cereri de chemare în judecată.
Având în vedere aceste considerente, în baza art. 480 alin. 1 teza I Noul cod procedură civilă, apelul pârâtei va fi respins ca nefondat, cu consecința păstrării ca legală și temeinică a hotărârii atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de pârâta . sediul în Slatina, ., județul O., împotriva sentinței nr. 753/01.09.2015, pronunțată de Tribunalul O., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-reclamanți A. A. I., Borța F., D. M. I., D. M., F. I., P. M., P. G., P. C., R. M., Ș. M., T. M., toți cu domiciliul procesual ales la C. Av M. Tudosescu având ca obiect drepturi bănești.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 08 Decembrie 2015.
Președinte, M. C. | Judecător, P. P. | |
Grefier, M. M. |
Red.Jud.P.P.
Tehnored.M.M.
4ex./14.12.2015
j.f.A.G.C.
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 5487/2015. Curtea de Apel... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... → |
|---|
