Reconstituire vechime. Decizia nr. 405/2014. Curtea de Apel ORADEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 405/2014 pronunțată de Curtea de Apel ORADEA la data de 25-02-2014 în dosarul nr. 3654/111/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA I CIVILĂ
Număr operator de date cu caracter personal 3159
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 405/2014-R
Ședința publică din 25 februarie 2014
PREȘEDINTE: R. F. – judecător
JUDECĂTOR: P. C.
JUDECĂTOR: G. M.
GREFIER: I. F.
Pe rol fiind soluționarea recursului civil formulat de recurenta reclamantă B. D., domiciliată în Oradea, ., ., în contradictoriu cu intimata pârâtă P. S. împotriva sentinței civile nr. 470/LM din 24 septembrie 2014, pronunțată de Tribunalul Bihor, având ca obiect: litigiu de muncă.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi se prezintă reprezentantul recurentei, av. Z. T. V., în baza împuternicirii avocațiale nr. 284/20.10.2013, emisă de Baroul Bihor, lipsă fiind intimata.
Procedura de citare nu este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței cele de mai sus, după care:
Instanța din oficiu, invocă excepția de tardivitate a declarării recursului.
Reprezentantul recurentei solicită respingerea excepției, în opinia lor prezenta acțiune are ca obiect obligația de a face în materia asigurărilor sociale, pentru care termenul de recurs este de 15 zile și nu 10 zile nefiind în prezența unui litigiu de muncă.
Pe fondul cauzei solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată.
Consideră că prin faptul că nu au fost găsite înscrisuri nu rezultă că recurenta nu a prestat activitate în cadrul serelor S.. Consideră că recurenta este îndreptățită să i se elibereze adeverință din care să rezulte că a prestat activitate în cadrul Serelor, motiv pentru care este îndreptățită la pensie. Arată că aceasta a lucrat o viață la sere, în prezent nu are venituri, iar faptul că evidențele și înscrisurile care să ateste acest fapt nu-i pot fi imputabile recurentei, mai ales că a probat cu martori și alte înscrisuri cele susținute de ea.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 470 din data de 24 septembrie 2014, Tribunalul Bihor a respins acțiunea formulată de reclamanta B. D. domiciliată în Oradea, ., ., în contradictoriu cu pârâta P. Municipiului S., cu sediul în S., ., județul Bihor, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre Tribunalul a reținut că, obiectul prezentei acțiuni îl constituie constatarea vechimii în muncă a reclamantei în cadrul fostului CAP S. în perioada 1972-1989.
În urma desființării cooperativelor agricole de producție, arhiva existentă, precum și documentele financiar-contabile și de evidență a patrimoniului s-au transmis primăriilor în a căror rază teritorială și-au desfășurat activitatea.
Persoanelor care au prestat activitate în cadrul fostelor C.A.P. nu li s-a întocmit carnet de muncă, ci carnet de membru cooperator, vizate lunar și anual, iar pentru evidența zilelor de muncă și a contribuției la casa de pensii se întocmeau fișe individuale
Pentru a se putea dispune reconstituirea vechimii în muncă, în condițiile în care există documentele în care trebuia înscrisă activitatea prestată în fostul CAP S., ar fi trebuit să se dovedească că aceste înscrisuri au fost distruse din motive obiective, or, după cum s-a învederat, acest lucru nu s-a întâmplat pârâta arătând în mod expres că s-a verificat în arhiva CAP S. pentru perioada 1972-1989 documentele care atesta vechimea în muncă a foștilor membri CAP și că în urma verificărilor nu s-a găsit nici o persoană cu numele reclamantei care să fi prestat activitate la sectorul sere sau cultura mare vegetal.
Declarațiile martorilor audiați de instanță din care reiese faptul că reclamanta ar fi lucrat ca membru cooperator în cadrul CAP S. în mod continuu după anul 1972, nu pot produce consecințe în sensul admiterii acțiunii, pentru că aceste declarații sunt infirmate tocmai de înscrisurile emise de pârâtă neputându-se stabili doar pe baza unor declarații de martor, care fac referire în depoziție în principal la propria lor activitate și nu la cea a reclamantei în concret, activitatea desfășurată de reclamantă în anii indicați în acțiune, respectiv câte norme a realizat efectiv din cele planificate. Depoziția acestor martori nu poate fi validată sub aspectul evocat, câtă vreme aceștia nu a luat cunoștință personal despre faptul descris. Mai mult, aceste mențiuni nu se coroborează cu niciuna dintre probele administrate. Sub acest aspect se mai reține că martora Simionica L. audiată în instanță a precizat că în declarația dată pe proprie răspundere, aflată la fila 2 dosar, perioada la care a făcut trimitere, respectiv 1972-1989 nu este cea reală, fiind vorba de o perioadă mult mai mică de 3 ani.
Pentru a se dispune reconstituirea vechimii în muncă în cadrul CAP sunt relevante și prevederile art. 38 și art. 41 din Legea nr. 4/1977, dispoziții legale ce impuneau să fie întocmit un înscris intitulat carnet de pensii și asigurări sociale pentru a se evidenția vechimea în muncă în unitatea agricolă cooperatistă, venitul realizat, sectorul în care s-a desfășurat activitatea, funcția îndeplinită, perioada de contribuție personală și alte elemente care servesc la stabilirea acestor drepturi, însă reclamanta nu a depus la dosar vreun înscris în acest sens.
În contextul considerentelor mai sus reținute, instanța a apreciat acțiunea formulată ca fiind neîntemeiată.
Asistenții judiciari – participând la constituirea completului de judecată în condițiile art. 55 alin 1 din Legea nr.304 /2004 cu vot consultativ - au exprimat aceeași opinie.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs, reclamata B. D., invocând că recursul este formulat în termen fiind vorba de un litigiu de asigurări sociale si nu litigiu de muncă așa cum greșit instanța de fond a reținut, in dispozitivul sentinței arătând că termenul de recurs este de 10 zile.
A invocat recurenta că Legea nr. 263/2010 se completează cu Codul de procedură civilă, în speță cu art.301, care stipulează că termenul de recurs este de 15 zile dacă legea nu prevede altfel. Prin urmare, a arătat recurenta, recursul este in termen declarat, motiv pentru care a si criticat modalitatea de soluționare a fondului cererii sale de către Tribunalul Bihor.
Analizând cu prioritate excepția tardivității recursului Curtea constată că aceasta este fondată pentru următoarele motive.
În fapt, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei,în calitate de succesor al fostului său angajator, să-i emită o adeverință cu privire la activitatea desfășurată de petenta recurentă, ca atare, acțiunea este evident un litigiu de muncă și nu de asigurări sociale așa cum se susține, fiind nerelevant scopul pentru care adeverința solicitată este folosită de solicitant.
Prin urmare, fiind vorba de un litigiu de muncă termenul de recurs este cel special, prevăzut de art. 215 din Legea nr. 62/2011 – Legea dialogului social, motiv pentru care recursul declarat de reclamantă a data de 28.10.2010 este în afara acestui termen legal, sens in care prezentul recurs va fi respins ca tardiv.
Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge ca tardiv recursul civil declarat de recurenta reclamantă B. D., domiciliată în Oradea, ., ., în contradictoriu cu intimata pârâtă P. S. împotriva sentinței civile nr. 470/LM din 24 septembrie 2014, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 25 februarie 2014.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
R. F. P. C. G. M. I. F.
Red. decizie: R. F./10.03.2014
Jud. fond: S. M.
Dact. I.F./10.03.2014 – 2 ex.
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 902/2014.... | Contestaţie decizie de concediere. Decizia nr. 63/2014. Curtea... → |
|---|
