Asigurări sociale. Decizia nr. 1960/2013. Curtea de Apel PLOIEŞTI

Decizia nr. 1960/2013 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 03-09-2013 în dosarul nr. 5792/120/2012

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr._

DECIZIA NR, 1960

Ședința publică din data de 3 septembrie 2013

Președinte – E.-S. L.

Judecători – V.-A. P.

- M. G.

Grefier - N. M.

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de intimata C. Județeană de Pensii Dâmbovița, cu sediul în Târgoviște, ..1A, județul Dâmbovița, împotriva sentinței civile nr. 2049 din data de 18 octombrie 2012 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în contradictoriu cu contestatorul B. I., domiciliat în Târgoviște, ., ., ..

La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, în temeiul art.6 din Legea nr. 192/2006, informează asupra posibilității și avantajelor folosirii procedurii medierii, părțile putând să recurgă la această cale pentru soluționarea conflictului dintre ele.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință care învederează instanței că dosarul este la primul termen de judecată după repunerea pe rol a cauzei la cererea intimatului-contestator, anterior fiind suspendat în temeiul dispozițiilor art. 242 alin.1 pct.2 Cod pr.civilă, recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

Se mai învederează că prin intermediul Serviciului Registratură s-a depus la dosar de către intimatul-contestator B. I. o cerere, înregistrată sub nr._/3.09.2013, prin care solicită judecarea cauzei în lipsă, conform dispozițiilor art. 242 alin.2 Cod pr.civilă.

Curtea constată îndeplinite condițiile repunerii cauzei pe rol și având în vedere actele și lucrările dosarului, precum și împrejurarea că intimatul-contestator B. I. a solicitat judecarea cauzei în lipsă, dând eficiență normelor imperative reglementate de art. 242 alin. 2 Cod pr. civilă, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra recursului.

CURTEA

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Dâmbovița sub nr._ /23.07.2012 contestatorul B. I. a formulat în contradictoriu cu intimata C. Județeană de Pensii Dâmbovița contestație împotriva deciziei nr._/28.06.2012, solicitând anularea acesteia și obligarea intimatei să emită o decizie care să cuprindă calcul corect a sumelor cuvenite în baza Legii nr. 341/2004 din anul 2007 până la zi, cu coeficientul de inflație aferent.

În motivarea acțiunii contestatorul a arătat că în mod greșit C. Județeană de Pensii Dâmbovița a invocat în decizia contestată încasarea unor drepturi în sumă de 516 lei, ca indemnizație conform Legii nr. 578/2004 privind acordarea unui ajutor lunar soțului supraviețuitor și prevederile art. 10 din Legea nr. 285/2010 care nu sunt aplicabile în cauză.

A mai precizat contestatorul că în mod nelegal, începând cu luna ianuarie 2011 coeficientul de 1,10 s-a aplicat la salariul mediu brut din anul anterior, respectiv 2010, care este mai mic față de cel mediu brut pe anul 2011 și că intimata nu a aplicat coeficientul legal de 0,6 la câștigul salarial mediu brut pe economie aferent anului 2011.

C. Județeană de Pensii Dâmbovița a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, arătând că potrivit dispozițiilor art. 4 alin. 3 lit. e din Legea nr. 341/2004 indemnizația se calculează . 1,10 asupra salariului mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, aprobat prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, că prin art. 10 lit. d din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea in anul 2011, a personalului plătit din fonduri publice, s-a prevăzut că începând cu luna ianuarie 2011 drepturile prevăzute la art. 2 alin. 1 lit. a, b si d si alin. 4, art. 13 si 14 din Legea nr. 118/2010 privind unele masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările si completările ulterioare, se majorează cu 15 % față de cuantumul aflat in plata in luna decembrie 2010 și că art. 14 lit. d din Legea nr. 118/2010 prevedea că la data intrării in vigoare a acesteia se reduc cu 15 % indemnizațiile prevăzute de Legea nr. 341/2004.

Intimata a mai precizat că prin Legea nr. 285/2010 s-a reglementat expres cuantumul indemnizației reparatorii pe anul 2011, care este mai mare cu 15 % față de cuantumul aflat in plata in luna decembrie 2010, că în acest an indemnizația nu poate fi calculata conform reglementarii cu caracter general, cuprinsa in art. 4 alin. 3 lit. e din Legea nr. 341/2004 și că acceptarea punctului de vedere contrar ar conduce la concluzia ca indemnizația reparatorie se majorează in anul 2011 in raport de câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea nr. 287 / 2010, la care se adaugă si majorarea de 15 % reglementata de art. 10 din Legea nr. 285/2010, ceea ce ar fi discriminatoriu fata de celelalte categorii de personal plătit din fonduri publice, căruia in anul 2011 li s-au majorat drepturile doar cu 15 % fata de cuantumul aflat in plata in luna decembrie 2010.

De asemenea, a mai arătat că potrivit prevederilor art. 14 din Legea nr. 118/2010 privind unele masuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, prestațiile susmenționate au fost diminuate cu 15% începând cu luna iulie 2010, iar potrivit prevederilor art. 10 alin.1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea in anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, începând cu luna ianuarie 2011, indemnizațiile prevăzute de Legea nr. 341/2004, cu modificările si completările ulterioare, se majorează cu 15 % fata de cuantumul aflat in plata la nivelul lunii octombrie 2010 și că în conformitate cu adresa nr. 1/702/14.13.2012 comunicata de C. Naționala de Pensii Publice, începând cu data de 01.01.2011, prestațiile susmenționate nu au fost majorate conform prevederilor art. 10 alin. 1 din Legea nr. 285/2010, fiind calculate si plătite la nivelul anterior aplicării prevederilor Legii nr. 118/2010. Din aceasta cauza, in perioada ianuarie 2011 - martie 2012 toate prestațiile susmenționate au fost plătite in alt cuantum decât cel legal cuvenit.

În ședința din data de 18.10.2012 contestatorul și-a precizat acțiunea în sensul că a renunțat la capătul doi de cerere, privind obligarea intimatei la emiterea unei decizii care să cuprindă calcul corect a sumelor cuvenite în baza Legii nr. 341/2004

Tribunalul Dâmbovița, prin sentința civilă nr. 2049/18.10.2012, a admis contestația formulată de contestatorul B. I., în contradictoriu cu intimata C. Județeană de Pensii Dâmbovița, astfel cum a fost precizată și a anulat decizia de recuperare a sumelor încasate necuvenit nr._/28.06.2012, emisă de intimată, reținând următoarele:

Prin decizia de recuperare nr._/28.06.2012 emisa de intimata C. Județeana de Pensii Dâmbovița s-a dispus recuperarea sumei de 516 lei de la reclamantul B. I., ca urmare a faptului ca in perioada 01.01._11 s-au plătit și s-au încasat necuvenit drepturi, generate de aplicarea eronata a prevederilor art. 10 alin. 1 din Legea nr. 285/2010.

Prin întâmpinarea formulata, intimata a arătat ca începând cu data de 01.01.2011, prestațiile prevăzuta de Legea nr. 341/2004 nu au fost majorate conform prevederilor art. 10 alin. 1 din Legea nr. 285/2010, fiind calculate si plătite la nivelul anterior aplicării prevederilor Legii nr. 118/2010. Din aceasta cauza, in perioada ianuarie 2011 - martie 2012 toate prestațiile susmenționate au fost plătite in alt cuantum decât cel legal cuvenit, motiv pentru care s-a impus emiterea unor decizii de recuperare.

Tribunalul a retinut însă că potrivit dispozițiilor art. 4 din Legea nr. 341/2004 (4) indemnizație lunară reparatorie este calculată prin aplicarea coeficientului de 1,10 la salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata. La nivelul anului 2010 aceasta valoarea era de 1836 lei, in vreme ce in anul 2011 prin Legea nr. 287/2010 a bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2011 câștigul salarial mediu brut este de 2022 lei. Respectând Legea nr. 341/2004 indemnizațiile trebuiau calculate prin raportare la aceasta din urma valoare.

Cu toate acestea, în urma adresei nr. 1/702/14.13.2012 comunicata de C. Naționala de Pensii Publice, intimata a procedat la emiterea deciziei de recuperare, deoarece prestațiile trebuia să fie diminuate cu 15% la nivelul lunii iulie 2010, conform Legii nr. 118/2010, iar ulterior trebuia să le fi fost aplicat procentul de 15% fata de cuantumul avut in plata la nivelul lunii octombrie 2010.

Spre exemplificare, în adresa emisa de C. Naționala de Pensii se arată că este eronat un cuantum de 2020 lei, cuantumul corect fiind de 1975 lei, ambele sume fiind calculate prin raportare la salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010, de 1836 lei.

Tribunalul a constatat că aceasta abordare este eronată. Astfel, conform art. 4 din Legea nr. 341/2004 petentul avea dreptul la actualizarea indemnizației cuvenite pentru anul 2011, însă intimata nu numai ca nu procedează la aceasta actualizare, însă emite și decizia de recuperare întemeiata pe dispoziții legale greșit aplicate, aspecte, pe care îl recunoaște chiar în cuprinsul deciziei contestate. Astfel, este adevărat că potrivit prevederilor art. 14 din Legea nr. 118/2010 privind unele masuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, prestațiile susmenționate trebuiau diminuate cu 15% începând cu luna iulie 2010, iar potrivit prevederilor art. 10 alin.1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea in anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, începând cu luna ianuarie 2011, indemnizațiile prevăzute de Legea nr. 341/2004, cu modificările si completările ulterioare, se majorează cu 15 % fata de cuantumul aflat in plata la nivelul lunii octombrie 2010, insa Legea nr. 341/2004 nu a fost abrogata, astfel ca nu pot coexista doua moduri de stabilire a acestei indemnizații. De altfel, nici intimata nu a procedat conform actelor normative pe care le indica, întrucât nu a diminuat cuantumul acestor indemnizații cu 15% începând cu luna iulie 2010.

Mai mult decât atât, art. 179, alin. 1, 4 din Legea 263/2010 dispune: sumele încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale se recuperează de la beneficiari în termenul general de prescripție de 3 ani. Sumele plătite necuvenit prin intermediul caselor teritoriale de pensii și al caselor de pensii sectoriale se recuperează de la beneficiari în baza deciziei casei respective, care constituie titlu executoriu.

Pentru a proba caracterului necuvenit al sumei imputate reclamantului, era necesar ca pârâta să facă dovada cuantumului pensiei acestuia, calculat în urma corectării pensiei stabilite inițial în mod eronat, prin aplicarea art.10, alin.1 din Legea 285/2010. În lipsa unei asemenea decizii, nu s-a putut reține că suma a cărei recuperare se urmărește avea caracterul unei datorii certe a reclamantei față de pârâtă, tribunalul neavând posibilitatea de a verifica corectitudinea debitului stabilit.

Pentru aceste motive, tribunalul a admis acțiunea precizată și a anulat decizia contestată.

Împotriva sentinței sus-menționate a declarat recurs intimata C. Județeană de Pensii Dâmbovița, considerând-o netemeinică și nelegală.

Susține recurenta că, în mod eronat, instanța de fond a admis cererea de chemare in judecata a contestatorului și a obligat-o sa anuleze decizia de recuperare nr._/28.06.2012.

Conform dispozițiilor art. 4 alin. 3 lit. e din Legea nr. 341/2004 a recunoștinței fata de eroii martiri si luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viata sau au avut de suferit in urma revoluției muncitorești anticomunista de la B. din noiembrie 1987, cu modificările si completările ulterioare, indemnizația se calculează . 1,10 asupra salariului mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, aprobat prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Prin art. 10 lit. d din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea in anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, s-a prevăzut ca începând cu luna ianuarie 2011 drepturile prevăzute la art. 2 alin. 1 lit. a, b si d si alin. 4, art. 13 si 14 din Legea nr. 118/2010 privind unele masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările si completările ulterioare, se majorează cu 15 % fata de cuantumul aflat in plata in luna decembrie 2010.

Art. 14 lit. d din Legea nr. 118/2010 prevedea ca la data intrării în vigoare a prezentei legi se reduc cu 15 % indemnizațiile prevăzute de Legea nr. 341/2004.

Mai susține recurenta că, prin Legea nr. 285/2010 s-a reglementat expres cuantumul indemnizației reparatorii pe anul 2011, care este mai mare cu 15 % față de cuantumul aflat în plata în luna decembrie 2010.

Față de caracterul special al reglementarii cuprinse în Legea nr. 285/2010 cu privire la cuantumul indemnizației reparatorii pe anul 2011, se ajunge la concluzia că în acest an indemnizația nu poate fi calculată conform reglementarii cu caracter general, cuprinsa în art. 4 alin. 3 lit. e din Legea nr. 341/2004. Acceptarea punctului de vedere contrar ar conduce la concluzia ca indemnizația reparatorie se majorează in anul 2011 in raport de câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea nr. 287/2010, la care se adaugă si majorarea de 15 % reglementata de art. 10 din Legea nr. 285/2010, ceea ce ar fi discriminatoriu față de celelalte categorii de personal plătit din fonduri publice, căruia în anul 2011 li s-au majorat drepturile doar cu 15 % față de cuantumul aflat în plata în luna decembrie 2010.

Arată recurenta că în baza prevederilor art. 14 din Legea nr. 118/2010 privind unele masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar, prestațiile susmenționate an fost diminuate cu 15% începând cu luna iulie 2010.

Conform prevederilor art. 10 alin.1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, începând cu luna ianuarie 2011, indemnizațiile prevăzute de Legea nr. 341/2004, cu modificările si completările ulterioare, se majorează cu 15 % față de cuantumul aflat în plata la nivelul lunii octombrie 2010.

Mai susține recurenta că, potrivit Adresei nr. 1/702/14.13.2012 comunicată de C. Naționala de Pensii Publice, începând cu data de 01.01.2011, prestațiile susmenționate nu au fost majorate conform prevederilor art. 10 alin. 1 din Legea nr. 285/2010, fiind calculate si plătite la nivelul anterior aplicării prevederilor Legii nr. 118/2010.

Din aceasta cauza, în perioada ianuarie 2011- martie 2012 toate prestațiile susmenționate au fost plătite în alt cuantum decât cel legal cuvenit.

Având in vedere aceste precizări, la deschiderea drepturilor începând cu luna ianuarie 2011, indemnizațiile prevăzute de Legea nr. 341/2004, cu modificările si completările ulterioare, să se stabilească pe baza indicatorului „salariul mediu brut” utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, corespunzător anului 2010, respectiv 1836 lei.

F. de acestea, consideră recurenta că a procedat, în mod corect și legal, la corectarea salariului mediu brut și la emiterea deciziei de recuperare nr._/28.06.2012.

Pentru aceste considerente, în baza art. 304 pct. 8 si pct. 9 și a art. 3041 Cod pr.civilă, solicită recurenta admiterea recursului și modificarea hotărârii pronunțate, în sensul respingerii contestației.

În temeiul dispozițiilor art. 308 alin.2 Cod pr.civ. intimatul-contestator B. I. a formulat întâmpinare prin care a răspuns punctual criticilor invocate de recurentă și în final a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței pronunțate de Tribunalul Dâmbovița, care este legală și temeinică.

Examinând actele și lucrările dosarului, în raport de criticile formulate, precum și de dispozițiile legale incidente în cauză, Curtea reține că recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor expune în continuare:

Deși s-au invocat 2 motive de recurs, Curtea constată că recurenta nu a indicat critici care să se încadreze în motivul prev.de art.304 pct.8 C.pr.civ., astfel că, în realitate, toate criticile formulate se circumscriu motivului de recurs prevăzut de art.304 pct.9 C.pr.civ. ce urmează a fi examinat în considerentele următoare.

Prin decizia de recuperare nr._/28.06.2012 emisă de intimata C. Județeană de Pensii Dâmbovița, s-a dispus recuperarea sumei de 516 lei de la contestator, ca urmare a faptului că, în perioada 01.01._12, s-au plătit și s-au încasat necuvenit drepturi, generate de aplicarea eronată a prevederilor art. 10 alin. 1 din Legea nr. 285/2010.

Recurenta-pârâtă a criticat, în esență, modalitatea de calcul reținută de instanța de fond, susținând că modul de calcul a fost stabilit expres printr-o derogare de la Legea nr. 341/2004 - legea generala, respectiv prin majorarea cu 15% a cuantumului aflat în plata la luna octombrie 2010 (așa cum a fost stabilit prin art. 10 alin. 1 din Legea nr. 285/2010).

Curtea reține că, potrivit dispozițiilor art. 4 din Legea nr. 341/2004 (4), indemnizația lunară reparatorie este calculată prin aplicarea coeficientului de 1,10 la salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata. La nivelul anului 2010, această valoare era de 1836 lei, în vreme ce, în anul 2011, prin Legea nr. 287/2010 a bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2011, câștigul salarial mediu brut este de 2022 lei.

Așadar, respectând Legea nr. 341/2004, indemnizațiile trebuiau calculate prin raportare la această din urmă valoare.

Cu toate acestea, în urma adresei nr. 1/702/14.13.2012, comunicată de C. Națională de Pensii Publice, intimata a procedat la emiterea deciziei de recuperare, deoarece prestațiile trebuiau să fie diminuate cu 15% la nivelul lunii iulie 2010, conform Legii nr. 118/2010, iar ulterior, trebuia să le fi fost aplicat procentul de 15% față de cuantumul avut în plată la nivelul lunii octombrie 2010.

Conform art. 4 din Legea nr. 341/2004, contestatorul avea dreptul la actualizarea indemnizației cuvenite pentru anul 2011, însă intimata, nu numai că nu a procedat la această actualizare, însă a emis și decizia de recuperare întemeiată pe dispoziții legale greșit aplicate, aspect pe care l-a recunoscut chiar în cuprinsul deciziei contestate.

Astfel, este adevărat că, potrivit prevederilor art. 14 din legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, prestațiile susmenționate trebuiau diminuate cu 15%, începând cu luna iulie 2010, iar potrivit prevederilor art. 10 alin. l din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, începând cu luna ianuarie 2011, indemnizațiile prevăzute de Legea nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, se majorează cu 15 % față de cuantumul aflat în plată la nivelul lunii octombrie 2010, însă Legea nr. 341/2004 nu a fost abrogată, astfel că nu pot coexista două moduri de stabilire a acestei indemnizații.

De altfel, nici intimata nu a procedat conform actelor normative pe care le indică, întrucât nu a diminuat cuantumul acestor indemnizații cu 15%, începând cu luna iulie 2010.

Corect, instanța de fond a reținut că pentru a proba caracterul necuvenit al sumei imputate contestatorului, era necesar ca intimata să facă dovada cuantumului pensiei acestuia, calculat în urma corectării pensiei stabilite inițial în mod eronat, prin aplicarea art.10, alin.1 din legea 285/2010. În lipsa unei asemenea decizii, nu s-a putut reține că suma a cărei recuperare se urmărește avea caracterul unei datorii certe a contestatorului față de intimată.

Față de cele arătate, Curtea constată că nu este incident niciun motiv de casare sau de modificare prev.de art.304 C.pr.civ.. Văzând și disp. art. 312 alin. 1 C. pr. Civ., Curtea va respinge ca nefondat recursul formulat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de intimata C. Județeană de Pensii Dâmbovița, cu sediul în Târgoviște, ..1A, județul Dâmbovița, împotriva sentinței civile nr. 2049 din data de 18 octombrie 2012 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în contradictoriu cu contestatorul B. I., domiciliat în Târgoviște, ., ., ., ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică, azi, 3 septembrie 2013.

Președinte, Judecători,

E.-S. L. V.-A. P. M. G.

Grefier,

N. M.

Red.MG

Tehnored.N.M.

2 ex./16.09.2013

d.f._ Tribunalul Dâmbovița

j.f. R. M.

Operator de date cu caracter personal

Notificare nr.3120

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Asigurări sociale. Decizia nr. 1960/2013. Curtea de Apel PLOIEŞTI