Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 137/2013. Curtea de Apel PLOIEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 137/2013 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 22-01-2013 în dosarul nr. 2934/105/2011*
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
Secția I Civilă
Dosar Nr._
DECIZIA Nr. 137
Ședința publică din data de 22 ianuarie 2013
Președinte - V. S.
Judecători - E. M arin
- C. Ș.
Grefier - V. M.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de M. A. Naționale, cu sediul în București, ., sect.5, C. S. de Pensii a Ministerului A. Naționale, cu sediul în București, ..7-9, sect.6, împotriva sentinței civile nr. 4974 din 18 octombrie 2012 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu M. V. –prin Sindicatul Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere, cu domiciliul ales la Cabinet Avocat G. C., cu sediul în București, .. 4, ., ..
Cerere de recurs scutită de plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: recurenții intimați M. A. Naționale și C. S. de Pensii a Ministerului A. Naționale reprezentați de consilier juridic M. S., intimatul contestator M. V. -prin Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate în Rezervă și în Retragere, reprezentat de avocat A. C. din Baroul București.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Având pe rând cuvântul, reprezentanții părților învederează că nu mai au alte cereri de formulat, iar Curtea ia act de aceste declarații, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Consilier juridic M. S. pentru recurenții intimați în contestație, precizează că decizia contestată este emisă în anul 2012. Pentru motivele detaliat depuse în scris la dosar, solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței recurate.
Avocat A. C. pentru intimat, solicită respingerea recursului.
C u r t e a:
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr._, contestatorul Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate în Rezervă și în Retragere, în numele și pentru membrul său M. V. a solicitat în contradictoriu cu intimata C. de Pensii a Ministerului A. Naționale, anularea deciziei de recalculare a pensiei nr._/31.12.2010, menținerea deciziei de pensionare nr._/22.09.2008 stabilită în temeiul Legii nr.164/2001, obligarea intimatei la plata diferenței dintre pensia de serviciu stabilită conform Legii nr.164/2001 (pensia inițială) și pensia recalculată conform Legii nr.119/2010, de la data de 01.01.2011 și până la repunerea în plată a pensiei inițiale, precum și obligarea intimatei la plata dobânzii legale aferentă sumelor reprezentând diferența dintre cele două decizii, dobândă calculată până la data plății efective a pensiei inițiale, iar în subsidiar a arătat că înțelege să conteste cuantumul pensiei stabilit în urma recalculării ca urmare a aplicării greșite a dispozițiilor legale în vigoare.
În motivarea acțiunii, contestatorul a arătat că membrii S.C.M.D. au avut calitatea de militari, polițiști, în prezent fiind beneficiari ai pensiilor de stat aferente activității desfășurate, vechimii și gradului avut, prin decizia contestată dispunându-se, în mod netemeinic și nelegal, recalcularea pensiei, dar că prin Legea nr. 119/2010 și normele de aplicare ale acesteia li se încalcă dreptul de proprietate, creându-se un tratament discriminatoriu între cadrele militare și personalul civil, inclusiv cel care este încadrat în unitățile militare, personalul civil putându-și valorifica toate drepturile câștigate prin existența carnetului de muncă, în condițiile în care militarii nu au carnete de muncă, iar adeverințele cu veniturile sunt imposibil de reconstituit la întreaga valoare a câștigurilor obținute.
S-a menționat, totodată, că decizia de recalculare a pensiei a fost emisă în temeiul dispozițiilor HG nr. 735/2010, iar prin sentința civilă nr.338/2010 pronunțată de Curtea de Apel Cluj în cauza ce a format obiectul dosarului nr._, s-a dispus suspendarea executării acestei hotărâri de guvern până la pronunțarea pe fond a instanței, decizia contestată fiind emisă ulterior suspendării, în baza unui act normativ lipsit de orice efect juridic.
Contestatorul a arătat și faptul că prin modul de calcul al pensiei raportat la salariul mediu brut pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare și pentru care nu au putut fi dovedite veniturile realizate lunar, s-a încălcat dreptul de proprietate, ocrotit de art. 44 din Constituția României, de jurisprudența CEDO și de tratatele la care România este parte.
Contestatorul a mai precizat că măsura privind recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale, aflate în plată la data introducerii sistemului unitar de pensii publice nu se poate face decât prin încălcarea principiului neretroactivității prevăzut de art. 115 alin.2 din Constituția României, republicată, prin această recalculare încălcându-se și principiul drepturilor câștigate, principiu care, deși nu este reglementat de legislația în vigoare, este consacrat de jurisprudență.
Prin cererea precizatoare depusă la 14.09.2011, contestatorul a arătat că demersul său judiciar este îndreptat atâta împotriva MApN-Dep.Financiar-Contabil, cât și împotriva Casei de pensii Sectoriale a MAp.N.
Intimații au formulat întâmpinare prin care au invocat excepțiile tardivității acțiunii, a lipsei de interes și a lipsei de obiect a cererii de chemare în judecată, iar în subsidiar au solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Tribunalul Prahova, prin sentința civilă nr.926 din 6 februarie 2012 aadmis excepția tardivității contestației precizată, invocată de intimații M. A. Naționale și C. de Pensii S. a M. prin întâmpinare și a respins în consecință contestația precizată, ca tardiv formulată.
Recursul declarat împotriva sentinței susmenționate a fost admis de Curtea de Apel Ploiești prin decizia civilă nr.2109/23.05.2012 pronunțată de Curtea, reținându-se că sentința primei instanțe s-a bazat pe o apreciere eronată a probelor, nepronunțându-se asupra fondului cererii de chemare în judecată, sens în care s-a dispus casarea sentinței nr. 926/6.02.2012 și trimiterea cauzei spre rejudecare la același tribunal.
Primindu-se dosarul pe rolul Tribunalului Prahova, după casare, cauza a fost reînregistrată, sub nr._, la data de 15.06.2012.
În rejudecare, după analizarea probatoriului, Tribunalul Prahova a pronunțat sentința civilă nr.4974/18.10.2012 prin care a admis în parte contestația și pe cale de consecință a anulat decizia nr._/31.12.2010 emisă de intimatul M. A. Naționale – Departamentul Financiar Contabil, și a respins în rest contestația ca neîntemeiată. De asemenea a respins cererea privind acordarea cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această sentință, s-au reținut următoarele:
În ceea ce privește excepția lipsei procedurii prealabile, a lipsei de interes a contestatorului în formularea acțiunii, precum si excepția lipsei de obiect a cererii, invocate de intimați prin întâmpinare, instanța a luat act că, la termenul din data de 6.12.2012, reprezentantul intimaților, prezent personal în instanță, formulând concluzii de admitere a excepției tardivității, a precizat totodată, în mod expres, că nu înțelege să mai susțină celelalte doua excepții menționate, invocate prin întâmpinare - poziție ce a fost consemnată ca atare la termenul arătat și asupra căreia intimații nu au mai revenit ulterior –astfel că tribunalul a luat act în consecință că intimații nu mai susțin excepțiile arătate.
Pe fondul cauzei, tribunalul a reținut că prin decizia nr._/31.12.2010 s-a recalculat, începând cu data de 01.01.2011 pensia contestatorului pe baza salariului mediu brut pe economie, rezultând o pensie brută în cuantum de 1.570 lei brut, majorată față de pensia inițială –1.260 lei stabilită conform Deciziei nr._/22.09.2008, și pensia încasată conform cuponului de pensie aferent lunii decembrie 2010, de 1488 lei, urmare a actualizării.
Împotriva acestei decizii contestatorul M. V. a formulat contestație la Comisia de Contestații Pensii din cadrul Ministerului A. Naționale care, prin decizia nr.9688/06.04.2011 s-a pronunțat în sensul respingerii ca fiind rămasă fără obiect prin . O.U.G. nr. 1/2011.
Astfel, tribunalul a mai reținut că decizia de recalculare a pensiei nr._/31.12.2010 a fost emisă în baza prevederilor H.G. nr.735/2010 pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislației privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale polițiștilor si ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor, conform Legii nr.119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor .Această hotărâre de guvern a fost abrogată prin art.10 din O.U.G. nr. 1/2011, începând cu 31.01.2011.
Potrivit art.1 alin. l din O.U.G. nr.1/2011: „pensiile prevăzute la art.1 lit. a) și b) din Legea nr.119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, pentru care la determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat salariul mediu brut pe economie, potrivit art.5 alin.4 din aceeași lege, se revizuiesc, din oficiu, cel mai târziu până la data de 31 decembrie 2011, pe baza actelor doveditoare ale veniturilor realizate lunar de beneficiari", art. 6 din același act normativ stipulând că: „(1) pensiile recalculate pe baza documentelor care atestă veniturile realizate și a salariului mediu brut pe economie sau exclusiv pe baza salariului mediu brut pe economie pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare și ale căror cuantumuri sunt mai mici decât cele aflate în plată în luna decembrie 2010 se mențin în plată în cuantumurile avute în luna decembrie 2010 începând cu luna ianuarie 2011 până la data emiterii deciziei de revizuire. (2) Diferențele aferente lunii ianuarie 2011 se achită până la sfârșitul lunii februarie 2011".
Având in vedere textele legale menționate mai sus, întrucât hotărârea de guvern în temeiul căreia a fost efectuată recalcularea pensiei contestatorului, a fost abrogată și, cum, potrivit noului act normativ se mențin în plata pensiile avute anterior recalculării, tribunalul a admis contestația precizată și a anulat decizia nr._/31.12.2010, dat fiind că O.U.G. nr.1/2011 nu anulează automat efectele deciziei de recalculare contestată în prezenta cauză, deoarece prin acest act normativ nu s-a dispus anularea deciziilor emise în temeiul Legii nr. 119/2010.
Pe de altă parte însă, s-a apreciat că nu se justifică cererea contestatorului de menținere a deciziei nr._/22.09.2008 privind calcularea pensiei de serviciu stabilită în temeiul Legii nr.164/2001, având în vedere că între timp a fost emisă de către M. A. Naționale - C. de pensii sectorială Decizia nr._/6.04.2011 privind revizuirea pensiei in baza OUG nr. 1/2011, prin care s-a stabilit în favoarea contestatorului o pensie revizuită brută în cuantum majorat de 1747 lei lunar, înlocuind ca efecte pe cea de recalculare a pensiei – și care nu a fost contestată în prezenta cauză.
Pe cale de consecință, în cauză nu se justifica nici admiterea cererii contestatorului privind plata diferenței dintre pensia de serviciu stabilită conform Legii nr. 164/2001 și pensia recalculată potrivit Legii nr. 119/2010, de la data 01.01.2011 și până la repunerea în plată a pensiei inițiale – cerere ce urmează a fi respinsă ca atare.
Referitor la capătul de cerere privind obligarea intimatului la plata către contestator a dobânzii legale și actualizarea acesteia, tribunalul a respins această pretenție ca fiind neîntemeiată, constatând că nu se poate reține în sarcina acestuia o culpă cu privire la acordarea unui cuantum diminuat al pensiei pentru luna ianuarie 2011, intimatul procedând doar la punerea în aplicare a dispozițiilor legale în vigoare la acel moment în ceea ce privește recalcularea pensiilor militare, achitându-se de îndată de obligația de plată a diferențelor de pensie.
De asemenea, s-a apreciat că nu sunt îndeplinite nici prevederile art.2 din O.G. nr.9/2000 privind nivelul dobânzii legale pentru obligații bănești, care stabilesc că aceasta se aplică în cazul în care, potrivit dispozițiilor legale sau prevederilor contractuale, obligația este purtătoare de dobânzi, ceea ce nu este cazul în speță.
Referitor la celelalte aspecte invocate de contestator, s-a reținut că prin Legea nr.119/2010, sistemul de pensii a fost reformat, ceea ce a avut ca efect modificarea cuantumului pensiilor aflate în plată cu titlu de pensii de serviciu, până la limita corespunzătoare părții contributive – iar cu privire la celelalte motive invocate în cuprinsul contestației privitoare la încălcarea dreptului de proprietate al membrilor S.C.M.D., la tratamentul discriminatoriu aplicat acestora în raport cu alte categorii de pensionari, la neretroactivitatea legii și la principiul drepturilor câștigate, tribunalul constată că acestea nu se mai impun a fi analizate, având în vedere abrogarea H.G. nr.735/2010 care, în opinia contestatorului, a condus la încălcarea principiilor invocate mai sus.
De asemenea, în cauza, față de conținutul deciziilor menționate, s-a constatat că, contestatorul nu a suferit o reducere a cuantumului pensiei, iar pe cale de consecință, nu se poate reține o încălcare a dreptului de proprietate, sub nici un aspect - deci contestatorul nu a suferit o ingerință în dreptul de proprietate.
Cu privire la criticile aduse modului de calcul, tribunalul a constatat că la dosar a fost depusă documentația ce a stat la baza emiterii deciziei, din care rezultă că modul de calcul se întemeiază pe tabelele de salarizare depuse de angajatorii contestatorului, iar cu privire la aspectele legate de întocmirea acestora sau stagiul total de cotizare, valorificate în ultima decizie de pensie, C. de Pensii S. a utilizat date înscrise în actele doveditoare privind veniturile realizate, existente în dosarul de pensionare, date a căror corectitudine, contestatorul nu a înțeles să o critice. În aceste condiții, tribunalul nu poate reține erori în modul de calcul al pensiei raportat la probatoriul scriptic depus de contestator și documentația înaintată de intimate.
De asemenea, tribunalul nu a constatat nici încălcări ale actelor normative interne în baza cărora a fost emisă decizia atacată.
Împotriva sentinței a declarat recurs în termen legal pârâții C. de pensii sectorială a Ministerului A. Naționale și M. A. Naționale, criticând-o pentru nelegalitate invocând în drept nulitatea înscrisă în art. 304 pct.9 Cod pr.civilă sub următoarele aspecte:
1.- În mod greșit instanța fondului a respins excepția lipsei de interes în promovarea contestației fără a se avea în vedere faptul că reclamantul nu a făcut dovada interesului legitim, personal, născut și actual pentru formularea cererii, în realitate scopul urmărit de acesta fiind acela de a obține lipsirea de orice efecte juridice a deciziei de recalculare a pensiei.
În aceste condiții, față de împrejurarea în care, prin OUG nr.1/2011 legiuitorul a înțeles să lipsească de orice efecte juridice decizia contestată restabilindu-se și situația anterioară emiterii deciziei respective, susțin recurenții, nu mai subzistă niciun interes legitim al reclamantului pentru anularea deciziei, acesta neobținând niciun folos practic prin administrarea cererii sale deoarece o astfel de hotărâre nu poate avea ca efect lipsirea de efecte juridice ori abrogarea Legii nr.110/2010 și a OUG nr.1/2011.
Se solicită sub acest prim aspect admiterea excepției invocate și pe fond respingerea acțiunii.
2.- În mod greșit instanța fondului a reținut că decizia de recalculare a fost emisă în baza HG 735/2010, în realitate decizia fiind emisă în temeiul art. 5 alin.(4) din Legea 119/2010 cum de altfel s-a menționat și pe decizia de recalculare.
3.- Nu poate fi primită motivarea instanței în sensul că fiind abrogată hotărârea de guvern în temeiul căreia s-a efectuat recalcularea, față de noul act normativ –OUG 1/2011 se mențin în plată pensiile avute anterior recalculării; o atare motivare este lipsită de temei legal.
4.- Instanța a interpretat greșit prevederile art.6 alin.(1) din OUG 1/2011 care stabilesc că pensiile recalculate pe baza documentelor care atestă veniturile realizate și a salariului mediu brut pe economie sau exclusiv pe baza salariului mediu brut pe economie pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare și ale căror cuantumuri sunt mai mici decât cele aflate în plată pe luna decembrie 2010 se mențin în plată în cuantumul avut în luna decembrie 2010 începând cu 1 ianuarie 2011 până la data emiterii deciziei de revizuire.
5.- Instanța nu s-a pronunțat asupra legalității deciziei de recalculare ci, încălcând prevederile art.5 alin.(4) din Legea 119/2010 și ale OUG 1/2011 a admis în parte contestația formulată.
6.- Instanța a aplicat în mod greșit prevederile OUG 1/2011 care stabilesc că începând cu luna februarie 2011 deciziile de recalculare contestate sunt lipsite de efecte juridice, urmând să fie revizuite, iar efectele deja produse (pentru luna ianuarie 2011) sunt anulate retroactiv, pensionarii primind pensia în cuantumul de dinainte de recalculare, plus diferența aferentă lunii ianuarie.
7.- Pe fondul cauzei, recurenții susțin că prin art. 10 din OUG 1/2011 a fost abrogată expres HG 735/2010 în baza căreia s-au recalculat pensiile și s-au emis deciziile conform Legii 119/2010 și s-a instituit o etapă de revizuire a cuantumului pensiilor cu respectarea principiului contributivității.
Cu alte cuvinte, raportarea la prevederile art.1 și art. 6 din OUG 1/2011 deciziile contestate vor fi revizuite din oficiu, iar până la emiterea unor noi decizii de recalculare a pensiilor se mențin în plată pensiile recalculate în cuantumul avut în luna decembrie 2010.
Concluzionând sub acest aspect, recurenții arată că în speță nu mai subzistă unul din elementele acțiunii civile – obiectul constând în pretenția dedusă judecății deoarece, în baza art.6 din OUG 1/2011 reclamantul rămâne în plată cu pensia recalculată în cuantumul cuvenit în luna decembrie 2010.
Și, în fine arată recurenții motivele de nelegalitate reținute de Tribunalul Prahova în temeiul cărora s-a solicitat anularea deciziei de recalculare a pensiei au fost anterior supuse atenției Curții Constituționale care, prin decizia nr.873/2010 a constatat că dispozițiile legii 119/2010 nu contravin prevederilor constituționale ale art. 15 alin(2) privind neretroactivitatea legii.
Se solicită pentru motivele invocate, admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul admiterii excepției lipsei de interes și pe fondul cauzei respingerea contestației ca fiind neîntemeiată.
Referitor la încălcarea principiului neretroactivității legii, au apreciat recurenții că este nefondată, deoarece legea 119/2010 nu a produs efecte juridicre de față de contestator cu privire la o perioadă anterioară intrării sale în vigoare. De altfel, legea nu retroactivează atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior, nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unor situații juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că, în aceste cazuri, legea nouă nu face decât să reglementeze modul de acțiune în perioada următoare intrării ei în vigoare.
Au mai invocat recurenții că referitor la pretinsa încălcare a art.1 din protocolul 1 la CEDO că dispozițiile acestui text au fost lămurite în jurisprudența Curții Europene, că în acest context contestatorul este titularul unui drept de proprietate asupra unui bun care nu poate fi calificat ca fiind dreptul de a primi cuantumurile prevăzute de fostele decizii de pensionare, atât timp cât în cazul de față se analizează protecția bunului după 1 ianuarie 2011, făcând trimitere la cauza Keckho contra Ucrainei și că nu-și găsește aplicarea nici teoria drepturilor câștigate întrucât contestatorul are dreptul de a primi pensie, nu un anumit cuantum al pensiei.
Curtea, examinând hotărârea atacată prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a criticilor formulate, precum și a dispozițiilor legale care au incidență în soluționarea cauzei, constată că recursul de față este nefondat.
Excepția lipsei de interes a contestatorului în formularea petitului 1 al acțiunii vizând anularea deciziei de recalculare a pensiei a fost corect analizată de instanța fondului, reținându-se că, raportat la cerințele pe care trebuie să le îndeplinească noțiunea de „interes” și probatoriile cauzei, reclamantul își legitimează interesul prin invocarea unei valori patrimoniale ca drept câștigat recunoscut și executat de stat în temeiul unei legi speciale, previzibilă de la data pensionării sale, care îi permite să-și previzioneze la nivel individual și familial un anumit mod de gestionare a veniturilor sale.
Întrucât celelalte motive de recurs vizează fondul cauzei, Curtea le va analiza global, constatând că hotărârea atacată este legală și temeinică pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Astfel, prin decizia nr._/31.12.2010 contestatorului i s-a recalculat pensia în baza Legii 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.
La baza emiterii deciziei de recalculare contestată a stat în mod evident HG nr.735/2010 pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislației privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale polițiștilor și ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor, conform Legii nr.119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, deoarece numai în această hotărâre era reglementată metodologia de recalculare a pensiei în discuție.
Această hotărâre ce a stabilit metodologia de calcul a noului cuantum al pensiei cuvenite intimatului-contestator a fost abrogată începând cu 31.01.2011 prin art.10 din OUG nr.1/2011.
Mai mult, art.1 alin.(l) din OUG nr.1/2011 stabilește că pensiile în categoria cărora intră și pensia intimatului se vor revizui, din oficiu, până la data de 31.12.2011, iar cuantumurile stabilite prin aplicarea HG nr.735/2010 nu vor mai fi avute în vedere, urmând a se achita cuantumurile pensiilor avute în plată în luna decembrie 2010.
Prin urmare, din interpretarea dispozițiilor legale amintite, urmărind și calendarul stabilit de legiuitor pentru revizuirea pensiilor militarilor, ale polițiștilor și ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor, rezultă în mod evident intenția legiuitorului de a lipsi de orice eficiență juridică deciziile de recalculare a pensiilor care au avut la bază HG nr.735/2010.
Este, de asemenea, de necontestat faptul că pensionarilor din categoria militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor li se plătesc pensiile avute la momentul decembrie 2010 până la emiterea noilor decizii de revizuire a pensiilor, emise cu respectarea noilor metodologii stabilite prin OUG nr.1/2011 și nu cele stabilite în urma calculului efectuat în baza HG 735/2010.
Curtea va avea în vedere și faptul că recurentul nu a procedat la retractarea deciziilor emise în baza HG nr.735/2010 și Legii nr.119/2010, în condițiile în care susține, chiar în recurs, că repunerea în situația anterioară emiterii deciziilor având ca temei aceste prevederi legale a operat prin efectul prevederilor OUG nr.1/2011.
Curtea va reține că decizia contestată în prezenta cauză nu mai are niciun fel de efect juridic, nu mai este avută în vedere la plata pensiei către intimatul contestator, astfel că, în mod corect instanța de fond a dispus anularea ei și menținerea deciziei emise în baza Legii nr.164/2001, menținere dictată de chiar OUG nr.1/2011.
Față de aceste aspecte apare de prisos a se analiza celelalte susțineri ale recurentei referitoare la încălcarea dreptului de proprietate, nerespectarea principiului neretroactivității legii ori discriminare, cu atât mai mult cu cât nu au făcut obiectul analizei pe fond a cauzei.
Pentru aceste considerente, curtea, văzând disp. art.304, 3041 și 312 alin.1 Cod pr.civilă, va respinge recursul declarat în cauză ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de M. A. Naționale, cu sediul în București, ., sect.5, C. de Pensii S. a Ministerului A. Naționale, cu sediul în București, ..7-9, sect.6, împotriva sentinței civile nr. 4974 din 18 octombrie 2012 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu M. V. – prin Sindicatul Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere, cu domiciliul ales la Cabinet Avocat G. C., cu sediul în București, .. 4, ., ., sect.3.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 22 ianuarie 2013.
Președinte, Judecători,
V. S. E. M. C. Ș.
Grefier,
V. M.
red. E.M. /tehnored.V.M.
2 ex./28.01.2013
d.f._ Tribunalul Prahova
j.f. Mihăulescu C.-A.
Operator de date cu caracter
personal Nr.notificare 3120
| ← Asigurări sociale. Decizia nr. 1960/2013. Curtea de Apel PLOIEŞTI | Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 136/2013. Curtea... → |
|---|
