Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 331/2013. Curtea de Apel PLOIEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 331/2013 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 13-02-2013 în dosarul nr. 1921/105/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-SECȚIA I CIVILĂ -
Dosar nr._
DECIZIA NR.331
Ședința publică din data de 13 februarie 2013
Președinte – V. G.
Judecători - A. P.
- M. I. G.
Grefier - C. C.
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de contestatorul S. C. MILITARE DISPONIBILIZATE ÎN REZERVĂ ȘI ÎN RETRAGERE, în numele membrului de sindicat P. T. G., cu domiciliul procesual ales la SCPA G. C. și V. I. R., cu sediul în București, .. 4, ., ., sector 3, împotriva sentinței civile nr.4600 din 19 septembrie 2012, pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații M. A. NAȚIONALE - DEPARTAMENTUL FINANCIAR CONTABIL, cu sediul în București, ., sector 5 și C. DE PENSII S. A MINISTERULUI A. NAȚIONALE, cu sediul în București, .. 7 - 9, sector 6.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței că recursul este la primul termen de judecată și este motivat, iar recurenta a solicitat judecata cauzei în lipsă, potrivit dispozițiilor art.242 alin.1 pct. 2 Cod pr. civilă.
Curtea, având în vedre faptul că recurenta a solicitat judecata cauzei în lipsă, potrivit dispozițiilor art. 242 alin.1 pct. 2 Cod pr. civilă, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, reține următoarele:
Prin contestația înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr._ la data de 12.03.2012, contestatorul S. C. Militare Disponibilizate în Rezervă și în Retragere, în numele membrului său P. T. G., a solicitat ca, în contradictoriu cu intimații M. A. Naționale – Departamentul financiar contabil și C. sectorială de pensii a Ministerului A. Naționale, să se dispună:
În principal,anularea hotărârii Comisiei de soluționare a contestațiilor din cadrul Ministerului A. Naționale;
- anularea deciziei de revizuire a pensiei contestate nr._/12.12.2011;
- menținerea deciziei nr._/23.01.2006 de stabilire a cuantumului pensiei, stabilită în temeiul Legii nr.164/2001, a Legii nr.179/2004, a Decretului nr.214/1977 (după caz), plătită în luna decembrie 2010;
- obligarea intimatei la plata diferenței dintre pensia de serviciu stabilită conform Legii nr.164/2001, a Legii nr.179/2004, a Decretului nr.214/1977 (după caz), plătită în luna decembrie 2010 și cea revizuită conform Legii nr.119/2010, HG nr.735/2010 și OUG nr.1/2011 de la data plății și până la repunerea în plată a pensiei inițiale;
- obligarea intimatei la plata dobânzii legale și a indicelui de inflație aferente sumelor reprezentând diferența dintre cele două decizii, dobândă calculată până la data plății efective a pensiei inițiale și la plata cheltuielilor de judecată.
În subsidiar, s-a contestat cuantumul pensiei stabilit în urma revizuirii ca urmare a aplicării greșite a dispozițiilor legale în vigoare.
În motivarea contestației, contestatorul a învederat instanței, în esență, faptul că lipsește temeiul juridic al emiterii deciziei de revizuire, de vreme ce a fost emisă în baza unei decizii de recalculare nelegale, că prin decizia respectivă s-a încălcat dreptul de proprietate al contestatorului, s-a realizat o discriminare a acestuia, s-a încălcat principiul neretroactivității legii, precum și principiul drepturilor câștigate (principiu care are o construcție jurisprudențială, chiar dacă nu are o consacrare legală).
Pentru fiecare dintre motivele de nelegalitate, contestatorul a expus ample argumente.
La data de 18.04.2012, contestatorul a formulat cerere precizatoare, prin care a menționat că înțelege să conteste și decizia de revizuire a pensiei nr._/10.02.2012 ce a fost emisă ulterior emiterii deciziei contestate inițial.
La data de 25.04.2012, contestatorul a formulat cerere completatoare, prin care a menționat că înțelege să conteste și decizia de revizuire a pensiei nr._/13.02.2012 ce a fost emisă ulterior emiterii deciziei contestate inițial.
La data de 18.05.2012, M. A. Naționale a formulat întâmpinare, prin care a invocat, în principal, excepția prematurității formulării contestației, iar pe fond a solicitat respingerea contestației ca fiind neîntemeiată.
Pentru termenul de judecată din data de 19.09.2012, contestatorul a fost citat cu mențiunea de a-și formula propriile apărări față de excepția prematurității formulării contestației invocată prin întâmpinare, excepție față de care acesta nu și-a exprimat punctul de vedere.
După analizarea actelor și lucrărilor dosarului, Tribunalul Prahova, deliberând cu prioritate, conform art.137 alin.1 Cod pr. civilă, asupra excepției prematurității formulării contestației invocată de intimată prin întâmpinare, prin sentința civilă nr. 4600 din 19 septembrie 2012, a admis excepția prematurității formulării contestației precizate și completate, invocată prin întâmpinare de intimatul M.A.N. – Departamentul Financiar Contabil și a respins contestația precizată și completată formulată de contestatorul S. C. Militare Disponibilizate în Rezervă și în Retragere, în numele membrului de sindicat P. T. G., ca fiind prematur introdusă.
Pentru a pronunța această sentință Tribunalul Prahova a reținut următoarele considerente:
Potrivit art.149 alin.1 din Legea nr.263/2010 „deciziile de pensie emise de casele teritoriale de pensii și de casele de pensii sectoriale pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia Centrală de Contestații, respectiv la comisiile de contestații care funcționează în cadrul Ministerului A. Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații”, iar potrivit alin.2 – „procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă procedură administrativă prealabilă, obligatorie, fără caracter jurisdicțional”.
De asemenea, conform art.150 alin.3 din același act normativ „în soluționarea contestațiilor, Comisia Centrală de Contestații și comisiile de contestații care funcționează în cadrul Ministerului A. Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații adoptă hotărâri”, iar potrivit art.151 alin.2 – „hotărârile prevăzute la art. 150 alin. (3) pot fi atacate la instanța judecătorească competentă, în termen de 30 de zile de la comunicare”.
Rezultă, așadar, că, înainte de sesizarea instanței de judecată în legătură cu nelegalitatea sau netemeinicia deciziilor de pensionare emise începând cu data de 01.01.2011, beneficiarul unei astfel de decizii este necesar să parcurgă procedura prealabilă obligatorie prevăzută de dispozițiile Legii nr.263/2010, procedură care se finalizează cu adoptarea unei hotărâri de către Comisia Centrală de Contestații sau comisiile de contestații care funcționează în cadrul Ministerului A. Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații.
În prezenta cauză, tribunalul a constatat că dl. P. T. G., deși a sesizat Comisia de Contestații din cadrul Ministerului A. Naționale cu nemulțumirile sale legate de modalitatea în care s-a procedat la stabilirea cuantumului pensiei urmare a emiterii deciziilor de revizuire contestate, contestațiile respective nu au fost analizate de această comisie, astfel încât, nefiind adoptată o hotărâre conform art.150 alin.3 din Legea nr.263/2010, prezenta contestație apare ca fiind prematur formulată.
Concluzionând, instanța a admis excepția prematurității formulării contestației, invocată de intimat prin întâmpinare și a respins contestația ca fiind prematur formulată.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs contestatorul S. C. Militare Disponibilizate în Rezervă și în Retragere, în numele membrului de sindicat P. T. G., criticând-o pentru nelegalitate.
Astfel, recurentul a arătat că a criticat hotărârea instanței de fond raportat la dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, întrucât hotărârea pronunțată este lipsită de temei și a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, cu privire la prematuritatea cererii de chemare în judecată.
Cu privire la acest aspect recurentul a menționat că instanța de fond a reținut în mod greșit faptul că acțiunea sa a fost introdusă prematur raportat la dispozițiile OUG nr. 1/2011 coroborate cu prevederile Legii nr. 119/2010 și ale Legii 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, întrucât deciziile contestate au fost emise la data de 01.01.2011, deci legea aplicabilă în cauza dedusă judecății este Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
A învederat recurentul că instanța de fond în mod eronat a făcut aplicarea dispozițiilor art. 137 Cod procedură civilă, limitându-se numai la alin. (1) al acestui articol, ignorând dispozițiile alin. (2), potrivit cărora: „excepțiile nu vor putea fi unite cu fondul decât dacă pentru judecarea lor este nevoie să se administreze dovezi în legătură cu dezlegarea în fond a pricinii".
Or, instanța de fond în mod eronat a rămas în pronunțare asupra acestei excepții deși procesual, avea obligația de a administra absolut toate probele necesare pentru lămurirea excepției invocate din oficiu, precizând că, în acest sens, ar fi trebuit ca instanța să verifice dacă această Comisie de contestații a soluționat plângerea făcuta în termenul legal prevăzut de lege, cu atât mai mult cu cât a precizat în fața instanței că s-a adresat cu contestație Comisiei de Contestații.
A mai menționat recurentul că din actele din dosarul cauzei, rezultă că s-a formulat contestație în termenul legal de la comunicarea deciziei de calculare la Comisia de contestații care funcționează în cadrul Ministerului în temeiul dispozițiilor art. 149 alin, (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii, potrivit cărora “deciziile de pensie emise de casele teritoriale de pensii și de casele de pensii sectoriale pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia Centrală de Contestații respectiv la comisiile de contestații care funcționează în cadrul Ministerului A. Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații”
Recurentul a arătat că, în termenul legal de 45 zile de la momentul înregistrării contestației, potrivit dispozițiilor art. 149 alin. Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii, Comisia de contestații nu a soluționat contestația depusă, în sensul că nu a analizat și nu a răspuns tuturor criticilor formulate în ceea ce privește modalitatea și corectitudinea calculării cuantumului pensiei.
Astfel, prin contestarea la Comisia de contestații din cadrul Ministerului A. Naționale, a îndeplinit procedura prealabilă prevăzută de dispozițiile art.149 alin. (2) din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii, potrivit cărora „procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă procedura administrativă prealabilă, obligatorie, fără caracter Jurisdicțional.”
Așadar, recurentul a arătat că procedura prealabilă prevăzută de Legea nr. 263/2010 care a intrat în vigoare în momentul emiterii deciziilor de revizuire a fost îndeplinită în cauză, astfel încât, instanța de fond ar fi trebuit să observe nerespectarea termenul de 45 de zile de răspuns al Comisiei de contestații, motiv pentru care consideră ca instanța de fond a admis în mod greșit excepția prematurității cererii de chemare în judecată.
În concluzie, recurentul a solicitat admiterea recursului astfel cum a fost formulat, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs formulate, raportat la actele și lucrările dosarului, precum și textelor legale incidente, Curtea reține următoarele:
Referitor la prematuritatea introducerii contestației, Curtea constată că instanța de fond a reținut, în esență, că excepția invocată de intimată este întemeiată, deoarece contestația a fost introdusă direct la instanță, fără a se aștepta soluția pronunțată de Comisia centrală de contestații din cadrul Ministerului A. Naționale.
Soluția primei instanțe este greșită sub acest aspect, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Din actele aflate la dosarul cauzei, rezultă că s-a formulat contestație în termenul legal de la comunicarea deciziei ce face obiectul prezentei judecăți, la Comisia de contestații care funcționează în cadrul Ministerului în temeiul dispozițiilor art. 149 alin, (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii, potrivit cărora “deciziile de pensie emise de casele teritoriale de pensii și de casele de pensii sectoriale pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia Centrală de Contestații respectiv la comisiile de contestații care funcționează în cadrul Ministerului A. Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații”.
Potrivit art.150 alin.3 și 4 din Legea nr.263/2010 Comisia centrală de contestații se pronunță asupra contestației în termen de 45 de zile de la data înregistrării.
Recurentul a arătat că, în termenul legal de 45 zile de la momentul înregistrării contestației, potrivit dispozițiilor art. 149 alin. Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii, Comisia de contestații nu a soluționat contestația depusă, în sensul că nu a analizat și nu a răspuns tuturor criticilor formulate în ceea ce privește modalitatea și corectitudinea calculării cuantumului pensiei.
Astfel, prin contestarea la Comisia de contestații din cadrul Ministerului A. Naționale, a îndeplinit procedura prealabilă prevăzută de dispozițiile art.149 alin. (2) din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii, potrivit cărora „procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă procedura administrativă prealabilă, obligatorie, fără caracter Jurisdicțional.”
Ca atare, contestatorul a susținut că a introdus contestația în termen de 30 de zile conform art.149 din Legea nr.263/2010 la Comisia centrală de contestații care avea obligația expres prevăzută de lege de a se pronunța asupra contestației în termen de 45 de zile, obligație încălcată însă prin nepronunțarea hotărârii, ceea ce echivalează practic cu respingerea contestației.
Mai mult, Comisia Centrală de Contestații nu justifică în niciun fel depășirea termenului expres prevăzut de lege pentru pronunțarea unei hotărâri asupra contestației cu care a fost sesizată, astfel că partea interesată, în virtutea liberului acces la justiție și având în vedere că susține că a respectat procedura prealabilă instituită de lege, putea să formuleze contestație la instanța de judecată competentă.
Așa fiind, prima instanță, în mod eronat nu a soluționat fondul cererii dedusă judecății cu consecința respingerii acesteia, fiind incidente dispozițiile art. 304 pct. 9 c.pr.civ., întrucât hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal și a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, cu privire la prematuritatea cererii de chemare în judecată, situație care impune, în baza art.3041 și 312 alin.3 Cod procedură civilă, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei, spre rejudecare, Tribunalului Prahova, pentru judecarea cauzei pe fond, prilej cu care se va avea în vedere toate apărările formulate de părți, inclusiv susținerile din faza de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul contestatorul S. C. MILITARE DISPONIBILIZATE ÎN REZERVĂ ȘI ÎN RETRAGERE, în numele membrului de sindicat P. T. G., cu domiciliul procesual ales la SCPA G. C. și V. I. R., cu sediul în București, .. 4, ., ., sector 3, împotriva sentinței civile nr.4600 din 19 septembrie 2012, pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații M. A. NAȚIONALE - DEPARTAMENTUL FINANCIAR CONTABIL, cu sediul în București, ., sector 5 și C. DE PENSII S. A MINISTERULUI A. NAȚIONALE, cu sediul în București, .. 7 - 9, sector 6.
Casează sentința civilă nr.4600 din 19 septembrie 2012, pronunțată de Tribunalul Prahova și trimite cauza spre rejudecare.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 13 februarie 2013.
Președinte, Judecători,
V. G. A. P. I. M. G.
Grefier,
C. C.
Red.IMG
Tehnored.CC
2 ex./1.03.2013
d. fond._ Tribunalul Prahova
j.fond. A. M. L.
Operator date cu caracter personal
Notificare nr. 3120
| ← Obligaţie de a face. Sentința nr. 410/2013. Curtea de Apel... | Asigurări sociale. Decizia nr. 1960/2013. Curtea de Apel PLOIEŞTI → |
|---|
