Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 1482/2013. Curtea de Apel PLOIEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1482/2013 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 28-05-2013 în dosarul nr. 1348/105/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA NR. 1482
Ședința publică din data de 28 mai 2013
Președinte – E. S. L.
Judecători – V. A. P.
- C. P. B.
Grefier - N. M.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de contestatorul V. N. prin SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE ÎN REZERVĂ ȘI ÎN RETRAGERE, cu sediul ales la Cabinet Avocat C. G., din București, .. 4, ., ., sector 3, împotriva sentinței civile nr. 588/5.03.2013 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații M. ADMINISTRAȚIEI și INTERNELOR, cu sediul în București, Piața Revoluției, nr. 1A și C. S. DE PENSII A MINISTERULUI ADMINISTRAȚIEI și INTERNELOR, cu sediul în București, .. 3, sector 4 .
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, în temeiul art.6 din Legea nr. 192/2006, informează asupra posibilității și avantajelor folosirii procedurii medierii, părțile putând să recurgă la această cale pentru soluționarea conflictului dintre ele.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează instanței că dosarul este la primul termen de judecată, recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Se mai învederează că, prin intermediul Serviciului Registratură, s-a depus la dosar de către intimatul M. Administrației și Internelor întâmpinare, înregistrată sub nr. 9548/23.04.2013, prin care se solicită judecata cauzei în lipsă, conform dispozițiilor art. 242 alin.2 Cod pr. civilă.
Curtea, constatând că, prin întâmpinare, s-a solicitat judecata în lipsă, dând eficiență dispozițiilor imperative reglementate de art. 242 alin. 2 Cod proc. civilă, apreciază cauza în stare de judecată și deliberând, a pronunțat, următoarea soluție.
După rămânerea în pronunțare asupra cauzei, prin intermediul Serviciului Registratură, s-a transmis la dosar de către intimata C. S. de Pensii a Ministerului Administrației și Internelor întâmpinare, înregistrată sub nr._/28.05.2013, prin care se solicită judecata cauzei în lipsă, conform dispozițiilor art. 242 alin.2 Cod pr. civilă
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, Curtea constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr._, contestatorul V. N., reprezentat de Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate în Rezervă și în Retragere, în contradictoriu cu intimații M. Afacerilor Interne – Departamentul Financiar contabil și C. S. de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, a solicitat anularea deciziei de revizuire a pensiei nr._/12.12.2011, menținerea în plată a deciziei nr._/11.10.2007, obligarea intimatei la plata unei despăgubiri reactualizate, egală cu diferența dintre cuantumul pensiei stabilite conform Legii nr. 164/2001 coroborată cu Legea nr. 90/2007 și pensia revizuită conform Legii nr. 119/2010 și OUG nr. 1/2011, de la data de 1.01.2012 și până la punerea în executare a prezentei hotărâri, precum și la plata cheltuielilor de judecată.
În subsidiar, contestatorul a învederat că înțelege să conteste cuantumul pensiei stabilit în urma revizuirii, ca urmare a aplicării greșite a dispozițiilor legale în vigoare.
În motivarea cererii, contestatorul a arătat că s-a adresat, în termen legal, cu o contestație la Comisia de Contestații din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, însă nu a primit un răspuns de la această instituție, motiv pentru care a înțeles să formuleze prezenta contestație.
A precizat contestatorul că prin Legea nr. 119/2010 și normele de aplicare ale acesteia se încalcă dreptul de proprietate, creându-se un tratament discriminatoriu între cadrele militare și personalul civil, inclusiv cel care este încadrat în unitățile militare, personalul civil având posibilitatea de a-și valorifica toate drepturile câștigate prin existența carnetului de muncă, în condițiile în care militarii nu au carnete de muncă, iar adeverințele cu veniturile sunt imposibil de reconstituit la întreaga valoare a câștigurilor obținute.
S-a menționat, totodată, că decizia de recalculare a pensiei a fost emisă în temeiul dispozițiilor HG nr. 735/2010, iar prin sentința civilă nr. 338/2010 pronunțată de Curtea de Apel Cluj în cauza ce a format obiectul dosarului nr._, s-a dispus suspendarea executării acestei hotărâri de guvern până la pronunțarea pe fond a instanței, decizia contestată fiind emisă ulterior suspendării, în baza unui act normativ lipsit de orice efect juridic.
S-a invocat de către contestator și faptul că prin modul de calcul al pensiei raportat la salariul mediu brut pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare și pentru care nu au putut fi dovedite veniturile realizate lunar, s-a încălcat dreptul de proprietate, ocrotit de art. 44 din Constituția României, de jurisprudența CEDO și de tratatele la care România este parte.
Contestatorul a mai precizat că măsura privind recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale, aflate în plată la data introducerii sistemului unitar de pensii publice, nu se poate face decât prin încălcarea principiului neretroactivității prevăzut de art. 115 alin. 2 din Constituția României, republicată, prin această recalculare încălcându-se și principiul drepturilor câștigate, principiu care, deși nu este reglementat de legislația în vigoare, este consacrat de jurisprudență.
De asemenea, contestatorul a mai susținut că prin revizuirea pensiei sale s-a încălcat principiul drepturilor câștigate, principiu care, deși nu are o consacrare legală, are o construcție jurisprudențială, el regăsindu-se în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, precum și a Curții Constituționale.
În legătură cu aceste drepturi, contestatorul a arătat că ele au fost câștigate din desfășurarea activității ca militar activ, perioadă în care s-a suspus rigorilor specifice vieții militare, cu promisiunea certă din partea statului că va beneficia de un cuantum al pensiei care să compenseze restricțiile pe care le-a suferit ca militar activ.
Ca motiv subsidiar al cererii sale, contestatorul a invocat faptul că decizie de revizuire a pensiei nu cuprinde primele ce i-au fost acordate cu ocazia zilelor de 1 Mai și 23 august (până în 1989) primele acordate de lege după această perioadă, al treisprezecelea salariu, precum și grupa de muncă în care a lucrat de-a lungul timpului.
Deși legal citat, M. Afacerilor Interne nu a formulat întâmpinare.
Intimata C. S. de Pensii a MAI a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată, arătând, în esență, că decizia de revizuire a pensiei stabilite în favoarea contestatorului a fost emisă cu respectarea prevederilor legale, în conformitate cu principiile enunțate de Constituția României, precum și în concordanță cu prevederile Convenției Europene pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
În baza probelor administrate, prin sentința civilă nr. 588/5.03.2013, Tribunalul Prahova a respins contestația ca neîntemeiată.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că:
Prin decizia de pensie nr._/11.10.2007, C. de Pensii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne a stabilit în favoarea contestatorului, o pensie militară de stat în cuantum de 3.735 lei brut.
Prin decizia emisă in baza Legii nr. 119/2010 și a OUG nr. 1/2011, cu nr._/12.12.2011, pensia militară de stat a contestatorului a fost revizuită, începând cu data de 01.01.2012, cuantumul acesteia fiind stabilit la suma de 2.950 lei brut, în scădere cu doar 785 lei.
Tribunalul a constatat că decizia contestată are ca temei O.U.G. nr.1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională.
Conform acestui act normativ, pensiile prevăzute la art.1 lit. a și b din Legea 119/2010, pentru care la determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat salariul mediu brut pe economie, potrivit art. 5 alin. 4 din aceeași lege, se revizuiesc din oficiu, cel mai târziu până la data de 31.12.2011, pe baza actelor doveditoare ale veniturilor realizate lunar de beneficiari.
Prin urmare, a apreciat tribunalul, legea a prevăzut suficiente garanții pentru o corectă revizuire a pensiilor militare.
Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, a reamintit tribunalul, este constată în acest sens, organele de aplicare a Convenției reținând că art.1 din Protocolul nr. 1 nu garantează dreptul de a primi pe viitor un anumit cuantum al prestației sociale și acceptând dreptul statelor de a modifica acest cuantum, în considerarea marjei largi de apreciere pe care o au la dispoziție.
De altfel, a arătat tribunalul, prin decizia pronunțată în cauza F. și alții c. României, Curtea de la Strasbourg a statuat că reformarea sistemului de pensii, prin transformarea pensiilor speciale în pensii în sistemul public, în temeiul Legii nr. 119/2010, este compatibilă cu art.1 din primul Protocol adițional al Convenției.
Tribunalul a apreciat că, în speță, nu este vorba despre o aplicare retroactivă a legii, de vreme ce aceasta produce efecte începând cu data de 1.01.2011.
Procedura de revizuire privește doar cuantumul pensiei de care va beneficia contestatorul în viitor, neefectuându-se recalcularea drepturilor dobândite anterior, în baza unei alte legi.
Referitor la capătul de cerere, în subsidiar, din contestație, prin care se contestă însuși calculul ce a stat la baza determinării pensiei revizuite, tribunalul a reținut că verificarea atât a punctajului mediu anual, cât și a drepturilor de pensie stabilite prin decizia contestată, nu se poate realiza decât printr-o expertiză de specialitate, pentru care contestatorul nu a înțeles să avanseze onorariul, astfel că a fost decăzut din dreptul de a mai administra această probă.
Împotriva deciziei tribunalului a declarat recurs contestatorul, reprezentat de Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate în Rezervă și în Retragere, susținând, în esență, că, în mod greșit, tribunalul a apreciat că revizuirea pensiei s-a realizat în mod legal și că nu a existat o încălcare a art.1 din primul Protocol Adițional la Convenția Europeană. Prima instanță a ignorat dispozițiile acestui articol, întrucât constatarea constituționalității Legii nr. 119/2010 nu este de natură să împiedice instanța națională să verifice dacă aplicarea legii nu produce efecte contrare Convenției.
A precizat recurentul că instanța trebuia să aplice dispozițiile menționate în concordanță cu jurisprudența C.E.D.O., fiind necesar a nu se confunda sau suprapune pensia de serviciu cu cea de drept comun.
A mai susținut recurentul că tribunalul trebuia să verifice dacă ingerința statului a satisfăcut cerințele legalității, inclusiv sub aspectul retroactivității legii și nu a fost arbitrară și dacă s-a respectat proporționalitatea măsurii.
De altfel, a arătat recurentul, prima instanță nu a ținut cont de faptul că au existat erori la determinarea cuantumului pensiei sale.
S-a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței, în sensul admiterii contestației.
Intimatul M. Afacerilor Interne a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând, în esență, că dispozițiile O.U.G. nr.1/2011 au reglementat o nouă procedură de revizuire a pensiilor militare, cu respectarea principiului contributivității, nefiind afectate drepturile legale ale recurentului.
Examinând actele și lucrările dosarului, în raport de criticile formulate, precum și de dispozițiile legale incidente în cauză, Curtea reține următoarele:
Ca prim aspect, Curtea reamintește că pensiile de serviciu au fost stabilite inițial pentru anumite categorii socio-profesionale, fiind alcătuite din două componente – pensia contributivă, plătită din bugetul de stat din bugetul asigurărilor de stat (stabilită prin raportare la contribuția efectivă plătită de salariat) și pensia suplimentară, suportată din bugetul de stat, fără plata unei contribuții.
În conformitate cu principiul contributivității prevăzut de Legea nr. 19/2000, principiu menținut în Legea nr. 263/2010 (act normativ ce abrogă Legea nr. 19/2000) în procesul de recalculare a pensiilor, fiecărei persoane i se determină și i se atribuie un punctaj mediu anual ce determină cuantumul pensiei, corespunzător stagiului efectiv de cotizare și prin raportare la contribuția efectiv achitată de asigurat.
În cauză, Curtea urmează să înlăture susținerile recurentului referitoare la existența unei încălcări a principiilor retroactivității și discriminării, reamintind că aceste probleme de drept au fost soluționate prin decizia nr. 29/12.12.2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în procedura recursului în interesul legii.
Astfel, prin decizia menționată s-a statuat că „...instanțele judecătorești nu erau în drept să facă aprecieri asupra unor critici de neconstituționalitate sub aspectul respectării principiului neretroactivității legii […] în mod similar, nici referitor la discriminare…”.
Curtea reamintește că, potrivit art. 3307 alin. 4 Cod pr. civilă, în procedura recursului în interesul legii, „Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I”.
De asemenea, conform art. 99 lit. ș din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, constituie abatere disciplinară pentru judecători „nerespectarea deciziilor Curții Constituționale ori a deciziilor pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursurilor în interesul legii”.
Pe de altă parte, la acest moment nu se mai poate discuta nici despre încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 C.E.D.O., dat fiind faptul că în Cauza F. și alții contra României s-a statuat că „…reducerea pensiilor […] deși substanțială, a constituit o modalitate de integrare a acestor pensii în sistemul general de pensii prevăzut de Legea nr. 19/2000, menită să asigure echilibrul bugetar și să corijeze disparitățile existente între diferitele sisteme”.
Totodată, în considerentele deciziei menționate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a concluzionat că „…reforma sistemelor de pensii nu a avut efect retroactiv și nu a adus atingere dreptului la prestații sociale, dobândit în virtutea contribuțiilor vărsate în timpul anilor de serviciu”.
Referitor la motivul de recurs ce vizează existența unor pretinse erori în determinarea cuantumului pensiei, Curtea apreciază (cum, de altfel, a reținut și prima instanță) că verificarea, pe care o implică acest aspect, nu se poate realiza decât prin efectuarea unei expertize de specialitate, probă ce nu s-a administrat în cauză din culpa contestatorului, care nu a achitat onorariul expertului.
În considerarea tuturor acestor argumente, Curtea, în baza art.312 alin.1 Cod pr.civilă raportat la art. 304 pct.9 Cod pr.civilă (forma în vigoare la data introducerii acțiunii, aplicabilă în speță față de dispozițiile art.24 și 25 alin.1 Cod pr.civilă, forma actuală) va respinge recursul ca nefondat.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de contestatorul V. N. prin SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE ÎN REZERVĂ ȘI ÎN RETRAGERE, cu sediul ales la Cabinet Avocat C. G., din București, .. 4, ., ., sector 3, împotriva sentinței civile nr. 588/5.03.2013 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații M. ADMINISTRAȚIEI și INTERNELOR, cu sediul în București, Piața Revoluției, nr. 1A și C. S. DE PENSII A MINISTERULUI ADMINISTRAȚIEI și INTERNELOR, cu sediul în București, .. 3, sector 4.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 28 mai 2013.
Președinte, Judecători,
E. S. L. V. A. P. C. P. B.
Grefier,
N. M.
Red.CPB
Tehnored.GC
2ex./03.06.2013
d.f._ Tribunalul Prahova
j.f. Ș. O. C.
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120
| ← Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 1019/2013.... | Asigurări sociale. Decizia nr. 1044/2013. Curtea de Apel PLOIEŞTI → |
|---|
