Obligaţie de a face. Decizia nr. 24/2013. Curtea de Apel PLOIEŞTI

Decizia nr. 24/2013 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 10-01-2013 în dosarul nr. 9376/105/2011*

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr._

DECIZIA Nr. 24

Ședința publică din data de 10 ianuarie 2013

Președinte – C.-M. M.

Judecători – G.-S. P.

- A.-M. R.

Grefier - C. G.-A.

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamantul C. Gh. V. domiciliat în com. Poienarii B., .. 242 jud. Prahova, împotriva sentinței civile nr. 4703 din 27 septembrie 2012 pronunțată de Tribunalul Prahova în contradictoriu cu pârâta C. Județeană de Pensii Prahova cu sediul în Ploiești, .. 1, jud. Prahova.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimata pârâtă C. Județeană de Pensii Prahova prin consilier juridic S. I. potrivit delegației aflată la fila 12 dosar, lipsind recurentul reclamant C. G.. V..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, în temeiul disp. art. 6 din Legea nr. 192/2006 informează asupra posibilității și a avantajelor folosirii procedurii medierii și îndrumă să se recurgă la această cale pentru soluționarea conflictului.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință care învederează instanței că dosarul este la primul termen de judecată recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru.

S-a mai învederat că C. V. a depus la dosar prin intermediul Serviciului registratură, o cerere înregistrată la nr._/17.12.2012, prin care a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, conform disp. art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă.

Consilier juridic S. I. pentru intimata pârâtă arată că nu are alte cereri, solicită cuvântul în fond.

Curtea, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.

Consilier juridic S. I. pentru intimata pârâtă C. Județeană de Pensii Prahova solicită respingerea recursului ca nefondat. Depune concluzii scrise la dosar.

CURTEA,

Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Tribunalului Prahova – Secția A – II – a Civilă de C. Administrativ și Fiscal sub nr._, reclamantul C. V. a chemat în judecată pe pârâta C. Județeană de Pensii Prahova solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea acesteia la recalcularea pensiei prin valorificarea perioadei asimilate 10.12.1958 – 13.01.1959 în care a satisfăcut stagiul militar obligatoriu, precum și ca urmare a stagiului complet de cotizare de 20 de ani de muncă în grupa I, conform art.14 din Legea nr.3/1977 și a dispozițiilor deciziei nr.40/2008 a Secțiilor Unite ale ÎCCJ.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că la recalcularea pensiei trebuiau avute în vedere condițiile de stagiu și vârsta prevăzute de Legea nr.3/ 1977, în speță, pârâta utilizând un stagiu complet de cotizare de 30 de ani în loc de 20 de ani, cu precizarea că prevederile art.14 din actul normativ arătat au caracter special în raport de regula generală instituită de art.8 în ceea ce privește stagiul de cotizare.

Prin încheierea de ședință din data de 06.03.2012 pronunțată de Tribunalului Prahova – Secția A – II – a Civilă de C. Administrativ și Fiscal a fost admisă cererea de transpunere a cauzei, dispunându-se transpunerea dosarului de pe rolul acestei secții pe rolul Tribunalului Prahova – Secția I Civilă având în vedere natura pricinii care vizează drepturi de asigurări sociale.

Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova – Secția I Civilă, cauza a fost înregistrată sub nr._ .

Tribunalul Prahova, prin sentința civilă nr. 4703 din 27 septembrie 2012, a respins excepția tardivității formulării acțiunii invocata de intimată și acțiunea formulată de reclamantul C. V. în contradictoriu cu pârâta C. Județeană de Pensii Prahova, ca neîntemeiată, reținând următoarele:

În ceea ce privește excepția tardivității formulării acțiunii, invocată de pârâta C. Județeană de Pensii Prahova prin întâmpinare, solicitând pe cale de consecință respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind tardiv formulată, motivându-se că prin decizia de recalculare a pensiei nr._/ 07.01.2008, pensia reclamantului a fost recalculată în temeiul dispozițiilor H.G. nr.1550/2004 și a O.U.G. nr.4/2005, decizia a fost contestată cu mult peste termenul legal de 45 de zile de la data comunicării, astfel cum prevăd disp. art. 87 din Legea nr. 19/2000.

S-a constatat că reclamantul C. Gh. V. a solicitat în contradictoriu cu pârâta C. Județeană de Pensii Prahova recalcularea drepturilor de pensie, prin valorificarea perioadelor asimilate, respectiv 10.12.1958 – 13.01.1959, in care a satisfăcut stagiul militar, conform art. 78 din Legea nr.19/2000 și art.49 lit. c din Legea nr.263/2010 și recalcularea pensiei ca urmare a stagiului de cotizare de 20 de ani, în grupa I de muncă, potrivit disp. art.14 din Legea nr.3/1977 și a Deciziei nr.40/2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin determinarea punctajului mediu anual, ca raport între punctajul total și stagiul de cotizare de 20 de ani.

Referitor la excepția invocată, tribunalul a respins-o având în vedere că petitul acțiunii cu care reclamantul a înțeles să investească instanța, vizează o obligație de „a face ”, constând in recalcularea pensiei, prin valorificare a perioadelor menționate, nefiind așadar o contestație propriu-zisă îndreptată împotriva unei decizii de pensionare, câtă vreme, așa cum s-a mai arătat, se solicită luarea în considerare, în determinarea cuantumului pensiei, a unor perioade apreciate de reclamant ca nefiind valorificate.

Pe fondul cauzei, instanța a reținut că perioadele solicitate (asimilate) în care reclamantul a satisfăcut stagiul militar au fost avute în vedere de către pârâtă la determinare punctajului de pensie, atât prin decizia nr._/25.09.1990 (conform art. 20 din Legea nr.3/1977), cât și prin deciziile anterioare de recalculare a pensiei din data de 30.06.2005 și, respectiv 07.01.2008, motiv pentru care a fost respins acest capăt de cerere ca neîntemeiat.

Referitor la recalcularea pensiei cu luarea în calcul a stagiului complet de cotizare de 20 de ani de muncă în grupa I, conform disp. art. 14 din Legea nr. 3/1977 și a Deciziei nr. 40/_ a I.C.C.J., instanța a apreciat că prin art. 14 din actul normativ menționat în precedent nu se indică stagiul de cotizare complet pe categorii de personal, ci doar deducerile de care pot beneficia acestea (la vârsta de pensionare), pentru faptul că au prestat activitate în grupe superioare de muncă.

Art. 8 din Legea nr. 3/1977 precizează, în mod imperativ, că stagiul minim de cotizare este de 30 de ani la bărbați, respectiv de 25 de ani la femei, aceasta fiind vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie (H.G. nr. 1550/2004).

Întrucât, reclamantul a fost înscris la pensie la data de 01.12.1998, pentru muncă depusă și limită de vârstă, s-a constatat că în mod corect pârâta C. Județeană de Pensii Prahova a utilizat un stagiu complet de utilizare de 30 de ani la calcularea punctului de pensie, aplicând și deducerile de vârstă de pensionare, astfel cum sunt stipulate în art. 14 din Legea nr. 3/1977.

Excepțiile de la regula stabilită prin art. 8 din Legea nr. 3/1977, sunt reprezentate de categoriile de personal care au lucrat în unitățile miniere, în subteran, minim 50% în activitățile cu expunere la radiații și risc nuclear, aviația civilă și activitatea artistică.

Aceste categorii de personal beneficiază de stagii de cotizare speciale reduse, stabilite în mod expres de legiuitor.

S-a reținut că în cuprinsul deciziei de pensionare nr._/25.09.1990 a fost menționată funcția deținută de reclamant, respectiv aceea de curățitor – sablator, categorie care nu se încadrează în excepțiile prevăzute de lege.

Decizia nr. 40/2008 pronunțată de Secțiile unite ale I.C.C.J. invocată de reclamant în susținerea pretențiilor din cererea de chemare în judecată se referă tocmai la stabilirea stagiului complet de cotizare pentru aceste categorii de personal care au desfășurat activitate în grupe speciale de muncă, astfel cum sunt menționate în art. 20 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, dispoziții care nu sunt aplicabile reclamantului.

Pentru considerentele arătate, constatând că prezenta acțiune este neîntemeiată, tribunalul respins-o ca atare.

Împotriva sentinței sus-menționate a declarat recurs reclamantul C. Gh. V., susținând că potrivit art.304 alin.(7) si (9) din Codul de procedura civila si a deciziei obligatorie nr.40/2008 a secțiilor unite ale Înaltei Curți de Casație si Justiție, solicită desființarea sentinței civile nr.4703, pronunțata la data de 27.09.2012 de Tribunalul Prahova ca neîntemeiata si nelegala.

In fapt, arată recurentul, instanța de fond a respins acțiunea sa in contradictoriu cu C. Județeană de Pensii Prahova ca neîntemeiata, constatând ca reclamantul a solicitat recalcularea pensiei ca urmare a stagiului complet de cotizare de 20 ani in grupa I-a de munca, potrivit art.14 din legea 3/1977 si a deciziei nr.40/2008 pronunțata de ICCJ prin determinarea punctajului mediu anual, ca raport intre punctajul total si stagiul de cotizare de 20 ani.

In dispozitivul sentinței, Tribunalul motivează respingerea acțiuni, bazata pe dispozițiile art.8 din Legea 3/1977 si art.20 alin.(l) din legea 19/2000. Precizează recurentul ca art.8 din Legea 3/1977 nu cuprinde motivele pe care se sprijină acțiunea, motivele invocate de Tribunal sunt străine de natura pricini. Tribunalul precizează în mod imperativ ca stagiile minime de cotizare sunt cele prevăzute de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, indicând prevederile HG nr.1550/2004, fără a tine cont ca data deschiderii dreptului la pensie a subsemnatului s-a făcut la data de 01.08.1990 pe Legea 3/1977 unde se prevedea ca stagiu minim de cotizare pentru grupa I-a de munca este de 20 ani.

Începând cu data de 01.10.2004 pensiile din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioare datei de 01.04.2001, au fost evaluate în vederea recalculării in conformitate cu principiile Legi 19/2000 privind sistemul de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările si completările ulterioare. Conform art.2 alin.(l) si (2) din HG nr.1550/2004, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrala in munca prevăzuta de legislația in vigoare la data deschiderii dreptului la pensie,(20 ani în anul 1990) la data începerii operațiunilor de evaluare.

In consecință drepturile de pensie ale reclamantului-recurent trebuiau recalculate pe baza unui stagiu complet de cotizare de 20 ani.

In sensul arătat mai sus, sunt si dispozițiile deciziei nr.40 din 22 septembrie 2008 a Înaltei Curți de Casație si Justiție prin care s-a stabilit ca dispozițiile art. 77 alin.(2) raportat la art.43 alin (1) si (2) din Legea 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale se interpretează în sensul ca stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis in intervalul 01 iulie 1977 - 31 martie 2001 si care si-au desfășurat activitate in grupe de munca este cel reglementat de art. 14 din Legea 3/1977.

Înalta Curte mai constata că, aplicabilitatea prevederilor normelor metodologice aprobate prin HG nr.1550/2004 este întărită si confirmata de norma de trimitere din OUG nr.4/2005.

Potrivit art.1 din Codul civil si art.15 alin(2) din Constituția Romanici, republicata, legea dispune numai pentru viitor, ea nu are putere retroactiva.

In aceste condiții, este evident ca legea nouă, respectiv Legea 19/2000 nu se poate aplica decât situațiilor ivite după ., deci pentru persoanele ale căror drepturi la pensie s-au deschis după 01.04.2001, nu si persoanelor sub imperiul Legii nr.3/1977.

Ca atare, Înalta Curte decide ca, dispozițiile art.77 alin.(2) raportat la art.43 alin (1) si (2) din Legea 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurării sociale se interpretează în sensul ca stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis in intervalul 01.07._01 si care si-au desfășurat activitate in grupe speciale de munca este cel reglementat de art. 14 din Legea 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat si asistenta sociala. Decizia Înaltei Curții de Casație si Justiție nr.40/22.09.2008, data în soluționarea caii extraordinare de atac a recursului in interesul legii, este obligatorie pentru instanțe, conform art.329 alin.(3) din Codul de procedura civila.

In concluzie, față de cele de mai sus, recurentul solicită admiterea recursului,

desființarea sentinței civile nr.4703/27.09.2012 pronunțata de Tribunalul Prahova, obligarea intimatei sa emită o decizie prin care sa recalculeze pensia pentru limita de vârsta cuvenita acestuia retroactiv, începând cu data de 13.09.2008, (trei ani din urma de la data înregistrării cererii, unde se va tine cont, ca la stabilirea punctajului mediu anual sa fie utilizat un stagiu complet de cotizare de 20 ani, cu plata diferențelor de pensie dintre valoarea pensiei recalculate si pensia efectiv încasata pana la zi, urmând ca, să se aplice prevederile art.169 alin.(2) din Legea 263/2010 prin sistarea de la plata, începând cu data emiterii noi decizii de recalculare a punctajului mediu anual acordat conform OUG nr.209/2008.

Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, sentința atacată și motivele de recurs, va reține următoarele:

Prin decizia nr. 40/22.09.2008 pronunțată de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, s-a admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de Colegiul de Conducere al Curții de Apel Timișoara statuându-se că dispozițiile art. 77 alin. 2 raportat la art. 43 alin. 1 și 2 din legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale se interpretează în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1.07._01 și care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă este cel reglementat de art. 14 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială.

Decizia sus-menționată, dată în interesul legii este într-adevăr obligatorie pentru instanțe, conform art. 329 alin. 3 din Codul de procedură civilă.

Conform art. 77 alin. 2 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, în situația asiguraților prevăzuți la art. 43 și 47 din același act normativ, la stabilirea punctajului mediu anual conform alin. 1 al art.77 se iau în considerare stagiile de cotizare prevăzute la aceste articole.

De menționat că alin. 1 al art. 77 din Legea nr. 19/2000 statuează că punctajul mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare se determină prin împărțirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate de asigurat în perioada de cotizare la numărul de ani corespunzători stagiului complet de cotizare prevăzut în Anexa nr. 3, alin. 2 al art.77 instituind așadar o situație de excepție de la regula consacrată de art. 77 alin. 1.

Potrivit art. 43 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, de asemenea indicat în dispozitivul deciziei date în interesul legii, asigurații care și-au desfășurat activitatea în locurile de muncă prevăzute la art. 20 litera a și care au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 20 de ani în aceste condiții beneficiază de pensie pentru limită de vârstă începând cu 45 de ani, iar conform art. 43 alin. 2 din lege asigurații care și-au desfășurat activitatea în locurile de muncă prevăzute la art. 20 litera c și d și care au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 25 de ani beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare cu 15 ani.

Art. 43 alin. 3 din Legea nr. 19/2000 statuează că asigurații care și-au desfășurat activitatea în locurile de muncă prevăzute la art. 20 litera b și care au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 15 ani în zona I de expunere la radiații sau de 17 ani în zona II de expunere la radiații beneficiază de pensie pentru limită de vârstă indiferent de vârstă, iar art. 47 din același act normativ vizează persoanele asigurate care au realizat un stagiu de cotizare în condiții de handicap preexistent și pe asigurații nevăzători.

Art. 20 alin. 1 din Legea nr. 19/2000 precizează care sunt locurile de muncă în condiții speciale în sensul legii, enumerând la litera a – unitățile miniere, pentru personalul care își desfășoară activitatea în subteran cel puțin 50% din timpul normal de muncă în luna respectivă, la litera b – activitățile de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare zonele I și II de expunere la radiații, iar la litera c – aviația civilă, pentru personalul navigant prevăzut în anexa nr. 1 a legii și la litera d - activitatea artistică desfășurată în profesiile prevăzute în anexa nr. 2.

Aplicând dispozițiile art.2 alin.3 din anexa la HG nr.1550/2004 mai sus-enunțate, intimata a stabilit în mod corect că drepturile de pensie ale recurentului-contestator în urma recalculării pensiei din sistemul public, se determină prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare de 30 de ani, potrivit art. 8 din Legea nr. 3/1977.

Față de considerentele mai sus menționate Curtea va reține ca temeinică și legală hotărârea instanței de fond urmând ca in temeiul disp.art.304, 3041 corob. cu disp.art.312 c.pr.civilă să respingă recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de reclamantul C. Gh. V. domiciliat în com. Poienarii B., .. 242 jud. Prahova, împotriva sentinței civile nr. 4703 din 27 septembrie 2012 pronunțată de Tribunalul Prahova în contradictoriu cu pârâta C. Județeană de Pensii Prahova cu sediul în Ploiești, .. 1, jud. Prahova, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică, azi, 10 ianuarie 2013 .

Președinte, Judecători,

C.-M. M. G.- S. P. A.-M. R.

Grefier,

C. G.-A.

Fiind în concediu medical

Se semnează de către

P. Grefier,

Operator de date cu caracter personal

Notificare nr.3120

2 ex./22.01.2013

Red. CMM/NM

d.f._ Tribunalul Prahova

j.f. A. G. H.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligaţie de a face. Decizia nr. 24/2013. Curtea de Apel PLOIEŞTI