Recalculare pensie. Decizia nr. 189/2013. Curtea de Apel PLOIEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 189/2013 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 10-12-2013 în dosarul nr. 3319/105/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-SECȚIA I CIVILĂ-
Dosar nr._
DECIZIA NR. 189
Ședința publică din data de 10 decembrie 2013
Președinte - V.-A. P.
Judecător - C.-P. B.
Grefier - M. F.
Pe rol fiind soluționarea apelurilor declarate de reclamantul C. A., cu domiciliul ales la Cabinent de avocatură B. G., cu sediul în Boldești-Scăieni, ., județul Prahova și de pârâta C. Județeană de Pensii Prahova, cu sediul în Ploiești, .. 1, județul Prahova împotriva sentinței civile nr. 2041/14.08.2013 pronunțată de Tribunalul Prahova.
Apel scutit de plata taxei judiciare de timbru.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns apelantul-reclamant C. A., reprezentat de avocat B. G. din Baroul Prahova conform împuternicirii avocațiale ., nr._/2013., și apelanta-pârâtă C. Județeană de Pensii Prahova, reprezentată de consilier juridic S. I., conform dovezii de reprezentare._/10.12.2013.
Procedură de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, învederându-se instanței că dosarul este la primul termen de judecată și este scutit de plata taxei de timbru și a timbrului judiciar.
La solicitarea instanței, consilierul juridic S. I., pentru apelanta-pârâtă, arată că a primit răspunsul la întâmpinarea formulată de către apelantul-reclamant și nu mai are cereri de formulat.
Avocat B. G., pentru apelantul-reclamant, depune la dosar concluzii scrise și practică judiciară, învederând instanței că nu mai are cereri de formulat.
Curtea, având în vedere declarațiile părților, față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat B. G., pentru apelantul-reclamant, solicită admiterea apelului său, schimbarea în parte a sentinței civile nr. 2041/14.08.2013, a Tribunalului Prahova, în sensul obligării pârâtei la plata diferențelor dintre pensia cuvenită și pensia încasată, pe ultimii trei ani anteriori introducerii cererii de chemare în judecată, actualizate cu indicele de inflație, la data plății efective a sumelor datorate.
Consilier juridic S. I., pentru apelanta-pârâtă, solicită respingerea apelului declarat de reclamant, ca o consecință a admiterii apelului său. În primul rând, solicită admiterea excepției tardivității acțiunii și respingerea acțiunii ca tardiv
formulată, admiterea excepției inadmisibilității cererii și, pe fond, respingerea acțiunii ca neîntemeiată. Stagiul complet de cotizare este unul din elementele care stau la baza recalculării pensiei potrivit principilor Legii nr. 19/2000. Chiar dacă s-a adresat Casei de Pensii, solicitând recalcularea pensiei, în baza unui stagiu de cotizare de 20 de ani în loc de 30 și a primit un răspuns negativ, acesta nu a invocat situații noi de natură să conducă la recalcularea pensiei sale.
Avocat B. G., pentru apelantul-reclamant, solicită respingerea apelului declarat de pârâtă. Cu privire la excepția tardivității, instanța de fond a apreciat corect că obiectul dosarului îl constituie obligația de a face, nefiind aplicabile prevederile art. 87 alin. 2 din Legea 19/2000, privind sistemul public de pensii. În ceea ce privește excepția inadmisibilității acțiunii și aceasta este nefondată. Chiar dacă OUG 4/2005 și HG 1550/2004 erau abrogate, această situație nu este de natură a conduce la concluzia că reclamantul nu poate solicita recalcularea dreptului de pensie având în vedere și dispozițiile Legii 263/2010. În concluzie, instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică.
CURTEA
Deliberând asupra apelurilor civile de față, Curtea constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr._, reclamantul C. A., în contradictoriu cu pârâta C. Județeană de Pensii Prahova, a solicitat ca, prin sentința ce se va pronunța, să se dispună obligarea acesteia să emită o nouă decizie de recalculare/ revizuire a pensiei pentru limită de vârstă și vechime integrală, în care, la stabilirea punctajului mediu anual, să fie utilizat un stagiu complet de cotizare de 20 de ani, plata diferențelor dintre pensia cuvenită și pensia încasată, pe ultimii trei ani anteriori introducerii acțiunii, actualizarea diferențelor cuvenite cu indicele de inflație, la data plății efective a sumelor datorate, precum și plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii sale, reclamantul a arătat că, este pensionar pentru limită de vârstă, drepturile inițiale fiindu-i stabilite în temeiul Legii nr. 3/1977 și a Legii nr. 19/2000, prin decizia nr._/20.11.1990. Începând cu data de 01.10.1990, pensia sa a intrat în procesul de recalculare prevăzut de HG nr. 1550/2004, HG nr. 733/2005 și s-a încadrat în categoria pensiilor cărora li se aplică OUG nr. 4/2005.
A precizat reclamantul că pensia sa a fost recalculată și în baza OUG nr. 100/2008, fiind emisă și decizia nr._/25.06.1998, însă la recalculare pârâta a avut în vedere un stagiu de cotizare eronat de 30 de ani, contrar dispozițiilor legale în vigoare, stagiul său de cotizare fiind de 20 de ani conform art. 2 din Normele metodologice de aplicare a HG nr. 1550/2004, art. 14 alin. 3 din Legea nr. 3/1977 și vechimii sale efective în grupa I de muncă, de 27 de ani, 9 luni și 8 zile (mențiuni cuprinse în decizia nr._/29.10.1998 și buletinele de calcul).
A mai susținut reclamantul că, în acest sens, s-a pronunțat și ÎCCJ, prin decizia în interesul legii nr. 40/2008.
Pârâta C. Județeană de Pensii Prahova a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția tardivității introducerii acțiunii, motivat de faptul că decizia de pensionare poate fi contestată, la instanța competentă, în termen de 45 de zile de la comunicare și excepția inadmisibilității acțiunii, întrucât dispozițiile OUG nr. 4/2005 și HG nr. 1550/2004 au fost abrogate, începând cu data de 01.01.2011, odată cu . Legii nr. 263/2010, reclamantul solicitând recalcularea drepturilor de pensie prin modificarea stagiului de cotizare și plata drepturilor de pensie pe ultimii 3 ani, în conformitate cu acte normative care, la momentul introducerii acțiunii, nu mai erau în vigoare. În subsidiar, a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, urmând să fie cenzurate susținerile reclamantului care sunt total nefondate.
În baza probelor administrate, prin sentința civilă nr. 2041/14.08.2013, Tribunalul Prahova, a respins excepțiile tardivității și inadmisibilității acțiunii (invocate de pârâtă) a admits în parte acțiunea și a obligat pârâta să emită reclamantului o decizie de recalculare a pensiei pentru limită de vârstă și vechime integrală, în care, la stabilirea punctajului mediu anual să fie utilizat un stagiu de cotizare de 20 de ani. Totodată, pârâta a fost obligată la plata diferențelor dintre pensia cuvenită și cea încasată începând cu 15.03.2013, sume ce vor fi actualizate în raport de indicele de inflație (de la data scadenței la data plății efective) precum și la 500 lei, cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că:
Reclamantul nu contestă decizia de pensionare nr._/ 26.02.2007, pentru a fi aplicabile dispozițiile art. 87 din Legea nr.19/2000, ce prevăd un termen de 45 de zile de la comunicare pentru contestarea deciziei de pensionare, ci solicită obligarea pârâtei la recalcularea pensiei sale.
Cu privire la excepția inadmisibilității acțiunii, tribunalul a reținut că a decide în acest sens ar echivala cu o îngrădire a reclamantului la liberul acces la justiție, ceea ce este contrar Constituției și art. 6 din Protocolul nr. 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Referitor la fondul cauzei, tribunalul a reținut că:
Reclamantul este pensionar, pentru limită de vârstă și munca depusă, începând cu data de 01.07.1998, conform deciziei de pensionare nr._/ 25.06.1998 emisă de pârâtă. Pensia sa a fost recalculată, succesiv, utilizându-se un stagiu de cotizare de 30 de ani.
Potrivit HG nr. 1550/2004, pentru persoanele ale căror drepturi la pensie s-au deschis în intervalul 01.07._01, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel stabilit de Legea nr. 3/1977, ce reprezintă vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie de care o persoană beneficia sau care i se cuvenea la data începerii operațiunilor de evaluare.
Potrivit art. 14 din Legea nr. 3/1977, pentru o activitate desfășurată în grupa I de muncă, de cel puțin 20 de ani, stagiul complet de cotizare este de 20 de ani, în cauza de față reclamantul desfășurând, conform înscrisurilor depuse la dosar, timp de peste 20 de ani, activități încadrate în grupa I de muncă, respective 27 de ani, 9 luni și 8 zile.
A constatat tribunalul că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 14 din Legea nr. 3/1977, astfel cum s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia nr. 40/22.09.2008, prin care a fost admis recursul în interesul legii.
Raportând situația de fapt expusă la dispozițiile legale menționate, tribunalul a concluzionat că pensia reclamantului trebuia recalculată pe baza unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani.
Împotriva sentinței, au declarat apel atât reclamantul, cât și pârâta.
În apelul său, reclamantul a susținut, în esență, că, în mod greșit, prima instanță nu a obligat pârâta sa-i plătească diferențele din pensia cuvenită și cea încasată pe ultimii 3 ani anteriori introducerii acțiunii sale, din moment ce este cert că, prin neluarea în considerare a stagiului de cotizare de 20 de ani, i-a cauzat un prejudiciu, ce se impune a fi recuperat.
La rândul său, pârâta, în apelul declarat a susținut, în primul rând, că, în mod greșit, prima instanță nu a admis excepția tardivității formulării acțiunii, din moment ce a fost depășit termenul legal de 45 de zile de la comunicarea deciziei de pensie contestate. De altfel, se impunea și admiterea excepției inadmisibilității acțiunii, întrucât dispozițiile legale pe care se întemeiază sunt abrogate.
Pe fondul cauzei, apelanta a susținut, în esență, că, în mod greșit, a fost admisă acțiunea, dându-se o interpretare greșită dispozițiilor art.14 din Legea nr. 3/1977. Din coroborarea dispozițiilor Legii nr. 3/1977 cu cele ale Legii nr. 19/2000, în conformitate cu principiile cărora a fost recalculată pensia reclamantului, se reține că stagiul complet de cotizare utilizat la stabilirea pensiilor în cazul persoanelor care au desfășurat activitate în grupa I de muncă nu este, în nici o situație, mai mic de 30 de ani.
A mai precizat apelanta că reclamantul nu și-a desfășurat activitatea în condiții speciale de muncă, astfel că în cauză nu-și găsește aplicabilitatea decizia nr. 40/22.09.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Examinând actele și lucrările dosarului, în raport de criticile formulate, precum și de dispozițiile legale incidente în cauză, Curtea reține următoarele:
Față de dispozițiile art. 248 alin.1 C.pr.civilă, Curtea va analiza cu prioritate excepțiile tardivității formulării acțiunii, respectiv a inadmisibilității acțiunii, invocate de pârâtă în apelul său.
Plecând de la obiectul pricinii-recalcularea pensiei ( cu luare în calcul a unui stagiu de cotizare de 20 de ani și nu de 30 de ani) și emiterea unei noi decizii de recalculare în acest sens, este cert că acesta se circumscrie obligației “ de a face” și deci, nu este întemeiată excepția tardivității formulării acțiunii, termenul de 45 de zile negăsindu-și aplicabilitatea în cazul în speță, cum în mod corect a reținut și prima instanță.
Sub aspectul excepției inadmisibilității acțiunii, Curtea apreciază că, din moment ce nu există o dispoziție legală care să prevadă inadmisibilitatea prezentului demers judiciar, simplul fapt că actele normative invocate în susținerea acțiunii au fost abrogate, nu este de natură a conduce la inadmisibilitatea acțiunii.
Referitor la criticile ce vizează fondul cauzei, se impun următoarele precizări:
Conform art. 2 și 3 din Normele metodologice de evaluare a pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioare datei de 1.04.2001, în vederea recalculării în conformitate cu
principiile Legii nr. 19/2000 (aprobate prin H.G. nr. 1550/23.09.2004) stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru reclamant este cel reglementat de Legea nr. 3/1977, respectiv de 30 de ani.
Reținerea primei instanțe, în sensul că stagiul complet de cotizare al reclamantului utilizat la determinarea punctajului mediu anual este de 20 de ani și nu de 30 de ani, nu are suport legal.
Astfel, reglementarea prevăzută în art. 14 din Legea nr. 3/1977 nu este de natură a modifica stagiul complet de cotizare pentru persoanele care au lucrat în grupa I sau a II-a de muncă, ci oferă acestora doar beneficiul acordării unor drepturi specifice la momentul pensionării (reducerea vârstei de pensionare, acordarea unei vechimi în muncă echivalente mai mare decât cea efectiv lucrată) astfel cum s-a statuat și de Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. 40/2008 în procedura recursului în interesul legii.
Este de precizat și faptul că reclamantul nu a invocat în cauza dedusă judecății că nu au fost avute în vedere venituri și/sau stagii de cotizare, pentru a fi posibilă recalcularea pensiei sale conform art. 107 alin.3 din Legea nr. 263/2010 și nici că există diferențe între sumele stabilite sau plătite și cele cuvenite, pentru a fi posibilă revizuirea pensiei sale potrivit alineatului 1 al aceluiași articol din actul normativ menționat.
În considerarea argumentelor expuse, Curtea, în temeiul art. 480 C.pr.civilă, va admite apelul declarat de pârâtă, va schimba în parte sentința, în sensul că va respinge în totalitate acțiunea ca neîntemeiată, înlăturând obligația pârâtei de plată a cheltuielilor de judecată, în cuantum de 500 lei. Se vor menține dispozițiile sentinței în ceea ce privește respingerea excepțiilor tardivității și inadmisibilității acțiunii. Pe cale de consecință, se va respinge ca nefondat apelul declarat de reclamant.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de pârâta C. Județeană de Pensii Prahova, cu sediul în Ploiești, .. 1, județul Prahova, împotriva sentinței civile nr. 2041/14.08.2013 pronunțată de Tribunalul Prahova în contradictoriu cu reclamantul C. A., cu domiciliul ales la Cabinent de avocat B. G., cu sediul în Boldești-Scăieni, ., județul Prahova și în consecință:
Schimbă în parte sentința civilă nr. 2041/14.08.2013 a Tribunalului Prahova, în sensul că respinge în totalitate acțiunea ca neîntemeiată, înlăturând obligația pârâtei de plată a cheltuielilor de judecată, în cuantum de 500 lei.
Menține dispozițiile sentinței în ceea ce privește respingerea excepțiilor tardivității și inadmisibilității acțiunii.
Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamantul C. A., împotriva sentinței civile nr. 2041/14.08.201 a Tribunalului Prahova, în contradictoriu cu pârâta C. Județeană de Pensii Prahova.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 10.12.2013.
Președinte, Judecător,
V.-A. P. C.- P. B.
Grefier
M. F.
Red.CPB
Tehnored.MF
2ex./17.12.2013
d.f._ Tribunalul Prahova
j.f. C. N..
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120/2006
| ← Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 517/2013. Curtea... | Recalculare pensie. Decizia nr. 1859/2013. Curtea de Apel... → |
|---|
