Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 1707/2013. Curtea de Apel PLOIEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1707/2013 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 11-06-2013 în dosarul nr. 3918/114/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA NR. 1707
Ședința publică din data de 11 iunie 2013
Președinte – V.-A. P.
Judecători – C. P. B.
- E.-S. L.
Grefier - N. M.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamantul L. C., domiciliat în B., Cartier D. II, ..3, ., împotriva sentinței civile nr. 95/21.01.2013 pronunțată de Tribunalul B., în contradictoriu cu pârâta C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – Direcția Regională de Drumuri și Poduri, cu sediul în București, .. 401A, sector 6.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit recurentul-reclamant L. C. și intimata-pârâtă C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – Direcția Regională de Drumuri și Poduri București.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, în temeiul art.6 din Legea nr. 192/2006, informează asupra posibilității și avantajelor folosirii procedurii medierii, părțile putând să recurgă la această cale pentru soluționarea conflictului dintre ele.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează instanței că dosarul este la primul termen de judecată, recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, precum și că prin cererea de recurs s-a solicitat judecata cauzei în lipsă, conform dispozițiilor art. 242 alin.2 Cod pr.civilă.
Se mai învederează că prin intermediul Serviciului Registratură s-a depus la dosar de către intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – Direcția Regională de Drumuri și Poduri întâmpinare, înregistrată sub nr._/13.05.2013, ce a fost comunicată recurentului, care, prin notele scrise, înregistrate sub nr._/11.06.2013, a răspuns excepției nulității recursului invocată de intimată prin întâmpinare.
Curtea, constatând că, prin cererea de recurs, s-a solicitat judecata cauzei în lipsă, dând eficiență dispozițiilor imperative reglementate de art. 242 alin. 2 Cod proc. civilă, apreciază cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra excepției nulității recursului, invocată de intimata-pârâtă C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – Direcția Regională de Drumuri și Poduri București prin întâmpinare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, Curtea constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului B. sub nr._, reclamantul L. C. a chemat în judecată C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. - Direcția Regională de Drumuri și Poduri București, solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 14.760 lei, reprezentând plăți compensatorii, urmare a concedierii (astfel cum sunt stabilite de Contractul Colectiv de Muncă și Contractul Individual de Muncă) a dobânzilor aferente sumei solicitate, în cuantum de 0,05% pentru fiecare zi de întârziere, precum și la plata sumei de 1.500 lei, cu titlu de despăgubiri, pentru prejudiciul pe care l-a suferit, ca urmare a neexecutării de către pârâtă a obligațiilor contractuale.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a fost angajat la S.D.N. B. din anul 1982, având încheiat contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată, înregistrat sub nr. 612/1982. La data de 01.08.2010, printr-un act adițional la contractual individual de muncă, s-a schimbat locul de muncă de la S.D.N. B. la D.R.D.P. București, dată de la care a ocupat aceeași funcție de controlor trafic în cadrul Serviciului EMCATR B., serviciu ce era în subordinea D.R.D.P. București.
A mai arătat reclamantul că, la data de 31.01.2011, a depus cerere de pensionare anticipată în baza Legii nr. 263/2010, cerere ce s-a înregistrat la Casa Județeană de Pensii B. sub nr. 786/01.02.2011. Solicitarea sa a fost analizată și aprobată de către Casa Județeană de Pensii, sens în care s-a emis decizia de pensionare nr._/15.04.2011, ce a fost comunicată atât lui, cât și angajatorului, la data de 28.04.2011. În aceste condiții, potrivit din art. 31 lit. b din Contractul colectiv de muncă și art. 56 Codul muncii, contractul său individual de muncă a încetat de drept la data de 28.04.2011, obligația angajatorului fiind aceea de a emite și de a comunica decizia de încetare de drept a contractului individul de muncă în termen de 5 zile lucrătoare.
A precizat reclamantul că C.N.A.D.N.R.-D.R.D.P. București nu a emis o decizie în acest sens, iar conducerea societății i-a solicitat să își continue activitatea în cadrul Serviciului E.M.C.A.T.R. B., activitate pentru care a fost remunerat în continuare, fără a se încheia un nou contract individual de muncă. Ulterior, la data de 05.12.2011, D.R.D.P. București i-a comunicat verbal să nu se mai prezinte la serviciu, întrucât C.N.A.D.N.R., în baza O.G. nr. 26/2011, nu mai exercită atribuțiile de control de trafic și, prin urmare, s-au desființat posturile de controlor de trafic din cadrul C.N.A.D.N.R. Deși C.N.A.D.N.R. - D.R.D.P. București avea obligația de a emite o decizie de concediere în aceeași zi, acest lucru nu s-a întâmplat, iar el nu a mai fost primit la locul de muncă, începând cu data de 6.12.2011, pe motiv că este pensionat.
La data de 27.04.2012, s-a prezentat la sediul C.N.A.D.N.R. - D.RD.P. București, iar de la Serviciul Resurse Umane i-a fost înmânată nota de lichidare și decizia de încetare a contractului individual de muncă nr. 471/5.12.2011, deși, în realitate, aceasta a fost emisă abia în luna aprilie 2012.
A apreciat reclamantul că decizia de încetare a contractului său de muncă este motivată în mod greșit pe prevederile art. 56 al. 1 lit. c din Codul Muncii, găsindu-și aplicabilitatea dispozițiile art. 65 al. 1 Codul Muncii, concediere pentru motive care nu țin de persoana salariatului, angajatorului revenindu-i obligația de a aplica art. 67 Codul Muncii și art. 32 lit. B alin. 4, în sensul de a-i fi acordate compensațiile bănești egale cu 12 salarii de bază.
În baza probelor administrate, prin sentința civilă nr.95/21.01.2013, Tribunalul B. a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că:
Reclamantul a fost angajat al pârâtei C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. - Direcția Regională de Drumuri și Poduri București în funcția de controlor trafic.
Prin cererea înregistrată la unitatea pârâtă sub nr. 3938/28.01.2011, reclamantul a solicitat să i se aprobe întocmirea dosarului de pensie anticipată parțială, începând cu data de 01.02.2011, iar prin cererea înregistrată sub nr. 3940/28.01.2011, acesta a solicitat acordarea a 7 salarii compensatorii la pensionare, conform contractului colectiv de muncă pe unitate, valabil până la data de 01.02.2011, arătând că are o vechime în unitate de 28 ani.
Conform înscrisurilor existente la dosar, reclamantul a încasat în luna februarie 2011 suma de 7000 lei, reprezentând 7 salarii compensatorii acordate de angajator salariatului cu vechime în unitate de 28 de ani, în vederea pensionării parțiale anticipate, în temeiul contractului colectiv pe unitate.
Prin decizia nr._/15.04.2011, privind acordarea pensiei anticipate, emisă de Casa Județeană de Pensii B., a fost stabilită pentru beneficiarul L. C. o pensie de asigurări sociale în cuantum de 993 lei lunar, începând cu 01.02.2011, nefiind însă indicată în cuprinsul deciziei data de la care se face plata acestor drepturi.
Această decizie a fost comunicată beneficiarului, dar nu și angajatorului, astfel cum rezultă cu claritate din adresa nr._/25.10.2012 emisă de CJP B., motivat de faptul că Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii, în baza căreia a fost întocmit dosarul de pensie și a fost emisă decizia nr._/15.04.2011, nu a preluat prevederile din legislația anterioară ce precizau obligativitatea caselor de pensii de a comunica și angajatorului decizia de pensie. Conform adreselor de corespondență, cu toate că angajatorul a solicitat explicit să-i fie transmisă o copie a deciziei de pensionare privind pe reclamantul L. C., CJP B. nu a înaintat un exemplar al deciziei către unitatea C.N.A.D.N.R. S.A. - Direcția Regională de Drumuri și Poduri București, menționând doar că a fost admisă cererea de pensionare pentru pensie anticipată prin decizia nr._/15.04.2011, precum și faptul că decizia administrativă a fost expediată titularului.
A constatat tribunalul că decizia de pensionare, deși emisă la 15.04.2011, nu a fost pusă în plată de către Casa Județeană de Pensii B., întrucât nu i-a fost confirmată de către angajator încetarea contractului individual de muncă privind pe beneficiarul L. C..
După înregistrarea deciziei de pensionare la unitatea pârâtă în data de 05.12.2011, a fost emisă de către directorul DRDP București decizia nr. 471/05.12.2011, prin care s-a dispus încetarea, începând cu data de 05.12.2011, a contractului individual de muncă al salariatului L. C., controlor trafic în cadrul EMCATR B., în temeiul art. 56 alin. 1 lit. c Codul muncii.
A concluzionat tribunalul că, din coroborarea probatoriului administrat în cauză, se reține că încetarea contractului individual de muncă al reclamantului, controlor trafic la EMCATR B. din cadrul Direcției Regionale de Drumuri și Poduri București, a intervenit prin pensionarea salariatului, în temeiul art. 56 alin. 1 lit. c Codul muncii, începând cu data înregistrării deciziei de pensionare anticipată la angajator, fiind neîntemeiate susținerile reclamantului în privința concedierii sale în urma desființării locului de muncă, începând din data de 05.12.2011, din motive
neimputabile, conform art. 65 alin.1 Codul muncii. În acest context, reclamantul nu este îndreptățit, în urma încetării raportului de muncă în modalitatea arătată, la plata despăgubirilor prevăzute la art. 32 lit. B alin.4 din contractul colectiv de muncă la nivel de unitate și anume un ajutor egal cu 12 salarii de bază avute în luna anterioară concedierii pentru vechime în muncă peste 20 de ani, sumă determinată de parte prin petitul 1 al cererii introductive la 14.760 lei, respectiv la dobânzile pretinse aferent acestei sume - 0,05% pe zi de întârziere.
Fiind un capăt de cerere accesoriu, tribunalul a constatat că sunt neîntemeiate, pe cale de consecință și pretențiile formulate de reclamant prin petitul 2 al acțiunii, privind obligarea pârâtei la plata sumei de 1.500 lei, cu titlu de despăgubiri, corespunzătoare pretinsului prejudiciu pe care l-a suferit ca urmare a neexecutării de către angajator a obligațiilor contractuale.
Împotriva sentinței tribunalului a declara recurs, în termenul legal, reclamantul, ale cărui motive au fost depuse abia la data de 5.04.2013, prin registratura Curții de Apel Ploiești.
În aceste condiții, prin întâmpinarea formulată, intimata a invocat excepția nulității recursului, pe de o parte, pentru că motivele de recurs au fost depuse direct la Curtea de Apel Ploiești și nu la instanța a cărei hotărâre s-a atacat, iar pe de altă parte, recursul nu a fost motivat în termenul legal.
Examinând excepția invocată, în raport de actele și lucrările dosarului, precum și de dispozițiile legale incidente în cauză, Curtea reține următoarele:
Într-adevăr, conform art. 302 C.pr.civilă (forma în vigoare la data introducerii acțiunii) recursul se depune la instanța a cărei hotărâre se atacă, sub sancțiunea nulității, numai că, prin decizia nr.737/2008, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a prevederilor menționate, statuând că „…dispozițiile art.302 din codul de procedură civilă sunt neconstituționale în partea care prevede „sub sancțiunea nulității” ”.
Deci, sub acest aspect, excepția nulității recursului este neîntemeiată.
Referitor la excepția nulității recursului pentru nemotivare în termenul legal, se impun următoarele precizări.
Potrivit art.303 C.pr.civilă (forma în vigoare la data introducerii acțiunii) recursul se motivează prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, care, în cauzele având ca obiect conflicte de drepturi (conform art.215 din Legea nr.62/2011 – Legea dialogului social) este de 10 zile libere, calculate de la data comunicării sentinței către partea ce înțelege să uzeze de această cale.
În speță, hotărârea recurată a fost comunicată reclamantului la data de 1.03.2013 (a se vedea în acest sens dovada de comunicare existentă la fila 93 dosar fond) iar recursul a fost motivat abia la data de 5.04.2013 (conform ștampilei aplicate de oficiul poștal pe plicul de expediere).
În aceste condiții, Curtea, luând act că recursul nu a fost motivat conform art. 303 C.pr.civilă (forma în vigoare la data introducerii acțiunii, aplicabilă în speță față de dispozițiile art.24 și art.25 alin.1 C.pr.civilă, forma actuală) și că în speță nu este incidentă nicio nulitate de ordine publică, de natură să afecteze legalitatea sentinței, în baza art.137 alin.1 C.pr.civilă (forma în vigoare la data introducerii acțiunii) coroborat cu art.306 C.pr.civilă (forma în vigoare la data introducerii acțiunii) va admite excepția nulității recursului pentru nemotivare în termenul legal (excepție invocată de intimată) și va constata nulitatea recursului pe acest considerent.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Admite excepția nulității recursului, excepție invocată de intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – Direcția Regională de Drumuri și Poduri .
Constată nulitatea recursului declarat de reclamantul L. C., domiciliat în B., Cartier D. II, ..3, ., împotriva sentinței civile nr. 95/21.01.2013 pronunțată de Tribunalul B., în contradictoriu cu pârâta C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – Direcția Regională de Drumuri și Poduri, cu sediul în București, .. 401A, sector 6, pentru nemotivare în termenul legal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 11 iunie 2013.
Președinte, Judecători,
V.-A. P. C. P. B. E.-S. L.
fiind plecată din instanță
la un seminar, se semnează de
Președintele instanței
Grefier,
N. M.
Red.CPB
Tehnored.GC
2ex./18.06.2013
d.f._ Tribunalul B.
j.f. I. M.
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Hotărâre din... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 89/2013.... → |
|---|
