Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 2320/2013. Curtea de Apel PLOIEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2320/2013 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 23-09-2013 în dosarul nr. 9471/105/2011
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA NR. 2320
Ședința publică din data de 23 septembrie 2013
Președinte - V.-A. P.
Judecători - C. - P. B.
- E.-S. L.
Grefier - N. M.
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de pârâta . PLOIEȘTI cu sediul în Ploiești, .. 235, județul Prahova, împotriva sentinței civile nr. 58/8.01.2013 pronunțată de Tribunalul Prahova, reclamanții D. M., D. G., P. M., S. I., A. C., B. M., D. M. G., D. C., B. C., B. V., P. G., T. N., N. A., C. M., I. C., B. T., S. M., P. P. G., S. V., D. C., V. I., C. I., R. F., I. F., M. P., D. R., S. L. C., G. E., C. M., P. S., M. S., A. D., C. C., G. G., D. C., L. M., D. M. S., S. S. V., I. L., S. M. M., V. E. A., BALASOIU G., T. M., T. V., I. L., O. D., D. N., D. M., S. N., T. L. ȘI R. V. toți cu domiciliul ales la Cabinet de Avocat B. C. L. în Ploiești, .. 1, ..
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 17 septembrie 2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța având nevoie de timp pentru studierea actelor și lucrărilor dosarului, a amânat pronunțarea pentru azi, data de mai sus, când a dat următoarea soluție.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr._, reclamanții D. M., D. G., P. M., S. I., A. C., B. M., D. M. G., D. C., B. C., B. V., P. G., T. N., N. A., C. M., I. C., B. T., S. M., P. P. G., S. V., D. C., V. I., C. I., R. F., I. F., M. P., D. R., S. L. C., G. E., C. M., P. S., M. S., A. D., C. C., G. G., D. C., L. M., D. M. S., S. S. V., I. L., S. M. M., V. E. A., Balasoiu G., T. M., T. V., I. L., O. D., D. N., D. M., S. N., T. L. și R. V. au chemat în judecată pe pârâta . Ploiești, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună, obligarea paratei la plata sporurilor de vechime prevăzute de lege, de la data angajării la zi.
În motivarea cererii, reclamanții au învederat faptul că au fost angajați pe diferite posturi la S.C. P. L. S.A. Ploiești.
Astfel, reclamanții au susținut faptul că, cu ocazia încheierii contractelor individuale de muncă pe perioadă nedeterminată, angajatorul nu a acordat reclamanților din prezenta acțiune sporurile de vechime cuprinse între 5% pentru 3 ani vechime si 25% pentru vechime de peste 20 ani.
Mai mult, reclamanții au mai susținut că, în contractele de muncă încheiate, la capitolul J - Salarizare, pct. 3 - Alte elemente constitutive, lit. a) - sporuri, acestea nu sunt consemnate și nici nu au fost acordate.
Ori, reclamanții au învederat că acest lucru s-a întâmplat ulterior (în urma unor acțiuni judecătorești ale altor colegi ai intimaților) când la contractele de muncă inițiale au fost încheiate acte adiționale prin care s-au acordat aceste sporuri.
Sub aspectul acordării lor, reclamanții au arătat faptul că acestea au fost prevăzute atât în Contractul Colectiv de Muncă Unic la nivel național pe anii 2007-2010, cât și în Contractul Colectiv de Muncă (CCM) la nivel de unitate.
Astfel, în Contractul Colectiv de munca Unic la nivel național pe anii 2007-2010, se stipulează că "salariații beneficiază pe lângă salariul de baza de un spor de vechime în muncă de minimum 5% pentru 3 ani vechime și maximum 25% pentru o vechime de peste 20 ani din salariul de bază, aceeași prevedere fiind cuprinsă și în Contractul Colectiv de Muncă la nivelul societății.
Astfel că, având în vedere faptul că în CCM la nivel de unitate se prevede că "prezentul contract nu poate prevede drepturi salariale sub limitele stabilite la nivel național" era absolut obligatoriu ca sporurile de vechime să se regăsească și implicit să se acorde prin Contractele de muncă individuale, potrivit dispozițiunilor art. 40 alin. 2 lit. c din Legea 53/2003 coroborate cu art.41 alin 1 și 2 lit. d din Contractul Colectiv de Muncă Unic la nivel național pe anii 2007-2010.
Față de cele expuse, reclamanții au solicitat admiterea acțiunii și obligarea pârâtei la plata sporurilor de vechime prevăzute de lege, de la data angajării la zi.
În drept, reclamanții au invocat disp. art. 40 alin. 2, lit. C, art. 159-160 CM
Pârâta ., a formulat întâmpinare prin care a solicitat să se respingă acțiunea ce face obiectul dosarului mai sus menționat ca netemeinică pentru motivele ce la va învedera.
În susținerea întâmpinării pârâta a invocat excepția privind lipsa calității de reprezentant a reclamanților.
Astfel, pârâta a învederat că cererii de chemare in judecată nu îi sunt alăturate, în copie, procura/procurile de mandatare a avocatului.
Ori, potrivit art.83 Cod pr. civ., "(1)Când cererea este făcută prin mandatar, se va alătura procura în original sau în copie legalizata. (2) Mandatarul avocat certifica el însuși copia de pe procura sa."
Mai mult pârâta a susținut că reprezentarea reclamanților de către avocat nu scutește nici reclamanții, nici avocatul de obligația de a face dovada mandatului de reprezentare, ci doar de obligativitatea depunerii acestuia în original sau în copie legalizată.
Pârâta a precizat că a formulat această excepție în urma existenței unor suspiciuni serioase privind existența acordului unor salariați cu privire la formularea de acțiuni în numele lor, dar și a modului în care a fost dat sau consemnat respectivul acord.
În continuarea, pârâta a susținut că acțiunea reclamanților este netemeinică deoarece in societatea noastră sporul de vechime a fost introdus in salariul de baza al salariaților începând cu luna ianuarie 2003, astfel ca salariații au beneficiat pe întreaga perioadă de timp pretinsă de spor de vechime, chiar dacă acesta nu a constituit un element distinct al salariului.
Ori, potrivit art. 41 alin. 2) din Contractul Colectiv de Munca Unic la nivel național pentru perioada 2007-2010: "Sporurile se acorda numai la locurile de muncă unde acestea nu sunt cuprinse in salariul de baza."
De asemenea, potrivit art. 66 alin. 3 litera b) din Contractul colectiv de muncă la nivelul ramurii chimie și petrochimie pentru perioada 2007 - 2010: "Se mai acordă următoarele sporuri: b) pentru vechimea în muncă, minimum 5% pentru 3 ani vechime și maximum 25% la o vechime de peste 20 ani, din salariul de bază, tranșele de eșalonare stabilindu-se la nivelul agenților economici prin negociere, acolo unde nu au fost introduse în salariu:"
Pârâta a menționat că la nivelul societății sporul de vechime a fost inclus în salariul de bază al salariaților urmare a negocierilor colective asupra salarizării in anul 2003, purtate intre reprezentanții societății si cei ai Sindicatului salariaților ..
Astfel, pârâta a învederat că în cadrul ședinței comune a reprezentanților administrației . și ai Sindicatului salariaților ., convocată în cadrul negocierilor colective ce aveau ca obiect salarizarea angajaților pentru anul 2003, s-a pus în discuție de către administrație includerea sporului pentru vechime in munca in salariile de baza.
În acest sens, directorul adjunct economic, a propus ca în contractele individuale de muncă să se prevadă salariul net in USD, iar sporul pentru condiții grele, sporul pentru condiții periculoase si sporul pentru vechime in munca să fie incluse în salariul de baza.
Ori, reprezentanții organizației sindicale au acceptat aceasta propunere, fiind de acord cu includerea sporului pentru vechime în muncă în salariile de baza, prin modificarea in acest sens a contractelor individuale de muncă.
Astfel că, în urma deliberărilor pe marginea acestui subiect s-a încheiat Procesul Verbal al ședinței de negocieri colective din data 22.01.2003 prin care cele două comisii negociatoare au convenit concret asupra următoarelor: „ se va verifica dacă legislația romană impune obligativitatea menținerii sporului de vechime - responsabil: șef Of. Juridic; se va stabili numărul de personal care are vechimea mai mică decât maximul și se va preciza când urmează să ajungă la vechimea maxima - Responsabil: Sef Serviciul P.I. Salarizare; personalului care nu are vechimea maxima i se va propune contractul individual de muncă unde condițiile de plata vor fi bazate pe salariul net exprimat in USD și se vor propune modalități care sa ia in considerație posibila pierdere a sporului de vechime"
Ulterior, la ședința de negocieri colective din data de 29.01.2003 părțile, reprezentanții administrației . și ai Sindicatului salariaților ., au continuat dezbaterile asupra subiectelor puse în discuție la ședința din 22.01.2003.
În ceea ce privește includerea sporului pentru vechimea în muncă în salariile de baza, părțile au convenit asupra modificării formei tip a contractului individual de muncă, astfel cum rezultă din pagina 1 a Procesului verbal din 29.01.2003, respectiv: la pct. IV. „Salariul de baza", nu se mai evidențiază distinct sporul pentru vechime în munca, în considerarea includerii acestuia in salariul de baza, menținându-se doar sporul pentru lucrul in timpul nopții si sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal de lucru; la pct. VI „ Alte clauze", se prevede modalitatea prin care se ia în considerare acumularea în continuare a sporului de vechime și anume prin fixarea unui salariul brut în USD, aplicabil de la data întrunirii de către salariat a condițiilor de trecere la următorul prag al sporului de vechime.
Astfel că, menționarea unui cuantum diferit al salariului de bază exprimat în USD la data de 01.01.2003 pentru viitor s-a făcut cu scopul de a se compensa pierderea majorării sporului de vechime în viitor ca urmare a includerii acestuia în salariul de baza. Spre exemplu dacă un salariat, la data de 01.01.2003, avea o vechime in munca de 7 ani el beneficia de un spor de vechime de 10% din salariul de baza însă dacă acest spor s-ar fi păstrat ca element distinct al salariului, începând cu data de 01.01.2006 el ar fi beneficiat de un spor de vechime de 15% din salariul de bază, fiind aplicabil pragul sporului de vechime aferent vechimii de 10 ani. Cum in urma includerii sporului pentru vechime în muncă în salariul de baza, salariatul nu ar mai fi putut sa acumuleze aceasta majorare cu 5% a sporului, s-a decis ca in contractul individual de munca sa fie menționat expres salariul de baza pe care urma să-l încaseze salariatul începând cu 01.01.2006 care a inclus si majorarea cu 5% a sporului pentru vechime in muncă.
Cu aceeași ocazie și în vederea atingerii aceluiași obiectiv: includerea sporului de vechime în salariul de baza, părțile au convenit si asupra modificării Contractului Colectiv de Munca si a Regulamentului de salarizare (vezi pagina 3 a Procesului Verbal din 29.01.2003) și anume: după grila de salarizare, la enumerarea sporurilor aplicabile angajaților, nu mai este evidențiat distinct sporul pentru vechime în muncă, tocmai în considerarea includerii acestuia în salariul de bază.
La ședința din data de 31.01.2003, cele două comisii de negociere au hotărât modificarea Contractului Colectiv de Muncă nr._ din 02.11.2002, potrivit celor convenite in cadrul ședințelor din 22.01.2003 si 29.01.2003 sens în care semnează Actul Adițional nr.944 din 31.01.2003 la CCM, înregistrat la DMSS Prahova sub nr.2040 din 31.01.2003.
Cât privește înțelegerea părților asupra includerii sporurilor pentru vechime în muncă în salariile de baza, aceasta a fost pusa in aplicare prin Regulamentul de salarizare, Anexa nr. 1 la Actul Adițional nr.944 din 31.01.2003.
Mai arată pârâta că din analiza comparativa a statelor de plata de dinaintea datei de 01.01.2003 si a celor ulterioare acestei date rezultă în mod indubitabil majorarea diferențiată a salariului de baza conform celor convenite în cadrul negocierilor colective, iar criteriul de diferențiere avut în vedere este tocmai cota procentuală diferită a sporului pentru vechime în muncă, absorbit în salariul de bază negociat.
În cursul anului 2010, salariații au solicitat să se revină la sistemul de salarizare prin care sporul pentru vechime în munca constituie element distinct al salariului.
În acest sens la data de 03.05.2010, tot în cadrul negocierilor colective, părțile, reprezentanții administrației . si ai Sindicatului salariaților . au încheiat actul adițional nr._ din 03.05.2010 la Contractul Colectiv de Munca valabil la nivelul societății. In mod expres in acest act adițional angajații, prin sindicatul reprezentativ, recunosc absorbția sporurilor pentru vechime in munca in salariul de baza la data de 01.01.2003.
Astfel, începând cu luna mai 2010 în societate s-a revenit la sistemul de salarizare în care sporul pentru vechime în muncă se evidențiază ca element distinct al salariului.
Pentru întreaga perioadă începând cu 01.01.2003 și până în mai 2010, pârâta apreciază că salariații societății nu au temei legal pentru a solicita acordarea sporului de vechime ca element distinct al salariului, întrucât in toata aceasta perioada acest spor a fost inclus în salariul de bază.
În susținerea solicitărilor de respingere a acțiunii ca netemeinică pârâta a invocat și jurisprudența relevantă în domeniu: Decizia nr. 3415/R/25.05.2011 pronunțata de Curtea de Apel București: „Articolul 41 din Contractul Colectiv de Munca unic la nivel național pentru perioada 2007-2010 stabilește regula includerii sporurilor în salariul de baza.
Astfel că, pentru includerea în salariul de baza a sporului de vechime nu era necesara inserarea unor clauze in contractul individual de muncă."
Același principiu al includerii sporurilor in salariul de baza este consacrat și de Contractul Colectiv de Munca încheiat la nivelul ramurei chimie și petrochimie valabil pentru perioada în litigiu.
Decizia nr. 1011/R/16.02.2011 pronunțata de Curtea de Apel București: „Părțile au negociat cuantumul total al drepturilor salariale cuvenite salariatului, cuantum care cuprinde și sporul de vechime, în lipsa menționării separate, la rubrica sporuri, a procentului corespunzător vechimii.
Ori, pentru includerea în salariul de baza a sporului susmenționat nu era necesară inserarea unor clauze exprese în contractul individual de muncă, respectiv contractul colectiv de muncă la nivelul unității, regula fiind includerea sporurilor în salariul de baza, regulă consacrată de art.41 din Contractul Colectiv de Munca unic la nivel național pentru perioada 2007-2010, cât și Contractul Colectiv de Muncă la nivel de unitate."
În situația de față, pornind de la principiile consacrate de Contractul Colectiv de Muncă valabil la Nivel Național pentru anii 2007-2010 și Contractul Colectiv de Muncă încheiat la nivelul ramurii chimie și petrochimie, valabil pentru perioada in litigiu, în Contractul Colectiv de Munca valabil la nivel de unitate sporurile incluse în salariul de baza in ianuarie 2003 nu au mai fost nominalizate distinct ca sporuri de care ar beneficia salariații unității.
De asemenea, nici în contractele individuale de muncă nu există rubrici completate care să dovedească că părțile au avut în vedere negocierea separată a acestui spor.
Față de cele expuse, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca netemeinică deoarece sporul de vechime a fost inclus în salariul de bază începând cu anul 2003 și nu exista temei legal pentru a se solicita acordarea acestui spor pe care judecătoreasca ca element distinct al salariului.
Reclamanții au depus la dosar o precizare la cererea de chemare in judecată, la termenul de judecată din data de 28.03.2013.
Astfel, pe baza cărților de muncă reclamanții au precizat că perioada acordării sporului de vechime pentru toți reclamanții este de la 17.10.2008 până la 01.08.2009; anii de vechime în muncă: peste 20 ani pentru fiecare reclamant, iar procent spor de vechime ce revine fiecărui reclamant, conform Codului Muncii, pentru o vechime de peste 20 ani: 25%.
La același termen de judecată reclamanții au depus la dosar un răspuns la întâmpinarea formulată de pârâtă.
Astfel, cu privire la excepția privind lipsa calității de reprezentant, reclamanții au învederat că cererea introductivă nu este făcută prin mandatar așa cum se susține, aceasta fiind redactată și prezentată - prin reprezentant - fiecărui reclamant, care după lecturare, și-a exprimat acordul cu demersul juridic semnând în tabelul anexat acțiunii.
Mai mult, reclamanții au susținut că nu era posibil ca zeci de persoane să semneze acțiunea drept pentru care acesteia i-a fost anexat un tabel cu semnăturile tuturor reclamanților și nefiind vorba de o cerere introdusă prin mandatar cu considerat că sunt inoperante dispozițiunile prevăzute de art.83 C.proc.civilă.
Mai mult, reclamanții a învederat că, sub aspectul calității de reprezentant a avocatului, acestuia îi sunt aplicabile dispozițiunile art.239 din „Statutul profesiei de avocat".
Astfel că „înscrisurile întocmite de avocat pentru organizarea activității și legitimarea sa față de terți au forță probantă deplină până la înscrierea în fals"; „au caracterul actelor prevăzute la alin( 1) și următoarele înscrisuri întocmite de avocat: a). împuternicirea avocațială " și la dosarul cauzei fiind depusă împuternicirea avocațială, reclamanții au considerat suficientă dovedirea calității de reprezentant motiv pentru care au solicitat respingerea excepției.
Pe parcursul soluționării cauzei, reclamanții G. G., Vîrghileanu E. A., P. S., M. S., A. D., C. C., D. C., L. M., D. M. S., S. S. V., I. L., S. M. M., Balasoiu G., T. M., și T. V. au depus declarații prin care au renunțat la judecată.
Dintre aceștia, numai reclamanții G. G. și Vîrghileanu E. A. au făcut declarația de renunțare în cuprinsul unui înscris autentic, motiv pentru care, în ceea ce-i privește pe aceștia, tribunalul a luat act de actele lor de dispoziție.
Ceilalți reclamanți, însă, P. S., M. S., A. D., C. C., D. C., L. M., D. M. S., S. S. V., I. L., S. M. M., Balasoiu G., T. M., și T. V., nu au făcut declarații de renunțare nici în cuprinsul unor înscrisuri autentice, nici în fața judecătorului, prin urmare în privința acestora tribunalul a respins cererea de a se lua act de renunțare la judecată, urmând a se pronunța pe fondul cauzei.
În cauză, au fost administrate probele cu înscrisuri și expertiză specialitatea contabilitate – drepturi salariale, raportul fiind întocmit de expert Caragica E. D..
Tribunalul Prahova, prin sentința civilă nr. 58/8.01.2013, a luat act de renunțarea reclamanților G. G. și Vîrghileanu E. A., la judecată, a respins cererea reclamanților P. S., M. S., A. D., C. C., D. C., L. M., D. M. S., S. S. V., I. L., S. M. M., Balasoiu G., T. M., T. V. de a se lua act de renunțarea la judecată, a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții D. M., D. G., P. M., S. I., A. C., B. M., D. M. G., D. C., B. C., B. V., P. G., T. N., N. A., C. M., I. C., B. T., S. M., P. P. G., S. V., D. C., V. I., C. I., R. F., I. F., M. P., D. R., S. L. C., G. E. Și C. M., în contradictoriu cu pârâta . Ploiești și a obligat pârâta la plata către reclamanți, cu excepția celor pentru care s-a respins cererea de renunțare la judecată, dar și a reclamanților I. L., O. D., D. N., D. M., S. N., T. L. și R. V., a sporului de vechime în muncă în cuantumul net determinat de expert Caragica E. D., precum și către fiecare dintre reclamanții pentru care s-a admis acțiunea, a sumei de câte 200 lei, cu titlu de cheltuieli prezentând onorariu expert.
Pentru a pronunța soluția de mai sus, tribunalul a reținut următoarele:
Reclamanții, cu excepția lui P. S., M. S., A. D., C. C., D. C., L. M., D. M. S., S. S. V., I. L., S. M. M., Balasoiu G., T. M. și T. V., au fost salariații pârâtei în perioada 17.10._09
Potrivit art.41 din Contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007 – 2010 nr.2895/21 din 29 decembrie 2006:
(1) Părțile contractante sunt de acord ca în perioada următoare să acționeze pentru includerea unor sporuri în salariul de bază, care să reprezinte retribuția pentru munca prestată și condițiile de la locul de muncă, astfel încât salariul de bază să aibă pondere majoritară în salariu.
(2) Sporurile se acordă numai la locurile de muncă unde acestea nu sunt cuprinse în salariul de bază.
(3) Sporurile minime ce se acordă în condițiile prezentului contract sunt:
…
d) pentru vechime în muncă, minimum 5% pentru 3 ani vechime și maximum 25% la o vechime de peste 20 de ani, din salariul de bază.
Potrivit art.11 din Codul muncii (în vigoare la data sesizării instanței cu soluționarea acțiunii), „clauzele contractului individual de muncă nu pot conține prevederi contrare sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contracte colective de muncă”.
Din concluziile raportului de expertiză contabilitate – drepturi salariale întocmit în cauză de expertul contabil Caragica E. D. a rezultat că în perioada dedusă judecății, sporul de vechime în muncă nu le-a fost acordat salariaților pârâtei.
Prin procesul verbal încheiat în data de 22.01.2003 între societate și Sindicatul ., reprezentanții conducerii societății au propus scoaterea sporului de vechime din contractul colectiv de muncă, iar reprezentantul sindicatului a propus emiterea unei decizii care să evidențieze includerea acestui spor în salariul net.
La data de 29.01.2003 a fost încheiat un alt proces verbal între aceleași părți, potrivit căruia s-a discutat și s-a convenit completarea și modificarea contractului individual de muncă, însă modificările discutate nu vizau și acordarea sporului de vechime sau mențiuni privind includerea acestuia în salariul de bază.
Este adevărat că legiuitorul a înțeles să acorde libertate părților pentru negocierea sporurilor salariale, însă în situația în care, în urma acestor negocieri, părțile nu au convenit includerea lor în salariul de bază, sporurile se acordă separat. Prin urmare, potrivit textelor actelor normative arătate mai sus, libertatea părților se referă la includerea sau nu a sporurilor în salariul de bază, și nu la eliminarea acestora.
Cum din actele depuse la dosar și din cele analizate de expert cu ocazia efectuării expertizei contabile nu a rezultat că sporul de vechime pretins de reclamanți a fost introdus în salariul de bază al acestora, tribunalul a constatat că prezentul demers judiciar al reclamanților este pe deplin justificat, acțiunea acestora fiind admisă parțial (doar pentru cei care au fost angajații pârâtei și au achitat onorariul de expert stabilit în sarcina lor de plată), cu consecința obligării pârâtei să achite fiecărui reclamant suma reprezentând sporul de vechime în muncă aferent perioadei 17.10.2008 – 01.08.2009, astfel cum aceasta a fost determinată prin raportul de expertiză întocmit în cauză de expert Caragica E. D..
Precizează instanța de fond că acțiunea a fost admisă în privința reclamanților care au formulat prezenta cerere de chemare în judecată, cu excepția celor care nu au fost angajații pârâtei în perioada dedusă judecății (P. S., M. S., A. D., C. C., D. C., L. M., D. M. S., S. S. V., I. L., S. M. M., Balasoiu G., T. M. și T. V.) și a celor care nu au înțeles să achite onorariul de expert stabilit în sarcina lor de plată (I. L., O. D., D. N., D. M., S. N., T. L. și R. V.).
În plus, în baza art.274 alin.1 c.pr.civ., pârâta a fost obligată la plata către reclamanții cărora li s-a admis acțiunea a sumei de câte 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu expert.
Împotriva sentinței sus-menționate a declarat recurs pârâta . A Ploiești, considerând-o netemeinică și nelegală.
Susține recurenta că sentința este netemeinică deoarece sporul de vechime a fost introdus în salariul de bază al salariaților începând cu luna ianuarie 2003, astfel că aceștia au beneficiat pe întreaga perioadă de timp pretinsă de spor de vechime, chiar daca acesta nu a constituit un element distinct al salariului.
Potrivit art. 41 alin. 2) din Contractul Colectiv de Munca Unic la nivel național pentru perioada 2007-2010: "Sporurile se acordă numai la locurile de muncă unde acestea nu sunt cuprinse în salariul de bază."
De asemenea potrivit art. 66 alin. 3 litera b) din Contractul colectiv de muncă la nivelul ramurii chimie și petrochimie pentru perioada 2007 - 2010: "Se mai acordă următoarele sporuri: b) pentru vechimea în muncă, minimum 5% pentru 3 ani vechime și maximum 25% la o vechime de peste 20 ani, din salariul de bază, tranșele de eșalonare stabilindu-se la nivelul agenților economici prin negociere, acolo unde nu au fost introduse în salariu:"
La nivelul societății recurente sporul de vechime a fost inclus în salariul de baza al salariaților urmare a negocierilor colective asupra salarizării în anul 2003, purtate între reprezentanții societății și cei ai Sindicatului salariaților ..
In cadrul ședinței comune a reprezentanților administrației . și ai Sindicatului salariaților ., convocată în cadrul negocierilor colective ce aveau ca obiect salarizarea angajaților pentru anul 2003, s-a pus în discuție de către administrație includerea sporului pentru vechime în muncă în salariile de baza.
In acest sens directorul adjunct economic, a propus ca în contractele individuale de munca să se prevadă salariul net în USD, iar sporul pentru condiții grele, sporul pentru condiții periculoase și sporul pentru vechime în muncă să fie incluse în salariul de baza.
Reprezentanții organizației sindicale au acceptat aceasta propunere, fiind de acord cu includerea sporului pentru vechime în munca în salariile de baza, prin modificarea în acest sens a contractelor individuale de muncă.
In urma deliberărilor pe marginea acestui subiect s-a încheiat Procesul Verbal al ședinței de negocieri colective din data 22.01.2003, prin care cele doua comisii negociatoare au convenit concret asupra următoarelor:„ - se va verifica daca legislația romana impune obligativitatea menținerii sporului de vechime - responsabil: sef Of. Juridic; se va stabili numărul de personal care are vechimea mai mică decât maximul și se va preciza când urmează să ajungă la vechimea maxima – responsabil - șef Serviciul P.l. Salarizare; personalului care nu are vechimea maxima i se va propune contractul individual de munca unde condițiile de plata vor fi bazate pe salariul net exprimat în USD și se vor propune modalități care să ia în considerație posibila pierdere a sporului de vechime"
Ulterior, la ședința de negocieri colective din data de 29.01.2003 părțile, reprezentanții administrației . și ai Sindicatului salariaților ., au continuat dezbaterile asupra subiectelor puse în discuție la ședința din 22.01.2003.
In ceea ce privește includerea sporului pentru vechimea în muncă în salariile de baza, părțile au convenit asupra modificării formei tip a Contractului Individual de Munca, astfel cum rezulta din pagina 1 a Procesului Verbal din 29.01.2003, respectiv la pct. IV, „Salariul de bază", nu se mai evidențiază distinct sporul pentru vechime în muncă, în considerarea includerii acestuia în salariul de baza, menținându-se doar sporul pentru lucrul în timpul nopții și sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal de lucru; la pct. VI „ Alte clauze", se prevede modalitatea prin care se ia în considerare acumularea în continuare a sporului de vechime și anume prin fixarea unui salariu brut în USD, aplicabil de la data întrunirii de către salariat a condițiilor de trecere la următorul prag al sporului de vechime.
Menționarea unui cuantum diferit al salariului de baza exprimat în USD la data de 01.01.2003 pentru viitor, mai arată recurenta, s-a făcut cu scopul de a se compensa pierderea majorării sporului de vechime în viitor, ca urmare a includerii acestuia în salariul de baza. Spre exemplu daca un salariat, la data de 01.01.2003, avea o vechime în muncă de 7 ani, el beneficia de un spor de vechime de 10% din salariul de bază, însă dacă acest spor s-ar fi păstrat ca element distinct al salariului, începând cu data de 01.01.2006, el ar fi beneficiat de un spor de vechime de 15% din salariul de bază, fiind aplicabil pragul sporului de vechime aferent vechimii de 10 ani. Cum în urma includerii sporului pentru vechime în muncă în salariul de baza, salariatul nu ar mai fi putut să acumuleze această majorare cu 5% a sporului, s-a decis ca în contractul individual de muncă să fie menționat expres salariul de baza pe care urma să-l încaseze salariatul începând cu 01.01.2006, care a inclus și majorarea cu 5% a sporului pentru vechime în muncă.
Cu aceeași ocazie și în vederea atingerii aceluiași obiectiv includerea sporului de vechime în salariul de baza, părțile au convenit și asupra modificării Contractului Colectiv de Munca și a Regulamentului de salarizare (vezi pagina 3 a Procesului Verbal din 29.01.2003) si anume: după grila de salarizare, la enumerarea sporurilor aplicabile angajaților, nu mai este evidențiat distinct sporul pentru vechime în muncă, tocmai în considerarea includerii acestuia în salariul de bază.
La ședința din data de 31.01.2003, cele doua comisii de negociere au hotărât modificarea Contractului Colectiv de Munca nr._ din 02.11.2002, potrivit celor convenite în cadrul ședințelor din 22.01.2003 si 29.01.2003, sens în care semnează Actul Adițional nr.944 din 31.01.2003 la CCM, înregistrat la DMSS Prahova sub nr.2040 din 31.01.2003.
Cât privește înțelegerea părților asupra includerii sporurilor pentru vechime în muncă în salariile de baza, aceasta a fost pusă în aplicare prin Regulamentul de salarizare, Anexa nr. 1 la Actul Adițional nr.944 din 31.01.2003.
Din analiza comparativă a statelor de plata de dinaintea datei de 01.01.2003 și a celor ulterioare acestei date rezultă în mod indubitabil, în opinia recurentei, majorarea diferențiată a salariului de bază, conform celor convenite în cadrul negocierilor colective, iar criteriul de diferențiere avut în vedere este tocmai cota procentuală diferită a sporului pentru vechime în muncă, absorbit în salariul de bază negociat.
În cursul anului 2010, salariații au solicitat să se revină la sistemul de salarizare prin care sporul pentru vechime în muncă constituie element distinct al salariului.
Menționează recurenta că, în acest sens, la data de 03.05.2010, tot în cadrul negocierilor colective, părțile, reprezentanții administrației . și ai Sindicatului salariaților . au încheiat actul adițional nr._ din 03.05.2010 la Contractul Colectiv de Munca valabil la nivelul societății. În mod expres în acest act adițional angajații, prin sindicatul reprezentativ, recunosc absorbția sporurilor pentru vechime în muncă în salariul de baza la data de 01.01.2003.
Astfel, începând cu luna mai 2010 în societate s-a revenit la sistemul de salarizare în care sporul pentru vechime în muncă se evidențiază ca element distinct al salariului.
Pentru întreaga perioadă începând cu 01.01.2003 și până în mai 2010 salariații societății nu au temei legal pentru a solicita acordarea sporului de vechime ca element distinct al salariului, întrucât în toată această perioadă acest spor a fost inclus în salariul de bază.
In susținerea solicitărilor sale, recurenta a invocat și jurisprudența relevantă în domeniu: Decizia nr. 3415/R/25.05.2011 pronunțată de Curtea de Apel București: „Articolul 41 din Contractul Colectiv de Munca unic la nivel național pentru perioada 2007-2010 stabilește regula includerii sporurilor în salariul de baza. Pentru includerea în salariul de baza a sporului de vechime nu era necesară inserarea unor clauze în contractul individual de muncă."
Același principiu al includerii sporurilor în salariul de baza este consacrat și de Contractul Colectiv de Munca încheiat la nivelul ramuri chimie și petrochimie valabil pentru perioada în litigiu.
In același sens, susține recurenta că la momentul anului 2008 nu exista o obligație legală a sa de a acorda spor de vechime către angajați.
De asemenea, arătă recurenta că practic toți angajații săi care au calitatea de reclamanți în prezentul dosar au fost angajați ulterior anului 2003.
Pe cale de consecință, reclamanții au încheiat contracte individuale de muncă, prin care și-au exprimat acordul privind structura salariului și cuantumul acestuia.
Arătă recurenta, de asemenea, faptul ca reclamanții nu au demonstrat asumarea de către ea a unei obligații privind acordarea unui spor de vechime pentru persoanele angajate ulterior anului 2003.
Nu în ultimul rând, arătă recurenta că în cursul anului 2010, la cererea sindicatului, a procedat la evidențierea separată a sporului de vechime, fără a efectua nici o majorare salarială în acest sens.
Practic, prin semnarea acestui din urma act adițional, reclamanții recunosc faptul ca sporul de vechime fusese inclus în salariul de bază.
De asemenea, unii dintre renunțătorii la judecată au recunoscut acest aspect chiar prin declarațiile autentice de renunțare la judecată.
Față de cele expuse se solicită admiterea recursului și pe cale de consecință să se modifice sentința primei instanțe, în sensul respingerii acțiunii reclamanților ca neîntemeiată.
La data de 28 mai 2013, recurenta a depus o precizare a cererii de recurs, prin care a dezvoltat și argumentat pe larg motivele invocate anterior.
În temeiul art. 308 alin.2 Cod pr.civilă intimații-reclamanți au formulat întâmpinare prin care au răspuns criticilor invocate de recurentă și, în final, au solicitat respingerea recursului ca nefondat și păstrarea sentinței pronunțată de Tribunalul Prahova, ca este legală și temeinică.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs, a actelor și lucrărilor dosarului, în raport de textele de lege incidente în cauză, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform dispozițiilor art. 304 1 C.pr.civ. Curtea constată ca recursul formulat este fondat pentru considerentele pe care urmează a le expune în continuare :
Potrivit prevederilor art. 40 alin. 2 si alin. 3 lit. d din Contractul colectiv de munca unic la nivel national în vigoare pentru anii 2001 – 2003 si art. 51 alin. 1 lit. d din Contractul colectiv de munca la nivel de ramura, sporul de vechime se acordă în cazul în care nu a fost inclus în salariul de bază. Regula este deci reprezentată de absorbția sporului de vechime în salariu, excepția fiind reprezentată de situația în care sporul de vechime se acorda separat.
Promovarea prezentului demers, prin care se solicită acordarea sporului de vechime pe perioada 17.10.2008–1.08.2009, s-a realizat de către reclamanți motivat de faptul că, având în vedere faptul că în CCM la nivel de unitate se prevede că „prezentul contract nu poate prevede drepturi salariale sub limitele stabilite la nivel național” era absolut obligatoriu ca sporurile de vechime să se regăsească și implicit să se acorde prin contractele de muncă individuale, potrivit disp. art. 40 alin. 2 lit.c din Legea nr. 53/2003 coroborate cu art. 41 alin.1 și 2 lit. d din Contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007 -2010.
În vederea rezolvării raportului juridic dedus judecății, se impune o analiză coroborată, a succesiunii actelor juridice încheiate între părți și consemnate atât în înscrisurile care s-au încheiat în luna ianuarie 2003 cu ocazia discuțiilor purtate între patronatul societății și liderii de sindicat, cât și în protocoalelor ulterioare încheiate între aceste părți, în raport de legislația aplicabilă în materie.
Astfel, la data de 22.01.2003 în cadrul întâlnirii comisiei patronatului cu cea a sindicatului din cadrul unității intimate s-au pus în discuție o . probleme privind salarizarea, iar la finalul deliberărilor, cele două comisii au convenit să se verifice dacă legislația română impune obligativitatea menționării sporului de vechime, să se stabilească numărul de persoane care au vechimea mai mică decât maximul, urmând să se precizeze când urmează să ajungă la vechimea maximă, personalului care nu are o vechime maximă să i se propună contract individual de muncă unde condițiile de plată vor fi bazate pe salariul net exprimat în USD și să se propună modalitatea în care să se ia în considerare posibila pierdere a sporului de vechime, precizându-se, totodată, că în situația în care tot acest personal va fi de acord cu salariul exprimat în USD în contractul individual de muncă, se vor exclude din Contractul colectiv de muncă articolele care stipulează plata sporurilor pentru condiții grele, condiții periculoase și de vechime.
La data de 29.01.2003 a avut loc o altă întâlnire între reprezentanții celor două comisii, care au convenit completarea și modificarea contractului individual de muncă, în sensul de a se menționa cuantumul salariului de bază brut lunar al fiecărui salariat, a faptului că salariatul mai poate beneficia în plus și de următoarele sporuri și adaosuri la acest salariu, respectiv: spor pentru lucru în timpul nopții (25%), spor pentru lucrul sistematic peste programul normal de lucru (5-25%) și prime, menționându-se, totodată, echivalentul în USD al salariului de bază brut stabilit, precum și cuantumul garantat al acestuia la diferite intervale de timp.
Prin înscrisul respectiv s-au adus modificări în același sens și regulamentului de salarizare, iar la data de 31 ianuarie 2003, cele două comisii au încheiat un proces verbal și au semnat actul adițional la Contractul colectiv de muncă, fiind de acord, în unanimitate, ca în Contractul individual de muncă să se stabilească salariul de bază brut exprimat în USD, calculat la cursul valutar de la data de 31.01.2003, de 33,189 lei/USD.
Atât reclamanții, prin acțiunea introductivă, cât și expertul desemnat în cauză, au menționat că în condițiile în care în cuprinsul proceselor-verbale întocmite cu ocazia întâlnirii reprezentanților salariaților și patronatului nu s-a menționat expres că sporul de vechime se include în salariul de bază brut și nu s-a încheiat un act adițional în acest sens, înseamnă că el nu a mai fost acordat deloc și atunci se impune obligarea pârâtei la plata sa.
Susținerile acestora nu pot fi reținute și, pe cale de consecință, vor fi înlăturate pentru argumentele ce se vor expune în continuare:
În art. 40 din Contractul colectiv de muncă nr. 1116/30.01.2003 se stipula că „părțile contractante sunt de acord ca în perioada următoare să acționeze pentru includerea unor sporuri în salariul de bază, care să reprezinte retribuția pentru munca prestată și condițiile de la locul de muncă, astfel încât salariul de bază să aibă pondere majoritară în salariu”.
În alineatul 2 al aceluiași articol, se menționa că sporurile se acordă numai la locurile de muncă unde acestea nu sunt cuprinse în salariul de bază, iar în alineatul 3 se enumerau sporurile minime care se acordă în condițiile prezentului contract printre ele menționându-se la litera d și sporul pentru vechimea în muncă ( minimum 5% pentru 3 ani vechime și maximum 25% la o vechime de peste 20 ani din salariul de bază).
Prevederile art. 40 alin. 1 și 2 din acest contract au fost reluate și în art. 41 alin. 2) din Contractul Colectiv de Munca Unic la nivel național pentru perioada 2007-2010, iar în. 66 alin. 3 litera b) din Contractul colectiv de muncă la nivelul ramurii chimie și petrochimie pentru perioada 2007 – 2010 s-a menționat că pe lângă sporurile minime "se mai acordă următoarele sporuri: b) pentru vechimea în muncă, minimum 5% pentru 3 ani vechime și maximum 25% la o vechime de peste 20 ani, din salariul de bază, tranșele de eșalonare stabilindu-se la nivelul agenților economici prin negociere, acolo unde nu au fost introduse în salariu”.
În cauză, cu ocazia soluționării pricinii, instanța de fond nu a ținut cont de dispozițiile art. 40 alin. 2 din Contractul colectiv de muncă la nivel național încheiat în anul 2003, care prevede că sporurile se acordă numai la locurile de muncă unde acestea nu sunt cuprinse în salariul de bază.
Din cuprinsul proceselor-verbale mai sus menționate, rezultă că, pe lângă salariul de bază brut, părțile au mai prevăzut doar sporul pentru ore suplimentare și pentru munca de noapte, menționându-se că adaosurile la salariu pot fi primele acordate și adaosul reprezentând plusul de acord, ceea ce înseamnă că toate celelalte eventuale sporuri au fost incluse în salariul brut negociat, sporul de vechime fiind absorbit în acest salariu.
Înscrisul cel mai elocvent care confirmă împrejurarea că acest spor a fost inclus în salariul de bază îl reprezintă însă actul adițional la Contractul colectiv de muncă încheiat în aprilie 2010 între reprezentanții patronatului societății și salariații unității reprezentați de sindicat (fila 100-104 dosar recurs) care au hotărât să restructureze sistemul de recompensare a vechimii în muncă printr-o ilustrare separată a acestuia de salariul de bază și o reactualizare a sa.
În preambulul actului, la punctul i), s-a menționat unul din motivele pentru care s-a hotărât adoptarea acestei măsuri, precizându-se următoarele: „ drept consecință a faptului că la data absorbției sporului pentru vechime în muncă în salariul de bază al angajaților, 01.01.2003 doar o parte a angajaților acumulaseră la acea dată vechimea în muncă care să-i îndreptățească la valoarea maximă a sporului pentru vechime în muncă, …. urmărirea continuă și evidența separată a modificării vechimii în muncă generatoare de modificări asupra cuantumului sporului pentru vechime în muncă a prezentat certe dificultăți.”
Din conținutul acestui paragraf, rezultă clar că la 01.01.2003 sporul pentru vechimea în muncă a fost absorbit în salariul de bază și în condițiile în care reprezentanții sindicatelor au semnat acest act adițional din 2010 (care făcea respectiva precizare) fără a formula obiecțiuni, o atare împrejurare echivalează cu o recunoaștere de către aceștia a tuturor mențiunilor făcute în cuprinsul său.
Pe de altă parte, în cuprinsul acestui act adițional ( fila 100- 104 dosar fond ) se menționează modul de calcul al sporului de vechime. „Din valoarea salariului de bază corespunzător fiecărui angajat se calculează cuantumul care corespunde sporului pentru vechime în muncă, în funcție de vechimea în munca acumulata de fiecare salariat la data intrării în vigoare a prezentului Act Adițional, corespunzător cotelor procentuale indicate în tabelul de la art. III al prezentului Act Adițional. Cuantumul sporului pentru vechime în muncă se deduce din salariul de bază și va fi evidențiat și plătit separat cu titlu de spor pentru vechime în muncă.”
Din moment ce s-a stabilit că sporul de vechime se deduce din salariul de bază, concluzia firească care rezultă din interpretarea textului mai sus-menționat este aceea că el a fost inclus în acest salariu, iar acum, când se pune problema evidențierii sale separate, operațiunea se realizează prin deducere. Dacă s-ar primi punctul de vedere al reclamanților, în sensul că sporul de vechime nu a fost inclus în salariu, în anul 2010 când s-a hotărât evidențierea sa separată, el trebuia adăugat la salariul de bază, și nu dedus din acesta din urmă, lucru care însă nu s-a realizat.
Având în vedere toate argumentele expuse anterior, rezultă că sporul de vechime în litigiu a fost inclus în anul 2003 în salariul de bază brut negociat, astfel încât, nu se mai justifică obligarea pârâtei la plata acestuia pe perioada 2009 –2010, ci se impune respingerea acțiunii .
Un argument în plus îl reprezintă și cererile de renunțarea la judecarea acțiunii formulate de o mare parte din reclamanții –intimați, atât cu ocazia soluționării cauzei la tribunal, cât și în calea de atac a recursului. Astfel, în declarația autentificate sub nr. 624/19.12.2012 și 6240/19.12.2012 reclamanții G. G. și Vîrghileanu E. A. au recunoscut cele mai sus arătate și au declarat, pe cale de consecință, că renunță în mod irevocabil la judecata pricinii .
Pe cale de consecință, Curtea consideră că în cauză s-a făcut o aplicare greșită a dispozițiilor legale incidente în cauză, conform art. 304 pct. 9 C.pr.civilă, motiv pentru care în temeiul art. 312 alin. 3 C.pr.civilă instanța va admite recursurile, va modifica în parte sentința pronunțată de Tribunalul Prahova, în sensul că va respinge acțiunea în totalitate ca neîntemeiată.
În bază art. 274 C.pr.civilă, Curtea va înlătura obligarea societății la cheltuieli de judecată în fața instanței de fond către intimații -reclamanți și, urmează să oblige la plata cheltuielilor de judecată către recurenta-pârâtă, reprezentând onorariu de avocat, de câte 155 lei fiecare, doar intimații - reclamanți aflați în culpă procesuală, respectiv cei care nu au formulat cereri de renunțare la judecată și carora le-a fost admisă acțiunea de instanța de fond - D. G., A. C., C. M., B. T., S. M., C. I., M. P. și C. M..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta . PLOIEȘTI cu sediul în Ploiești, .. 235, județul Prahova, împotriva sentinței civile nr. 58/8.01.2013 pronunțată de Tribunalul Prahova, reclamanții D. M., D. G., P. M., S. I., A. C., B. M., D. M. G., D. C., B. C., B. V., P. G., T. N., N. A., C. M., I. C., B. T., S. M., P. P. G., S. V., D. C., V. I., C. I., R. F., I. F., M. P., D. R., S. L. C., G. E., C. M., P. S., M. S., A. D., C. C., G. G., D. C., L. M., D. M. S., S. S. V., I. L., S. M. M., V. E. A., BALASOIU G., T. M., T. V., I. L., O. D., D. N., D. M., S. N., T. L. ȘI R. V. toți cu domiciliul ales la Cabinet de Avocat B. C. L. în Ploiești, .. 1, ., . și în consecință:
Modifică în parte sentința sus-menționată, în sensul că respinge în tot acțiunea ca neîntemeiată.
Înlătură obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată la fond.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Obligă intimații-reclamanți: D. G., A. C., C. M., B. T., S. M., C. I., M. P. și C. M. la câte 155 lei cheltuieli de judecată către recurenta-pârâtă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 23 septembrie 2013.
Președinte, Judecători,
V.-A. P. C.-P. B. E.-S. L.
Grefier,
N. M.
ed.SEL/tehnored.NM
2ex./22.10.2013
d.f._ Tribunalul Prahova
j.f. A. M. L.
Operator de date cu caracter personal Notificare nr.3120
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 103/2013.... → |
|---|
