Acţiune în constatare. Decizia nr. 1946/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1946/2015 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 23-11-2015 în dosarul nr. 1946/2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA NR.1946
Ședința publică din data de 23 noiembrie 2015
Președinte - C. - P. B.
Judecător - E.-S. L.
Grefier - N. M.
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de reclamantul V. H., CNP_, cu domiciliul în Ploiești, .. 10, . ., cu domiciliul ales la Cabinet Avocat C. L., cu sediul în Ploiești, ., județul Prahova, împotriva sentinței civile nr. 1652/10 iunie 2015 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâta O. P. SA, CUI RO1590082, J_, cu sediul în București, ., sector 1.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns apelantul-reclamant V. H., reprezentat de avocat D. D., din cadrul Baroului Prahova, în baza împuternicirii avocațiale de substituire din 23.11.2015 a avocatului C. C. G., din cadrul aceluiași barou și intimata-pârâtă O. P. SA București, reprezentată de avocat V. I. D., din cadrul aceluiași barou, în baza împuternicirii avocațiale . nr._/3.11.2015.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează instanței că dosarul este la primul termen de judecată, apelul este scutit de plata taxei judiciare de timbru.
Se mai învederează că, în cadrul procedurii prealabile, prin intermediul Serviciului Registratură, s-a depus la dosar întâmpinare de către intimata-pârâtă O. P. SA, înregistrată sub nr._/23.09.2015.
Avocat D. D., pentru apelantul-reclamant, depune practică judiciară – trei hotărâri judecătorești și arată că nu mai are cereri de formulat.
Avocat V. I. D., pentru intimata-pârâtă, arată că nu mai are cereri de formulat.
Curtea ia act de declarația părților, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Avocat D. D., având cuvântul pentru apelantul-reclamant, susține oral motivele de apel depuse în scris la dosar, arătând, în esență, că solicită admiterea apelului și, implicit, a acțiunii, constându-se că reclamantul și-a desfășurat activitatea în condiții deosebite, respectiv deosebit de grele, fiind încadrat la Fabrica de Oxigen în diferite funcții, care presupuneau existența unor condiții deosebit de periculoase. Conform probatoriului administrat, a cărții de muncă, expertizei efectuată în cauză, rezultă condițiile deosebite în care reclamantul și-a desfășurat activitatea, astfel că se impune admiterea apelului, modificarea sentinței și admiterea acțiunii. Fără cheltuieli de judecată.
Avocat V. I. D., având cuvântul pentru intimata-pârâtă, solicită respingerea apelului ca nefondat, menținerea sentinței, care este legală și temeinică. instanța de fond s-a pronunțat asupra tuturor aspectelor și a analizat întreg probatoriul administrat în cauză, în mod corect apreciindu-se că activitatea reclamantului nu este cea reținută de expert, întrucât a desfășurat activitatea de maistru în cadrul Fabricii de Oxigen, activitate încadrată corect de intimată în pct. 35 Ordinul 50/1990. Expertiza efectuată nu este aptă să conducă la modificarea înscrierilor din carnetul de muncă al reclamantului, astfel că, apreciază că sentința este legală și temeinică. Fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr._ la data de 02.07.2014, reclamantul V. H. a chemat în judecată pârâta O. P. SA solicitând pentru perioadele 10.09._78 și 05.04._99, ca instanța, prin hotărârea ce va pronunța, să constate că pentru perioada menționată în anexa la cererea de chemare în judecată a lucrat în locuri și condiții care se încadrează în grupa I de muncă în procent de 100% și să fie obligată pârâta să elibereze o adeverință în acest sens.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că din studierea cărții sale de muncă, anexată cererii, rezultă cele afirmate de către el și mai ales, dacă se va încuviința proba cu expertiză tehnică chimie ,petrochimie și produse petroliere, acest lucru va rezulta în urma verificărilor efectuate de către expertul desemnat.
De asemenea, reclamantul a solicitat recunoașterea drepturilor rezultate din Ordinul 50/1990 pentru grupa I-a de muncă în procent de 100% și eliberarea de către parata a unor adeverințe din care să rezulte acest lucru.
A mai arătat reclamantul faptul că a fost angajatul paratei O. P. în perioadele 10.09._78 și 05.04._99, în functia de operator și maistru la Sectia Termo—Hidro-Instalatie Oxigen, conform cărții de muncă.
În continuare, reclamantul a susținut că obiectul de activitate al societății era specific industriei petroliere, activitatea fiind desfășurata în locuri de munca unde nivelul de noxe era depășit, potrivit buletinelor de analiza și expertizare a locurilor de muncă.
De asemenea, reclamantul a arătat că munca se desfășura în condiții de toxicitate și periculozitate majoră fiind supuși în mod direct la pericol de explozie și noxe extreme, care erau foarte periculoase, nocive pentru sănătatea generală a salariaților.
Mai mult, reclamantul a susținut că aceste situații de fapt periculoase și vătămătoare pentru sănătatea sa sunt cunoscute și pot fi probate prin orice mijloc de probă, dar mai ales pot fi constatate de expertul specialist tehnică chimie, petrochimie și produse petroliere .
Totodată, reclamantul au susținut că pentru niciuna din aceste perioade nu a beneficiat de prevederile ordinului susmenționat, deși a prestat activitățile specifice muncii de operator și maistru, în condiții vătămătoare care sunt prevăzute în Ordinul nr.50/1990 al MMPS, pentru grupa I-a de muncă în procent de 100 %.
În concluzie, reclamantul a solicitat admiterea acțiunii, în sensul de a benefica de prevederile Ordinului nr.50/1990 al MMPS, grupa I-a de munca în procent de 100 %.
Pârâta O. P. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii, întrucât activitatea prestată de reclamant, în calitate de operator și maistru, a fost corect încadrată de unitate în grupa a II-a de muncă în procent de 100%, potrivit HG nr.559/1190, alin.2 în perioada 10.09._78, cât și potrivit poz.35 din anexa 2 la Ordinului nr.50/1990 în perioada 01.12._99, fapt pentru care cererea privind acordarea grupei I de muncă este neîntemeiată.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri și expertiză specialitatea chimia și ingineria substanțelor organice, petrochimice și carbochimice.
Tribunalul Prahova, prin sentința civilă nr. 1652/10 iunie 2015, a respins acțiunea ca neîntemeiată, reținând următoarele:
Potrivit alin.l pct.l din Ordinul nr.50/1990 în grupa I de muncă se încadrează locurile de muncă, activitățile și categoriile profesionale cuprinse în anexa 1", iar potrivit pct. 2 al aceluiași ordin în grupa a II-a de muncă se încadrează locurile de muncă, activitățile și categoriile profesionale cuprinse în anexa 2.
Ținând cont de faptul că în aceste locuri de muncă își desfășoară activitatea diferite categorii de personal, ordinul sus-menționat prevede la art. 3 următoarele: „Beneficiază de încadrarea în grupele I și a II-a de muncă, fără limitarea numărului, personalul care este în activitate: muncitori, ingineri, subingineri, maiștri, tehnicieni, personalul de întreținere și reparații, CTC, precum și alte categorii de personal care lucrează efectiv în locurile de muncă și activități prevăzute în anexele 1 și 2".
La art. 6 din ordin se stabilește că nominalizarea personalului care se încadrează în grupa I și a II-a de muncă, se face de către conducerea unităților împreună cu sindicatele libere, ținând seama de condițiile deosebite de muncă, concrete, în care își desfășoară activitatea persoana respectivă (nivelul noxelor existente, condiții nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizica și nervoasă, risc deosebit de explozii, incendii etc.).
Art. 7 prevede că încadrarea în grupa I și a II-a se face proporțional cu timpul efectiv lucrat la locurile de muncă incluse în aceste grupe, cu condiția ca, pentru grupa II, personalul să lucreze în aceste locuri cel puțin 70% din programul de lucru iar pentru grupa I de cel putin 50%.
Întrucât nominalizarea personalului privind încadrarea în grupa I și a II-a de muncă se făcea de către conducerea unităților, pentru evitarea încadrării în aceste grupe de muncă pe criterii subiective, Tribunalul a apreciat că proba cu expertiză de specialitate este pertinentă și concludentă soluționării cauzei, motiv pentru care a încuviințat-o ca atare.
Potrivit concluziilor raportului de expertiza tehnică specialitatea mașini unelte înregistrat la BLE de pe lângă Tribunalul Prahova sub nr. 33/13.01..2014, expertul desemnat L. M. C. a constatat că reclamantul a fost încadrat în funcția de operator chimist și maistru la secția Termo-Hidro și beneficiază de grupa I de munca în procent de 100%, potrivit Ordinului nr.50/1990,anexa 1,poz.12,60,si 95,a HG 559/1990,art.1,anexa 2 poz.6 și 12,si a HG 456/1990,art.1,anexa 1,poz.2 și 8. în perioadele 10.09._78,01.12._99.
Prin obiecțiunile formulate pârâta a solicitat expertului să precizeze temeiul legal al încadrări reclamantului la poz.12 din anexa 1 unde este prevăzută ca activitate “preparare azbest, măcinare și malaxare azbest ,activitatea continua de confecționare a garniturilor de azbest și șnur-sfoara de azbest”, întrucât reclamantul nu a desfășurat astfel de activității si nici în condițiile poz.95 din anexa 1(- operațiuni de sudura la interior nave, stâlpi, recipienți).
Prin răspunsul la obiecțiuni expertul arat că-și menține punctul de vedere în sensul ca reclamatul a lucrat în cadrul pârâtei la Secția de Oxigen Azot, ce se află la mica distanta de instalațiile menționate, ce prezentau un risc major de emanații de noxe, încadrate în grupa I de muncă, iar poz.12 se refera la utilizarea azbestului în industria petroliera, material nociv cu acțiune cancerigenă care putea fi utilizat și în cadrul Combinatului Petrochimic Brazi.
Tribunalul a apreciat că activitatea desfășurată de reclamant nu a avut nici o legătura cu poz.12,60 și 95 din anexa 1 la Ordinul nr.50/1990 și nici cu cele menționate în HG 559/1990,art.1,anexa 2 poz.6 și 12,si a HG 456/1990,art.1,anexa 1,poz.2 și 8, având funcția de operator chimist și maistru la stația de Oxigen - Azot din cadru Combinatului Petrochimic Brazi, în conformitate cu sarcinile de serviciu dar și meseria efectiv prestată, pârâta încadrând în mod corespunzător activitatea reclamantului la poz.35 din anexa 2 la Ordinul nr.50/1990.
Împotriva sentinței sus-menționată a declarat apel reclamantul V. H., considerând-o netemeinică și nelegală.
Susține apelantul că, instanța de fond a respins acțiunea, motivând pe faptul că nu poate lua în considerare concluziile raportului de expertiza, deoarece activitatea sa nu are nici o legătura cu, poz. 12,60,95 din anexa 1 la Ordinul nr. 50/1990, HG 559/1990, art.1, anexa grupei I de munca, poz.6 si poz.12, HG 456/1990, art.1, Anexa gr. I de munca, poz.2 si poz.8.
Arată apelantul că, aceste texte cuprind o parte din activitățile desfășurate de el și Ordinul 50/1990 nu are caracter limitativ, deoarece încadrarea în grupe superioare de munca se face pe baza existenței condițiilor de munca deosebite și a uzurii capacității de muncă a acelor persoane ce au lucrat în astfel de condiții, Anexele 1 si 2 ale acestui ordin constituind o enumerare a unor activități ce cuprind în fapt mai multe meserii.
Instanța poate asimila activitatea desfășurată de el, susține apelantul, cu activitățile prevăzute de Ordinul nr.50/1990, acest lucru se poate constata, alături de îndeplinirea cumulativă a condițiilor generale prevăzute în Ordin, prin administrarea probei cu expertiza de specialitate, precum și pe baza înscrisurilor de la dosar.
Arată apelantul că, în cauză a fost administrată proba cu expertiză, ocazie cu care s-a constatat mediul de lucru, condițiile în care și-a desfășurat activitatea și riscurile la care a fost supus.
Din concluziile raportului de expertiza efectuat în cauză rezultă faptul că poate beneficia de încadrare în grupa I de muncă, în procent de 100% .
Expertiza este un raport de specialitate pe care îl întocmește și îl emite un expert într-un domeniu. Expertiza tehnică judiciară este expertiza tehnică efectuată de experți sau specialiști din dispoziția organelor de urmărire penală, a instanțelor judecătorești sau a altor organe cu atribuții jurisdicționale, în vederea lămuririi unor fapte sau împrejurări ale cauzei.
Expertiza judiciară este un mijloc de probă care se dispune, la cerere sau din oficiu, de către organul în drept când, pentru lămurirea unor fapte sau împrejurări ale cauzei, sunt necesare cunoștințele unui expert sau, în cazurile prevăzute de lege, ale unui specialist, dintr-un anumit domeniu.
In concluzie subliniază apelantul faptul că, instanța a încuviințat expertiza tehnica judiciara, în vederea lămuririi unor fapte sau împrejurări ale cauzei, respectiv „să se precizeze daca reclamantul beneficiază de grupa I-a, în procent de 100% în funcție de meseriile avute, atribuțiile prestate, munca efectiv îndeplinita la locul de munca, condițiile de lucru", raportul de expertiză tehnic constituind mijloc de proba.
Menționează apelantul și faptul că, sunt colegi de munca cărora angajatorul le-a acordat grupa I de muncă și au avut același loc de munca, în aceleași condiții și au desfășurat aceleași activități,in perioadele ce face obiectul prezentei cauze.
Este evidentă nerespectarea principiului nediscriminării în relațiile de muncă, consacrat de dispozițiilor art.5 din Codul Muncii, care interzice faptele de excludere, deosebire, restricție sau preferința, precum și disp. OG 137/2000.
Nu se poate admite menținerea unui regim discriminatoriu pentru persoanele care au activat în condiții identice, în ceea ce privește beneficiul grupei superioare de muncă.
Mai susține apelantul că, hotărârea nu cuprinde explicit, motivele respingerii fiecăreia din cererile făcute prin acțiune, nu se examinează probele și nu răspunde la toate apărările formulate în cauză. In raport cu prevederile legale hotărârea trebuie să cuprindă explicit, motivele admiterii sau respingerii fiecăreia din cererile făcute prin acțiune. In cazul de față, nu se examinează probele și nu se răspunde la toate apărările concrete formulate, înlăturându-se raportul de expertiza.
Potrivit dispozițiilor C.proc.civ., hotărârea judecătorească cuprinde în mod obligatoriu considerentele, adică motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, precum și cele pentru care s-au încălcat cererile părților.
Motivarea înseamnă în fapt încadrarea unei situații particulare, de speță, în cadrul prevederilor generale și abstracte ale unei legi. Lipsa de motivare a unei hotărâri judecătorești nu numai că nesocotește dispozițiile codului de procedura civila, ci poate constitui o încălcare a art. 6 al Convenției europene a drepturilor omului.
Motivarea este de esența hotărârilor și oferă posibilitatea exercitării controlului judiciar, în hotărâre trebuie să fie arătate motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, precum și cele pentru care au fost înlăturate cererile părților. In considerentele hotărârii, instanța trebuie să arate fiecare capăt de cerere și apărările părților, probele care au fost administrate, motivându-se pentru ce unele au fost reținute, iar altele înlăturate, excepțiile invocate și modul în care au fost ele soluționate.
Din analizarea sentinței, susține apelantul faptul că aceasta nu cuprinde motivele de fapt si de drept care au format convingerea instanței, mai mult decât atât nu se motivează de ce concluziile raportului de expertiza tehnica judiciară au fost ignorate.
Rejudecând cauza, se solicită de apelant să se dea eficiență și motivelor menționate in prezenta cerere, probelor administrate la instanța de fond, faptului că persoane care au ocupat aceeași funcție și au lucrat în aceleași condiții și au desfășurat aceleași activități, au primit grupa I de muncă, precum și faptului că, noțiunea de grupa de muncă ce exista în reglementările romanești de peste 50 de ani, acestea reprezentând din partea statului recunoașterea ca în procesul muncii desfășurat în condiții vătămătoare, grele sau periculoase, organismul uman este prematur degradat ca urmare a acțiunii combinate si de durata a noxelor profesionale si a altor factori de risc profesional, impunându-se astfel pensionarea celor în cauză, la vârste și durate minime de vechime profesională, inferioare în raport cu cele ale persoanelor care și-au desfășurat activitatea profesională în condiții normale de muncă.
Ordinul 50/1990 reglementează acordarea grupelor de munca în baza a patru principii: activitatea desfășurată, condițiile de muncă, categorii de personal care prestează activitatea și timpul de muncă
Ordinul 50/1990 nu are caracter limitativ, deoarece încadrarea în grupe superioare de muncă se face pe baza existenței condițiilor de muncă deosebite și a uzurii capacității de muncă a acelor persoane ce au lucrat în astfel de condiții, Anexele 1 si 2 ale acestui ordin constituind o enumerare a unor activități ce cuprind în fapt mai multe meserii.
Voința legiuitorului a fost aceea de a acorda un beneficiu angajaților ce erau încadrați în locuri de munca, care își desfășurau activitatea sau se încadrau în categorii profesionale care implicau un grad ridicat de noxe, condiții nefavorabile de climat, suprasolicitare fizică sau nervoasă, risc de explozie, iradieri sau infectare, inclusiv pentru cei care au lucrat în aceste condiții anterior anului 1990, astfel ca pentru perioada 1976-1989, încadrarea nu a fost condiționată de existența buletinelor de determinare a noxelor.
Pentru aceste motive se solicită admiterea apelului, schimbarea sentinței și pe cale de consecință, admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.
Pârta O. P. S.A. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței instanței de fond.
Examinând sentința apelată prin prisma motivelor de apel, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a textelor de lege incidente în cauză, Curtea reține că apelul formulat este nefondat, pentru considerentele care urmează a se expune în continuare:
Prin cererea de chemare în judecată reclamantul V. H. a solicitat să se constate că pentru perioadele 10.09._78, 05.04._99, cât a îndeplinit funcțiile de operator, operator chimist la Secția Termo-Hidro, instalația de oxigen și azot și maistru la Secția Termo-Hidro, instalația de fabricare, îmbuteliere oxigen și azot, a desfășurat activități în locuri și condiții ce se încadrează în grupa I de muncă în procent de 100%.
Potrivit dispozițiilor pct. 3 și 6 din Ordinul nr. 50/05.03.1990 beneficiază de încadrarea în grupele I si II de muncă, fără limitarea numărului, personalul care este în activitate: muncitori, ingineri, subingineri, maiștri, tehnicieni, personal de întreținere și reparații, controlori tehnici de calitate, precum și alte categorii de personal care lucrează efectiv la locurile de munca și activitățile prevăzute in anexele nr. 1 si 2, nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I si II de munca făcându-se de către conducerea unităților împreună cu sindicatele libere din unități, ținându-se seama de condițiile deosebite de muncă concrete în care își desfășoară activitatea persoanele respective.
În baza pct. 4 din ordin încadrarea in grupele I si II de muncă urma a face în situația în care, cu toate masurile luate de unitate pentru normalizarea condițiilor de muncă, nivelul noxelor existente la locurile (activitățile, meseriile, funcțiile) prevăzute în aceste grupe depășește nivelul maxim admis prevăzut in Normele republicane de protecție a muncii.
În consecință, dacă activitatea desfășurată de o persoană într-un loc de muncă se încadrează în categoriile prevăzute în anexa nr.1 sau 2, atunci această persoană poate beneficia de încadrarea în grupa I sau a II-a după caz, în situația în care sunt îndeplinite cerințele prevăzute în Ordinul nr. 50/1990, și anume:
1.persoana a lucrat efectiv la locurile de muncă incluse în grupa I sau a II –a de muncă în proporție de 50% din programul de lucru pentru grupa I de muncă, respectiv în proporție de 70% din programul de lucru pentru grupa a II-a de muncă;
2.din buletinul de determinare a noxelor rezultă existența unor condiții deosebite la locul de muncă, în sensul că nivelul noxelor la locul de muncă depășește nivelul maxim admis prevăzut de în normele de protecție a muncii.
Prin excepție, pentru perioada de activitate desfășurată între 18.03.1969 și 31.12.1975, respectiv între 01.01.1976 și 31.12.1989 încadrarea în grupele I sau a II-a de muncă nu este condiționată de existența buletinelor de determinare a noxelor.
3.există nominalizarea persoanei de încadrare în grupa I sau a II-a de către conducerea unităților împreună cu sindicatele libere din unități, ținându-se seama de condițiile deosebite de muncă concrete în care își desfășoară activitatea persoanele respective (nivelul noxelor existente, condiții nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizică sau nervoasă, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare, etc.).
Din coroborarea dispozițiilor pct. 2 și 3 din Ordinul nr. 50/1990 rezultă cu claritate faptul că încadrarea în grupa I sau a II-a de muncă este condiționată imperativ de prestarea activității la locurile de muncă și activitățile prevăzute, enumerate în anexele 1 sau 2, după caz, sau în cazul unor activități specifice ( cum este domeniul industriei chimice și petrochimice) în actele normative cu caracter special.
Or, în ceea ce – l privește pe reclamantul V. H., se observă că locurile de muncă ocupate nu sunt din cele enumerate în anexa 1 a Ordinului nr. 50/1990, astfel că nu se justifică încadrarea în grupa I de muncă a activității desfășurate în perioadele indicate în raportul de expertiză întocmit de expert L. M. C..
Astfel, expertul identifică activitatea și locurile de muncă ale acestuia cu pozițiile 12, „prepararea azbestului în unitățile de exploatare minieră”,60 „curățarea tancurilor petroliere, a recipientelor și instalațiilor tehnologice, a suprafețelor de depozitare din interiorul navelor și silozurilor(docheri și docheri mecanizatori) și 95, „operațiile de sudură efectuate la interior la: nave (secții și .,cilindri de locomotive, stălpi metalici închiși, rezervoare, bazine și alte instalații asemănătoare, lăcătușii construcții și reparații nave și tubulatorii care lucrează împreună cu sudorii în aceleași condiții de muncă “ din Anexa nr. 1 la Ordinul nr. 50/1990 . Din probele administrate în cauză, din natura funcțiilor îndeplinite de reclamant, din examinarea atribuțiunilor de serviciu ale acestuia nu reiese că acesta ar fi executat vreuna din operațiile enumerate la pozițiile 12,60, 95 din Ordinul 50/1990 cel puțin 50% din programul normal de lucru pentru a beneficia de încadrarea activității în grupa I de muncă.
În mod asemănător, din examinarea sarcinilor de serviciu ale reclamantului, precum și a specificului secției unde acesta își avea locul de muncă (instalația de fabricare a oxigenului) nu reiese că acesta ar fi efectuat activitățile prevăzute la pozițiile 6 și 12 din anexa la HG 559/1990 privind acordarea unor drepturi personalului din industria chimică și petrochimică, respectiv “fabricarea izopropilbenzenului, alchilfenolului, orotsecundar-butilfenolului, preparare catalizatori, depozit rampe încărcare fenol și cumil-fenol, fabricarea fenolului și a acetonei din izopropilbenzen, solvenți clorurați, alchilamine, alchilnamine”, „instalații de fabricare și ambalare anhidridă ftalica și maleică”, sau la pozițiile 2 și 8 din HG 456/1990.
În consecință, în mod legal și întemeiat instanța de fond nu și-a însușit concluziile expertului de specialitate desemnat, ci a apreciat că activitatea reclamantului nu are nicio legătură cu textele de lege indicate în raportul de expertiză, astfel încât nu se justifică încadrarea acesteia în grupa I de muncă, în procent de 100%.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 480 C.pr.civ. Curtea urmează să respingă ca nefondat apelul declarat de reclamant.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamantul V. H., CNP_, cu domiciliul în Ploiești, .. 10, . ., județul Prahova, cu domiciliul ales la Cabinet Avocat C. L., cu sediul în Ploiești, ., județul Prahova, împotriva sentinței civile nr. 1652/10 iunie 2015 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâta O. P. SA, CUI RO1590082, J_, cu sediul în București, ., sector 1.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi, 23 noiembrie 2015.
Președinte, Judecător,
C.-P. B. E.-S. L.
Grefier,
N. M.
Red.SEL/tehnored.NM
4ex./17.12.2015
d.f._ Tribunalul Prahova
j.f. N. M.
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120/2006
| ← Contestaţie decizie de concediere. Hotărâre din 23-11-2015,... | Acţiune în constatare. Decizia nr. 1947/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
