Contestaţie decizie de concediere. Decizia nr. 534/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 534/2015 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 16-06-2015 în dosarul nr. 534/2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA NR. 534
Ședința publică din data de 16 iunie 2015
Președinte - E. S.
Judecător - V.-I. S.
Judecător - A.-C. B.
Grefier - C. C.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de intimata . ÎNVĂȚĂMÂNT SA, cu sediul în C., ., județul C., punct de lucru la Școala Internațională Spectrum, cu sediul în Ploiești, ., județul Prahova, împotriva încheierii din data de 12.03.2015 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu petentul S. I., cu domiciliul în Ploiești, . G. nr.8, ., .-Vest.
Recurs scutit de plata taxei judiciare de timbru.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimatul-petent S. I., lipsind recurenta-intimată . Învățământ SA.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință și se învederează că intimatul-petent a formulat întâmpinare, înregistrată sub nr._/9.06.2015.
Petentul S. I., având personal cuvântul, arată că nu are cereri de formulat și solicită judecarea cauzei.
Curtea ia act că nu s-au formulat cereri, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Intimatul-petent S. I., având personal cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat, fără cheltuieli de judecată.
Precizează că tribunalul a pronunțat o încheiere legală și temeinică, prin care
s-au lămurit anumite aspecte de importanță din dispozitivul sentinței nr. 4505/13.09.2012 a Tribunalului Prahova. Depune la dosar concluzii scrise.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față:
Prin sentința civilă nr. 4505/13.09.2012 pronunțată de Tribunalul Prahova a fost respinsă excepția lipsei de obiect, invocată de intimată.
A fost admisă, în parte, contestația precizată formulată de contestatorul S. I., în contradictoriu cu intimata . ÎNVĂȚĂMÂNT SA.
A fost anulată decizia nr. 4 din 11.01.2012 de încetare a contractului individual de muncă emisă de intimată și a fost obligată intimata să plătească contestatorului contravaloarea drepturilor salariale cuvenite de la data de 08.02.2012 până la data de 01.09.2012, din care se va scădea contravaloarea salariului compensatoriu primit de contestator la încetarea contractului.
Ulterior, prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova la data de 10.02.2015 în dosar nr._, petentul S. I., în baza art.443/1 Cod procedură civilă, a solicitat ca instanța, prin încheierea ce va pronunța, să lămurească înțelesul, întinderea și aplicarea dispozitivului sentinței civile nr.4505/2012, în sensul că, în interpretarea dispozitivului contravaloarea drepturilor salariale în perioada 08.02-01.09.2012, aceste drepturi includ și indemnizația de concediu de odihnă aferenta zilelor de concediu de odihnă pentru perioada respectivă.
În motivarea cererii, petentul a susținut că a formulat contestație la decizia de concediere, în contradictoriu cu intimata . Învățământ SA Constanta și .>
În acest sens, petentul a învederat faptul că prin sentința civilă nr. 4505/2012, instanța a anulat decizia de concediere nr.4/11.01.2012 emisă de . a obligat intimata să-i plătească contravaloarea drepturilor salariale cuvenite de la data de 08.02.2012 până la data de 01.09.2012, din care se va scădea contravaloarea salariului compensatoriu primit de contestator la încetarea contractului și întrucât intimata nu a contestat sentința, aceasta a rămas definitivă.
Mai mult, petentul a susținut că pentru recuperarea drepturilor salariale s-a adresat la data de 12.12.2012 cu cerere/memoriu intimatei . drepturile salariale și indemnizația de concediu de odihnă restantă în baza CM, art. 159, 160, 261, 274.
Or, petentul a susținut că intimata, prin mandatul poștal nr. 8014/17.12.2012 (stat de plată lichidare din 20.12.2012) i-a achitat suma de 2431 lei, care reprezintă calcul salariu pentru perioada 08.02 - 01.09.2012, însă din statul de plată nu rezultă și plata indemnizației de concediu de odihnă pentru 37 zile restanță.
În continuare, petentul a susținut că la data de 10.02.2012 i-a fost înmânată decizia de concediere nr. 4/11.02.2012 și fluturașul aferent lunii februarie 2012, din care reiese că a primit și o suma de 782 lei aferentă concediului de odihnă pentru perioada 01.09._12 și contravaloarea indemnizației de concediu de odihnă pentru 25 zile, rămânând restanță 37 zile (din concediul de odihnă).
De altfel, în ceea ce privește concediul cadrelor didactice, petentul a susținut că este de 62 zile anual (LEN/267, CCM – învățământ 29/2, CIM/844/2011, CM/144), însă el a primit suma din fluturaș doar pentru 25 zile de concediu de odihnă.
Pe de altă parte, petentul a susținut că prin decizia de reintegrare nr.72/03.12.2012, . baza sentinței civile nr.4505/2012 decizia de concediere, îl reintegrează la . salariul (stat de plată), însă nu și indemnizația de concediu de odihnă pentru cele 37 de zile restante.
În acest sens, petentul a susținut că a solicitat în instanță obligarea intimatei la plata indemnizației de concediu de odihnă pentru 37 zile în sumă de 962 lei și în perioada 06.12._15 (783 zile), pentru a obține un drept legal în instanță, mediere, executare silită, memorii (ITM Prahova, ITM C., MMFPV, Insp. muncii-audiențe, etc.), a cheltuit suma de 1400 lei și nimeni nu i-a dat dreptate, având la data actuală apel/recurs la Tribunalul Prahova.
Astfel că, față de cele învederate, în baza art.443/1 Cod procedură civilă, petentul a solicitat să se lămurească înțelesul, întinderea, aplicarea dispozitivului hotărârii din Sentinței civile nr. 4505/2012, în sensul că în interpretarea dispozitivului contravaloarea drepturilor salariale pe perioada 08.02-01.09.2012, aceste drepturi includ și indemnizația de concediu de odihnă aferenta zilelor de concediu de odihnă pentru perioada respectivă.
În plus, petentul a precizat că solicită aceste lămuriri/precizări pentru că în instanțe și la autorități nu a avut argumente credibile pentru a le dovedi că indemnizația de concediu de odihnă face parte din drepturi salariale, chiar dacă a folosit legislația în domeniu.
Mai mult, petentul a solicitat lămurirea acestui dispozitiv în sensul de a fi obligată intimata la achitarea tuturor drepturilor salariale, inclusiv indemnizația de concediu de odihnă de 37 zile restantă, indexată la cota BCR din 28.11.2012 și achitarea cheltuielilor de judecată în sumă de peste 1400 lei.
Totodată, petentul a precizat că anexează cererii acte care să dovedească neîndeplinirea de intimată a unei hotărâri judecătorești și motivarea solicitării de lămurire/precizare a dispozitivului din sentinței civile menționată, respectiv: Sentința civilă nr. 4505/2012, pentru care a solicitat precizări/lămuriri, CTM nr.844/31.08.2011, Actul Adițional nr.1/01.12.2011; Decizia de concediere 4/11.02.2012 anulată prin Sentința civilă nr.4505/ 2012, Decizia de reintegrare 72/03.12.2012, F. aferent lunii februarie 2012 privind plata C.O. (alin. 12) pentru perioada lucrată până la concediere (25 zile concediu de odihnă), Stat de plată lichidare/..2012, privind plata salariului, nu și indemnizația CO restantă, Adresa BCR.
În cauză, s-a administrat proba cu acte.
Prin încheierea din data de 12 martie 2015, Tribunalul Prahova a admis cererea formulată de petent și în baza art. 2811 Cod procedură civilă, a dispus lămurirea înțelesului dispozitivului sentinței civile nr. 4505/13.09.2012 a Tribunalului Prahova, pronunțate în dosarul nr._, în sensul că în categoria drepturilor salariale cuvenite petentului-contestator, de la data de 08.02.2012 până la data de 01.09.2012, se include și indemnizația de concediu de odihnă aferentă acestei perioade.
Pentru a pronunța această încheiere, tribunalul a reținut că prin sentința civilă nr. 4505/13.09.2012, pronunțată de Tribunalul Prahova – Secția I Civilă, a fost admisă în parte contestația formulată și precizată de contestatorul S. I., fiind anulată decizia nr.4/11.01.2012 de încetare a contractului individual de muncă, emisă de intimata . Învățământ SA, intimată ce a fost obligată la plata către partea adversă a c/valorii drepturilor salariale cuvenite de la data de 08.02.2012 și până la data de 01.09.2012, din care se va scădea c/valoarea salariului compensatoriu primit de contestator la încetarea contractului.
Potrivit art.80 alin.1 din Codul muncii, în cazul în care concedierea a fost efectuată în mod netemeinic sau nelegal, instanța va dispune anularea ei și va obliga angajatorul la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și actualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul.
Astfel cum s-a prevăzut la art. I din Contractul individual de muncă nr.844/31.08.2011 încheiat între părțile litigante, durata concediului anual de odihnă la care este îndreptățit petentul reclamant este de 62 de zile lucrătoare în raport cu durata muncii, iar potrivit art.150 din Codul muncii pentru perioada concediului de odihnă salariatul beneficiază de o indemnizație de concediu ce nu poate fi mai mică decât salariul de bază, indemnizațiile și sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectivă, prevăzută în contractul individual de muncă.
În conformitate cu dispozițiile art. 2811 Cod pr. civilă, în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori acesta cuprinde dispoziții potrivnice, părțile pot cere instanței care a pronunțat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispozițiile potrivnice.
Așa cum s-a statuat în mod constant în literatura juridică și în jurisprudență, prin lămurirea hotărârii nu poate fi modificat dispozitivul, ci se clarifică, se interpretează doar măsurile dispuse de instanță prin hotărârea a cărei lămurire se dorește. Această procedură a fost pusă la dispoziția părții interesată atunci dispozitivul hotărârii nu este suficient de clar, ceea ce poate genera dificultăți la executare.
Pornind de la modalitatea în care dispozitivul sentinței civile nr.4505/ 2012 a fost redactat, tribunalul a apreciat că, pentru a asigura petentului contestator posibilitatea de a fi despăgubit cu toate drepturile cuvenite în baza contractului individual de muncă încheiat cu intimata, este justificată cererea privind lămurirea înțelesului dispozitivului respectivei sentințe.
Prin urmare, în baza art. 2811 cod pr. civilă cu aplicarea disp. art.80 alin.1 și art.150 din Codul muncii, tribunalul a admis cererea formulată de petent .
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs intimata . Învățământ SA, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii din 12.03.2015 și menținerea dispozitivului sentinței civile nr. 4505 din 13.09.2012, pronunțată de Tribunalul Prahova în dosarul_ la 13.09.2012.
S-a arătat de către recurentă că, critica pe care o aduce încheierii din 12.03.2015 (prin care, instanța de fond în mod greșit a reținut și admis cererea formulată de petentul S. I., în sensul lămuririi înțelesului dispozitivului sentinței civile nr. 4505 din 13.09.2012 a Tribunalului Prahova, pronunțată în dosarul nr._, privind drepturile salariale cuvenite petentului contestator de la data de 08.02.2012 - până la data de 01.09.2012) este aceea că s-a inclus și indemnizația de concediu de odihnă aferentă acestei perioade, deoarece această indemnizație a fost achitată.
Astfel, a menționat recurenta, de la data de 06.12.2012, conform mandatului poștal nr._ a virat, intimatului - contestator toate drepturilor salariale, inclusiv indemnizația de concediu de odihnă aferentă perioadei cuvenite.
Conform înscrisurilor atașate la dosar, cât și a controlului efectuat de ITM C. la data de 28.03.2014, rezultă fără putință de tăgadă, plata indemnizației de concediu de odihnă către intimatul S. I..
Referitor la modul de calcul și retribuire a indemnizației aferente concediului de odihnă pentru luna februarie 2012, i-a fost acordat intimatului pe statul de plată suma de 784 lei, reprezentând contravaloarea a 18 zile de concediu de odihnă aferente lunilor noiembrie 2011, decembrie 2011 și ianuarie 2012 în totalul 63 de zile lucrătoare și un salariu brut total de 2853 lei.
Perioada lucrată de intimat fiind de la 01.09._12, în total 5 luni.
Din cele 62 de zile de concediu de odihnă legale (12 luni =5,16 x 5 luni =25 zile de concediu de odihnă) au fost achitate 18 zile indemnizație de concediu. La data pronunțării sentinței civile nr. 4505 din 12.09.2012, societatea a recalculat diferența indemnizației de concediu de odihnă și anume din cele 62 de zile/an școală au fost achitate 18 zile în luna februarie 2012, rămânând o diferență de 45 zile a indemizației de concediu de odihnă.
În conformitate cu Legea învățământului, art. 267 și a Contractului colectiv de muncă nr. 40 din 09.05.2011 aplicabil la nivel de unitate, conform art. 30(2): cadrele didactice beneficiază de concediu anual cu plata în perioada vacanțelor școlare, cu o durată de 62 de zile lucrătoare pentru un an școlar integral lucrat, în raport cu durata muncii.
Astfel, a susținut recurenta, i-a fost achitată indemnizația aferentă concediului de odihnă contestatorului astfel: 6 zile lucrătoare în iunie 2012 în sumă de 240 lei; 22 zile lucrătoare în luna iulie 2012 în sumă de 799 lei; 22 zile lucrătoare în luna august 2012 în sumă de 799. Toate sumele de bani au fost virate prin mandatul poștal nr._ din 06.12.2012.
Ca atare, recurenta a apreciat că în mod greșit instanța de fond a dispus lămurirea înțelesului dispozitivului sentinței civile nr. 4505 din 13.09.2012 a Tribunalului Prahova în sensul că în categoria drepturilor salariale cuvenite petentului - contestator, de la data de 08.02.2012 până la data de 01.09.2012, se include și indemnizația de concediu de odihnă acestei perioade „deoarece aceasta a fost calculată și achitată conform art. 267 din Legea învățământului și a contractului colectiv de muncă nr. 40 din 09.05.2011.
Intimatul-petent S. I. a formulat la data de 9.06.2015 întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Curtea, analizand actele si lucrarile dosarului, prin prisma criticilor formulate si a textelor de lege aplicabile spetei, constata urmatoarele:
Prin încheierea din data de 12 martie 2015 (recurata in prezenta cale de atac), Tribunalul Prahova a admis cererea formulată de petent și în baza art. 2811 Cod procedură civilă, a dispus lămurirea înțelesului dispozitivului sentinței civile nr. 4505/13.09.2012 a Tribunalului Prahova, pronunțate în dosarul nr._, în sensul că, în categoria drepturilor salariale cuvenite acestuia, de la data de 08.02.2012 până la data de 01.09.2012, se include și indemnizația de concediu de odihnă aferentă acestei perioade.
S-a retinut, in mod corect, ca, potrivit art. I din Contractul individual de muncă nr.844/31.08.2011 încheiat între părțile litigante, durata concediului anual de odihnă la care este îndreptățit petentul reclamant este de 62 de zile lucrătoare în raport cu durata muncii, iar potrivit art.150 din Codul muncii pentru perioada concediului de odihnă salariatul beneficiază de o indemnizație de concediu ce nu poate fi mai mică decât salariul de bază, indemnizațiile și sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectivă, prevăzută în contractul individual de muncă.
Prin motivele de recurs se critica imprejurarea ca instanta de fond a facut o gresita aplicare a legii, intrucat idemnizatia de concediu la care a fost obligata prin incheierea recurata, a fost achitata intimatului, conform inscrisurilor atasate la filele 7,8 dosar recurs.
In primul rand, Curtea reaminteste ca, raportat la data promovarii litigiului, respectiv 13 martie 2012, in cauza sunt aplicabile dispozitiile Vechiului Cod de procedura civila, respectiv disp. art. 304 pct. 9, si nu dispozitiile art. 488 pct. 8 din Noul Cod de procedura civila.
Cat priveste sustinerile recurentei potrivit carora s-au achitat catre intimat toate drepturile salariale la care acesta era indreptatit, inclusiv indemnizatia de concediu, Curtea constata ca acestea nu se confirma.
In acest sens, Curtea retine ca, din cuprinsul mandatului postal nr._/06.12.2012, nu reiese decat faptul ca intimatului i s-a virat suma de 2431 lei, fara a se specifica ce anume reprezinta aceasta suma.
Or, avand in vedere imprejurarea ca, prin Sentinta civila nr.4505/13.09.2012 pronuntata de Tribunalul Prahova in cadrul acestui dosar, recurenta a fost obligata sa plateasca intimatului-contestator drepturile salariale cuvenite de la data de 08.02.2012 si pana la 01.09.2012, Curtea apreciaza ca inscrisul mentionat in paragraful anterior nu constituie o dovada a achitarii concediului de odihna, putand reprezenta dovada achitarii contravaloarii salariilor restante sau a oricaror alte drepturi banesti in lipsa unor probe certe (state de plata).
Referitor la sustinerea potrivit careia indeplinirea de catre recurenta a obligatiei de plata a concediului de odihna a fost constatata de catre Inspectoratul Teritorial de munca Constanta, Curtea retine, pe de o parte, ca nu reprezinta decat o pura alegatie, nefiind sustinuta de niciun mijloc de dovada, iar pe de alta parte, chiar daca situatia ar fi fost reala, nimic nu putea impiedica instanta sa verifice veridicitatea afirmatiilor recurentei.
Prin urmare, Curtea constata ca obligatia stabilita in sarcina recurentei de a achita intimatului-contestator indemnizatia de concediu este o obligatie legala, neputandu-se vorbi despre o aplicare gresita a legii.
F. de toate aceste considerente, Curtea constata ca recursul este nefondat, motiv pentru care, in temeiul disp. art. 312 C. pr. civ, il va respinge, ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge ca nefondat recursul declarat de intimata . ÎNVĂȚĂMÂNT SA, cu sediul în C., ., județul C., punct de lucru la Școala Internațională Spectrum, cu sediul în Ploiești, ., județul Prahova, împotriva încheierii din data de 12.03.2015 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu petentul S. I., cu domiciliul în Ploiești, . G. nr.8, ., .-Vest.
Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată de către intimatul S. I..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 16 iunie 2015.
Președinte, Judecători,
E. S. V.-I. S. A.-C. B.
Fiind în concediu de odihnă
prezenta se semnează de
Președintele instanței
Grefier,
C. C.
Fiind în concediu de odihnă
prezenta se semnează de
P. grefier
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr. 3120/2006
Red. VIS
Tehnored.CC
2 ex./06.07.2015
d.f. nr._ - Tribunalul Prahova
j.f. A. P. A.
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 956/2015.... | Acţiune în răspundere patrimonială. Decizia nr. 390/2015.... → |
|---|
