Contestaţie decizie de pensionare. Sentința nr. 1561/2013. Tribunalul BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1561/2013 pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 19-11-2013 în dosarul nr. 3782/40/2013
Dosar nr._ Litigiu de asigurări sociale
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BOTOȘANI
SECȚIA I CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR.1561
Ședința publică din 19.11.2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE M. C.
Asistenți judiciari E. P.
D. C.
Grefier L. C.
Pe rol judecarea litigiului de asigurări sociale privind pe reclamantul A. I. în contradictoriu cu pârâta C. Județeană de Pensii B..
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă reprezentanta reclamantului – avocat G. M. și reprezentanta pârâtei – consilier juridic R. R..
Procedura legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că: dosarul are ca obiect contestație decizie pensionare, dosarul se află la primul termen de judecată, iar procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită.
Instanța constată că, potrivit art.149 și următoarele din Legea nr.263/2010 este competentă material, teritorial și funcțional să soluționeze prezenta cauză.
Instanța, potrivit art.248 NCPC pune în discuția părților excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâta C. Județeană de Pensii B..
Reprezentanta pârâtei solicită admiterea excepției pentru motivele invocate în întâmpinare.
Reprezentanta reclamantului solicită respingerea excepției întrucât acesta a contestat decizia emisă de organul emitent, respectiv C. Județeană de Pensii B..
Instanța respinge excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta C. Județeană de Pensii B.. Constată că acțiunea formulată de reclamant privește anularea Deciziei nr._/17.04.2013 emisă de pârâtă astfel că acțiunea trebuie soluționată în contradictoriu cu C. Județeană de Pensii B. .
Instanța acordă cuvântul la probe.
Reprezentanta reclamantului solicită proba cu martorul B. M., indicat la fila 19 dosar, care a lucrat cu reclamantul în aceeași perioadă.
Reprezentanta pârâtei solicită respingerea probei cu martori.
Instanța respinge proba cu martor solicitată de reprezentata reclamantului pentru lipsă de utilitate în soluționarea cauzei întrucât dosarul are ca obiect contestație împotriva Deciziei nr._ R din 17.04.2013. Legea nr.263/2010 și HG nr.257/2011 arată că soluționarea acestor cauze se face pe baza înscrisurilor depuse de către partea interesată, astfel că nu este necesară audierea unui martor pentru înscrisurile depuse, respectiv carnet de muncă și adeverință.
Reprezentanta reclamantului depune la dosar adresa nr._/11.07.2013 emisă de CNPP, borderou, adresă. Arată că nu are de formulat alte cereri.
Reprezentanta pârâtei precizează că nu are de formulat cereri.
Instanța constată că nu este necesară amânarea soluționării cauzei potrivit art.244 din Noul Cod de procedură civilă întrucât rațiunea edictării acelui text a fost ca dezbaterile asupra cauzei să aibă loc în ședință publică, iar încheierea de constatare a terminării cercetării judecătorești privea situația în care această cercetare avea loc în camera de consiliu. Potrivit Legii 2/2013 această cercetare în camera de consiliu va privi doar dosarele înregistrate începând cu 01.01.2016 și, ca urmare, nu mai este necesară pronunțarea unei încheieri în care să se constate terminată cercetarea judecătorească și respectiv să se acorde termen în vederea dezbaterilor în ședință publică. Întrucât părțile au fost citate pentru dezbateri în ședință publică la acest termen instanța va constata încheiată cercetarea judecătorească și va acorda cuvântul la fond.
Reprezentanta reclamantului solicită admiterea cererii așa cum a fost formulată, anularea Deciziei nr._ R din 17.04.2013 și obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii cu luarea în calcul a perioadei lucrate în grupa I ca strungar, la ., respectiv 19 ani, 3 luni și 6 zile. Din adeverința nr.3232/01.05.2001 rezultă că s-au achitat toate drepturile. Cu cheltuieli de judecată în sumă de 1500 lei reprezentând onorariu avocat conform chitanței pe care o depune la dosar.
Reprezentanta pârâtei solicită respingerea acțiunii.
TRIBUNALUL,
Asupra litigiului de asigurări sociale de față:
La data de 17 iulie 2013 pe rolul Tribunalului B. – Secția I civilă sub nr._ a fost înregistrată contestația formulată de reclamantul A. I. în contradictoriu cu pârâta C. Județeană de Pensii B. împotriva Deciziei nr. 13681R din 17 aprilie 2013 emisă de C. T. de Pensii B., și comunicată la data de 28 aprilie 2013, prin care i s-a respins cererea de pensionare pentru limită de vârstă, pentru ca în urma hotărârii ce se va pronunța să se dispună anularea deciziei, și pe fond obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii cu luarea în calcul a perioadelor 24 decembrie 1979 - 1 noiembrie 1992, 1 mai 1993- 2 august 1993, 1 decembrie 1993 - 28 ianuarie 2000, ca lucrate la grupa I, la S.C. Forma SA B., ca fiind strungar. A mai solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată și onorariu avocat.
În motivare a arătat că, în fapt, prin decizia nr._ R din 17 aprilie 2013, comunicată la data de 26 aprilie 2013, i s-a respins cererea de pensionare pentru limită de vârstă, motivat de faptul că nu ar fi îndeplinit vârsta standard de pensionare, deși stagiul este mai mare decât cel prevăzut de lege, dar nu i s-a luat în calcul perioada lucrată la grupa I ca strungar, la ., atelierul Forjă, respectiv perioada 24 decembrie 1979 - 1 noiembrie 1992, 1 mai 1993 -- 2 august 1993, și 1 decembrie 1993 - 28 ianuarie 2000, în total 19 ani, 3 luni și 6 zile.
S-a menționat în decizie că chiar dacă a depus adeverința 3232 din 1 mai 2001 nu poate fi luată în calcul ca urmare a faptului că această adeverință nu s-ar regăsi în arhivele societății după reorganizare, aspect rezultat din adresa nr. 40 din 5 martie 2013,
A mai arătat că respingerea pe această susținere este total nelegală, întrucât nu-i aparține nici o culpă în ceea ce privește neevidențierea acestei adrese în evidențele lor, atâta vreme cât el a făcut dovada cu adeverință legal emisă, îndeplinind condițiile prevăzute de lege, semnate și ștampilate de societate, cu cartea de muncă în care rezultă perioada și meseria de strungar în atelierul forjă, deci în condiții deosebit de grele.
Că meseria de strungar implică confecționarea, șlefuirea pieselor pentru utilajele agricole la temperaturi foarte mari, ceea ce se încadrează în dispozițiile Ordinului 50/1990.
A mai precizat faptul că a depus contestație la C. Centrală de Pensii dar nu a primit nici un răspuns până în prezent, așa încât faptul că aceștia nu se conformează dispozițiilor legale de a soluționa contestația în termenul legal de 30 de zile nu-i aparține.
Prin întârzierea nesoluționării contestației i se aduc grave prejudicii, fiind grav bolnav, fără nici o posibilitate materială de întreținere, și continuitatea într-o orice fel de muncă îi agravează boala de care suferă, respectiv boală cardiacă.
În dovedirea acțiunii a depus, în copie, înscrisuri: carnet de muncă, decizie, adeverință. A mai solicitat proba cu martor.
În drept și-a întemeiat acțiunea pe disp. art. 60 alin. 5 din Legea 19/2000, pct. 27 din Ordinul 50/1990, și Cod proc. civilă cheltuieli de judecată.
Prin întâmpinarea depusă la data de 26 septembrie 2013 C. Județeană de Pensii B. a invocat excepția lipsei calității procesual pasive, iar pe fond a cerut respingerea acțiunii.
Referitor la excepția lipsei calității procesual pasive a CJP B. a arătat următoarele:
Reclamantul afirmă că a lucrat în grupa a I de muncă la S.C.Forma S.A. B. - ca strungar.
Or, C. Județeană de Pensii B. nu a avut calitatea de angajator al reclamantului și nici de deținător al arhivelor societății despre care se face vorbire în acțiune.
În conformitate cu dispozițiile pct 6 și 7 din Ordinul nr.50/1990 6. nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele 1 și II de muncă se face de către conducerea unități/or împreună cu sindicalele libere din unități, ținându-se seama de condițiile deosebite de muncă concrete în care își desfășoară activitatea persoanele respective (nivelul noxelor existente, condiții nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizica sau nervoasa, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare etc).
Încadrarea în grupele I și II de muncă se face proporțional cu timpul efectiv lucrat la locurile de munca incluse în aceste grupe, cu condiția ca pentru grupa I, personalul să lucreze în aceste locuri cel puțin 50%, iar pentru grupa II cel puțin 70% din programul de lucru.
De asemeni, potrivit pct. 8 din Ordin perioada de timp în care o persoană are sarcina să lucreze integral sau o parte din programul de muncă în astfel de locuri se stabilește prin dispoziția conducerii unității sau prin prevederile legale care reglementează atribuțiile de serviciu ce revin fiecărei persoane în raport cu funcția îndeplinită.
Anul de muncă efectiv lucrat în locuri cu condiții deosebite se stabilește prin totalizarea, până la obținerea unui an complet de munca, a perioadelor în care personalul a lucrat efectiv în locuri ce se încadrează în grupele I și II de munca.
Totodată la pct 15 din Ordin se prevede că dovedirea perioadelor de activitate desfășurate în locurile de muncă și activitățile ce se încadrează în grupele I și II de muncă în vederea pensionării se face pe baza înregistrării acestora în carnetul de munca conform metodologiei de completare a acestuia stabilite de Ministerul Muncii și Ocrotirilor Sociale.
Este evident că instituția nu poate face aprecieri în ceea ce privește încadrarea persoanelor în grupe de muncă atâta timp cât nu se află în posesia documentației reprezentând nominalizarea salariaților în grupe de muncă, state de plată,dispoziții de plată a contribuțiilor de asigurări sociale sau orice alt înscris care ar duce la concluzia că reclamantul a lucrat în grupa a doua de muncă.
De asemeni, potrivit art. 158 din legea nr.263/2010 perioadele de vechime în muncă realizate în grupele I și a II-a de muncă până la data de 1 aprilie 2001 constituie stagiu de cotizare în condiții deosebite. în vederea reducerii vârstelor de pensionare, cu excepția celor realizate în activitățile care. conform prevederilor art. 30 alin. (1), sunt încadrate în condiții speciale.
Adeverințele care atestă încadrarea persoanelor în fostele grupe I și/sau a II-a de muncă sunt valorificate, numai în situația în care au fost emise conform legii, pe baza documentelor verificabile întocmite anterior datei de 1 aprilie 2001.
Așadar, CJP B. nu se poale substitui conducerii unității în ceea ce privește nominalizarea persoanelor care au lucrat în grupa a doua de muncă și a timpului în care reclamantul și-a desfășurat activitatea în aceste condiții în vederea stabilirii procentului în care se încadrează în grupa a doua de muncă, așa cum prevede pct 8 și 9 din Ordinul nr.50/1990.
În situația în care societățile comerciale despre care se face vorbire în acțiune au fost lichidate, apreciază că sunt aplicabile dispozițiile art.21 din legea nr. 16/1996 potrivit cărora creatorii de documente sau, după caz, persoanele juridice succesoare ale acestora sunt obligați sa elibereze, potrivit legii, la cererea persoanelor fizice și a persoanelor juridice, certificate, copii și extrase de pe documentele pe care le creează, dacă acestea se referă la drepturi care îl privesc pe solicitant.
În conformitate cu dispozițiile art. 113 alin. 1 din Legea 85/1996, arhiva unității lichidate va fi sigilata, astfel că actele care atestă vechimea în muncă a salariaților sunt conservate.
Prin urmare, apreciază că în acest caz sunt aplicabile și dispozițiile art. 126 din HG nr.257/2011 potrivit cărora adeverințele prin care se atestă faptul că în anumite perioade, anterioare datei de 1 aprilie 2001, persoanele și-au desfășurat activitatea în locuri de muncă încadrate în grupele I și/sau a II-a de muncă se întocmesc potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 14, numai pe baza documentelor, verificabile, aflate în evidențele angajatorilor sau ale deținătorilor legali de arhive.
Prin urmare, C. Județeană de Pensii B. doar valorifică actele depuse la dosarul de pensie în măsura în care aceste înscrisuri au fost eliberate cu respectarea prevederilor legale.
În drept, și-au întemeiat susținerile pe dispozițiile Legii nr.263/2010 și Codul de procedură civilă.
Prin răspunsul la întâmpinare reclamantul a solicitat a fi respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a Casei Județene de Pensii, întrucât, cele menționate în întâmpinare de către pârâtă prin care justifică și își motivează lipsa calității procesuale pasive, exced cadrului procesual și respectiv conținutului acțiunii.
Astfel prin acțiune nu a solicitat să se constatate în contradictoriu cu C. Județeană de Pensii a lucrat la grupa I sau a II-a ci a solicitat așa cum rezultă din petitul acțiunii să se anuleze decizia emisă de către C. T. de Pensii B., și să emită o nouă decizie cu luarea în calcul a actelor și documentelor depuse care atestă că a lucrat în perioadele menționate în acțiune la grupa i-a respectiv la ., ca strungar.
Calitatea procesuală pasivă a pârâtei este dată de faptul că pârâta este cea care a analizat documentația de pensie și actele și care a emis decizia de respingere a pensionării mele de drept.
Calitatea procesuală pasivă nu a pus-o nici într-un caz vis-a-vis de recunoașterea acestor acte și adeverințe care sunt în mod cu totul nejustificat de către ei de a nu fi avute în vedere, pentru că aceste acte, adeverințe emană de la societatea la care a lucrat, atestă perioada și grupa, și meseria, și totodată atestă că au fost virate la CAS toate obligațiile întreprinderii.
Împrejurarea menționată în întâmpinare, precum că această adeverință nu îndeplinește condițiile de formă prevăzute în anexa 14 din HG 257/2011, nu poate fi primită întrucât așa cum este și practica instanței și practica unitară, acest tip de acte care atestă vechimea și grupa sunt luate în calcul pentru că conform formularului anexei 14, documentele verificabile și evidențele angajatorilor, dacă se îndoiesc de această adeverință se poate înscrie în fals.
Prin întâmpinare practic intimata invocă faptul că adeverința nu este conform formularului anexei nr. 14, dar nu contestă faptul că perioada lucrată și meseria în care a lucrat se încadrează în dispozițiile Ordinului 50/1990.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesual pasive conform art. 248 din NCPC reține tribunalul că nu este dată în cauză întrucât A. I. a formulat o contestație împotriva deciziei nr._ R din 17.04.2013 act emis chiar de către pârâta CJP B.. Susținerile petentului privind necesitatea luării în considerare a adeverinței 3232/2001 trebuie luate în considerare în contextul general al contestației împotriva deciziei de pensionare și nu ca un capăt de cerere distinct motiv pentru care este dată în cauză legitimitatea procesual pasivă a CJP B..
Pe fondul cauzei reține instanța că prin decizia contestată CJP B. a respins cererea de pensionare a numitului A. I. motivat de faptul că acesta nu îndeplinește cerința privind vârsta standard de pensionare. S-a mai menționat că nu s-a luat în calcul stagiul de cotizare realizat în grupa I de muncă din adeverința 3232/01.05.2001 întrucât prin adresa 40/05.03.2013 societatea Forma nu confirmă că adresa respectivă se află în registrul de evidență la arhivă. Petentul a arătat că nu este culpa lui lipsa unor mențiuni din documentele fostului angajator.
În legătură cu acest aspect se constată că în primul rând CJP B. nu a atașat la dosar adresa nr. 40/2013 la care a făcut referire în decizia_ din 17.04.2013 . În al doilea rând nu s-a explicat de ce nu s-a valorificat mențiunea existentă în carnetul de muncă . nr._ eliberat pe numele petentului în care se consemnează la fila 37 că A. I. a lucrat în grupa I de muncă în intervalul 24.12._00 conform Anexei I pct. 107 din Ordinul 50/1990 .
Totuși tribunalul stabilește că petentul nu putea să beneficieze de pensie de limită de vârstă începând cu data de 15.02.2013, data depunerii cererii de pensionare, chiar dacă s-ar fi luat în considerare tot stagiul de cotizare realizat în grupa I de muncă.
Astfel la data de 15.02.1013 A. I. avea vârsta de 55 ani și 5 luni. Dacă s-ar fi luat în considerare stagiul de cotizare realizat în grupa I de muncă de peste 20 ani conform tabelului 1 din art. 55 din Legea 263/2010 acesta beneficiază de o reducere a vârstei standard de pensionare cu 4 ani și 6 luni . Rezultă că vârsta de pensionare pentru A. I. este de 60 ani și 6 luni.
Cum petentul avea vârsta de 55 ani și 5 luni rezultă că nu cererea de pensionare trebuia respinsă motiv pentru care prezenta contestație nu este fondată.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta C. Județeană de Pensii B..
Respinge ca nefondată contestația formulată de reclamantul A. I., cu domiciliul în municipiul B., ..88, ..C, ., județul B., împotriva Deciziei nr. R13681/17.04.2013 emisă de pârâta C. Județeană de Pensii B., cu sediul în municipiul B., ..85, județul B..
Respinge ca nefondat capătul de cerere având ca obiect plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1500 lei.
Prezenta hotărâre poate fi atacată numai cu apel în termen de 30 zile de la comunicare .Apelul trebuie depus la Tribunalul B..
Pronunțată în ședința publică din 19.11.2013.
Președinte, Grefier,
C. M. C. L.
Cu opinie în același sens,
Asistenți judiciari
P. E., C. D.
Red. C.M./14.01.2014
Tehnored. C.L./14.01.2014
4 ex.
| ← Contestaţie decizie de pensionare. Sentința nr. 319/2013.... | Contestaţie decizie de pensionare. Sentința nr. 1766/2013.... → |
|---|
