Acţiune în constatare. Sentința nr. 479/2015. Tribunalul BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 479/2015 pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 21-04-2015 în dosarul nr. 4345/40/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BOTOȘANI
SECȚIA I CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR.479
Ședința publică de la 21 Aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. P.
Asistent Judiciar E. P.
Asistent Judiciar D. C.
Grefier R. P.
Pe rol judecarea litigiului de muncă privind pe reclamanții G. Lucreția, R. M., L. I., C. E., S. D. și pe pârâții I. T. de Muncă B., C. Județeană de Pensii B., având ca obiect acțiune în constatare.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din 09.04.2013, cuvântul părților fiind consemnat în încheierea de ședință din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta sentință și când, având nevoie de un timp mai îndelungat pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi când,
TRIBUNALUL,
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului B. la data de 09.12.2014 reclamanții G. Lucreția, R. M., L. I., C. E., S. D. au solicitat în contradictoriu cu pârâții I. T. de Muncă B. și C. Județeană de Pensii B. să se constate că în perioadele în care au desfășurat activitate la Asociația Economică Cooperatistă și de Stat B. (AESC)au lucrat în condiții deosebite de muncă, activitate ce se încadrează în grupa a II-a de muncă potrivit prevederilor HG nr. 1223/1990; să se dispună obligarea pârâților la eliberarea unor adeverințe conform Anexei 14 la Normele de aplicare a Legii 263/2010 aprobate prin HG 257/20.03.2011 din care să rezulte perioadele lucrate în condiții deosebite de muncă la fostul CAP Unțeni, unitate ce se încadrează în grupa a II-a de muncă.
În drept, au invocat dispozițiile art.111 Cod proc.civ., HG nr.1223/1990, Anexa 14 la Normele de aplicare a Legii 263/2010 aprobate prin HG nr.257/20.03.2011.
În motivarea cererii, au arătat că în perioadele indicate au fost angajați cu contracte individuale de muncă la AESC B.. Sunt îndreptățiți la constatarea încadrării în grupa a II-a în conformitate cu dispozițiile punctului 178 din Anexa II a Ordinului 50/1990 completat cu avizele ulterioare.
Cu toate acestea, din carnetele de muncă rezultă perioada de lucru precum și postul ocupat dar nu și grupa de muncă.
S-au adresat către . SRL Iași și au solicitat eliberarea unor adeverințe din care să rezulte perioadele în care au beneficiat de grupa a II-a de muncă, însă din decembrie 2014 nu li s-a comunicat niciun răspuns.
Cu privire la calitatea procesuală a pârâților au arătat reclamanții că ,prin Decretul nr.180 din 02.06.1980 s-a dispus înființarea începând cu 01.06.1989 a Asociației Economice Cooperatiste de Stat cu sediul în Municipiul B., jud.B.. Asociația a avut ca obiect de activitate producerea de legume în solarii și a fost subordonată Direcției Generale pentru Agricultură și Industrie Alimentară a Județului B. -Trustul Horticulturii.
În baza Protocolului încheiat la 19.02.1991 Asociația Economică Cooperatistă de Stat B. a fost preluată de Trustul întrepriderilor agricole de stat B. prin Hotărârea 194 din 22.03.1991 privind înființarea de societăți comerciale pe acțiuni prin reorganizarea unor întreprinderi agricole de stat, Trustul Întreprinderilor de Stat B. s-a desființat, activul și pasivul unității fiind preluat de . pct.50 din Anexa la Hotărârea 194 din 22.03.1991.
Prin sentința din 20.01.2011 pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului B. s-a dispus închiderea procedurii falimentului debitoarei . radierea societății din registrul comerțului. Lichidarea societății a fost realizată de . Iași SPRL. Din răspunsul comunicat de lichidator, . Iași SPRL nu a preluat arhiva societății . în conformitate cu legile în vigoare la acea vreme carnetele de muncă erau depuse de debitoare la ITM, iar unele documente de personal erau depuse la C. de Pensii.
În dovedire au solicitat administrarea probei cu înscrisuri și cu martori.
La cerere au fost anexate înscrisuri.
Prin întâmpinarea formulată ,pârâtul I. T. de Muncă B. a solicitat să se constate că reclamanții nu au avut și nici nu au raporturi de muncă cu instituția pârâtă. Totodată a solicitat să se pună în vedere să se precizeze care sunt motivele chemării în judecată cât și temeiul de drept al acțiunii formulate în contradictoriu cu ITM B.. A susținut că angajatorul reclamanților nu a fost înregistrat la instituția Inspectoratului T. de Muncă B., drept urmare nici contractele de muncă ale acestora. Având vedere perioada pe care reclamanții o arată în acțiune ca fiind anterioară anilor 1990, susține acest pârât că doar angajatorul este singurul răspunzător.
În conformitate cu prevederile HG 539/1992 societățile comerciale române cu capital integral sau parțial privat, asociațiile familiale precum și persoanele fizice care foloseau personal salariat aveau obligația de a înregistra contractele de muncă ale salariaților la camerele de muncă nu și unitățile de stat. Așadar la camerele de muncă au fost înregistrate contractele încheiate după 1990 numai din domeniul privat nu și cele încheiate anterior anilor 1990.
În concluzie a arătat că nu deține arhivele unităților menționate și prin urmare nu ar putea confirma vechimea în muncă ale acestora și nici dacă au lucrat în condiții deosebite de muncă.
Prin întâmpinarea sa ,pârâta C. Județeană de pensii B. a invocat excepția calității procesuale pasive. A susținut că nu a avut calitatea de angajator și nici de deținător al arhivelor unităților economice despre care se face vorbire în acțiune. În situația în care societatea comercială despre care se face vorbire în acțiune a fost lichidată a apreciat că sunt aplicabile disp. art.21 din Legea 16/1996. A arătat că, între atribuțiile Casei Județene de Pensii B. enumerate de art. 39 din Legea 263/2010 nu există nici o obligație referitoare la reconstituirea vechimii în muncă, această obligație aparținând foștilor angajatori sau deținătorilor legali de arhive în sensul art.4 din Legea Arhivelor Naționale nr.16/1996.
A făcut trimitere la disp. art.126 din HG 257/2011, art.113 alin.1 din Legea 85/1996, art.139 din Legea 263/2010, art.158-159 din Legea 263/2010. De asemenea, a făcut referire la jurisprudența Curții de Apel Suceava.
Prin răspunsul la întâmpinare, reclamanții au solicitat respingerea excepției lipsei calității procesual pasive a Casei Județene de Pensii B.. A arătat că această pârâtă are calitate procesuală câtă vreme solicitările reclamanților urmează să fie valorificate față de aceasta la stabilirea drepturilor efective cuvenite ca pensionari.
La termenul din 09.04.2015 instanța a pus în discuție excepția invocată de către pârâta C. Județeană de Pensii B. și ,din oficiu ,excepția lipsei calității procesual pasive a Inspectoratului T. de Muncă B..
În conformitate cu prevederile art.248 Cod proc.civ. se va pronunța cu prioritate asupra excepțiilor invocate în cauză urmând să le admită.
Instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților și, pe cale de consecință, va respinge acțiunea formulată de reclamanți în contradictoriu cu aceștia pentru lipsa calității procesuale pasive.
Potrivit art. 36 NCPC calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății.
Existența sau inexistența drepturilor și a obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond. Rezultă că are calitate procesuală pasivă cel care este titularul obligației civile corespunzătoare dreptului subiectiv invocat de reclamant, fiind subiect pasiv în cadrul raportului juridic litigios.
Prin prezenta acțiune se solicită reconstituirea vechimii în muncă, respectiv constatarea condițiilor în care s-a desfășurat activitatea reclamanților.
Potrivit art.279 alin. 2 C.proc.civ. ,după data abrogării Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de muncă, cu modificările ulterioare, vechimea în muncă stabilită până la data de 31 decembrie 2010 se reconstituie, la cererea persoanei care nu posedă carnet de muncă, de către instanța judecătorească competentă să soluționeze conflictele de muncă, pe baza înscrisurilor sau a altor probe din care să rezulte existența raporturilor de muncă. Deși nu se menționează în contradictoriu cu cine trebuie formulată o astfel de acțiune, calitatea procesuală pasivă se stabilește potrivit regulilor menționate anterior, avându-se în vedere subiectele raportului juridic litigios.
Astfel, conform art. 40 alin.2 lit.h din Codul muncii angajatorul are obligația să elibereze, la cerere, toate documentele care atestă calitatea de salariat a solicitantului. Acestei obligații îi corespunde dreptul salariatului de a solicita de la angajator acte care să ateste calitatea sa de salariat, iar în caz de refuz al acestuia, reconstituirea vechimii se poate face de instanță, în cadrul litigiului între angajat și angajator, indiferent dacă la momentul introducerii acțiunii mai există raporturi de muncă între aceștia, obligația nefiind limitată în timp. Obligația de a elibera astfel de acte revine și deținătorului arhivei fostului angajator, conform art. 123 alin. 2 din HG nr. 257/2011 potrivit căruia dovedirea stagiilor de cotizare se face cu carnetul de muncă, completat potrivit prevederilor Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de muncă, și/sau cu adeverințe eliberate, potrivit legii, de angajatorul la care a lucrat persoana respectivă sau, după caz, de instituția care a preluat arhivele acestuia.
Mai mult ,potrivit art. 4 din Legea nr. 16/1996 privind Arhivele Naționale, persoanele fizice și juridice, creatoare și deținătoare de documente care fac parte din Fondul Arhivistic Național al României, răspund de evidența, inventarierea, selecționarea, păstrarea și folosirea documentelor în condițiile prevederilor prezentei legi, iar potrivit art. 2 din aceeași lege, prin documente care fac parte din Fondul Arhivistic Național al României se înțelege totalitatea actelor oficiale și particulare, diplomatice și consulare, memorii, manuscrise etc.
Din cuprinsul acestor prevederi legale rezultă că obligația de eliberare a adeverinței solicitată de reclamant revine angajatorului sau oricărui alt deținător legal de arhive.
Creatorii și deținătorii de documente sunt obligați să păstreze documentele create sau deținute(art. 12 alin.1 teza 1 din Legea nr.16/1996).
Documentele cu valoare practică, în baza cărora se eliberează copii, certificate și extrase privind drepturile individuale ale cetățenilor, vor fi păstrate de către creatorii și deținătorii de documente(art.16 din Legea nr. 16/1996).
Potrivit art. 18 din Legea nr. 16/1996:
(1) În cazul declarării falimentului, în condițiile legii, a unui creator de documente, fără ca activitatea acestuia să fie continuată de altul, documentele cu valoare istorică, în sensul prevederilor art. 2, se preiau de Arhivele Naționale sau de serviciile județene/Serviciul Municipiului București ale/al Arhivelor Naționale, iar documentele cu valoare practică, în baza cărora se eliberează copii, certificate și extrase privind drepturile referitoare la stagiile de cotizare la asigurările sociale ale cetățenilor, se predau, pe bază de contract, operatorilor economici autorizați în prestarea de servicii arhivistice.
(2) În cazul încetării, în condițiile legii, a activității unei persoane fizice autorizate sau a activității unui profesionist care își desfășoară activitatea în baza unei legi speciale, care sunt creatori de documente, sau în cazul în care aceștia solicită, în mod expres, preluarea arhivei deja create, documentele care alcătuiesc arhiva se pot prelua de către persoana fizică asociată, de către profesionistul asociat sau de către organizația profesională din care aceștia fac parte, la solicitarea expresă a acestora.
(3) Documentele cu valoare practică, în baza cărora se eliberează copii, certificate și extrase privind drepturile cetățenilor referitoare la stagiile de cotizare în sistemul unitar de pensii publice, aflate la casele teritoriale de pensii, se predau cu prioritate, pe bază de contract, operatorilor economici autorizați în prestarea de servicii arhivistice, la cererea acestora.
(4) În cazul persoanelor juridice pentru care s-a declarat falimentul, finanțarea transferului arhivei către un operator economic autorizat să presteze servicii arhivistice se va face, cu prioritate, de către lichidator, din fondul de lichidare, în condițiile art. 4 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, cu modificările și completările ulterioare, sau, după caz, din averea debitorului.
(5) În vederea realizării activităților prevăzute la alin. (1) - (4) se instituie obligația notificării Arhivelor Naționale sau, după caz, a serviciilor județene/Serviciului Municipiului București ale/al Arhivelor Naționale, după cum urmează:
a) de către lichidatori: cu privire la deschiderea procedurii insolvenței unui creator sau deținător de documente și, în termen de 15 zile de la încheierea contractelor prevăzute la alin. (1), cu privire la datele de identificare ale operatorilor economici autorizați în prestarea de servicii arhivistice cărora le-au fost predate spre păstrare și administrare documentele creatorilor dizolvați;
b) de către operatorii economici prevăzuți la lit. a), cu respectarea termenului de 15 zile de la încheierea contractelor prevăzute la alin. (1) cu privire la documentele preluate în baza contractelor prevăzute la alin. (1);
c) de către persoane fizice sau juridice, inclusiv casele teritoriale de pensii, ce au în păstrare sau custodie arhivele creatorilor de documente desființați cu privire la predarea arhivei și, în termen de 15 zile de la încheierea contractelor prevăzute la alin. (1), cu privire la datele de identificare ale operatorilor economici autorizați în prestarea de servicii arhivistice cărora le-au fost predate spre păstrare și administrare documentele creatorilor dizolvați.
(6) În scopul informării publice se instituie obligația de a publica informații relevante privind situația documentelor preluate de la creatorii dizolvați, astfel:
a) pentru operatorii economici prevăzuți la alin. (1), prin orice mijloace accesibile publicului;
b) pentru Arhivele Naționale, ca urmare a notificării prevăzute la alin. (5), prin pagina proprie de internet.
Art. 125 din H.G. nr. 257 /2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii nr. 263/2010 privind pensiile publice, prevede că angajatorii sau orice alți deținători de arhive sunt direct răspunzători, în condițiile legii, de exactitatea și corectitudinea conținutului adeverințelor pe care le eliberează în vederea stabilirii drepturilor de pensie.
În speță, creatorul de arhivă nu mai ființează ,iar arhivele lor nu sunt în deținerea pârâților.
De altfel ,instanța de control judiciar, Curtea de Apel Suceava,în mod constant s-a pronunțat în cauze similare celei de față în sensul că a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Casei Județene de Pensii B. arătând că în astfel de cauze, calitate procesuală pasivă justifică doar angajatorul, succesorul fostului angajator sau deținătorul arhivei
În concluzie, față de motivele indicate rezultă că că pârâta C. Județeană de Pensii B. neavând niciuna din aceste calități nu poate sta în judecată în calitate de pârâtă.
Și ,excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului ITM B. va fi admisă având în vedere că nu există nici un raport determinat de o normă legală în baza căruia acest pârât să poată fi chemat în judecată în vederea constatării în contradictoriu cu acesta a condițiilor în care reclamanții au desfășurat activitatea.
I. teritorial de Muncă nu are calitatea de fost angajator și nici nu există vreo prevedere legală prin care să fie obligat în legătură cu încadrarea activității foștilor angajați ai AECS B. în grupe de muncă .
HG Nr. 194 din 22 martie 1991 privind înființarea de societăți comerciale pe acțiuni prin reorganizarea unor întreprinderi agricole de stat, act normativ indicat de reclamanți -nu stabilește nici o obligație în acest sens în sarcina pârâților
Potrivit art. 40 din NCPC în cazul lipsei calității procesuale, instanța va respinge cererea ca fiind făcută împotriva unei persoane fără calitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților C. Județeană de Pensii B., I. T. de Muncă B. și, pe cale de consecință,respinge acțiunea formulată de reclamanții G. Lucreția ,R. M. ,L. I. ,C. E. și S. D. în contradictoriu cu acești pârâți pentru lipsa calității procesuale pasive.
Prezenta hotărâre poate fi atacată numai cu apel în termen de 10 zile de la comunicare, apelul trebuie depus la Tribunalul B..
Pronunțată în ședința publică din 21.04.2015.
Cu aceeași opinie
Președinte, Asistenți judiciari, Grefier,
P. I. P. E., C. D. P. R.
Red.P.I./22.04.2015
Tehnored.P.R./22.04.2015
Ex.5
| ← Despăgubire. Sentința nr. 866/2015. Tribunalul BOTOŞANI | Contestaţie la executare. Sentința nr. 72/2015. Tribunalul... → |
|---|
