Contestaţie decizie de pensionare. Sentința nr. 431/2015. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 431/2015 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 26-02-2015 în dosarul nr. 1958/118/2014
Dosar nr._
TRIBUNALUL C.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR.431
Ședința publică din 26 februarie 2015
PREȘEDINTE – A. N.
ASISTENȚI JUDICIARI
L. N.
G. C.
GREFIER – M. M.
Pe rol, pronunțarea asupra acțiunii civile având ca obiect contestație decizie de pensionare, acțiune formulată de reclamantul G. N. domiciliat in Năvodari, .. ..B, ., județul C., în contradictoriu cu pârâta C. JUDEȚEANĂ DE PENSII C. cu sediul in . C, județul C.
Dezbaterile au avut loc in ședința publică din data de 16 februarie 2015 si au fost consemnate in încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar completul de judecată având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 26 februarie 2015 pentru când a pronunțat următoarea hotărâre:
TRIBUNALUL
Asupra cauzei civile de față:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului C., secția I civilă sub nr. _ , reclamantul G. N. a formulat în contradictoriu cu pârâta C. Județeană de Pensii C. contestație împotriva comunicării nr. 106/25.02.2014 emise de pârâtă ca răspuns la contestația administrativă pe care a formulat-o, precum și împotriva deciziei de pensionare nr._/11.01.2014, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, reclamantul susține că a anexat la dosar adeverințele nr._/14.11.2011, nr._/14.11.2011, nr._/14.11.2011, în care angajatorul a făcut mențiune expresă în sensul că s-a virat contribuția de asigurări sociale.
Pârâta nu a valorificat adeverințele menționate, împrejurare în care a fost prejudiciat cu privire la drepturile sale de pensie.
În drept, s-au invocat prevedrile din Legea nr. 263/2010.
În probațiune, s-a solicitat administarea probei cu înscrisuri.
Au fost anexate comunicarea Casei Județene de Pensii C. nr. 106/25.02.2014, adeverințele nr._/14.11.2011, nr._/14.11.2011, nr._/14.11.2011, decizia de pensie contestată.
Pârâta C. Județeană de Pensii C. nu a depus la dosar întâmpinare, însă a anexat note scrise, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
Pârâta a arătat că decizia emisă la data de 21.01.2014 este o decizie de înscriere la pensie pentru limită de vârstă, prin care nu s-au valorificat sumele înscrise în adeverințele nr._/14.11.2011 și nr._/14.11.2011.
Pârâta a învederat că sumele înscrise în adeverințele menționate nu au fost valorificate, întrucât nu sunt considerate sporuri cu caracter permanent în înțelesul H.G. nr. 257/2011, anexa nr. 15.
În drept, s-au invocat Codul de procedură civilă, Legea nr. 263/2010.
În probațiune, s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
Pârâta a anexat copie a dosarului administrativ.
Acțiune scutită de la plata taxei judiciare de timbru.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține:
Prin decizia emisă de pârâta C. Județeană de Pensii C. sub nr._/21.01.2014, s-a admis cererea reclamantului G. N. de înscriere la pensie pentru limită de vârstă, însă a fost respinsă cererea de valorificare a veniturilor brute din adeverințele nr._/14.11.2011 și nr._/14.11.2011, cu motivarea că acestea nu constituie sporuri cu caracter permanent prevăzute în Anexa 15 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, aprobate prin H.G. nr. 257/2011.
Împotriva acestei decizii reclamantul a formulat contestație, care a fost înregistrată la C. Județeană de Pensii C. sub nr._/28.10.2014.
Pârâta nu a înaintat contestația către Comisia Centrală de Contestații, însă a emis reclamantului răspunsul nr. 106/25.02.2014, prin care își menține punctul de vedere.
Conform prevederilor art. 3 alin. (1) lit. p) din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, în sistemul public de pensii stagiu de cotizare reprezintă perioada de timp pentru care s-au datorat contribuții de asigurări sociale la sistemul public de pensii, precum și cea pentru care asigurații cu declarație individuală de asigurare sau contract de asigurare socială au datorat și plătit contribuții de asigurări sociale la sistemul public de pensii.
De asemenea, potrivit prevederilor art. 48 din Legea 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, stagiul de cotizare se constituie din însumarea perioadelor pentru care s-a datorat contribuția la bugetul asigurărilor sociale de stat de către angajator și asigurat sau, după caz, s-a datorat și plătit de către asigurații prevăzuți la art. 6 alin. (1) pct. IV și alin. (2) din lege.
Potrivit art. 19 din legea menționată, constituie stagiu de cotizare perioadele de timp pentru care asigurații datorează și/sau plătesc contribuții de asigurări sociale în sistemul public de pensii din România, precum și în alte țări, în condițiile stabilite prin acordurile sau convențiile internaționale la care România este parte.
Astfel, din coroborarea textelor de lege menționate rezultă ca toate perioadele pentru care s-a datorat și s-a plătit contribuție la bugetul asigurărilor sociale de stat constituie stagiu de cotizare în înțelesul legii pensiilor și vor fi luate în calcul la stabilirea drepturilor acordate în raport de această lege, respectiv la stabilirea drepturilor de pensie.
Potrivit prevederilor art. 165 din Legea 263/2010 la determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de munca, astfel:
a) salariile brute, până la data de 1 iulie 1977;
b) salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991;
c) salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991.
De asemenea, la determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile menționate mai sus se au în vedere și sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare.
Așadar, conform acestor prevederi legale vor fi luate în calcul la stabilirea cuantumului pensiei doar acele sporuri cu caracter permanent care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, adică pentru care s-a calculat, reținut și plătit contribuții de asigurări sociale și care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverința eliberată de unitatea respectivă.
Verificând înscrisurile existente în dosarul administrativ anexat de pârâta C. Teritorială de Pensii C., instanța constată că reclamantul s-a prevalat de adeverințele nr._/14.11.2011, nr._/14.11.2011 și nr._/14.11.2011 emise de S.C. OMV Petrom S.A., toate existente în dosarul administrativ.
Pentru salariile brute expuse în aceste adeverințe pârâta nu a contestat că s-au achitat contribuțiile de asigurări sociale, iar în cazul adeverințelor nr._/14.11.2011, nr._/14.11.2011 această mențiune s-a trecut în mod expres.
Pentru perioadele în care s-au realizat venituri pentru care s-au achitat contribuțiile de asigurări sociale, sumele se impun a fi luate în calculul pensiei pe considerentul egalității și contributivității ce guvernează stabilirea și plata pensiilor de stat.
De altfel, prin Decizia nr. 19 din 17.10.2011, publicată în Monitorul Oficial nr.824/22.11.2011, Înalta Curte de Casație și Justiție a arătat că, "(...) în acord cu Decizia nr. 736 din 24 decembrie 2006 a Curții Constituționale, instanțelor judecătorești, în exercitarea deplinei jurisdicții în fapt și în drept, le incumbă atributul exclusiv al verificării împrejurărilor dacă, potrivit legislației anterioare, s-au "încasat sau nu contribuții de asigurări sociale de stat pentru veniturile excluse de la stabilirea punctajului anual și dacă aceste venituri au făcut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor, acestea constituind probleme de fapt și de aplicare a legii în cazuri concrete individuale, iar nu o problemă de interpretare a legii". În partea finală a deciziei, se concluzionează că în condițiile în care se constată de către instanțele investite cu cererea de recalculare a pensiilor că pentru sumele salariate, reprezentând venituri suplimentare pentru muncă în acord, angajatorul a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii, că aceste drepturi salariate suplimentare au fost incluse în salariul de bază brut, că bugetul asigurărilor sociale a fost alimentat cu contribuția de asigurări sociale plătită de către angajator, aferentă veniturilor salariate suplimentare obținute de către salariați, aceste venituri vor fi valorificate la determinarea dreptului de pensie.
În temeiul Legii nr. 263/2010 (act normativ invocat de pârâtă în notele scrise), principiul contributivității impune ca la calculul pensiei să fie luate în considerare toate sporurile pentru care s-a calculat și s-a plătit contribuția de asigurări sociale, indiferent dacă acestea au făcut parte sau nu din baza de calcul a pensiilor, atât timp cât dovada încasării lor, a plății contribuției individuale de asigurări sociale este atestată prin adeverință emisă de angajator.
În aceste condiții, neluarea în considerare a unor sume pentru care s-au plătit contribuțiile de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivității, având drept finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor, astfel cum de altfel a statuat Înalta Curte de Casație și Justiție și prin Decizia nr. 19 din 17 octombrie 2011 pronunțată în recurs în interesul legii privind interpretarea dispozițiilor art. 2 lit. e), art. 78 si art. 164 alin. (1) si (2) din Legea nr. 19/2000 și ale art. 1 și 2 din O.U.G. nr. 4/2005.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit în jurisprudența sa că drepturile de asigurări sociale cuvenite în baza contribuțiilor de asigurări sociale plătite constituie un bun patrimonial în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ratificată de statul român prin Legea nr. 30/1994.
Este de menționat în acest sens și Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțată în cauza A. M. F. s.a. impotriva României, prin care Curtea, deși a respins cererea ca inadmisibilă, a reafirmat faptul că art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție garantează plata prestațiilor sociale pentru persoanele care au achitat contribuții la bugetul asigurărilor sociale (relevantă în acest sens este și cauza C. Abaluță s.a. împotriva României).
De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că drepturile de asigurări sociale sunt legate de plata contribuțiilor de asigurări sociale specifice, considerându-se că dreptul la alocația de urgență (pentru care reclamantul plătise contribuția specifică) reprezintă un drept patrimonial în sensul art. 1 paragraful 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, hotărârea în cauza Gaygusuz împotriva Austriei din 16 septembrie 1996.
Pentru aceste considerente, văzând art. 149 și urm. din Legea nr. 263/2010 cu modificările ulterioare, instanța va dispune anularea deciziei pârâtei nr._/21.01.2014.
Pe cale de consecință, instanța va obliga pârâta C. Teritorială de Pensii C. să emită reclamantului o nouă decizie privind acoradrea pensiei pentru limită de vârstă, cu luarea în considerare a adeverințelor nr._/14.11.2011, nr._/14.11.2011, nr._/14.11.2011 emise de S.C. OMV Petrom S.A.
Prin stabilirea eronată a drepturilor de pensie într-un cuantum inferior celui cuvenit, reclamantul justifică producerea în propriul patrimoniu a unui prejudiciu susceptibil de reparație, motiv pentru care instanța va obliga pârâta la plata către reclamant a diferențelor de drepturi de pensie, începând cu data de 19.11.2013 și până la momentul emiterii noii decizii.
Asupra capătului de cerere privind plata cheltuielilor de judecată, instanța reține că reclamantul nu a făcut dovada avansării acestora, motiv pentru care acțiunea va fi admisă numai în parte, urmând a fi respins ca nefondat acest capăt de cerere.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea formulată de reclamantul G. N. domiciliat in Năvodari, .. ..B, ., județul C., în contradictoriu cu pârâta C. JUDEȚEANĂ DE PENSII C. cu sediul in . C, județul C..
Anulează decizia pârâtei nr._/21.01.2014.
Obligă pârâta să emită în favoarea reclamantului o nouă decizie privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă, cu luarea în considerare a adeverințelor nr._/14.11.2011, nr._/14.11.2011 și nr._/14.11.2011 emise de S.C. OMV Petrom S.A.
Obligă pârâta la plata către reclamant a diferențelor de drepturi de pensie, începând cu data de 19.11.2013 și până la momentul emiterii noii decizii.
Respinge ca nefondată acțiunea pe capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare, care se depune la Tribunalul C..
Pronunțată in ședință publică, azi 26 februarie 2015.
PREȘEDINTE, ASISTENȚI JUDICIARI
A. N. pt. L. N.
Cf.art.426 al.4 C. semnează
PREȘEDINTE DE COMPLET,
A. N.
G. C.
GREFIER,
M. M.
Red.jud.A.N./14.04.2015
2 .
| ← Contestaţie decizie de pensionare. Sentința nr. 1715/2015.... | Recalculare pensie. Sentința nr. 438/2015. Tribunalul CONSTANŢA → |
|---|
