Decizia civilă nr. 1027/2013. Contestație decizie modificare unilaterală contract de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 1027/R/2013
Ședința publică din 04 martie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: L. D. JUDECĂTOR: S. D. JUDECĂTOR: D. G.
GREFIER: C. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta S. R. DE T. împotriva sentinței civile nr. 10069 din 04 octombrie 2012, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._, privind și pe reclamantul intimat B. S.
, având ca obiect contestație decizie modificare unilaterală contract de muncă.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentanta reclamantului intimat B. S., avocat G. A. -Ancuța, lipsă fiind reprezentantul pârâtei recurente și reclamantul intimat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat reclamantului intimat și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 26 februarie 2013, prin serviciul de registratură al instanței, reclamantul intimat a depus la dosar întâmpinare, la care a anexat și împuternicirea avocațială a doamnei avocat G. A. - Ancuța.
Reprezentanta reclamantului intimat arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului. Reprezentanta reclamantului intimat solicită respingerea recursului ca neîntemeiat și, pe cale de consecință, menținerea în totalitate, ca legală și temeinică, a hotărârii instanței de fond pentru motivele expuse în întâmpinarea
depusă la dosar pe care le susține și verbal.
În ceea ce privește al doilea motive de recurs, întemeiat pe art. 304 pct. 9 C.pr.civ., prin care pârâta recurentă susține că soluția instanței de fond de a constata nulitatea absolută a deciziei DRU 273/_, cu obligarea angajatorului să achite despăgubiri materiale și daune morale în cuantum de 500 de euro, reprezentanta reclamantului intimat consideră că acesta este neîntemeiat.
Susține că în mod corect a fost determinată natura deciziei DRU 273/_ ca fiind o decizie de concediere sub aspectul raporturilor de muncă dintre reclamant, în calitate de redactor șef și angajator, aspect care rezultă din însuși temeiul indicat în cuprinsul acesteia - art. 61 lit. d din Codul Muncii.
De asemenea, reprezentanta reclamantului intimat arată că a probat că criteriile care au fost avut în vedere în cadrul procedurii de evaluare a performanțelor profesionale individuale nu au fost aduse la cunoștința
reclamantului intimat, context în care nu se poate reține că evaluarea acestuia răspunde cerințelor legii.
Mai mult, în sarcina angajatorului subzista obligația de a informa reclamantul intimat anterior evaluării lui cu privire la aceste criterii, conform art.
17 al. 5 din Codul Muncii, obligație care însă nu a fost îndeplinită de către societatea recurentă.
Contrar susținerilor recurentei, procedura în baza căreia s-a realizat evaluarea reprezenta o procedură nouă, câtă vreme aceasta cuprindea un număr de 50 de criterii de evaluare, spre deosebire de procedura anterioară de evaluare care se realiza prin raportare la dosar 4 criterii.
De asemenea, învederează că noile criterii au fost aplicate retroactiv, ceea ce denotă lipsa de previzibilitate.
Consimțământul reclamantului pentru trecerea pe funcția de execuție deținută anterior, reprezentanta reclamantului intimat arată că acesta este unul circumstanțiat și totodată condiționat de faptul că o altă opțiune ar fi periclitat siguranța financiară, în sensul asigurării celor necesare traiului pentru reclamant și familia pe care o are în întreținere.
În ceea ce privește daunele morale, reprezentanta reclamantului intimat consideră că reclamantul este îndreptățit la acordarea acestora, întrucât prestigiul profesional al acestuia a fost profund afectat prin emiterea deciziei de concediere pentru necorespundere profesională.
Solicită obligarea pârâtei recurente la plata cheltuielilor de judecată și depune la dosar chitanța și factura care atestă plata acestora.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
În urma deliberării, reține că
prin acțiunea înregistrată pe rolul instanței la data de_ sub nr. se mai sus, reclamantul B. S. a chemat în judecată pe pârâta S. R. DE T. solicitând să de constate nulitatea absoluta a Deciziei nr. DRU 273/_, prin care s-a dispus incetarea contractului nr. 9575/_ si a deciziei nr. 444/_, respectiv retrogradarea reclamantului de pe functia de Redactor Sef al Redactiei Minoritati C. pe functia de executie de realizator emisiuni RTV in cadrul Studioului TVR C., ca fiind nelegala si neintemeiata, obligarea angajatorului la plata in favoarea reclamantului a unei despagubiri egale cu diferenta intre salariul primit ca redactor sef si salariul primit ca realizator emisiuni RTV, indexat si reactualizat, de la data emiterii deciziei nr. 273/_ si pana la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti, obligarea angajatorului la plata in favoarea reclamantului a unei sume de 6000 Euro, cu titlu de dauna morala pentru prejudiciul creat ca urmare a atingerii aduse reputatiei reclamantului prin emiterea Deciziei nr. DRU 273/_ . De asemenea, reclamantul a solicitat ca în caz de admitere a petitului nr. 2, sa se dispună obligarea angajatorului sa asigure reclamantului continuitate la locul de munca conform optiunii acestuia, respectiv pe functia de executie de realizator emisiuni RTV in cadrul Studioului.
Prin sentința civilă nr. 10069/_, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr._
, s-a admis în parte acțiunea reclamantului și, în consecință, s-a constatat nulitatea absolută a deciziei nr. DRU 273/_ emisă de pârâtă.
A fost obligată pârâta la plata în favoarea reclamantului a despăgubirilor egale cu diferența între salariul primit ca redactor șef și salariul primit ca realizator emisiuni RTV, indexate, majorate și reactualizate începând cu data emiterii deciziei nr. 273/_ și până la data rămânerii definitive și irevocabile a prezentei hotărâri.
A fost obligată pârâta la plata în favoarea reclamantului a sumei de 500 euro cu titlu de daune morale.
Au fost respinse restul capetelor de cerere.
A fost obligată pârâta la plata în favoarea reclamantului a sumei de 350 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial.
Pentru a pronunța soluția menționată, Tribunalul a avut în vedere următoarele:
Reclamantul este salariat al pârâtei S. R. DE T. - STUDIOUL TERITORIAL DE T. C. începând cu data de_, ocupând inițial postul de realizator emisiuni, potrivit contractului individual de muncă nr. 1518/1995 (f.43-44).
Prin Decizia nr. 444/_ a Directorului General a fost numit în funcția de Redactor șef Redacția Minorități din cadrul Studioului Teritorial al TVR C. începând cu datat de_ (f.45). Ca urmare a încadrării sale într-o funcție de conducere, la data de_, salariatul și angajatorul, de comun acord, au stabilit suspendarea contractului individual de muncă nr. 1518/_, în temeiul art. 31 lit.a din contractul colectiv de muncă în vigoare la acea dată (f.46). A fost astfel încheiat un nou contract individual de muncă, înregistrat la angajator sub nr. 9575/_, pe durată nedeterminată prin care se stabilea faptul că reclamantul ocupa funcția de redactor șef (f.47-50). Atribuțiile corespunzătoare noului post de conducere pe care îl ocupa reclamantul au fost prevăzute în fișa postului, anexă a contractului individual de muncă, aceasta fiind comunicată reclamantului sub semnătură (f.51-56). Salariul reclamantului a fost modificat succesiv prin acte adiționale la contractul individual de muncă nr. 9575/_ (f.57-59).
Prin adresa nr. 72019/_ a Departamentului de Resurse Umane al Societății Române de T., comunicată Studioului Teritorial C. la data de_ s-a adus la cunoștință directorului Studioului Teritorial faptul că în perioada 1-_ urma să aibă loc evaluarea performanțelor profesionale ale personalului de conducere din TVR, și, implicit a managerilor din cadrul Studioului Teritorial, fiind vizat și reclamantul (f.60-61). În cuprinsul adresei se precizau perioada evaluată (1 august 2010 - 31 iulie 2011), stadiile procedurii de evaluare, fiind anexată adresei și Procedura de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale personalului de conducere din SRTv.
Reclamantul a fost supus evaluării profesionale, obținând calificativul
"nesatisfăcător";, la data de_, fiind comunicat acestuia rezultatul evaluării (f.22-23). Rezultatul a fost contestat de reclamant la aceeași dată, iar prin adresa nr. 72476/_ emisă de Direcția Resurse Umane din cadrul pârâtei, reclamantului i s-a comunicat faptul că în urma analizei efectuate de către Președintele Director General asupra aspectelor invocate de acesta, a fost menținut rezultatul evaluării, respectiv calificativul "nesatisfăcător"; (f.27).
Ulterior, la data de_ prin adresa emisă de Departamentul Resurse Umane, reclamantul a fost înștiințat despre posibilitatea de a reveni, cu acordul salariatului, pe postul de execuție deținut anterior, acela de realizator emisiuni, fiind înștiințat că, în caz contrar, urmează a se declanșa procedura concedierii pentru motive care țin de persoana salariatului, conform art. 61 lit. d C.muncii (f.25-26)
Prin notificarea înregistrată la pârâtă sub nr. 2603/_, reclamantul a înștiințat pe pârâta angajator despre acordul cu privire la trecerea pe o funcție de execuție, aceea de realizator emisiuni RTV din cadrul Redacției Minorități, Studioul TVR C. (f.28-29).
La data de_ a fost emisă Decizia DRU nr. 273/_ a Președintelui
- Director General al Societății Române de T., prin care s-a dispus începând
cu data de_, încetarea efectelor Deciziei nr. 444/_ precum și a contractului individual de muncă nr. 9575/_, urmând ca începând cu aceeași dată reclamantul să revină pe funcția anterior ocupată, aceea de realizator de emisiuni (f.11-12). Decizia a fost emisă în conformitate cu prevederile art. 61 lit. d din Codul muncii și ale art. 22 din Contractul colectiv de muncă fin SRTv în vigoare.
Sub aspectul naturii juridice a deciziei menționate contestate de reclamant,
instanța reține că aceasta, raportat la temeiul juridic indicat în cuprinsul său, reprezintă o decizie de concediere sub aspectul raporturilor de muncă dintre reclamant în calitate de redactor șef și angajator. De altfel, prin această decizie se dispune încetarea efectelor juridice ale unui contract individual de muncă, acela din care reclamantul ocupa o funcție de conducere în cadrul societății pârâte. Din această perspectivă apare ca necesară cercetarea respectării condițiilor în care s- a realizat încetarea acestor raporturi de muncă.
Potrivit art. 63 alin.2 C.muncii rep., concedierea salariatului pentru motivul prevăzut la art. 61 lit. d poate fi dispusă numai după evaluarea prealabilă a salariatului, conform procedurii de evaluare stabilite de contractul colectiv de muncă aplicabil sau, în lipsa acestuia, prin regulamentul intern.
Reclamantul a contestat modalitatea în care s-a realizat evaluarea. Examinând îndeplinirea condiției prevăzute de art. 63 alin.2 C.muncii,
instanța a constatat că potrivit art. 41 din contractul colectiv de muncă din S.
R. de T. pe anii 2009 - 2010, contractul individual de muncă poate fi desfăcut din inițiativa angajatorului pentru motive care țin de persoana salariatului, după îndeplinirea procedurii prealabile, în cazurile prevăzute de lege, art. 43 stabilind că Salariatul poate fi concediat pentru motive de necorespundere profesională cu respectarea procedurii de evaluare prealabilă stabilită prin contractul colectiv, de către o comisie numită de angajator, care va convoca salariatul cu cel puțin 15 zile înainte, examinarea urmând a avea ca subiect activitățile prevăzute în fișa postului salariatului în cauză (f.183-184).
E. luarea periodică a performanțelor profesionale ale personalului de conducere executivă era prevăzută în Regulamentul privind evaluarea personalului de conducere din televiziunea R., cap. 2 (f.314-319).
Prin Hotărârea Comitetului Director al TVR din data de_ a fost aprobată Procedura de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale personalului de conducere din cadrul STRv (f.320). Aceasta a fost comunicată Directorului Studioului Regional C. la data de_ și a fost aplicată reclamantului.
Astfel cum a recunoscut pârâta în răspunsul la interogatoriu, întrebările 1, 2, 3, pentru evaluarea reclamantului din luna august 2011 a fost aplicată o procedură nouă, fiind utilizate un număr de 50 de criterii de evaluare, dintre care 17 generale și 33 specifice, în contextul în care pe evaluările pentru perioadele anterioare aveau în vedere doar 4 criterii de performanță. Prin urmare, întrucât această procedură de evaluare era diferită sub aspectul criteriilor de evaluare, a modului în care acestea erau formulate, instanța apreciază că noua procedură de evaluare, mult mai elaborat decât cea anterioară, se impunea a fi adusă la cunoștința salariaților înainte de aplicarea sa. Aceasta cu atât mai mult cu cât procedura de evaluare avea implicații asupra viitorului angajaților.
Astfel, criteriile și procedura de evaluare trebuie să îndeplinească un minim de previzibilitate pentru salariați, astfel încât aceștia să aibă reprezentarea rezultatelor conduitei lor. Or, prin modificarea criteriilor și a procedurii de evaluare a unei perioade ulterior sau chiar la finele acesteia, aplicând retroactiv noi criterii de performanță, se aduce atingere dreptului salariaților de a avea tocmai această reprezentare a consecințelor conduitei profesionale.
Prin răspunsul formulat la întrebarea nr. 16 din interogatoriu (f.328), pârâta a arătat că a adus la cunoștința salariaților noua Procedură de evaluare a performanțelor individuale începând cu data de_ . Cu toate acestea, pârâta, deși sarcina probei îi incumba potrivit art. 272 C.muncii, nu a putut proba această susținere. Astfel, din extrasul de server rezultă că aceasta a fost publicată pe intranet la data de_, fără a se proba în niciun alt mod faptul că procedura a fost postată anterior.
Potrivit art. 17 Codul muncii, anterior încheierii sau modificării contractului individual de muncă, angajatorul are obligația de a informa salariatul cu privire la clauzele esențiale pe care intenționează să le modifice, alin.3 lit. e stabilind că salariatul va fi informat la criteriile de evaluare a activității profesionale la nivelul angajatorului. De asemenea, alin.5 al aceluiași articol stabilește că orice modificare a unuia dintre elementele prevăzute la alin.3 în timpul executării contractului individual de muncă impune încheierea unui act adițional la contract, într-un termen de 20 de zile lucrătoare de la data apariției modificării. În speță s-a constatat că nu poate opera prezumția de informare prevăzută de art. 17 alin.2 C.muncii, atât timp cât modificarea a survenit ulterior semnării contractului individual de muncă.
În cauză, instanța a constatat nerespectarea de către angajator a unei condiții esențiale pentru a putea proceda la desfacerea contractului individual de muncă al acestuia în temeiul art. 61 lit. d C.muncii, respectiv evaluarea prealabilă pentru motive de necorespundere profesională, care față de dispozițiile art.78 C.muncii, atrage nulitatea Deciziei DRU nr. 273/_ prin care a fost dispusă această măsură.
Ca urmare a constatării nulității Deciziei prin care s-a dispus desfacerea contractului individual de muncă, în temeiul art. 89 alin.1 C.muncii, instanța a obligat pârâta la plata către reclamant a despăgubirilor egale cu diferența între salariul primit ca redactor șef și salariul primit ca realizator emisiunii RTV,
indexate, majorate și reactualizate începând cu data emiterii deciziei nr. 273/_ și până la data rămânerii definitive și irevocabile a prezentei hotărâri.
Instanța nu a putut da curs precizării formulate de reclamant la ultimul termen de judecată, după repunerea cauzei pe rol, având ca obiect reintegrarea sa în funcția de redactor șef, întrucât acesta reprezintă o veritabilă modificare a cereri de chemare în judecată, la care partea adversă s-a opus, invocând tardivitatea.
Asupra cererii de constatare a nulității deciziei nr. 44/_ formulate de reclamant, instanța a constatat că aceasta este decizia prin care reclamantul a fost numit în funcția de redactor-șef, astfel că nu se poate identifica un interes al reclamantului pentru admiterea unei astfel de cereri, motiv pentru care va fi respins acest petit.
Cu privire la cererea de constatare a nulității absolute a "retrogradării"; reclamantului, astfel cum a fost formulată, instanța a constatat, pe de o parte, că trecerea pe un alt post a fost realizată cu acordul reclamantului, iar pe de altă parte acesta nu a formulat în termen legal cerere de reintegrare pe postul deținut anterior, aceasta în contextul în care cadrul procesual a fost determinat la momentul introducerii cererii de chemare în judecată. Prin urmare, a respins acest petit.
Asupra petitului având ca obiect acordarea de daune morale, instanța a constatat că Decizia pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție într-o decizie de speță, invocată de pârâtă, vizează obligarea unei autorități publice la plata de daune morale, în ipoteza prevăzută de Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, iar nu în litigiile de muncă. Instanța reține că reclamantul este în acest caz ținut să facă dovada întrunirii condițiilor
răspunderii, respectiv prejudiciul fapta ilicită, raportul de cauzalitate și culpa. Fapta angajatorului constă în desfacerea în mod nelegal a unui contract individual de muncă, prin încălcarea procedurii prevăzute de lege pentru luarea acestei măsuri, reclamantul susținând că prin rezultatul evaluării desfășurate cu nerespectarea condițiilor legale i-au fost aduse atingeri demnității și reputației în cadrul instituției angajatoare.
Instanța reține că, deși controversată sub aspectul modului în care asemenea atingeri pot fi dovedite și, mai mult cuantificate, noțiunea de daune morale subzistă și nu este lipsită de aplicabilitate practică. Având în vedere că prin natura funcției deținute, aceea de redactor șef, reclamantul se bucura de un anumit prestigiu, iar prin calificativul obținut urmare a acordării căruia a fost trecut într-o funcție inferioară, în mod indubitabil au fost aduse prejudicii imaginii sale în cadrul instituției. De asemenea, încadrarea sa într-o funcție inferior remunerată, în contextul arătat, a fost de natură a genera tensiuni cu privire la posibilitatea îndeplinirii responsabilităților în cadrul familie, astfel că instanța apreciază că sunt întrunite condițiile pentru acordarea de daune morale. Desigur, acordarea de daune morale nu trebuie să constituie un mijloc de îmbogățire fără just temei, ci să acorde o reparație pentru un prejudiciu suferit. Raportat la toate aceste considerente instanța a apreciat că, alături de anularea măsurii desfacerii contractului individual de muncă cu privire la funcția de conducere, suma de 500 Euro din totalul de 6000 Euro pretinsă de reclamant este de natură a acoperi prejudiciul moral încercat de acesta.
Cu privire la al cincilea petit al acțiunii, respectiv obligarea angajatorului să asigure acestuia continuitate la locul de muncă conform opțiunii acestuia, respectiv pe funcția de execuție, instanța a constatat că nu există un temei juridic în acest sens. Astfel, instanța nu poate reglementa raporturile juridice ulterioare dintre angajator și angajat, iar reclamantul, deși i s-a solicitat expres de către instanță, nu a precizat în ce mod înțelege să solicite asigurarea continuității. Instanța nu a putut anticipa modul în care vor decurge raporturile de muncă dintre părți în viitor, ci salariatul, în măsura în care se consideră lezat prin conduita sau prin deciziile angajatorului, are posibilitatea de a le contesta, în condițiile legii.
Ca urmare a constatării nulității Deciziei nr. DRU 273/_ emis de angajator, instanța nu a mai analizat motivele de netemeinicie invocate de reclamant cu privire la aceasta, pentru toate considerentele de mai sus, admițând în parte acțiunea, cu toate precizările expuse.
Ca parte căzută în pretenții, în temeiul art. 274 alin.1 și 3 C.pr.civ., instanța a obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 350 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat justificat prin chitanțe (f.382- 387).
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta S. R. DE T. ,
solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii.
Subliniază recurenta că prima instanță a dat mai mult decât s-a cerut, în condițiile în care prin cel de-al doilea petit al acțiunii deduse judecății reclamantul intimat a solicitat acordarea cu titlu de despăgubiri a unei sume indexate si reactualizate, iar instanța a acordat această sumă indexată, majorată și reactualizată.
De asemenea, consideră că în măsura în care în urma soluționării recursului va fi menținută soluția instanței de fond cu privire la acordarea despăgubirilor, plata acestora să se facă de la data emiterii Deciziei DRU nr. 273/_ si până la data plătii.
După o expunere a evoluției profesionale a reclamantului intimat în cadrul instituției, recurenta învederează că la data de_, acesta, la fel ca si ceilalți
șefi de departamente din cadrul SRTv, a fost evaluat profesional conform Procedurii de evaluare a personalului de conducere, ca urmare a notei nr. 72019 din_ a Departamentului Resurse Umane al SRTv transmise si Studioului Teritorial C. .
Procedura de evaluare a personalului de conducere a fost aprobată prin Hotărârea Comitetului Director al SRTv din_ si are ca documente de referință Codul muncii cu toate modificările ulterioare, Contractul Colectiv de munca la nivel de ramura mass-media si Contractul colectiv de munca la nivel de unitate.
Potrivit acestei proceduri si a notei Departamentului Resurse Umane evaluarea performantelor profesionale a reclamantului intimat a fost făcută de către Directorul Studioului TVR C., pentru activitatea desfășurată în perioada 1 august 2010-31 iulie 2011, conform formatului standard al formularului de evaluare pus la dispoziție de Departamentul Resurse Umane al SRTV.
E. luarea întregului personal cu funcții de conducere a presupus doua stadii, respectiv o evaluare cantitativa (acordarea de note prin evaluarea obiectivelor stabilite prin fisa individuala a postului anexa la CIM a persoanei evaluate realizată de către persoana evaluată - autoevaluare si de către evaluator) si evaluare calitativa (acordarea de calificative prin evaluarea de către evaluator a criteriilor de evaluare stabilite pentru persoana evaluată).
Menționează recurenta că procedura de evaluarea a performantelor profesionale a personalului cu funcții de conducere valabilă din data de_ este o procedură mai elaborată, respectiv are o altă formă decât cea anterioara, fiind utilizate mai multe criterii de evaluare, însă aceasta are la baza aceleași criterii importante de performanta, conform cărora fost evaluat si reclamantul intimat atât la data de_, cât si anterior, când era in vigoare Regulamentul privind evaluarea personalului de conducere din T. a R., respectiv capacitatea de conducere si organizare, competenta profesională, gradul de îndeplinire a obiectivelor, sarcinilor, competentelor si responsabilităților prevăzute in fisa postului si a modului în care răspunde solicitărilor venite din partea sefului ierarhic superior.
Reclamantul a fost evaluat în raport de obiectivele din fișa postului, corelate cu obiectivele din caietul de sarcini ale compartimentului coordonat si cu abilități de management specific, conform adresei DRU nr. 72019 din_ depusă la dosar, astfel că nu se poate reține că procedura de evaluare este lipsită de previzibilitate, cum greșit a apreciat prima instanță.
De altfel, nici fisa postului de Redactor șef redacția Minorități și nici caietul de sarcini ale compartimentului coordonat nu au fost modificate. Ca atare, obținerea unui rezultat mai slab, ar fi determinat și potrivit procedurii de evaluare anterioară, eliberarea din funcție pentru necorespundere profesionala.
Din analiza formularului de evaluare a reclamantului rezultă că acesta transpune obiectivele individuale din fisa postului si caietul de sarcini ale Redacției Minorități, acestea constituind criteriile de evaluare. Opinează recurenta că într-o atare situație nu se justifica măsura informării prevăzute la art. 17 alin 3 lit. e Codul Muncii.
În urma evaluării performanțelor profesionale, calificativul obținut de reclamantul intimat, respectiv "nesatisfăcător", i-a fost adus la cunoștința la data de_, împrejurare care rezulta din procesul verbal încheiat în acest sens.
Ulterior reclamantul a contestat rezultatul obținut conform art. 5.1.16 din procedura de evaluare (contestația nr. 2193 din_ ), contestație care a fost soluționată de către Președintele Director General al SRTv, care a menținut calificativul de" nesatisfăcător". Drept consecință, Departamentul Resurse
Umane, prin adresa nr. 72543/27.09.201 i-a solicitat contestatarului consimțământul de a trece pe funcția de execuție de realizator deținută anterior potrivit art. 22 lit. c și art. 5.1.17. (1) din CCM al SRTv privitoare la Procedura de evaluare in cazul rămânerii definitive a calificativului "nesatisfăcător".
Prin adresa nr. 2603/_, reclamantul intimat și-a dat acordul de a trece pe funcția de execuție deținută anterior, motiv pentru care nu s-a declanșat procedura de evaluare prealabilă pentru încetarea raporturilor de muncă a salariatului la SRTv, conform art. 61 lit. d și art. 63 alin. 2 Codul muncii.
Concluzionează recurenta că evaluarea reclamantului nu s-a făcut în mod singular, ci odată cu cea a întregului personal de conducere din SRTv, evaluarea vizând obiectivele din fișa postului de redactor șef, Redacția Minorități, anexa la
C.I.M. nr. 9575/_, corelate cu obiectivele din caietul de sarcini al compartimentului general și management specific în conformitate cu nivelurile manageriale din SRTv, iar trecerea reclamantului pe un alt post s-a realizat cu consimțământul său, iar raporturile de muncă cu S. R. de T. nu au încetat.
Consideră recurenta că nu se justifica admiterii cererii reclamantului intimat de acordare a daunelor morale, câtă vreme acesta își continuă activitatea de jurnalist Tv în calitate de realizator la Redacția Minorități TVR C., iar condițiile de munca, salariul nu sunt jignitoare sau ofensatoare, acesta bucurându-se în continuare de prestigiul activității editoriale prin emisiunile pe care le realizează la TVR C. .
De asemenea, cuantumul salariul pe care îl încasează în calitate de realizator nu este de natura sa creeze tensiuni cu privire la posibilitatea îndeplinirii atribuțiilor sale in cadrul familiei si această prezumție sa conducă la concluzia că sunt întrunite condițiile acordării de daune morale.
Pe de altă parte, subliniază recurenta că reclamantul a fost anterior sancționat disciplinar prin decizia Președintelui Director General nr. J/75 din _
, astfel nu ar mai intra în discuție o atingere a prestigiului său profesional prin măsura contestată. Apreciază că în raport de soluția primei instanțe de constatare a nulității deciziei contestate și de acordare de despăgubiri se realizează o suficientă si justă reparație a unui eventual prejudiciu moral suferit de reclamant.
La data de_ intimatul reclamant B. S. a depus la dosarul cauzei întâmpinare (f. 12),
prin care a solicitat respingerea recursului promovat de societatea pârâtă, cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată.
Reclamantul intimat precizează că prin prisma prevederilor art. 80 al. 1 coroborate cu cele ale art. 38 din codul Muncii, despăgubirile au fost corect acordate de către prima instanță.
Procedura prealabilă de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale personalului de conducere din cadrul SRTV este o procedură nouă, diferită de cea veche sub aspectul criteriilor de evaluare, a numărului acestora și a moduilui lor de formulare. Prin urmare acestea trebuiau aduse la cunoștința reclamantului intimat anterior aplicării, în conformitate cu art. 17 al. 5 raportat la art. 17 al. 3 lit. e din Codul Muncii.
De asemenea, invocă faptul că această procedură de evaluare a fost aplicată retroactiv, fiind încălcate astfel dispozițiile art. 17 al. 5 din codul Muncii.
Menționează că acordul dat cu privire la trecerea pe funcția de execuție a fost unul circumstanțiat, determinat de împrejurarea că o altă opțiune ar fi periclitat siguranța financiară a familiei.
În ceea ce privește daunele morale, învederează că acestea au fost corect acordate de către instanța fondului, în contextul în care imaginea și reputația i- au fost afectate, despre retrogradarea acestuia făcându-se mențiuni și în presă.
Nu au fost administrate probe noi.
Recursul este nefondat potrivit argumentelor ce succed:
În cauză nu este incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod de procedură civilă.
Conform art. 40 al. 2 lit. a din Codul muncii, angajatorului îi revine, în principal, și obligația de a informa salariații asupra condițiilor de muncă și asupra elementelor care privesc desfășurarea relațiilor de muncă.
De asemenea, art. 17 al. 1 din Codul Muncii, care transpune în dreptul intern, prevederile Directivei nr. 91/533/CEE din 14 octombrie 1991 referitoare la obligația angajatorului de a informa salariații cu privire la condițiile aplicabile contractului sau relației de muncă, statuează că anterior
încheierii sau mod if ic ăr ii
contractului individual de muncă, angajatorul are obligația de a informa persoana selectată în vederea angajării ori, după caz, salariatul, cu privire la clauzele esențiale
pe care intenționează să le înscrie în contract sau să le modifice.
Or, criteriile de evaluare a activității profesionale a salariatului aplicabil la nivelul angajatorului constituie unul din elementele esențiale ale contractului individual de muncă, potrivit art. 17 al. 4 coroborat cu art. 3 lit. e din Codul Muncii, astfel că modificarea pe parcursul executării contractului a acestora trebuie să se conformeze atât principiului simetriei actelor juridice, cât și normei stabilite prin art. 17 al. 1 și 5 din Codul muncii.
Criteriile de evaluare a activității profesionale presupun un acord al salariatului, putând fi modificate numai prin încheierea unui act adițional la contract, în conformitate cu art. 17 al. 5 din Codul muncii.
Cu toate acestea, în ceea ce-l privește pe reclamantul intimat, anterior evaluării, nu a fost încheiat un act adițional în acest sens, aspect necontestat de către societatea recurentă.
Curtea mai reține că textele legale evocate instituie în sarcina angajatorului obligația de informare cu privire la criteriile de evaluare a activității profesionale a salariaților, fără a preciza însă forma în care angajatorul trebuie să îndeplinească această obligație pe parcursul desfășurării contractului de muncă.
Într-un atare context, reține că angajatorul are posibilitatea de a hotărî unilateral sau în acord cu angajații, cu prilejul negocierii sau modificării contractului colectiv de muncă, asupra modalității în care îi va informa pe aceștia din urmă cu privire la condițiile de muncă și la elementele esențiale care privesc desfășurarea relațiilor de muncă (deci și în privința criteriilor de evaluare), asigurându-se că poate proba ulterior executarea acestei obligații, în acest sens statuând și Curtea Constituțională prin decizia nr. 659/2011.
Indiferent de modalitatea de informare asupra criteriilor de evaluare pentru care optează angajatorul, este esențial ca obligația de informare să opereze anterior evaluării, astfel încât salariații să aibă o reprezentare asupra modului în care urmează să le fie evaluată (calitativ și cantitativ) activitatea lor profesională.
Or, documentația de la dosar confirmă împrejurarea că societatea recurentă nu și-a îndeplinit această obligație, câtă vreme aceasta nu a adus la cunoștința reclamantului intimat anterior efectuării evaluării noile criterii de evaluare.
În concret, procedura de evaluare a personalului de conducere a fost aprobată prin hotărârea Comitetului director al SRTv din_ care a fost comunicată Studioului Teritorial C. potrivit notei nr. 72019 din_, fără ca aceasta să fi fost adusă la cunoștința reclamantului anterior evaluării care s-a desfășurat la data de_ . După cum rezultă din extrasul de pe server(f. 342, 380 dosar fond), procedura de evaluare incluzând noile criterii de evaluare a fost
postată pe intranetul societății pârâte doar la data de_, reținerea instanței de fond în acest sens nefiind contestată de către recurentă.
Prin susținerile sale recurenta încearcă să acrediteze ideea că procedura de evaluare aprobată la data de_ nu are natura unei proceduri noi, respectiv că aceasta nu instituie "reguli noi de evaluare";, câtă vreme aceasta se fundamentează pe aceleași criterii de performanță care au stat și la baza evaluării reclamantului intimat efectuată anterior anului 2001, sens în care subliniază că au fost avute în vedere obiectivele din fișa postului corelate cu obiectivele din caietul de sarcini ale compartimentului coordonat și cu abilități de management specific.
Curtea nu poate valida raționamentul expus, în condițiile în care însăși recurenta este cea care subliniază prin memoriul de recurs depus la dosar că procedura de evaluare aprobată la data de_ este o procedură mai elaborată, care utilizează mai multe criterii de evaluare și mai complexe, decât cele utilizate la evaluările anterioare.
Astfel, din cuprinsul fișei de evaluare a reclamantului intimat(f. 13 dosar fond) rezultă că evaluarea acestuia s-a efectuat prin raportare la un număr de 50 de criterii, dintre care 17 generale, iar 33 specifice, în condițiile în care anterior numărul acestora se limita la 4 (f. 314-319 dosar fond).
Chiar dacă procedură de evaluare aprobată la data de_ cuprinde și criteriile în baza cărora s-a realizat anterior anului 2011 evaluarea reclamantului intimat, nu se poate reține că această procedură nu aduce elemente noi, câtă vreme instituie criterii noi de evaluare, fiind stabilite inclusiv două etape de evaluare - cantitativă și calitativă, care însă nu au fost instituite anterior.
Dincolo de aspectele evidențiate, Curtea constată că noile criterii de evaluare au stat la baza analizei activității profesionale anterioare a reclamantului intimat, respectiv pentru intervalul_ -_ (f. 326 dosar fond, întrebarea nr. 5 din interogatoriu), fiind, prin urmare, aplicate retroactiv.
În raport de aspectele evocate, se reține că decizia DRU 273/_ contestată în cauză (f. 11 dosar fond), calificată corect ca fiind o decizie de concediere pentru necorespundere profesională, este nelegală prin prisma prevederilor art. 78 din Codul muncii coroborate cu art. 61 lit. d și art. 17 al. 1, 3 lit. e din Codul muncii.
Nu se poate reține că prima instanță a dat mai mult decât s-a cerut în ceea ce privește despăgubirile acordate, astfel că nici prevederile art. 304 pct. 6 Cod de procedură civilă nu sunt incidente.
Este adevărat că prin cererea adresată instanței reclamantul intimat a solicitat acordarea de despăgubiri indexate și reactualizate, iar prima instanță le- a acordat indexate, majorate și reactualizate, însă nu se poate reține o încălcare a principiului disponibilității, câtă vreme prin prevederile art. 80 din Codul muncii legiuitorul reglementează regimul juridic al despăgubirilor salariale acordate salariatului în cazul concedierii nelegale stabilind că instanța, din oficiu, va obliga angajatorul la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul, indiferent dacă salariatul a formulat vreo solicitare în acest sens.
Această soluție este în deplină concordanță cu principiile ce guvernează răspunderea angajatorului și evaluarea judiciara a despăgubirilor, conform cărora acestea trebuie sa cuprindă pierderea efectiv suferita.
Ca atare, acordarea despăgubirilor în sensul arătat se impune fata de caracterul imperativ al normei care le reglementează, chiar daca salariatul nu le solicita în mod expres, astfel că nu se poate reține că instanța de fond a dat mai mult decât s-a cerut. În acest sens s-a pronunțat și Curtea Constituțională Decizia nr. 1267/2011.
Nu poate fi primită nici solicitarea recurentei cu privire la durata/data până la care să se facă plata despăgubirilor de către angajator, respectiv de la data emiterii Deciziei DRU 273/_ și până la data plății, și nu până la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii, câtă vreme această cerere a fost formulată pentru prima dată în recurs, recurenta neformulând apărări din această perspectivă prin întâmpinarea depusă la fondul cauzei.
În fine, nici criticile privitoare la daunele morale acordate nu sunt fondate. Îndreptățirea reclamantului intimat la acordarea daunelor morale derivă din prevederile art. 253 al. 1 din codul Muncii, în cauză fiind întrunite condițiile angajării răspunderii societății recurente, în calitate de angajator, argumentele reținute în acest sens de către prima instanță fiind însușite de către Curte.
Contrar alegațiilor recurentei, Curtea constată că din ansamblul raportului litigios, dovedit de către reclamantul intimat prin înscrisurile depuse la dosar, rezultă că în perioada de referință acesta a fost serios afectat în relațiile care ocrotesc demnitatea, onoarea și prestigiul, atât în cadrul raporturilor de serviciu, cât și în plan familial.
Nici împrejurarea că, ulterior concedierii pentru necorespundere profesională, reclamantul intimat a acceptat să ocupe un post de execuție - realizator la redacția Minorități TVR C., că salariul și condițiile de muncă în cazul acestui post de execuție nu sunt jignitoare sau ofensatoare, respectiv acesta a fost sancționat disciplinar prin decizia Președintelui Director General nr. J/75/_, nu se pot constitui în argumente de natură să conducă la o altă soluție, câtă vreme în urma concedierii pentru necorespundere profesională, s-au creat premisele unei incertitudini cu privire la probitatea profesională, astfel că prestigiul profesional al acestuia a avut de suferit.
Pentru toate considerentele expuse, constatând că nu este incident niciunul din motivele de recurs invocate, în conformitate cu art. 312 al. 1 Cod de procedură civilă, Curtea va respinge ca nefondat recursul societății pârâte.
Ca parte căzută în pretenții, în temeiul art. 274 Cod de procedură civilă, recurenta va fi obligată să plătească intimatului suma de 300 lei, cheltuieli de judecată în recurs, constând în onorariu avocațial, potrivit chitanței depuse la dosar (f. 25).
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta S. R. DE T. împotriva sentinței civile nr. 10.069 din_ a Tribunalului C., pronunțată în dosar nr._, pe care o menține.
Obligă pe numita recurentă să plătească intimatului B. S. suma de 300 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | GREFIER | ||
L. DS | D. | D. | G. C. M. |
Red.DG/dact.MS 2 ex./_
Jud.fond: R.M.V.
