Decizia civilă nr. 1754/2013. Cotestație decizie concediere
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția I Civilă
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1754/R/2013
Ședința publică din data de 9 aprilie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I. T.
JUDECĂTOR: D. | C. | G. |
JUDECĂTOR: G. | -L. | T. |
GREFIER: N. | N. |
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta P. M. C. împotriva sentinței civile nr. 6363 din 20 DECEMBRIE 2012 A Tribunalului Sălaj pronunțate în dosar nr._ privind și pe intimata pârâtă C. N. P.
R. SA B., având ca obiect contestație împotriva deciziei de concediere.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentanta reclamantei - avocat M. M. din cadrul Baroului Sălaj și reprezentanta intimatei - consilier juridic Băgăcean A. D. .
Procedura de citare este realizată.
Recursul este declarat și motivat în termen legal, a fost comunicat intimatei și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care reprezentantele părților depun la dosar delegațiile de reprezentare.
Se constată că la data de 4 aprilie 2013 intimata a transmis prin fax la dosar întâmpinare, fiindu-i comunicat un exemplar reprezentantei recurentei.
Reprezentanta reclamantei depune la dosar practică judiciară iar reprezentanta intimatei depune Hotărârea nr. 3 din data de 11 ianuarie 2012 a CN P. R. din care rezultă desființarea a 618 posturi, Hotărârea nr. 9 din 24 mai 2012 prin care s-a aprobat desființarea Sucursalei Regionale de P. Nord vest C., organigrama în vigoare la data de 29 mai 2012 și deciziile prin care a avut loc concursul la care a participat și reclamanta, ca și rezultatele acestui concurs.
Un exemplar al înscrisurilor arătate se comunică reprezentantei recurentei care arată că nu are cereri raportat la comunicarea acestora.
Reprezentanta intimatei răspunde instanței că postul ocupat de reclamantă aparținea de direcția regională de poștă - Sucursala regională Sălaj.
Reprezentanta recurentei arată că reclamanta nu era angajata regiunii și că intimata evită să răspundă în mod clar întrebării instanței dacă postul ocupat de aceasta a fost la nivel de sucursala sau la nivel județean.
Nefiind formulate cereri în probațiune, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta reclamantei susține recursul astfel cum a fost formulat în scris solicitând admiterea acestuia, modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii contestației formulate de reclamantă cu consecința anulării deciziei și reîncadrarea reclamantei în funcția echivalentă deținută anterior concedierii cu toate consecințele ce decurg din aceasta. În esență, arată că reclamanta a fost angajata intimatei din anul 1987, a terminat facultatea de drept, a participat la concurs și a obținut cea mai mare notă, iar desființarea postului nu a fost una reală și serioasă. Reprezentanta intimatei solicită respingerea recursului ca nefondat. Susține apărările formulate prin întâmpinarea depusă la dosar.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 6363 din 20 decembrie 2012 a Tribunalului Sălaj pronunțată în dosarul nr._
s-a respins ca nefondată contestația formulată de reclamanta P. M. C. în contradictoriu cu pârâta: C. N. "P. R. " SA privind anularea Deciziei nr.904/_, reintegrarea în funcție, plata de despăgubiri începând cu_ .
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că reclamanta a fost angajată cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată al pârâtei, în funcția de director în cadrul Oficiului Județean de P. Sălaj până la data de _
, când a fost concediată ca urmare a emiterii Deciziei nr.904/_, în temeiul art.65 și 66 din Legea nr.53/2003.
În cuprinsul acestei decizii s-a arătat faptul că măsura concedierii a fost dispusă din motive care nu țin de persoana reclamantei, ca urmare a desființării efective a postului ocupat, ca o consecință directă a modificării organigramei C.N.
P. R. prin Hotărârea Consiliului de Administrație a C.N. P. R. S.A. nr.31/_ .
Conform art.65 din Codul Muncii
"(1) Concedierea pentru motive care nu țin de persoana salariatului reprezintă încetarea contractului individual de muncă, determinată de desființarea locului de muncă ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive, fără legătură cu persoana acestuia.
(2) Desființarea locului de muncă trebuie să fie efectivă și să aibă o cauză reală și serioasă";.
Așadar prin reorganizarea unității în baza art. 65 din Codul Muncii, se înțelege modificarea structurii sale interne și orice măsură de ordin organizatoric vizând creșterea performanțelor în activitate singurul în măsură să decidă în acest sens fiind angajatorul. Interesul lui legitim pentru concediere este dictat de nevoia eficientizării activității, concedierea reprezentând singura soluție.
Condiția de legalitate impusă de lege este ca desființarea locului de muncă să fie efectivă și să aibă o cauză reală și serioasă.
Desființarea este efectivă, atunci când locul de muncă este suprimat din structura angajatorului, când nu se mai regăsește în organigrama acestuia ori, în Statul de funcții.
Este serioasă, când măsura luată de angajator nu disimulează realitatea, când acesta urmărește exclusiv îmbunătățirea activității și nu o concediere care ar fi determinată de persoana salariatului.
Analizând Hotărârea Consiliului de Administrație al C.N. P. R. SA, se observă că prin aceasta a fost aprobată organigrama noii structuri a C.N. P. R. SA, negociată cu Sindicatul Lucrătorilor P. li din România, potrivit art.18, al.2 din Actul Constitutiv și desființarea efectivă a posturilor care nu se mai regăsesc în noua structură organizatorică (f.91-106).
Din analiza coroborată a organigramelor C.N. P. R. SA anterioare concedierii reclamantei, cu cele în vigoare începând cu data de_ aprobate prin Hotărârea Consiliului de Administrație al C.N. P. R. SA ce a stat la baza emiterii deciziei contestate, s-a observat că postul ocupat de reclamantă a fost suprimat din structura pârâtei (113,100,101).
În aceste condiții, s-a observat că desființarea locului de muncă al reclamantei a avut în caracter efectiv.
Așa cum rezultă din Contul de profit și pierdere la data de_ (f.135 - 137), la închiderea anului fir 2011, C.N. P. R. SA a înregistrat o pierdere netă în valoare de 182.932.117 lei.
Desființarea locului de muncă al reclamantei este efectivă și are o cauză reală și serioasă, C.N. P. R. SA restructurându-și activitatea în vederea privatizării, conform H.G. nr. 1134/2008, privind aprobarea strategiei de restructurare a C.N. P. R. SA, în vederea declanșării procesului de privatizare a acesteia și având în vedere H.G. nr.761/2012 privind aprobarea strategiei de privatizare a C.N. P. R. SA.
Unul din obiectivele strategiei de restructurare, impus prin hotărârea de guvern, este reducerea bazei de costuri, aceasta presupunând inclusiv reducerea cheltuielilor salariale.
Așadar desființarea locului de muncă al reclamantei a fost determinată de cauze obiective, ca urmare a reorganizării companiei, aceasta presupunând desființarea unor locuri de muncă printre care și cel ocupat de reclamantă în cadrul reducerii unui nr. de 772 de posturi, astfel că decizia contestată este temeinică și legală.
Nu s-a putut reține de către instanță nici argumentul reclamantei că postul ei nu a fost desființat efectiv ci doar i s-a schimbat denumirea deoarece nu există o identitate de atribuții pentru cele două posturi (f.164-170).
De asemenea nici faptul că pârâta nu a oferit reclamantei cu ocazia concedierii un post vacant fără susținerea unui concurs nu poate duce la anularea deciziei de concediere și reîncadrarea pe postul deținut anterior deoarece prin Decizia nr.6/2011 a Î.C.C.J. s-a stabilit că "dispozițiile art.74 alin.(1) lit. d din Codul muncii nu se aplică în situația în care concedierea s-a dispus pentru motive ce nu țin de persoana salariatului, în temeiul art.65 din Codul Muncii"; și în consecință nu constituie un motiv de constatare a nulității deciziei de concediere.
În privința cererii pârâtei privind obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată instanța a reținut faptul că aceasta nu a depus la dosarul cauzei documente justificative ale unor cheltuieli efective și în consecință nu a acordat cheltuielile solicitate.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta P. M. C. solicitând
admiterea recursului și modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii contestației formulată împotriva deciziei de concediere nr.904/_ și în consecința anularea deciziei de reîncadrare a reclamantei în funcția echivalenta deținuta anterior concedierii, aceea de Șef oficiu județean de poșta Sălaj, obligarea pârâtei la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și la plata celorlalte drepturi de care ar fi beneficiat pe perioada cuprinsa între data concedierii și data reîncadrării efective, cu cheltuieli de judecata în ambele instanțe.
În motivarea recursului, recurenta a arătat că prin sentința civila nr.6363/20 decembrie 2012 a Tribunalului Sălaj s-a respins ca nefondata contestația formulata împotriva deciziei de concediere nr.904/_ .
Motivarea instanței cu privire la faptul că decizia de concediere a fost legală și temeinică nu este de natura sa convingă, respectiv reducerea unui număr de 772 posturi și lipsa identității totale între vechile și noile atribuții.
Contestatoarea a fost concediata în baza art.65, 66 din Codul Muncii din motive care nu țin de persoana sa, ca urmare a desființării efective a postului ocupat ca o consecința directa a modificării organigramei CN P. R. SA prin Hotărârea Consiliului de Administrație al CN P. R. nr.31/_ .
Potrivit dispozițiilor art.65 C. muncii, concedierea pentru motive care nu țin de persoana salariatului reprezintă încetarea contractului individual de muncă determinat de desființarea locului de muncă ocupat de salariat din motive fără legătură cu persoana acestuia. Desființarea locului de muncă trebuie să fie efectiva și să aibă o cauza reală și serioasa.
Prin Hotărârea Nr.31 din data de 30 mai 2012, Consiliul de Administrație al Companiei Naționale P. R. a aprobat noua structura organizatorica și desființarea efectivă a posturilor care nu se mai regăsesc în aceasta nouă structură.
Potrivit organigramelor OJ de P. în vigoare la data de 1 decembrie 2011 si
31 mai 2012 conducerea oficiului județean era inițial exercitata de directorul județean și directorul operațional județean pentru ca ulterior aceasta să fie încredințată sefului oficiului județean de poștă.
Instanța de fond trebuia să analizeze dacă prin reorganizare au fost desființate ambele posturi de conducere și în locul acestora s-a înființat un post nou cu atribuții de serviciu și competente calitativ diferite sau dacă s-a desființat numai postul ierarhic inferior (director operațional) sau numai postul ierarhic superior (director județean) primindu-se doar o noua denumire, aceea de Șef Oficiu Județean de P. ."
Din verificarea comparativa a fiselor de post pentru cele doua funcții reiese că reducerea postului deținut de contestator nu a fost efectiva și nici nu s-au produs dovezi în sensul că desființarea celor doua posturi (de director județean și director operațional județean) și crearea unuia nou-sef oficiu județean de poșta- cu noi condiții de ocupare a corespuns unei nevoi reale a societății intimate.
Desfacerea contractului de munca pentru reducere de personal având ca premisa indispensabila reorganizarea societății care trebuie să fie efectivă, trebuie să corespundă unei nevoi reale și să se facă după criterii obiective, unitatea fiind obligată să facă dovada că a luat măsura pe baza unor justificări aparente.
Totodată este necesar ca motivul care stă la baza desființării postului să aibă un corespondent în realitate și să constituie veritabilul motiv al concedierii, nedisimulând un alt temei cum ar fi acela al angajării unei persoane.
În speța, chiar daca s-a schimbat titulatura postului în noua structura organizatorica (funcția de director județean fiind înlocuita cu funcția de sef oficiu județean), atribuțiile și competentele au rămas în esența aceleași. Modificările efectuate în fișa postului nu sunt esențiale și nu justifică necesitatea creării unui post nou, cu noi condiții de ocupare. Ceea ce nu se mai regăsește în noua organigrama este funcția de director operațional care se află în subordinea directorului județean. în realitate însa au fost emise decizii de concediere pentru directorii județeni, fiind numiți interimari directorii operaționali, care ulterior au fost numiți în funcția de sef oficiu județean de posta.
Intimata pârâtă C. N. P. R. SA a formulat întâmpinare
prin care a solicitat respingerea recursului ca întemeiat și menținerea sentinței atacate ca fiind temeinică și legală.
Analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de recurs și a apărărilor formulate, Curtea reține următoarele:
În fapt, așa cum a reținut și instanța de fond, recurentul reclamant a fost angajat cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată al intimatei, în funcția de director în cadrul Oficiului Județean de P. Sălaj, până la data de _
, când a fost concediat ca urmare a emiterii Deciziei nr.904/_, în temeiul art.65 și 66 din Legea nr.53/2003.
Măsura concedierii a fost urmarea desființării efective a postului ocupat, ca o consecință directă a modificării organigramei C.N. P. R. prin Hotărârea Consiliului de Administrație a C.N. P. R. S.A. nr.31/_ .
Această din urmă hotărâre a fost luată de intimată în urma adoptării H.G. nr.1134/2008 privind aprobarea Strategiei de Restructurare a Companiei Naționale P. R. SA, în vederea declanșării procedurii de privatizare a acesteia, precum și a HG nr. 761/2012 privind aprobarea Strategiei de Privatizare a Companiei Naționale P. R. .
În cadrul aceluiași proces însă, așa cum relatează de altfel chiar intimata, o parte din posturi au fost efectiv desființate, iar altele - șase posturi de director județean, între care și cel ocupat de reclamantă, au fost transformate din Șef Oficiu Județean de P. în cel de director județean.
Ca atare, ceea ce este esențial în conturarea caracterului real al desființării postului, este a verifica în ce măsură atribuțiile vechiului post se regăsesc în postul reînființat, pentru a putea concluziona că cel din urmă are întradevăr o individualitate proprie, distinctă de cea a postului la care s-a renunțat, ori, dimpotrivă, postul vechi supraviețuiește în noua organigramă sub o nouă denumire. În această din urmă situație am avea de a face o desființare formală a postului, a cărui scop nu ar fi acela de a îmbunătăți performanțele societății, ci de a permite angajarea unor alte persoane care, în fapt, ar îndeplini atribuții identice sau sensibil egale cu cele ale persoanei concediate, fapt interzis de prevederile art. 65 din Codul muncii.
Pornind de la aceasta, Curtea constată că instanța de fond a făcut o analiză insuficientă a atribuțiilor ce reveneau fiecăruia dintre cele două funcții.
Această comparație trebuie făcută, din punctul de vedere al curții, pe mai multe planuri.
În primul rând, fapt evident, ambele funcții, atât cea de șef oficiu județean, cât și cea de director județean, sunt funcții de conducere.
În al doilea rând, așa cum rezultă din organigramele depuse, întinderea competenței acestora era identică și din punct de vedere teritorial - atribuțiile de conducere se exercitau la nivel de județ, asupra structurilor și personalului din subordine.
În final, și cu deosebire relevant, Curtea constată că analiza pe fond a atribuțiilor ce reveneau celor două posturi nu relevă diferențe semnificative care să evidențieze caracterul distinct al celui nou creat în raport cu cel desființat, pentru a contura în acest fel caracterul real al măsurii contestate în cauză.
Astfel, la filele 164 și următoarele din dosarul de fond există un script ce prezintă o analiză comparativă a fișei postului Șef Serviciu Județean P. versus fișa post Director Județean.
Analiza acestui înscris relevă, pe de-o parte, că o mare parte de atribuții sunt identice sau aproape identice, modul de formulare fiind însă diferit. Cu titlul de exemplu, atribuții apreciate de intimată ca fiind total diferite, relevă în fond același conținut. Astfel, chiar prima atribuție din fișa postului prevedea în cazul directorului județean "organizează, coordonează și urmărește realizarea activităților din structura subordonată în condiții de eficiență. În acest sens, aprobă documentele necesare desfășurării activității oficiului județean de P. ";, iar în cazul șefului de oficiu județean: ";organizează, coordonează și îndrumă activitatea operațională de la subunitățile poștale din subordine, în conformitate cu instrucțiunile/normele de lucru specifice și procesele tehnologice.";Or, indiferent de terminologie, acest atribut este în mod evident unul general, specific funcției de conducere, de a organiza, coordona și urmări/îndruma activitatea subordonaților. Nu există nici un fel de diferență de substanță între cele două atribuții. La fel, atribuția privind verificarea realizării obiectivelor de către unitățile subordonate apare în prima fișa ca fiind "urmărește realizarea indicatorilor de plan și/sau indicatorilor de performanță repartizați subunităților poștale subordonate și stabilește măsuri prin care să se asigure îndeplinirea acestora";, iar în cel de al doilea caz aceasta este configurată prin ";organizează și coordonează activitatea privitoare la culegerea, înregistrarea, evidența și raportarea datelor decadale și lunare privitoare la realizarea planurilor de venituri, prestații și indicatori de calitate din sectorul de activitate pe care îl conduce."; Este evident că substanța, fondul acestei atribuții este și el același,
indiferent dacă el este formulat mai succint sau mai detaliat, sau este privit mai nuanțat în noua formă.
Alte diferențieri ce apar între fișele celor două posturi ce circumscriu unor atribuții suplimentare în fișa postului Directorului Județean, însă aceste atribuții nu au amploarea și complexitatea necesară configurării unui post nou, ci, în cea mai mare parte, apar ca detalieri sau atribuții subsidiare unor atribuții existente și în fișa vechiului post. O parte din aceste noi atribuții sunt atribuții de control, or, acest tip de atribuții, chiar dacă nu sunt menționate explicit, sunt specifice funcțiilor de conducere și pot fi adăugate fișei postului fără a schimba esența acestuia. În acest tip de atribuții se încadrează, spre exemplu, și cele privind
organizarea și îndrumarea activității de depistare a contravențiilor sau verificarea timpilor de circulație pentru toate categoriile de prestații poștale sau organizarea și controlarea activității de control la subunitățile poștale din subordine, atribuții ce revin postului de Director Județean și nu erau explicit prevăzute în fișa șefului de oficiu județean. Alte atribuții nou introduse privesc, spre exemplu, organizarea și coordonarea activității de culegere a datelor de trafic, propunerea de noi forme de reclamă a serviciilor poștale sau asigurarea aprovizionării subunităților poștale cu combustibil pentru perioada de iarnă, atribuții care, fiind și ele inerente unui post de conducere la nivel județean, nu relevă crearea unui nou post, distinct de cel desființat.
Curtea subliniază că, deși este evident că au fost adăugate noi atribuții funcției de conducere, fapt ce a sporit responsabilitatea și autoritatea acesteia, acest element nu este prin sine însuși suficient pentru a conduce la concluzia că postul de șef oficiu județean nu se regăsește în noua organigramă a intimatei sub denumirea de director județean.
Curtea recunoaște pe deplin atributul angajatorilor, pretins de intimată, de a-și reorganiza activitatea cum apreciază de cuviință, din punct de vedere al oportunității, cu condiția de a nu se lua, sub acest pretext, măsuri care încalcă exigențele imperative pretinse de art. 65 alin.2 Codul muncii
Astfel, art. 40 alin.1 din Codul Muncii republicat, prevede că angajatorul are dreptul de a stabili atribuțiile corespunzătoare fiecărui salariat în condițiile legii. Ca atare, angajatorul poate modifica atribuțiile unui angajat, fie prin diminuarea, fie prin augmentarea lor, iar acest fapt, nu implică, prin el însuși, o transformare a unui post în altul, așa cum susține practic intimata pârâtă.
Astfel, atribuțiile unui salariat sunt variabile ca întindere, putând fi extinse sau restrânse în funcție de modul în care angajatorul înțelege să își desfășoare activitate. De altfel, tocmai pentru că legea permite abordarea flexibilă a atribuțiilor unui salariat, fără acordul acestuia, adăugarea unor noi atribuții celor existențe nu are semnificația creării unui post nou. Sigur, condiția esențială este ca adăugarea acestor atribuții să nu aibă amploarea, diversificarea sau complexitatea necesară pentru a configura practic transformarea vechiului post într-unul singur, cu alte cuvinte este esențial ca prin noile atribuții să nu se schimbe felul muncii, ci să se circumstanțieze doar modalitatea de exercitare a acesteia.
Or, în cauza de față, așa cum s-a arătat anterior, postul de director general cuprinde în cea mai mare parte atribuțiile postului de oficiu județean, identic formulate sau redefinite, căruia i s-au adăugat atribuții suplimentare sau subsidiare celor existente, în completarea funcției de conducere și nu în crearea unui post diferit de cel inițial, altfel decât sub aspect pur formal.
În consecință, curtea reține că în mod greșit instanța de fond a reținut caracterul real al desființării postului ocupat de recurentă. În realitate, această desființare a fost una pur formală, fictivă, postul regăsindu-se în noua organigramă sub denumirea de Director județean, decizia atacată fiind așadar emisă cu încălcarea dispozițiilor imperative ale art. 65 alin.2 Codul muncii, fapt
ce atrage nulitatea deciziei atacate, conform prevederilor art. 76 Codul muncii, reținându-se consecințele impuse de art.78 Codul muncii.
Ca atare, față de cele de mai sus, în temeiul art. 312 alin.1 și 3 raportat la art. 304 pct.9 și art. 304 ind.1 C.pr.civilă, Curtea va admite recursul declarat de reclamanta P. M. C. împotriva sentinței civile nr. 6363 din_ a Tribunalului Sălaj pronunțată în dosar nr._ pe care o modifică în tot în sensul dispozitivului prezentei decizii.
În temeiul art. 274 C.pr.civilă, reținând culpa procesuală a pârâtei, o va obliga pe aceasta la plata sumei de 3500 lei în favoarea reclamantei reprezentând onorariu avocat, cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Admite recursul declarat de reclamanta P. M. C. împotriva sentinței civile nr. 6363 din_ a Tribunalului Sălaj pronunțată în dosar nr._ pe care o modifică în tot în sensul că admite contestația formulată de reclamanta P.
M. C. în contradictoriu cu pârâta C. N. P. R. SA și în consecință:
Anulează decizia nr. 904 din_, emisă de pârâtă.
Dispune reîncadrarea reclamantei în funcția echivalentă celei deținute anterior concedierii, respectiv cea de șef oficiu județean de P. Sălaj.
Obligă pârâta la plata în favoarea reclamantei a unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și la plata celorlalte drepturi de care ar fi beneficiat pe perioada cuprinsă între data concedierii și data reintegrării efective.
Obligă pârâta la plata sumei de 3500 lei în favoarea reclamantei reprezentând cheltuieli de judecată.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 9 aprilie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | ||||
I. | T. | D. C. G. | G. | -L. | T. Transferată cu data de 01 mai 2013 |
la Curtea de A. Galați, semnează | |||||
președintele Curții de A. C. , |
V. M.
GREFIER
N. N.
Red.D.C.G./dact.V.R.
2ex./_
Jud.fond: P. R. a M. lena
