Decizia civilă nr. 2317/2013. Contestație decizie modificare unilaterală contract de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția I Civilă
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 2317/R/2013
Ședința publică din data de 14 mai 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: D. C. G. JUDECĂTOR: N. M. JUDECĂTOR: I. T. GREFIER: N. N.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul CIOCAN V. V. împotriva sentinței civile nr. 507/F din 6 februarie 2013 pronunțate de Tribunalul Bistrița Năsăud în dosar nr._ privind și pe intimatele pârâte S.
"C. C. "; SA B. și S. "C. C. "; SA - S. TFC C., având ca obiect contestație decizie modificare unilaterală contract de muncă.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentantul intimatelor - consilier juridic Berindean N., care depune la dosar delegația sa de reprezentare.
Procedura de citare este realizată.
Recursul este declarat și motivat în termen legal, a fost comunicat intimatelor și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că intimatele au formulat întâmpinare, înregistrată la dosar la data de 30 aprilie 2013, întâmpinare pe care reprezentantul acestora arată că înțelege să o susțină, neavând cereri de formulat.
Totodată se constată că recurentul a transmis prin fax în ședința publică de azi o cerere de judecată în lipsă.
Nefiind formulate cereri în probațiune, Curtea apreciază că prezenta cauză se află în stare de judecată, declară închise dezbaterile și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul intimatelor susține întâmpinarea solicitând respingerea recursului ca nefondat.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 507/F din 6 februarie 2013 pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud în dosarul nr._
s-a respins ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta S. N. de T. F. de
C. S.A. B. - S. de T. F. de C. C. .
s-a respins ca neîntemeiată acțiunea civilă formulată de reclamantul C.
V. V., împotriva pârâtelor S. N. de T. F. de C. "C. "; C.
S.A. B., S. N. de T. F. de C. S.A. B. - S. de T.
F. de C. C. .
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive că aceasta nu a fost întemeiată.
Conform art. 41 alin. 2 C. proc. civ. societățile fără personalitate juridică pot sta în judecată dacă au organe proprii de conducere.
Este fără îndoială că S. C. a societății mame are organe proprii de conducere. În același timp ea este entitatea în cadrul căreia reclamantul își desfășoară activitatea, așa cum rezultă din mențiunile cuprinse la lit. D "locul de muncă"; din actul adițional (f. 7), astfel că nu se poate reține cu deplin temei că nu ar justifica legitimare procesuală pasivă.
Pe fond
tribunalul a reținut faptul că reclamantul a fost angajatul pârâtei
S. N. de T. F. de C. "C. "; C. S.A. B.
, desfășurându-și activitatea în cadrul Sucursalei C. pe postul de revizor central până la data de_ când a fost trecut pe postul de inginer IV la Compartimentul Tehnic, Personal, Aprovizionare din cadrul stației Ilva Mică.
Întrucât prin încheierea penală din_ pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr._ față de reclamant s-a luat măsura obligării de a nu părăsi localitatea Ilva Mică începând cu data de_ și s-a instituit în sarcina sa obligația de a nu desfășura activitate de revizor central în cadrul societății pârâte, pe considerentul că împotriva sa se fac cercetări pentru comiterea anumitor fapte de corupție în virtutea funcției deținute, la data de_ directorul general al Societății Naționale de T. F. de C. "C. "; C. S.A. B. a emis decizia nr._ (f. 6) prin care s-a decis că se impune modificarea contractului individual de muncă prin trecerea reclamantului de pe postul de revizor central pe postul propus de inginer IV la Compartimentul Personal, Aprovizionare din cadrul stației Ilva Mică.
La data de_ între pârâta S. N. de T. F. de C. "C. "; C. S.A. B., în calitate de angajator și reclamant, în calitate de salariat s- a încheiat actul adițional la contractul individual de muncă prin care s-a prevăzut schimbarea locului de muncă și a funcției deținute, cu începere din _
, act adițional acceptat de reclamant prin semnătură (f. 7, 8).
În cauză reclamantul a contestat numai decizia nr. 11/47/_, decizie prin care i se propune reclamantului un alt post corespunzător pregătirii profesionale și totodată se prevede luarea consimțământului reclamantului (art. 3 alin. 1).
Nu s-a contestat actul adițional de modificare a contractului individual de muncă nr. A1/49/_, din cuprinsul căruia a rezultat că de comun acord părțile semnatare au stabilit modificarea locului muncii și a postului.
Așa cum corect a sesizat angajatorul, modificarea contractului individual de muncă ce constituie o operațiune juridică ce reprezintă consecința existenței unui contract încheiat între același părți se materializează printr-un act adițional
la contractul individual de muncă.
Așadar, modificarea contractului individual de muncă a reclamantului a operat în baza actului adițional nr. A1/49/_, care nu a fost contestat, astfel încât în lipsa unei contestații, se prezumă că acest act a fost expresia liberului consimțământ al reclamantului.
Modificarea contractului individual de muncă nu a intervenit în baza deciziei atacate, aceasta fiind doar un act prealabil, prin care luându-se act de cuprinsul încheierii penale din_, s-a concluzionat că se impune punerea acesteia în executare prin oferirea unui alt loc de muncă potrivit pregătirii profesionale a reclamantului.
Ca atare, o eventuală anulare a deciziei atacate nu ar putea avea efectul repunerii reclamantului în situația anterioară, atât timp cât actul adițional acceptat de reclamant sub semnătură este în ființă, nefiind atacat în termenul prevăzut de art. 211 lit. a din Legea nr. 62/2011, republicată, de 45 de zile de la luarea la cunoștință, adică de la data de_ .
Pe de altă parte, este fără îndoială că modificarea contractului individual de muncă poate avea loc numai prin acordul părților, o modificare unilaterală
putând opera în situațiile expres prevăzute de art. 42 alin. 1 și art. 48 din Codul muncii, republicat, pe o perioadă determinată ce trebuie menționată în cuprinsul actului modificator.
În cauză însă nu se poate reține că modificarea contractului individual de muncă s-a dispus unilateral, atât timp cât reclamantul și-a dat acordul în acest sens, nu numai prin încheierea actului adițional necontestat în prezentul cadru procesual, ci și prin înserarea mențiunii "de acord"; urmată de menționarea datei și aplicarea semnăturii în chiar cuprinsul deciziei atacate (f. 27).
Că semnătura aplicată în dreptul mențiunii "de acord"; este a reclamantului a rezultat fără îndoială din simpla comparare a acesteia cu semnătura aplicată de reclamant pe actul adițional neatacat, pe actul adițional anterior (f. 8, 26) și pe împuternicirea avocațială depusă la dosar (f. 4).
Întrucât emiterea deciziei a fost determinată de mențiunile din cuprinsul încheierii penale din_, decizia constată doar necesitatea modificării locului de muncă al reclamantului în executarea dispoziției date de instanța penală prin schimbarea postului și a locului muncii, prevede luarea consimțământului reclamantului. Aceasta nu constituie actul prin care s-a materializat în concret modificarea, ci doar actul premisă ce a stat la baza încheierii actului adițional la contractul individual de muncă din_ acceptat de reclamant prin semnătură și necontestat în termenul legal.
Prin urmare, nu poate fi reținută nelegalitatea sau netemeinicia acesteia, cu atât mai mult cu cât a fost acceptată de reclamant, așa cum s-a subliniat mai sus prin înscrierea mențiunii "de acord"; urmată de data acordului și semnătura sa.
În baza acestor considerente și făcând aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. 1 din Codul muncii, republicat, art. 41 alin. 2 C. proc. civ., tribunalul a respins ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta S.
N. de T. F. de C. S.A. B. - S. de T. F. de C.
C., iar pe fond a respins acțiunea formulată de reclamant ca nefiind întemeiată. Nu au fost solicitate cheltuieli de judecată de către pârâte.
În baza art. 55 alin. 2 din Legea nr. 304/2004, republicată, s-a solicitat votul consultativ al asistenților judiciari, care au exprimat aceeași opinie.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul C. V. V. , solicitând admiterea recursului în baza dispozițiilor art. 312 raportat la disp. art. 304 pct.9 Cod Procedură Civilă cu observarea disp. art. 304lCod Procedură Civilă și pe cale de consecință modificarea în tot a sentinței atacate, în sensul admiterii acțiunii introductive așa cum a fost formulată.
În motivarea recursului, recurentul a arătat că în fapt, prin sentința recurată s-a respins acțiunea motivat de împrejurarea că atât decizia contestată cât și actul adițional la contractul individual de muncă emis în baza ei au fost încheiate cu acordul recurentului, astfel încât fiind acceptate de aesta nu se mai poate invoca nelegalitatea și netemeinicia lor.
Consideră sentința nelegală și netemeinică prin prisma celor ce urmrază.
Așa cum a arătat prin acțiune a îndeplinit funcția de revizor central S.C. în cadrul S.N.T.C.F. C.F.R. C. S.A. S. C., până la data de_, când s-a emis decizia pe care o contestă prin prezenta plângere.
Prin această decizie s-a dispus modificarea elementelor contractului de muncă, în sensul trecerii din funcția de revizor central SC în cea de inginer IV la Compartimentul Personal, Aprovizionare din cadrul Stației Ilva Mică, cu salariul diminuat corespunzător acestei funcții.
Decizia a fost luată având în vedere cele dispuse prin încheierea de ședință pronunțată la_ de Tribunalul Brașov în dosarul penal nr. 11._ .
Potrivit acestei încheieri penale s-a luat față de recurent măsura obligării de a nu părăsi localitatea Ilva-Mică, instituind-se în sarcina recurentului obligația de a nu desfășura activitatea de revizor central în cadrul societății pârâte, pe considerentul că împotriva sa se fac cercetări penale.
Prin decizia contestată s-a luat măsura modificării contractului de muncă raportat la încheierea penală amintită, vizându-se atât funcția cât (mai ales) și salariul.
A considerat decizia nelegală întrucât ea a fost încheiată cu încălcarea dispozițiilor legale.
Astfel, potrivit disp. art. 41 (1) Codul Muncii "Contractul individual de muncă poate fi modificat numai prin acordul părților și doar cu titlu de excepție se admite o modificare unilaterală a contractului de muncă (art. 41 (2) Codul Muncii) în cazurile și în condițiile prevăzute de codul Muncii. Aceste situații sunt cele prevăzute de dispozițiile art. 42 Codul Muncii, respectiv delegarea și detașarea, ale art. 48 Codul Muncii, care amintește de situații excepționale, în care se poate modifica unilateral contractul individual de muncă și anume: forță majoră, cu titlu de sancțiune disciplinară, sau ca măsură de protecție salarială.
Oricum, toate aceste cazuri presupun o modificare temporară a contractului de muncă și nu definitivă, astfel încât consideră măsura luată de angajator nelegală.
Situația avută în vedere la emiterea deciziei contestată în ceea ce îl privește și vis-a-vis de care a fost de acord cu decizia contestată s-a modificat ulterior.
Prin încheierea penală din_ s-a admis contestația și s-a dispus înlocuirea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu Ilva-Mică cu măsura obligării de a nu părăsi țara. Cu alte cuvinte de la pronunțarea acestei încheieri recurentul poate ocupa o funcție și în altă localitate decât Ilva-Mică unde să i se regăsească cel puțin salariul avut la data emiterii deciziei contestate. Această măsură s-a aplicat la mai mulți salariați care s-au aflat în aceeași situație cu recurentul și față de care s-a luat decizia de a ocupa posturi unde să poată fi plătiți cu salariul avut anterior emiterii deciziilor luate în urma
încheierilor penale din_ .
Actul adițional la contractul individual de muncă se poate schimba ori de câte ori se dă o altă decizie care să modifice elementele contractului de muncă, astfel încât nu subzistă argumentul că trebuie atacat obligatoriu și actul adițional, el materializează o decizie și aceasta trebuie contestată.
De altfel, doar în cuprinsul deciziei se indică faptul că partea nemulțumită poate face contestație în termen de 30 de zile de la comunicare.
În măsura în care decizia este schimbată, în baza actului modificator se schimbă și actul adițional în care a fost consemnată decizia.
Consideră că în cazul recurentului față de situația nouă intervenită prin încheierea penală din_ i se poate oferi un post care să respecte salariul avut anterior emiterii deciziei contestate.
Menținerea deciziei contestate este păgubitoare pentru recurent în condițiile în care salariul i-a fost diminuat consecințele pentru familie fiind substanțiale, iar dosarul penal în care să se constate nevinovăția poate dura ani de zile.
Faptul că cererile recurentului nu sunt lipsite de temei este dovedit și de împrejurarea că celorlalți colegi ai săi implicați în dosarul penal li s-au încheiat alte acte adiționale prin care au fost puși pe funcție, la care li s-au dat salarii apropiate de cele avute înainte de încheierea penală din_ .
Față de cele mai sus arătate și având în vedere și noua încheiere penală din_ solicită admiterea recursului și modificarea în tot a sentinței atacată, în sensul admiterii acțiunii și implicit a modificării deciziei atacate.
Pârâta S. "C. C. "; SA B. a formulat întâmpinare prin care a solicitat
respingerea recursului și menținerea sentinței atacate ca fiind temeinică și legală.
Analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de recurs și a apărărilor formulate, Curtea reține următoarele:
În mod corect a reținut instanța de fond netemeinicia susținerilor reclamantului.
Astfel, deși recurentul critica sentința prin prisma faptului că decizia atacată ar încălca imperativele conținute de art 41 Codul muncii, Curtea constată că atare susținere nu poate fi reținută, nici prin prisma probatoriului administrat, nici prin prisma prevederilor legale aplicabile.
În primul rând, Curtea notează că disp. art. 41 (1) Codul Muncii prevăd regula potrivit căreia contractul individual de muncă poate fi modificat numai prin acordul părților. Or, in ciuda susținerilor recurentului, în cauză modificarea contractului individual de muncă s-a făcut prin acordu l părților
, prin act adițional însușit prin semnătură de ambele părți. Așa cum în mod judicios reține și instanța de fond, prin decizia atacată s-a propus doar, de către angajatorul intimat în cauză, un alt loc de muncă recurentului. Acordul de voință al părților asupra acestui aspect a intervenit ulterior și s-a materializat prin actul adițional la contractul de muncă. Ca atare prin acest din urmă act s-a modificat contractul de muncă al recurentului, iar aceasta modificare nu s-a făcut nicidecum unilateral, ci, așa cum s-a subliniat deja, prin acordul ambelor părți, cu respectarea așadar a exigențelor impuse de art.41 codul muncii, precitat.
Curtea notează că recurentul nu a invocat nici un motiv de nulitate a acestui act adițional, nu a susținut și nu a probat în vreun fel că acesta ar fi rezultatul unui consimțământ viciat. Recurentul nu neaga că și-ar fi dat acordul în deplină libertate și cunoștință de cauză la modificarea contractului individual de muncă, ci susține practic că, în urma modificării circumstanțelor care au determinat acordul său, se impune subsecvent și modificarea actului încheiat în aceste condiții.
Acest raționament nu poate fi însă reținut în cauza de față. Curtea subliniază că motivul determinant al încheierii inițiale a actului adițional a fost interdicția recurentului, stabilită prin hotărâre judecătorească ca măsură preventivă, de a ocupa o funcție de natura căreia s-a folosit la comiterea faptei penale ce îi este imputata, precum și a interdicției de a părăsi localitatea. Or, chiar dacă interdicția de a părăsi localitatea a fost înlocuită cu cea de a nu părăsi țara, acest aspect nu are ca efect obligarea angajatului de repune recurentul pe un post similar cu cel deținut anterior (inclusiv sub aspectul salarizării) aceasta cu atât mai mult cu cât prima interdicție -cea privitoare la ocuparea unei funcții de natura identica - a fost menținută.
Nici un text legal nu impune însă angajatorului o astfel de obligație, situație de altfel firească în condițiile în care, în situația imputării unei fapte penale angajatului, legea protejează interesele angajatorului. Acesta este spiritul prevederilor art. 52 codul muncii, care permit angajatorului să formuleze plângere penală împotriva angajaților pentru faptele penale incompatibile cu funcția deținută și să suspende ulterior contractul de muncă al acestora.
Or, raționamentul se impune cu atât mai mult cu cât, în cauza de față, recurentul se află în situația în care imposibilitatea sa temporară de a-și ocupa funcția inițială nu este rezultat al voinței angajatului, ci efect al unei hotărâri judecătorești.
Faptul că ambele părți au convenit asupra unei soluții de compromis este rezultatul voinței acestora, iar efectele acestuia se impun ca atare ambelor părți, fără ca însă recurentul să poată pretinde ocuparea unui anumit post cu o salarizare similară celei deținute anterior.
Nici afirmația recurentului potrivit căreia colegi aflați în situații similare cu a sa au avut parte de tratamente mai favorabile nu poate fi reținută în cauză. Curtea notează că recurentul s-a mulțumit să facă o afirmație generică, fără a indica în concret persoanele aflate în situații comparabile, pentru a se putea verifica eventuala situație de discriminare.
În concluzie, față de cele de mai sus, se reține că motivele de recurs invocate sunt nefondate, motiv pentru care, în temeiul art.3312 alin.1 și 3 C.pr.civilă, va fi respins ca nefondat recursul declarat de reclamantul C. V.
V. împotriva sentinței civile nr. 507/F din_ a Tribunalului B. Năsăud pronunțată în dosar nr._ pe care o va menține.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul C. V. V. împotriva sentinței civile nr. 507/F din_ a Tribunalului B. Năsăud pronunțată în dosar nr._ pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 14 mai 2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
D. C. G. N. M. I. T.
GREFIER
N. N.
Red.D.C.G./dact.V.R.
2ex./_
Jud.fond:G. C. F.
