Decizia civilă nr. 266/2013. Drepturi salariale ale personalului din justitie
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția I Civilă
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 266/R/2013
Ședința publică din data de 29 ianuarie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: G. -L. T. JUDECĂTOR: I. T.
JUDECĂTOR: D. C. G. GREFIER: N. N.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul B. V. împotriva sentinței civile nr. 7282 din 25 iunie 2012 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr._, respectiv recursurile declarate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI și CURTEA DE APEL CLUJ împotriva sentinței civile nr. 10953 din 22 octombrie 2012 pronunțată de Tribunalul Cluj în același dosar, privind și pe intimații pârâți TRIBUNALUL CLUJ și M. E. ȘI F., având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este îndeplinită legal.
Recursurile sunt declarate și motivate în termen legal, au fost comunicate reciproc și sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei după care C. apreciază că prezenta cauză se află în stare de judecată și, având în vedere și solicitarea părților de judecată în lipsă, o reține în pronunțare în baza actelor aflate la dosar.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 7282 din 25 iunie 2012 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr._
, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE.
A fost admisă excepția prescrierii dreptului material la acțiune invocată de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI și CURTEA DE APEL CLUJ.
A fost respinsă acțiunea formulată de către reclamantul B. V. în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL CLUJ, TRIBUNALUL CLUJ și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, ca urmare a
admiterii excepțiilor.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de către pârâtul Ministerul Finanțelor Publice a fost admisă întrucât, acest minister nu are raporturi juridice cu reclamantul .
Excepția prescripției extinctive a dreptului material la acțiune invocată de cei doi pârâți a fost admisă cu consecința respingerii cererii reclamantului împotriva pârâților M. J., CURTEA DE APEL CLUJ, TRIBUNALUL CLUJ, deoarece potrivit prevederilor art. 268 alin.1 lit. c din Codul Muncii, republicat cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul B. V. solicitând
modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată inițial.
În motivarea recursului, recurentul a arătat că, în fapt, a solicitat următoarele: să calculeze și să plătească drepturile reprezentând sporul de confidențialitate de până la 15%, începând cu_ și până în_ când acest spor a fost inclus în salariu prin Legea unică de salarizare 330/2009; să se plătească drepturile de mai-sus, actualizate cu indicele de inflație, ca urmare a devalorizării monedei naționale, începând cu data nașterii drepturilor și până la data executării hotărârii judecătorești (plata efectivă); să se efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă; să fie obligat M. E. și F. să aloce fondurile necesare plății sumelor neîncasate.
În urma analizei întâmpinărilor depuse la dosar de către M. Justiție filele 23-28 și a întimpinării depuse de C. de A. C. fila 30 solicită să se constate că excepția preschimbării extinctive a dreptului la acțiune a fost invocat de ambele pârâte pentru perioada anterioară datei de_ adică perioada _
-_ . Prin admiterea de către instanța de fond a acestor excepții ar fi trebuit în mod normal să se excludă doar perioada mai sus precizată însă instanța de fond a respins toată acțiunea fără să mai precizeze nimic de perioada_ -_ perioadă pentru care chiar dacă se admit excepțiile dreptul solicitat în acțiune este valid și recunoscut.
În ce privește excepția preschimbării extinctive a dreptului la acțiune solicitat de pârâte prin întimpinări face următoarele precizări:
Este adevărat că conform art. 1 din Decretul nr. 167/1958, privind excepția extinctivă, că "Dreptul la acțiune se stinge prin prescripție dacă nu a fost introdus în termenul legal de 3 ani".
Tot însă conform art. 16 lit. b și art. 17 alin. 3 din Decretul nr. 167/1958, privind excepția extinctivă se constată că prescripția se întrerupe în cazul și pe perioada unei judecăți, motiv pentru care recurentul solicită instanței de recurs să constate că pe perioada_ -_ a avut pe rol dosar privind același spor în dosarele_ transformat apoi în_ și având chiar și aceeași pârâți
C. de A. C. și Ministerul Justiției.
Consideră astfel că, prin întreruperea care se aplică pentru perioada sus menționată, este în termenul legal de care poate beneficia pentru perioada solicitată în acțiune, adică începând cu data de_ .
Având în vedere cele menționate mai sus se constată clar că în mod eronat instanța de fond a admis excepția preschimbării extinctive a dreptului la acțiune formulată de către pârâtele Ministerul Justiției și al Curții de A. C. pe perioada_ -_ și tot în mod eronat a admis excepția și pe perioada din_ -_ .
Ca urmare a celor declarate mai sus, solicită modificarea hotărârii nr. 7282/2012, din_, pronunțată de Tribunalul Cluj, Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal în dosar numărul_ în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată inițial.
Prin sentința civilă nr. 10953 din_ pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr._
, s-a admis cererea de completare a dispozitivului sentinței civile nr. 7282/2012 formulată de către reclamantul B. V., în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL CLUJ și TRIBUNALUL CLUJ.
A fost completat dispozitivul sentinței civile nr. 7282/2012, obligării pârâtelor să calculeze și să plătească reclamantului drepturile reprezentând sporul de confidențialitate actualizat cu indicele de inflație la data plății pentru perioada_ -_ .
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că prin cererea înregistrată la data de_ reclamantul B. V. a solicitat în contradictoriu cu pârâții M.
J., CURTEA DE APEL CLUJ, TRIBUNALUL CLUJ completarea dispozitivului sentinței civile nr.7282/2011, în sensul admiterii excepției prescrierii dreptului material la acțiune invocat de către pârâte până la data de_ și al admiterii acțiunii pe perioada următoare acestei date.
Prin sentința civilă nr.7282/_ instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice,a admis excepția prescrierii dreptului material la acțiune invocată de către pârâții M. Justiție și C. de A. C. și a respins cererea reclamantului ca urmare a admiterii acestor excepții.
Prin cererea de chemare în judecată reclamantul a solicitat calcularea și plata drepturilor reprezentând sporuri de confidențialitate de până la 15% pe perioada_ - _
Pentru perioada_ -_ dreptul material la acțiune este prescris, iar reclamantul are dreptul la sporul de 15 % solicitat pentru perioada 17.01. -_ .
Potrivit prevederilor art.281 indice 2, dacă prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra capătului de cerere principal se poate cere completarea hotărârii în același termen în care se poate declara după caz apel sau recurs împotriva acelei hotărâri.
Cererea reclamantului a fost întemeiată și a fost admisă cu consecința completării dispozitivului sentinței civile nr.7282/2012 în sensul obligării pârâtelor Ministerul Justiției, C. de A. Clu și Tribunalul Cluj să calculeze și să plătească drepturile reprezentând sporul de confidențialitate actualizat cu indicele de inflație la data plății pentru perioada_ -_ .
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții CURTEA DE APEL CLUJ și MINISTERUL JUSTIȚIEI.
Pârâtul C. de A. C. a solicitat în temeiul art. 304 pct. 7 si 9, 3041și 312 C. pr. civ. admiterea recursului, modificarea hotărârii și respingerea cererii de completare a dispozitivului.
În motivarea recursului, recurentul a arătat că sentința nr. 10953/_ a
T. ui C. nu cuprinde motivele pe care se sprijină. Astfel, fraza "Cererea reclamantului este întemeiată și urmează să fie admisă cu consecința completării dispozitivului sentinței civile nr. 7282/2012 ... " nu constituie o motivare a admiterii pretențiilor reclamantului.
De asemenea, cererea de completare a dispozitivului trebuia respinsă având în vedere faptul că în cazul de față instanța s-a pronunțat cu privire la acțiunea formulata de reclamant, respingând-o ca urmare a admiterii excepției prescripției dreptului la acțiune, prin sentința civilă nr. 7282 /_ .
În aceste condiții, reclamantul putea formula recurs, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 2812C. pr.civ. pentru admiterea cererii de completare a dispozitivului.
Pentru aceste motive, solicită admiterea recursului, modificarea sentinței civile nr. 10953/_ a T. ui C. și respingerea cererii de completare a dispozitivului sentinței civile nr. 7282/_ a aceleași instanțe.
Pârâtul Ministerul Justiției
a solicitat în temeiul art. 304 pct. 4 și 9 coroborat cu art. 312 din Codul de procedură civilă, solicită admiterea recursului,casarea sentinței civile pronunțată de Tribunalul Cluj, iar pe fond să respingeți cererea de chemare în judecată ca nefondată.
În motivarea recursului, recurentul a arătat că în fapt, prin cererea de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu Ministerul Justiției ș.a., reclamantul, în calitate de personal auxiliar de specialitate a solicitat sporului de
confidențialitate de 15% începând cu data de_ și până la_, sume actualizate cu indicele de inflație.
Prin sentința civilă nr. 7282/_, instanța a respins ca prescrisă acțiunea reclamantului. Ulterior, reclamantul a formulat cerere de completare dispozitiv, iar prin sentința civilă nr. 10953 din data de_ Tribunalul Cluj a admis cererea de completare dispozitiv formulată și a dispus completarea dispozitivului în sensul obligării pârâtelor la calculul și plata către reclamant a drepturilor bănești reprezentând sporul de confidențialitate pentru perioada _
-_, sume actualizate cu rata inflației la data plății.
Un prim motiv de recurs incident în cauză este cel prevăzut de art. 304 pct.4 din Codul de procedură civilă, conform căruia se poate cere casarea unei hotărâri în situația în care instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești.
Fată de obiectul acțiunii, instanța de fond ar fi trebuit să constate că, asemenea altor categorii profesionale, personalul auxiliar de specialitate este salarizat în temeiul unei legi speciale, care stabilește în mod exhaustiv drepturile salariale și alte drepturi de care acestea beneficiază, neputând beneficia de alte drepturi decât dacă sunt prevăzute expres în favoarea lor, astfel cum nici alte categorii profesionale nu pot beneficia de drepturile prevăzute de legea specială pentru salarizarea personalului auxiliar de specialitate.
Prin urmare instituirea acestor drepturi în beneficul unei categorii profesionale salarizate de la bugetul de stat și neprevederea, ori prevederea în alt cuantum, în beneficiul altei categorii profesionale reprezintă o problemă de legiferare; este vorba despre opțiunea legiuitorului, întrucât numai el are dreptul să reglementeze criteriile de determinare a cuantumului indemnizațiilor sau al salariilor personalului retribuit de la bugetul de stat, precum și a sporurilor sau adaosurilor la indemnizațiile și salariile de bază și drept urmare, doar legiuitorul este cel care poate aprecia și stabili dacă și ce creșteri se acordă anumitor categorii de salariați.
Or, în cazul de față, obligarea M. ui J. și a celorlalți pârâți la plata unor sume prezentând un spor de confidențialitate de 15% constituie o adăugare la textul de lege, o încălcare a atribuțiilor conferite puterii judecătorești.
Învederează că prin acțiunile în justiție pot fi valorificate drepturi recunoscute și ocrotite de lege. Câtă vreme drepturile solicitate de intimata- reclamantă nu erau prevăzute de legislația în vigoare pentru perioada în care solicită acordarea drepturilor, ținând cont și de principiul separației puterilor în stat, apreciem că o astfel de cerere nu putea fi soluționată de către instanța de fond care, prin acordarea unor drepturi neprevăzute de lege, a depășit limitele puterii judecătorești și a legiferat acordarea unui drept salarial neprevăzut în legislația specifică categoriei profesionale a personalului auxiliar de specialitate.
Menționează că pronunțarea unei hotărâri prin care să se acorde drepturi salariale peste cele prevăzute expres de legea fost considerată de C. constituțională ca depășire a puterii judecătorești.
Astfel, deși Î. Curte s-a pronunțat prin Decizia 46/_ în sensul că magistrații și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate în cuantum de 15%.
Recurentul a mai învederat că, în ședința din data de 27 mai 2009 Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra cererii de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de o parte, și Parlamentul României și Guvernul României, pe de altă parte, cerere formulată de Președintele României în temeiul art.146 lit. e) din Constituție.
Sesizarea Curții Constituționale în vederea soluționării conflictului de natură constituțională, potrivit art. 34 și următoarele din Legea 47/1992, a avut
la bază soluțiile pronunțate de ÎCCJ în Deciziile XXXVI/2007 și XXI/2008, Curtea Constituțională efectuând practic un "control de constituționalitate" asupra conduitei Înaltei Curți și autorității judecătorești în general, prin prisma atribuțiilor constituționale stabilite pentru acestea de legea fundamentală.
Având în vedere cele arătate mai sus solicită instanței de recurs să constate că după pronunțarea si intrarea în vigoare a Deciziei Curții Constituționale prin care se constata o ingerința nepermisa a puterii judecătorești în sfera prerogativelor puterii legislative si executive, Decizia 46/_ a I., nu poate constitui temei pentru admiterea acțiunii.
Un alt motiv de recurs care trebuie reținut în cauză este cel prevăzut la punctul 9 al art. 304 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia hotărârea este lipsită de temei legal.
Așa cum a arătat și în primă instanță, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor reprezintă o categorie aparte de salariați ai sistemului bugetar cu un statut specific reglementat de Legea 567/2004, cu drepturi si îndatoriri specifice si cu drepturi salariale stabilite prin lege specială (art. 3 din Legea menționată dispune că Salarizarea personalului auxiliar de specialitate, a funcționarilor publici și a personalului contractual din cadrul instanțelor judecătorești, parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul M. ui J., Institutului Național al Magistraturii și Școlii Naționale de Grefieri se stabilește prin lege specială.), respectiv OG 8/2007.
Categoriile de personal salarizate de la bugetul de stat care beneficiază de spor de confidențialitate sunt expres prevăzute de lege. De principiu, aceștia sunt salariați care gestionează informații clasificate, definite de Legea nr. 182/2002 ca fiind "informațiile, datele, documentele de interes pentru securitatea națională, care, datorită niveluri/or de importanță consecințelor care s-ar produce ca urmare a dezvăluirii sau diseminării neautorizate, trebuie să fie protejate".
Învederează instanței că, anterior intrării în vigoare a legii salarizării unitare, nu exista nici un act normativ în vigoare care să prevadă ori să garanteze dreptul la sporul de confidențialitate pentru personalul din sistemul justiției. Începând cu 12 noiembrie 2009, așa cum am arătat, a intrat în vigoare legea salarizării unitare care reglementează acordarea sporului de confidențialitate, stabilind modul de calcul al acestuia.
Față de argumentele prezentate, în temeiul art. 304 pct. 4 și 9 coroborat cu art. 312 din Codul de procedură civilă, solicită admiterea recursului,casarea sentinței civile pronunțată de Tribunalul Cluj, iar pe fond să respingeți cererea de chemare în judecată ca nefondată.
În drept, își întemeiază cererea de recurs pe dispozițiile art. 299, 304 pct. 9 și 4 și art. 312 "din Codul de procedură civilă.
Analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererile de recurs, C. reține următoarele:
Cu privire la recursurile declarate de pârâții CURTEA DE APEL CLUJ și MINISTERUL JUSTIȚIEI împotriva sentinței civile nr. 10953 din_
, C. reține că prin această sentință s-a dispus completarea dispozitivului unei hotărâri poate fi dispusă doar în cazuri limitativ de art. 281 ind.2 C.pr.civilă și anume atunci când prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu sau asupra unei cereri incidente.
Or, în cauza de față, C. constată că nu ne aflăm în ipoteza mai sus amintită, în condițiile în care, din dispozitivului sentinței civile nr. nr. 7282 din_ a T. ui C. rezultă în mod neechivoc că instanța de fond a respins în întregime acțiunea formulată de reclamant, ca urmare a admiterii excepțiilor, fără a se putea reține că aceasta a omis să se pronunțe cu privire la perioada indicată în completarea dispozitivului.
Procedura completării dispozitivului permite instanței care a dat hotărârea să dispună cu privire la cereri rămase nesoluționate, însă nici într-un caz nu conferă acesteia dreptul ca, pe o cale ocolită, să își cenzureze propriile hotărâri și să le modifice, transformându-se astfel într-o instanță de control a propriilor hotărâri.
În consecință, față de cele de mai sus, în temeiul art. 312 alin.1 și 3 C.pr.civilă, raportat la art. 204 ind.9 C.pr.civilă, C. va admite recursurile declarate de pârâții CURTEA DE APEL CLUJ și MINISTERUL JUSTIȚIEI împotriva sentinței civile nr. 10953 din_ pronunțate în același dosar, pe care o va modifica în tot, în sensul că va respinge cererea de completare a dispozitivului sentinței civile nr. 7282/_ .
Cu privire la recursul formulat de reclamantul B. V. împotriva sentinței civile nr. 7282 din_ a T. ui C.,
C. reține că acesta cuprinde critici privind modul de soluționare a excepției prescripției dreptului la acțiune, urmarea căruia acțiunea sa a fost respinsă.
Față de acesta, C. constată, întradevăr, termenul de prescripție aplicabil în cauză este cel general de trei ani. Or, raportat la acesta, față de data
introducerii cererii de chemare în judecată - 17 ianuarie 2012 - apar ca prescrise doar drepturile aferente perioadei anterioare datei de_, criticile recurentului reclamant sub acest aspect apărând așadar ca fondate.
În ceea ce privește incidența unui motiv de întrerupere a termenului de prescripție, C. reține însă că nu sunt îndeplinite în speță condițiile impuse de art.16 lit.b și art.17 alin.3 din decretul 167/1958, invocat de recurent.
Astfel, prin sentința civilă nr. 255/F/2007, pronunțată la data de 27 mai 2009 de T. Bistița Năsăud, a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul
B. V. - recurent reclamant și în prezenta cauză - fiind obligați pârâții Ministerul Justiției și Tribunalul Bistrița Năsăud la plata sporului de confidențialitate în procent de 15% lunar, pentru perioada_ -_ .
Ca atare, obiectul prezentei cauze vizează o perioadă distinctă a pretențiilor reclamantului, și anume începând cu data de_, astfel încât nu se poate reține că acțiunea finalizată prin sentința mai sus invocată ar fi avut ca efect întreruperea prescripției în prezenta cauză, atât obiectul acesteia - chiar dacă
vizează pretenții de aceiași natură - cât și unul din pârâți - Tribunalul Cluj, fiind diferiți.
Față de aceste considerente, C. reține că în mod corect T. a admis excepția precripției dreptului la acțiune pentru perioada_ -_, sentința urmând a fi menținută sub acest aspect.
În temeiul art. 312 alin.5 raportat la art. 304 ind.9 C.pr.civilă, față de necercetare fondului pentru perioade ulterioară datei de_, C. va admite recursul declarat de reclamantul B. V. împotriva sentinței civile nr. 7282 din_ a T. ui C. pronunțată în dosar nr._, pe care o va casa în parte și în consecință va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, în ceea ce privește pretențiile aferente perioadei_ -_ .
Vor fi menținute restul dispozițiilor sentinței care nu contravin prezentei decizii.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Admite recursul declarat de reclamantul B. V. împotriva sentinței civile nr. 7282 din_ a T. ui C. pronunțată în dosar nr._, pe care
o casează în parte și în consecință trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, în ceea ce privește pretențiile aferente perioadei_ -_ .
Menține restul dispozițiilor sentinței care nu contravin prezentei decizii. Admite recursurile declarate de pârâții CURTEA DE APEL CLUJ și
MINISTERUL JUSTIȚIEI împotriva sentinței civile nr. 10953 din_ pronunțate în același dosar, pe care o modifică în tot, în sensul că respinge cererea de completare a dispozitivului sentinței civile nr. 7282/_ .
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 29 ianuarie 2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
D. C. G. G. -L. T. I. T.
GREFIER
N. N.
Red.D.C.G./dact.V.R.
2ex./_ Jud.fond: P. U.
P. U.
