Sentința civilă nr. 9496/2013. Contestație decizie sancționare salariat
| Comentarii |
|
Cod operator de date cu caracter personal 3184
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Sentința Civilă Nr. 9496/2013
Ședința publică de la 03 Iunie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE B. G. Z.
Asistent judiciar B. -A. C. Asistent judiciar A. Ș. Grefier C. -A. B.
Pe rol se află judecarea cauzei Litigii de muncă privind pe reclamanta A. R. L. și pe pârâta C. N. DE C. F. C. SA PRIN S. "C. R. DE E., I. SI R. CF"C., având ca obiect contestație decizie de sancționare.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care se constată că la data de 30 mai 2013 se depun de către reclamantă, la dosarul cauzei, prin registratura instanței, concluzii scrise.
La data de 29 mai 2013 se depun de către pârâtă, la dosarul cauzei, prin registratura instanței, concluzii scrise.
Mersul dezbaterilor au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 27 mai 2013, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța pentru a se depune concluzii scrise, a amânat pronunțarea în cauză pentru data de azi.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de_ reclamanta A. R. L. a chemat-o în judecată pe pârâta C. N. DE CĂI F. C. SA și a formulat contestație împotriva deciziei de sancționare nr. 41/B/_ emisă în data de_ solicitând anularea acesteia, restituirea sumelor de bani reținute din salariu și din indemnizația de conducere, precum și cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat în esență următoarele: în speță decizia de sancționare s-a emis fără efectuarea cercetării prealabile, întrucât ea a fost chemată pentru a da o notă de relații, cu o zi înainte de stabilirea deficiențelor și de deschiderea dosarului de control și fără să i se aducă la cunoștință faptul că în privința ei se desfășura o cercetare disciplinară; decizia de sancționare nu specifică abaterile disciplinare concrete pentru care a fost sancționată specificându-se doar în general că nu și-a îndeplinit obligațiile și sarcinile de serviciu descrise în fișa postului, respectiv facturarea și înregistrarea cu întârziere a prestațiilor din cadrul Diviziei Trafic provenite din staționarea și manevra pe liniile infrastructurii feroviare fără a se specifica însă despre ce facturări este vorba; singura abatere concretă menționată se referă la factura nr. 1211/_, care a fost însă retrasă din circuitul contabil și ulterior anulată; de asemenea, decizia atacată arată cu titlu general că reclamanta nu cunoaște prevederile OMFP nr. 3512/2008 și ale OMFP nr. 3055/2009; greșelile minore constatate cu ocazia controlului efectuat în perioada_ -_ care au fost corectate nu justifică aplicarea sancțiunii; în speță nu au fost respectate prevederile art. 36-41 și 52 din Decretul nr. 360/1976 (aplicabil cu prioritate conform art. 248 alin. 2 din Codul muncii) conform căruia reducerea retribuției și a indemnizației de conducere se aplică doar celui care repetă abaterea pentru care a fost anterior sancționat cu avertisment sau încalcă obligațiile sale de muncă ori normele de comportare în unitate, influențând bunul mers al unității.
Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei în data de_ pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată. În motivarea întâmpinării pârâta a arătat în esență următoarele: reclamantei i-a fost pus la dispoziție un proces verbal întocmit ca urmare a unui control financiar din data de_, ea cunoscând foarte bine motivul pentru care i s-a solicitat să dea o notă de relații; în decizia de sancționare s-a precizat că nu se verifică apărările reclamantei avându-se în vedere atât răspunsurile orale cât și cele formulate în scris de către contestatoare; aceasta nu a dat decât un răspuns vag la întrebarea cum își explică de ce angajata Tulea A. nu cunoaște prevederile OMFP nr. 3512/2008 și OMFP nr. 3055/2009 deși a fost evaluată cu calificativul foarte bine; reclamanta a recunoscut faptul că nu a înregistrat în contabilitate toate veniturile, arătând că a considerat că unele dintre acestea sunt nesemnificative; pârâta a mai menționat că în propunerea de sancționare întocmită cu privire la reclamantă se face o descriere amănunțită a sarcinilor de serviciu nerespectate de reclamantă; pe fond pârâta a arătat că reclamantei i s-a aplicat sancțiunea ca urmare a unui control efectuat în perioada_ ; pârâta a mai arătat că s-au respectat prevederile Decretului nr. 360/1976 care nu prevede condiția ca pentru abaterile disciplinare grave să existe sancțiuni anterioare mai ușoare.
La dosarul cauzei s-au depus următoarele înscrisuri: decizia de sancționare nr. 41/B/_, convocatorul din data de_, adresa SC Grup Feroviar Roman SA către societatea pârâtă referitoare la retrimiterea facturii fiscale nr. 1211/_, factura fiscală nr. 1211/_, factura fiscală nr. 1267/_, nota de numire a comisiei de cercetare;
delegația de efectuare a controlului; nota privind propunerile de sancționare disciplinară a salariaților răspunzători pentru deficiențele constatate prin procesul verbal de control din data de_ ; fișa postului reclamantei. S-a luat interogatoriu pârâtei, răspunsurile fiind atașate la dosarul cauzei.
Analizând actele și lucrările cauzei instanța reține următoarele:
În data de_, reclamanta a fost convocată pentru a da relații cu privire la "înregistrarea veniturilor diviziei trafic"; și "evaluare profesională d-na Tulea A. (fila 26).
În aceeași dată reclamanta a dat o notă explicativă în scris, depusă la dosar între filele 27-29.
Prin decizia nr. 41/B/_ /2012 din data de_ (f 9) reclamanta a fost sancționată cu reducerea salariului cu 10% pe o perioadă de 3 luni începând cu data de_ . În cuprinsul deciziei s-a menționat că sancțiunea s-a dispus pentru faptul că reclamanta nu și-a îndeplinit în totalitate sarcinile de serviciu prevăzute în fișa postului respectiv facturarea și înregistrarea cu întârziere a prestațiilor din cadrul Diviziei Trafic, provenite din staționarea și manevrarea pe liniile infrastructurii feroviare; neînregistrarea facturii cu nr. 1211/_ în valoare de 11.000,09 lei emisă către SC GFR SA în registrul jurnalul TVA de vânzări al lunii respective și implicit în evidența contabilă a sucursalei; necunoașterea prevederilor OMFP nr. 3512/2008, privind documentele financiar contabile conforme cu directivele europene; în cuprinsul deciziei s-a menționat ca și consecință denaturarea veniturilor precum și a rezultatelor financiare aferente anului 2011 la sucursala CREIR CF C. ; s-a menționat că motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de reclamantă sunt: "nu se verifică apărările formulate de dumneavoastră";.
Factura fiscală nr. 1211/_ emisă de S. CREIR CF C. a fost anulată (fila 45 - 47). Având în vedere această stare de fapt instanța constată următoarele:
În primul rând instanța precizează că nu împărtășește opinia reclamantei referitoare la neefectuarea cercetării disciplinare prealabile. Astfel cerința esențială pe care o impune codul muncii referitor la cercetarea disciplinară este ca angajatul să fie ascultat. În speță, în prealabil față de sancționarea sa reclamanta a fost ascultată cu privire la faptele pentru care ulterior a fost sancționată. În convocator s-au citat dispoziții din Codul muncii referitoare la cercetarea disciplinară astfel încât pentru reclamantă trebuia să fie evident care este scopul chemării sale. În consecință, instanța apreciază nota de relații pe care a dat-o reclamanta în data de_ reprezintă o ascultare efectuată în cursul cercetării disciplinare. Legea nu prevede alte formalități referitoare la cercetarea disciplinară, iar atâta timp cât în speță pentru stabilirea faptelor reținute în sarcina reclamantei nu era necesar decât să se verifice anumite înscrisuri, instanța apreciază că nimic nu duce la concluzia că în speță nu s-ar fi efectuat această cercetare.
De asemenea, instanța nu împărtășește opinia reclamantei referitoare la nerespectarea prevederilor art. 36-41 din Decretul nr. 360/1976, întrucât în măsura în care s-ar verifica și ar fi corect constatate faptele reclamantei ar fi de natură să influențeze bunul mers al societății pârâte prin denaturarea evidenței veniturilor și a rezultatelor financiare.
Din alt punct de vedere, însă, instanța apreciază că este întemeiată susținerea reclamantei referitoare la faptul că a fost în mod greșit sancționată pentru neînregistrarea facturii nr. 1211/_, în valoare de 11.000,9 lei. Astfel, în măsura în care această factură a fost oricum anulată și nu s-a contabilizat neînregistrarea sa nu justifică reținerea unei abateri disciplinare în sarcina reclamantei și sancționarea sa cu reducerea retribuției și a indemnizației de conducere.
În privința celorlalte fapte reținute în sarcina reclamantei, instanța este de asemenea, de acord cu reclamanta cu privire la faptul că acestea au fost într-un mod prea vag menționate în decizia de sancționare.
Astfel, în decizia de sancționare se menționează că reclamanta nu și-a îndeplinit în totalitate sarcinile de serviciu prevăzute în fișa postului respectiv facturarea și înregistrarea cu întârziere a prestațiilor din cadrul Diviziei Trafic provenite din staționarea și manevra pe liniile infrastructurii feroviare. Această formulare este una foarte generală, care nu permite analizarea de către instanța de judecată a realității acestei fapte întrucât nu explicitează prin menționarea unor facturi cu privire la care nu și-a îndeplinit reclamanta sarcinile de serviciu.
Cu atât mai mult, necunoașterea de către reclamantă a prevederilor OMFP 3055/2009, nu doar că este o formulare foarte generală, dar nici nu ar putea să constituie în sine o abatere disciplinară. O astfel de abatere nu ar putea să fie decât o acțiune sau o omisiune a reclamantei în care s-a concretizat această necunoaștere. Astfel, nici printre obligațiile despre care se reține că și le-a încălcat reclamanta (fila 24) nu este vreuna care să fie încălcată direct prin necunoașterea prevederilor ordinului menționat, acestea putând să fie eventual încălcate prin concretizarea acestei necunoașteri. Din alt punct de vedere, instanța reține și că în speță nu rezultă și nu s-a probat de către angajator că reclamanta nu ar cunoaște prevederile menționate.
În plus, instanța reține că prin nota de explicații dată, reclamanta a formulat apărări demne de a fi luate în considerare atât referitor la facturarea și înregistrarea cu întârziere a prestațiilor din cadrul Diviziei trafic cât și, punctual cu privire la factura nr. 1211/_ . Față de formularea acestor apărări pârâta avea obligația de a arăta motivele pentru care le-a înlăturat. Mențiunea "nu se verifică apărările formulate de dumneavoastră"; este atât de generală încât echivalează cu lipsa indicării acestor motive.
În fine, instanța precizează că în cursul procesului precum și cu ocazia ascultării reclamantei, materializată în nota de relații din data de_, între părți s-au purtat discuții și cu privire la alte fapte reproșate reclamantei respectiv, evaluarea angajatei Tulea A. și cunoașterea de către aceasta din urmă a prevederilor OMFP nr. 3055/2009, dar acestea nu au fost cuprinse în decizia de sancționare și nu fac, prin urmare obiectul prezentei cauze.
În consecință, față de aspectele menționate anterior instanța apreciază că în speță se impune anularea deciziei de sancționare a reclamantei. Rezumând, aceste aspecte sunt următoarele: fapta reținută în sarcina reclamantei de a nu
fi înregistrat factura nr. 1211/_ nu poate fi considerată o abatere disciplinară atâta timp cât factura menționată a fost anulată; fapta reclamantei de a nu-și fi respectat obligațiile referitoare la facturare și înregistrare a prestațiilor din cadrul diviziei trafic are o descriere prea generală pentru a permite verificarea realității sale; necunoașterea de către reclamantă a prevederilor OMFP 3055/2009 nu a fost probată și nici nu poate reprezenta în sine o abatere disciplinară; pârâta și-a încălcat obligația de a arăta care sunt motivele pentru care a înlăturat apărările reclamantei în cuprinsul deciziei de sancționare.
Ca urmare a anulării deciziei de sancționare instanța va dispune restituirea către reclamantă a sumelor de bani reținute din salariu și din indemnizația de conducere, în temeiul acestei decizii.
În temeiul art. 274 din Codul de procedură civilă, constatând că pârâta va fi partea căzută în pretenții, instanța o va obliga pe aceasta la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată, constând în onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamanta A. R. -L. cu domiciliul în C. -N., str. București, nr. 51, ap. 21 jud. C., și cu domiciliul procesual ales în C. -N., str. C. I. H., nr. 63, ap. 16, jud. C. (sediu avocat) în contradictoriu cu pârâta C. N. DE CĂI F. C.F.R. S.A., prin S. "C. R. DE E., Î. ȘI R. CF"; C., cu sediul în C. -N., Piața A. I., nr. 17, jud. C. .
Anulează decizia de sancționare nr. 41/B/_ emisă în_ de către pârâtă.
Obligă pe pârâtă să restituie reclamantei sumele de bani reținute din salariu și din indemnizația de conducere în temeiul deciziei menționate.
Obligă pe pârâtă la plata către reclamantă a sumei de 700 de lei cu titlu de onorariu avocațial. Cu recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de_ .
Președinte, B. G. Z. | Asistent judiciar, B. -A. C. | Asistent judiciar, A. Ș. |
Grefier, C. -A. B. |
Red. BGZ 4 ex./_
