Sentința civilă nr. 14270/2013. Acţiune în răspunderea patrimonială prejudiciu muncă
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIV ILĂ NR. 14270/2013
Ședința publică de la 14 Octombrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. P.
Asistent judiciar A. Ș. Asistent judiciar B. -A. C. Grefier L. C.
S-a luat spre examinare acțiunea formulată de reclamanta SC L. E V.
W. S. în contradictoriu cu pârâtul P. P., având ca obiect acțiune în răspundere patrimonială.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul reclamantei, avocat A. A. Gorde, lipsă fiind pârâtul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință.
Reprezentanta reclamantei arată că nu mai are alte cereri de formulat în probațiune ori probe de administrat în cauză și solicită acordarea cuvântului pe fond.
Instanța, în temeiul art. 167 C.pr.civilă, încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, închide faza probatorie și acordă cuvântul asupra fondului cauzei.
Reprezentanta reclamantei solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată în scris, obligarea pârâtului la plata sumei de 199,60 Euro, echivalent în lei la data plății, respectiv a sumei de 4.163.19 lei, rezultând din avansuri primite și nedatorate; la plata dobânzii legale, de la data introducerii acțiunii, precum și în continuare, până la data achitării integrale a debitului principal. Mai arată că pârâtul, în perioada când era angajat, pe de o parte a încasat o amendă pentru depășirea tonajului pe axe prin nerespectarea obligațiilor care cădeau în sarcina sa conform art. 135 lit. g din Normele Metodologice cuprinse în Ordinul nr. 980/_, amenda fiind plătită prin avansarea unei sume de bani de către reclamantă, sumă care trebuia restituită integral de către pârât în beneficiul societății, lucru care nu s-a întâmplat. Pe de altă parte, pârâtul a rămas încărcat cu suma de 199,60 Euro reprezentând avans de cursă, sumă nedatorată, în condițiile în care pârâtul nu s-a mai prezentat la locul de muncă și nu a mai efectuat nici o cursă în beneficiul reclamantei, pentru a justifica acest avans de cursă. În concluzie, pârâtul trebuie să despăgubească reclamanta, respectiv să restituie sumele nedatorate conform art. 254 alin.1 și art. 256, alin.1 din Codul muncii.
Instanța reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Prin acțiunea înregistrată sub nr. de mai sus, reclamanta L. E V. W.
S. în contradictoriu cu pârâtul P. P. a solicitat obligarea paratului la plata sumei de 199,60 Euro, echivalent in lei la data plații, respectiv a sumei de
4.163.19 lei, rezultând din avansuri primite si nedecontate, obligarea paratului la plata dobânzii legale, de la data introducerii cererii pana la data achitării integrale a debitului principal și obligarea paratului la plata în favoarea reclamantei a cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că între părți s-a născut un raport de creanța rezultând din avansarea de către reclamantă în beneficiul debitorului a sumei de 199,60 euro, parte nedecontata din totalul de 785 euro, respectiv a sumei de 4.163,19 lei, parte nedecontata din totalul de 5000 lei, cu titlu de avansuri acordate șoferului la plecarea în cursă.
Paratul, la acea data angajat în cadrul reclamantei a primit în total suma de 199,60 euro și 4.163,19 lei, fiind incidentă răspunderea sa contractuală în temeiul art. 254 al. 1 din Codul muncii.
Paratul nu mai este angajat al reclamantei, rămânând în evidenta contabila cu situație neîncheiata pentru sumele de 199,60 euro si 4.163,19 lei, ca rest al sumelor nedecontate/nerestituite pentru sumele primite cu titlu de avans de cursa.
Reclamanta a arătat că pârâtul a efectuat transport internațional de marfă si a fost sancționat cu amendă de 930 franci elvețieni pentru depășirea tonajului pe axe încălcând astfel art. 135 lit.g din Normele de aplicare a O.G. nr. 27/2011, revenind așadar șoferului sarcina de a repartiza corespunzător mărfurile transportate pe axe. Pentru a nu bloca transportul, reclamanta a trimis pârâtului în data de_ suma de 5.000 lei pentru plata amenzii.
În ceea ce privește suma de 785 Euro, ultima sumă în valută virată pârâtului de către reclamantă, aceasta a fost primită de către pârât cu titlu de diferență de cont, rămânând un rest de nedecontat de 199,60 euro. Acesta nu a mai efectuat nicio cursă în beneficiul reclamantei după ultimul decont în lei din data de_, când a restituit suma de 890 lei, astfel că rezultă că și-a însușit o sumă nedatorată de 199,60 Euro.
Reclamanta a arătat că a încercat rezolvarea diferendului pe cale amiabila, însă rezultatele nu au fost pozitive.
În drept, reclamanta a invocat art. 254 si art. 256 din Codul Muncii. S-a administrat proba cu înscrisuri.
Analizând probele administrate, instanța constată următoarele:
Conform contractului individual de muncă nr. 253/_, pârâtul a fost angajatul reclamantei pe postul de conducător auto pe o durată de 6 luni între_ -_ (f.15-16).
Potrivit recipisei depuse în copie de la fila 8 din dosar, reclamanta a virat pârâtului suma de 5000 lei pentru plata unei amenzi.
Conform dispoziției de amendă aflată în copie de la fila 21, autoritățile elvețiene au dispus amendarea pârâtului cu o amendă de 810 franci elvețieni, aplicându-i-se si alte sancțiuni pecuniare, reținându-se că a încălcat art. 30/2 si art. 96/1 S_, efectuând o călătorie cu un camion supraîncărcat.
Instanța constată că pârâtului nu îi revine culpa pentru supraîncărcarea camionului de transport al mărfii în beneficiul reclamantei, aceasta având puterea de dispoziție cu privire la marfa pe care pârâtul trebuia să o transporte în calitate de conducător auto, prepus al pârâtei. Conducătorul auto nu avea atribuția de a decide cu privire la marfa pe care trebuia să o transporte în beneficiul reclamantei, astfel de atribuții nerezultând nici din contractul de muncă depus la dosar nici din fișa postului pârâtului pe care reclamanta nu a depus-o la dosar, deși sarcina probei cu privire la atribuțiile de serviciu ale pârâtului îi revenea reclamantei conform art.272 din Codul Muncii.
Nu se aplică dispozițiile din Normele metodologice ale O.G. nr. 27/2011 întrucât operează principiul teritorialității legii si al suveranității teritoriale în ceea ce privește teritoriul Elveției si al României. Totodată, obligația generică stabilită în art. 135 lit.g din Normele de aplicare a O.G. nr. 27/2011 nu are ca efect atragerea răspunderii contravenționale a conducătorului auto, răspunderea contravențională fiind guvernată de principiul legalității, ceea ce presupune o expresă prevedere cu privire la subiect, obiect, latură obiectivă, latură subiectivă desigur inclusiv în legislația elvețiană iar pe de altă parte, reclamanta nu a dovedit că pârâtul ar fi în culpă în sensul că deși reclamanta a dispus ca acesta să transporte înspre România o cantitate mai mică de marfă, pârâtul a încălcat dispoziția angajatorului si a decis să transporte în beneficul acestuia o cantitate mai mare de marfă.
În ceea ce privește pretinsa creanță pentru suma de 199,60 euro și cea de 4163,19 lei, se mai reține că potrivit dispoziției de plată de la fila 7, s-a plătit pârâtului suma de 785 euro însă nu se poate reține susținerea reclamantei potrivit căreia acesta trebuie să restituie si nu a restituit suma respectivă. Pe de o parte, suma respectivă este descrisă ca reprezentând avansuri nedecontate, respectiv depășirea plafonului telefonic lunar alocat (f.14), ceea ce nu se coroborează cu susținerea reclamantei potrivit căreia suma de 199,60 euro ar fi o parte nedecontată din avansul de 785 euro deoarece, pe de o parte, reclamanta nici nu a dovedit că pârâtul ar fi decontat diferența până la 785 euro ceea ce ar fi trebuit să dovedească dacă a susținut această teză, iar pe de altă parte, în cuprinsul dovezii de la fila 7 se menționează că suma de 785 euro reprezintă o diferență de decont pentru suma în franci elvețieni de 2390 lei, așadar rezultă o altă natură a acestei sume, cu un regim juridic pe care reclamanta nu l-a dovedit, fiind posibil ca suma respectivă să fi fost cuvenită pârâtului pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu.
Pentru aceste considerente, în baza art. 254, 256 din Codul Muncii, constatând că nu s-a dovedit de către reclamantă existența unui prejudiciu, culpa pârâtului, fapta pârâtului, legătura de cauzalitate între aceasta si eventualul prejudiciu, instanța va respinge acțiunea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de către reclamanta SC L. E V. W. S.R.L., cu sediul în sat Sînnicoara, comuna Apahida, str.C. nr.7, jud.Cluj, JH_
, CUI RO 6654810 în contradictoriu cu pârâtul P. P., dom. în T., str. C. nr. 14, bl.B3, sc.A, ap. 1, jud.Cluj.
Definitivă.
Cu drept de recurs în 10 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din_ .
Președinte, I. P. | Asistent judiciar, A. Ș. | Asistent judiciar, B. -A. C. |
Grefier, L. C. |
Red.IP Tehnored.VAM 4 ex./_
