Sentința civilă nr. 3179/2013. Contestație decizie sancționare salariat
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL BISTRIȚA NĂSĂUD SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR.3179/F/2013
Ședința publică din data de 09 decembrie 2013 Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE: M. L. B., judecător GREFIER: L. D.
cu participarea asistenților judiciari:
V. C. M. A. LS
Pe rol fiind judecarea acțiunii civile formulată de reclamantul M. G. F. în contradictoriu cu pârâții N. J., C. de A. al O. S. I. S. RA, O. S. I.
S. RA,
având ca obiect contestație decizie de sancționare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă contestatorul M. G. F. asistat de avocat Stana Mihai cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind intimații.
Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei după care:
Se constată că la dosarul cauzei s-au depus note de ședință din partea contestatorului, prin care se solicită respingerea excepțiilor invocate de pârâtul N. J., admiterea acțiunii așa cum a fost formulată în scris, cu obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
Reprezentantul contestatorului, avocat Stana Mihai, arată că nu mai are cereri de formulat .
Tribunalul dispune deschiderea dezbaterilor si acordă cuvântul reprezentantului contestatorului asupra excepțiilor și asupra fondului cauzei.
Reprezentantul reclamantului, avocat Stana Mihai, solicită respingerea excepțiilor invocate de intimați, admiterea acțiunii așa cum a fost formulată pentru motivele arătate în scris și pe care le susține în ședință, cu obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată, potrivit înscrisului justificativ pe care îl depune la dosar.
T R I B U N A L U L
Deliberând constată,
Prin contestația înregistrată sub nr. de mai sus, reclamantul M. G. F. a chemat în judecată pe intimații N. J., C. de A. al O. S. I. S. RA, O. S. I.
S. RA
solicitând instanței, în principal, să anuleze deciziei de sancționare disciplinară nr.12/_ emisă de seful O. silvic I. S. N. J., să se anuleze parțial hotărârea nr.2421/_ a C. ui de administrație a ocolului silvic în partea ce-l privește pe reclamant, să se dispună reîncadrarea contestatorului în postul de pădurar din care a fost retrogradat și plata despăgubirilor salariale pentru perioada suspendării începând cu data de_ și până la data repunerii în funcția de pădurar, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii s-a arătat că este angajat la pârâtul de ordin 3 pe postul de pădurar, iar prin decizia atacată de retrogradare se invocă nereguli în canton și imputații mari într-o perioadă scurtă de timp, însă consideră această decizie nelegală deoarece nu se respectă prevederile art.90 alin.2 lit.d din contractul colectiv de muncă ce prevede că sancțiunea retrogradării din funcție se aplică pentru abateri disciplinare grave și repetate, iar în decizia contestată nu se menționează abateri grave, ci nereguli și imputați mari. A mai reliefat că atât decizia atacată, dar și hotărârea consiliului de administrație sunt nelegale și prin nerespectarea procedurii de sancționare prevăzută de contractul colectiv de muncă, fiindcă reclamantul nu a fost audiat așa cum impunea art.90 alin.3 din CCM. A mai reliefat aspectul că procedura prevăzută de CCM în cazul retrogradării este reglementată de art.91 alin.4-art.94 CCM, aceste prevederi fiind nerespectate în cazul său, fiindcă nu a fost invitat să participe la ședința consiliului de disciplină, deși era obligatoriu, nu s-a efectuat
cercetarea prealabilă, iar decizia de sancționare a fost dată înainte de hotărârea consiliului de disciplină.
Reclamantul a mai invocat nulitatea actelor atacate și raportat la art.251 Codul muncii ce prevede sub sancțiunea nulității absolute obligația efectuării cercetării prealabile, salariatul trebuind să fie convocat în scris în acest sens, invocând și faptul că decizia atacată este lovită de nulitate absolută fiindcă nu cuprinde mențiunile anume indicate de art.252 alin.2 lit.a-f Codul muncii, nefiind indicate nici una dintre aceste cerințe. În final a solicitat anularea deciziei, anularea parțială a hotărârii, repunerea în funcție și plata diferențelor salariale.
În drept, s-au invocat prevederile art.251 și art.252 Codul muncii.. Contestația formulată este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.
Pârâții, deși au fost legal înștiințați prin rezoluție, nu au depus la dosar întâmpinare
în termenul legal de 25 zile de la comunicarea cererii formulate în faza prealabilă anterioară fixării primului termen de judecată așa cum impune art.201 Noul cod de procedură civilă.
După fixarea termenului de judecată, pârâtul N. J. a depus la dosar note de ședință
prin care a invocat excepția lipsei calității procesual pasive a acestuia și excepția lipsei de capacității procesuale de folosință a pârâtului ocolul silvic.
În susținerea acestor note, s-a reliefat că excepția lipsei calității procesual pasive fiind absolută poate fi invocată oricând, iar în speță acest pârât nu are calitate procesuală pasivă deoarece potrivit art.2652 Codul muncii doar angajatorul dispune aplicarea sancțiunii disciplinare, ori pârâtul nu are această calitate, fiind persoană fizică, el a acționat în calitate de reprezentant legal al pârâtului angajator, neemițând decizia în nume personal. A reliefat că trebuie verificat și dacă pârâtul C. de administrație are calitate procesuală în cauză, acesta fiind un organ de conducere cu atribuții specifice. În ce privește pârâtul O. S. I. S. RA a reliefat că acesta a fost desființat ca urmare a hotărârii autorității tutelare, caz în care se impune constatarea lipsei capacității de folosință a acestei părți litigante.
În drept s-au invocat prevederile art.148 și urm, art.208 alin.2, art.36 Cod procedură civilă, legea nr.46/2008.
Reclamantul a depus la dosar note de ședință potrivit art.244 Noul cod de procedură civilă
prin care a solicitat respingerea excepțiilor invocate de pârât și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
În ce privește excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului N. J. a susținut că acesta a semnat în calitate de emitent decizia contestată și a acționat în calitate de șef de ocol, iar în ce privește pârâtul ocolul silvic nu s-a făcut dovada că acesta ar fi fost desființat așa cum s-a susținut de pârât, dimpotrivă răspunsul comunicat tribunalului la termenul din_ poartă ștampila acestuia.
Examinând în prealabil excepțiile invocate de pârât
, tribunalul constată că au fost invocate excepții absolute în sensul impus de art.246 Noul cod de procedură civilă, caz în care trebuie examinate putând fi invocate în orice stare a procesului.
Excepția lipsei capacității de folosință a pârâtului O. S. I. S. RA
nu este întemeiată și va fi respinsă ca atare, fiindcă, contrar celor susținute în notele de ședință, nu s-a făcut dovada prin înscrisuri justificative că acest pârât a fost desființat și că nu mai are calitatea de persoană juridică, dimpotrivă la adresa formulată sub acest aspect de tribunal, s-a comunicat un răspuns al cărui emitent este tocmai acest pârât fiind aplicată ștampila acestuia f.52-53, caz în care se poate deduce în mod neechivoc că acest pârât există ca persoană juridică și funcționează în continuare, deci are capacitate procesuală de folosință .
Tribunalul constată că se impune admiterea excepției lipsei calității procesual pasive a pârâtului N. J. ,
și-n consecință se va respinge acțiunea formulată de reclamantul M. G. F. împotriva acestui pârât pentru lipsă calitate procesual pasivă, potrivit considerentelor ce vor fi arătate în cele ce urmează.
Reclamantul a contestat o decizie de sancționare disciplinară emisă de angajatorul O. S.
S. RA
, decizie ce a fost semnată de în șeful de ocol, respectiv de pârâtul N. J. .
Potrivit art.231 Codul muncii republicat, prin conflicte de muncă se înțelege conflictele dintre salariați și angajatori privind interesele cu caracter economic, profesional sau social ori drepturile rezultate din desfășurarea raporturilor de muncă, art.252 alin.1 prevede că angajatorul dispune aplicarea sancțiunii disciplinare printr-o decizie emisă în formă scrisă, în termen de 30 de
zile calendaristice de la data luării la cunoștință despre săvârșirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârșirii faptei, iar conform art. 267 din același cod pot fi părți în conflictele de muncă:
salariații
, precum și orice altă persoană titulară a unui drept sau a unei obligații în temeiul prezentului cod, al altor legi sau al contractelor colective de muncă;
angajatorii
- persoane fizice și/sau persoane juridice -, agenții de muncă temporară, utilizatorii, precum și orice altă persoană care beneficiază de o muncă desfășurată în condițiile prezentului cod.
Față de aceste prevederi legale exprese, tribunalul arată că în cauzele având ca obiect contestații formulate de salariați împotriva deciziilor de sancționare disciplinară au calitate procesuală pasivă persoanele ce au calitatea de angajator, respectiv de titular de drepturi și obligații în raporturile materiale de muncă, iar nu și persoanele fizice ce acționează în calitate de reprezentanți legali ai persoanei juridice, cum ar fi directori, manageri, președinți, administratori, șefi, ce întocmesc diferite acte în procedura disciplinară, fiindcă actele întocmite de aceste persoane în calitate de reprezentanți legali sunt considerate a fi întocmite de persoana juridică pe care o reprezintă, în acest sens fiind dispozițiile art. 218 Noul Cod Civil. Așa fiind, tribunalul arată că pârâtul N. Nelu, deși a semnat decizia atacată de reclamant în calitate de șef de ocol, acesta nu are legitimitate procesuală pasivă ținând cont de obiectul cauzei dedus judecății, fiindcă, pe de o parte, această persoană nu are calitate de angajator, acesta fiind pârâtul O. S. I. S. RA, iar pe de altă parte, decizia a fost emisă în calitate de reprezentant al pârâtului angajator în limitele atribuțiilor acestuia.
Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul reține următoarele
:
Reclamantul este salariat în cadrul pârâtului O. S. I. S. RA, fiind numit ca pădurar prin decizia nr.18/_ pe o durată nedeterminată începând cu data de_ . Prin decizia contestată nr.12/_, angajatorul a dispus retrogradarea reclamantului din postul de pădurar pe postul de muncitor calificat pe de o perioadă de 6 luni începând cu data_ , pentru nereguli găsite în canton și imputații mari într-o perioadă scurtă de timp de la preluarea cantonului. În cuprinsul acestei decizii nu s-au indicat alte elemente de fapt și temeiurile juridice în baza cărora a fost emisă decizia ce de sancționare. F.9. Ulterior la data de_ s-a încheiat procesul verbal nr.2421/_ privind ședința consiliului de administrație al pârâtului O. S. I. S. RA, prin care la pct.24 s-a aprobat decizia nr.12/_ prin care a fost retrogradat reclamantul.
Potrivit art.251 alin.1 Codul muncii sub sancțiunea nulității absolute
, nici o măsură disciplinară cu excepția avertismentului scris, nu poate fi dispusă mai înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile
. În vederea desfășurării cercetării disciplinare prealabile salariatul va fi convocat în scris de persoana împuternicită de către angajator să realizeze cercetarea, precizându-se obiectul, data, ora și locul întrevederii. Neprezentarea salariatului la convocarea făcută, fără vreun motiv obiectiv, dă drept angajatorului să dispună sancționarea și fără cercetarea disciplinară prealabilă.
În cazul de față, tribunalul observă că la dosar pârâtul angajator nu a depus înscrisuri justificative din care să reiasă că a fost convocat reclamantul în scris în vederea efectuării cercetării disciplinare prealabil sancționării acestuia, înscrisurile depuse la dosar f.55-87 neavând această natură juridică, vizând fondul cauzei privind neregulile pretinse a fi comise de reclamant. În acest sens, tribunalul constată că intimatul nu a procedat la convocarea personală în scris a salariatului în vederea cercetării disciplinare prealabile, de asemenea, tribunalul observă că intimata nici nu a procedat nici la întocmirea unui referat sau proces verbal de cercetare disciplinara prealabilă, care în mod firesc se întocmește de către persoana împuternicită de către angajator să realizeze cercetarea, iar acest înscris trebuie să conțină etapele cercetării disciplinare, începând cu constatarea abaterii, a împrejurărilor comiterii, a poziției exprimată de salariatul supus cercetării, propunerile făcute către reprezentantul legal al angajatorului, înscris care stă la baza emiterii deciziei de sancționare disciplinară a salariatului.
Tribunalul având în vedere dispozițiile imperative anterior reliefate, observând înscrisurile întocmite de angajator și depuse la dosar anterior indicate, statuează că în cauză pârâtul nu a procedat la efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile adecvate în cazul sancționării contestatorului, cu respectarea strictă a prevederilor art.251 Codul muncii, situație în se impune
aplicarea sancțiunii impuse de textul legal imperativ, respectiv se va constata nulitatea absolută a a deciziei de sancționare nr.12/_ emisă de pârâtul O. S. I. S. RA.
În aceste condiții decizia atacată este lovită de nulitate absolută întrucât nu s-a efectuat o cercetare disciplinară prealabilă cu respectarea riguroasă a dispozițiilor legale imperative anterior reliefate.
Tribunalul mai constată că pârâtul angajator a încălcat și prevederile art.252 alin.2 Codul muncii
, ce impune ca sub sancțiunea nulității absolute, în decizie se cuprind în mod obligatoriu:
descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;
precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil care au fost încălcate de salariat;
motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare prealabile sau motivele pentru care, în condițiile prevăzute la art. 251 alin. (3), nu a fost efectuată cercetarea;
temeiul de drept în baza căruia sancțiunea disciplinară se aplică;
termenul în care sancțiunea poate fi contestată;
instanța competentă la care sancțiunea poate fi contestată.
Tribunalul examinând decizia de sancționare atacată, constată că angajatorul doar a indicat sumar fapta ce ar constitui abatere disciplinară, dar nu a indicat deloc vreuna dintre celelalte cerințe de la lit.b-f, caz în care și din această perspectivă decizia respectivă este lovită de nulitate absolută.
Față de soluția adoptată a constatării nulității absolute a deciziei de sancționare nu se mai impune analizarea temeiniciei și legalității acesteia prin prisma apărărilor formulate de părți.
Având aceste considerente, tribunalul va admite, în parte, acțiunea formulată de reclamantul
M. G. F. , în contradictoriu cu pârâții C. de A. al O. S. I. S. RA și O.
S. I. S. RA, și-n consecință va constata nulitatea absolută a deciziei de sancționare nr.12/_ emisă de pârâtul O. S. I. S. RA . Ținând cont de caracterul retroactiv al sancțiunii nulității absolute, ce are drept efect repunerea părților în situația anterioară întocmirii actului nul, ținând cont de cererea formulată în acest sens de contestator se va dispune repunerea reclamantului în situația anterioară emiterii acestei decizii, respectiv în funcția de pădurar și plata diferențelor salariale pentru perioada de la data_ și până la repunerea efectivă pe postul deținut anterior sancționării.
Tribunalul va respinge celelalte pretenții din acțiunea formulată, respectiv cea privind anularea parțială a hotărârii nr.2421/_ a C. ui de administrație a ocolului silvic în partea ce- l privește pe reclamant, fiindcă acest act a fost emis ulterior emiterii deciziei de sancționare atacate, neavând caracterul unui act emis de un consiliu de disciplină, fiind un act juridic distinct de decizia de sancționare, iar acest act nu are natura unui act emis de angajator vizând raporturile juridice de muncă, nemaiputând fi analizat în acest cadru procesual specific litigiilor de muncă, fiind însă lipsită de consecințe juridice în ce-l privește pe reclamant din moment ce tribunalul a constatat nulitatea absolută a deciziei de sancționare nr.12/_ emisă de pârâtul O. S. I. S. RA.
În temeiul art.451-453 Noul Cod de procedură civilă, va fi obligat pârâtul O. S. I. S. RA să plătească reclamantului suma de 1000 lei cheltuieli de judecată reprezentând parte din onorariu avocațial achitat de 1500 lei, potrivit chitanței justificative depuse la dosar (f.96), întrucât față de soluția adoptată acest pârât se află în culpă procesuală, nefiind acordată integral suma de 1500 lei, deoarece acțiunea a fost admisă în parte și a fost respinsă față de pârâtul N. J., caz în care tribunalul a stabilit global și echitabil suma de 1000 lei cu acest titlu, ce trebuie suportată de pârâtul angajator, diferența rămânând în sarcina reclamantului..
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția lipsei capacității de folosință a pârâtului O. S. I. S. RA. Admite excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului N. J., CNP 1. ,
domiciliat în Șanț, nr.588, județul Bistrița-Năsăud și-n consecință respinge acțiunea formulată de reclamantul M. G. F. împotriva acestui pârât pentru lipsă calitate procesual pasivă.
Admite, în parte, acțiunea formulată de reclamantul M. G. F., CNP 1., domiciliat în Șanț, str. Cartibav, nr.183, județul Bistrița-Năsăud, în contradictoriu cu pârâții C. de A. al O. S. I. S. RA și O. S. I. S. RA, CIF 13471484, cu
sediul în Șanț, nr.588, județul Bistrița-Năsăud și-n consecință:
- constată nulitatea absolută a deciziei de sancționare nr.12/_ emisă de pârâtul O. S.
I. S. RA
;
- dispune repunerea reclamantului în situația anterioară emiterii acestei decizii, respectiv în funcția de pădurar și obligă pârâtul la plata diferențelor salariale pentru perioada de la data_ și până la repunerea efectivă pe postul deținut anterior sancționării.
Respinge celelalte pretenții din acțiunea formulată.
Obligă pârâtul O. S. I. S. RA să plătească reclamantului suma de 1000 lei cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Tribunalul Bistrița-Năsăud. Pronunțată în ședința publică din 09 decembrie 2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
M. L. B. L. D.
Cu votul consultativ al asistenților judiciari:
V. C. M. A. LS
MLB// 6 ex//09 ianuarie.2014.
