Decizia penală nr. 1002/2010, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M A N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)
DECIZIA PENALĂ NR.1002/R/2010
Ședința publică din 14 iunie 2011
Instanța constituită din :
PREȘEDINTE :V. V. A., judecător
JUDECĂTORI :L. H.
:I. M. GREFIER :L. S.
Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin P. : S. D.
S-au luat spre examinare recursurile declarate de către inculpații H. I. A. și B. E., împotriva sentinței penale nr.226/2011 pronunțată în dosar nr.(...) al Judecătoriei T., inculpații fiind trimiși în judecată prin R. P. de pe lângă Judecătoria Turda, pentru săvârșirea infracțiunii de :
H. I. A. - tâlhărie, prev.și ped.de art.211 alin.1, alin.2 lit.b,c, alin.2/1 lit.a C.penal cu aplic.art.37 lit.b C.penal
B. E. - tâlhărie, prev.și ped.de art.211 alin.1, alin.2 lit.b,c, alin.2/1 lit.a C.penal
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul H. I. A. aflat în stare de arest asistat de apărător desemnat din oficiu, av.R. Cecilia, din cadrul Baroului C., cu delegație avocațială depusă la dosar și inculpata B. E. aflată în stare de arest asistată de apărător desemnat din oficiu, av.Ploscar L., din cadrul Baroului C., cu delegație avocațială depusă la dosar, lipsă fiind partea civilă A. L.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursurilor.
Apărătorul inculpatei B. E., solicită admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și rejudecând cauza, să se dispună aplicarea unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege apreciind că pedeapsa stabilită este exagerată. Solicită a se ține seama de faptul că inculpata a solicitat judecarea conform disp.art.3. C., recunoscând în totalitate fapta. Acesta are o situație juridică favorabilă în sensul că nu are antecedente penale sens în care consideră că se poate reține circumstanțe atenuante în favoarea acesteia. Apreciază că scopul pedepsei poate fi atins și prin aplicarea art.81 C.penal în sensul suspendării condiționate a executării pedepsei. Cu onorar din FMJ.
Apărătorul inculpatului H. I., solicită admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și rejudecând cauza, să se dispună aplicarea unei pedepse într-un cuantum redus considerând că pedeapsa aplicată este mult prea aspră raportat la fapta comisă. Solicită a se avea în vedere declarația inculpatului de la fila 18 din dosarul Judecătoriei T. în care acesta a recunoscut în totalitate fapta comisă. De asemenea, inculpatul este de acord să acopere prejudiciul cauzat. Consideră că instanța putea să acorde în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante. Cu onorar din FMJ.
Reprezentantul P., solicită respingerea recursurilor ca nefondate și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii recurate. În mod corect instanța a individualizat pedepsele aplicate inculpaților, aceștia nefiind la prima abatere. Cu obligarea inculpaților la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Inculpata B. E., având ultimul cuvânt, arată că regretă fapta comisă și apreciază că pedeapsa aplicată este exagerată solicitând reducerea ei.
Inculpatul H. I., având ultimul cuvânt, arată că nu a participat la faptă în modalitatea descrisă în rechizitoriu.
C U R T E A
Deliberând reține că prin sentința penală nr. 226/(...) a Judecătoriei T. pronunțată în dosarul nr.(...), în baza art. 211 alin. 1, al. 2, lit. b, c, al. 2 ind. 1, lit. a, C., cu aplic. art. 37, lit. b, C., art. 320 ind. 1 alin.1-4, 7 C., a fost condamnat inculpatul H. I. A. - fiul lui I. și A., născut la data de (...) în T., jud. C., cetățenie română, studii 5 clase, fără ocupație, recidivist, domiciliat în T., str. Baladei nr. 3/B, ap. 2 și f.f.l. în T., str. 22 D. 1989, nr.8/A, ap. 9, jud. C., în prezent deținut la Penitenciarul Gherla, C. 1., pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, la pedeapsa închisorii în cuantum de 5 ani și 6 luni. În baza art. 71 C., s-a interzis inculpatului drepturile prevazute de art. 64 lit. a tz. II C., pe durata executarii pedepsei principale. În baza art. 350 C. pr. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului. În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată prin prezenta durata reținerii și arestării preventive de la (...) la zi. În baza art. 211 alin. 1, al. 2, lit. b, c, al. 2 ind. 1, lit. a C., art. 320 ind. 1 alin.1-4, 7 C., a fost condamnat inculpata B. E. - fiica lui I. și A., născută la data de (...) în T., jud. C., cetățenie română, studii - 7 clase, fără ocupație, domiciliată în T., str.22 D. 1989, nr.8/A, ap. 9, jud. C., în prezent deținută la Penitenciarul Gherla, C. 2., pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, la pedeapsa închisorii în cuantum de 5 ani. In baza art. 71 C., s-a interzis inculpatei drepturile prevazute de art. 64 lit. a tz. II C., pe durata executarii pedepsei principale. În baza art. 350 C. pr. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatei. În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată prin prezenta durata reținerii și arestării preventive de la (...) la zi. În baza art. 14, 346 C., art. 998-999 C. civ., s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea vătămată A. L.-comuna U., str. M. nr. 300, jud. Alba și au fost obligați inculpații, în solidar, la plata către partea civilă a sumei de 240 lei cu titlu de despăgubiri pentru daune materiale. În baza art. 191 alin.1, 2 C., a fost obligat fiecare dintre inculpați la plata sumei de câte 900 lei cheltuieli judiciare catre stat, din care suma de 900 lei reprezentând onorariu av. oficiu Tomșa Stoian Tudor și onorariu av. oficiu Brădean D. 300 lei s-a avansat din FMJ in favoarea Baroului C.. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele: Prin R. nr. 639/P/2011 al P. de pe langa Judecătoria Turda au fost trimis in judecata inculpatii după cum urmează: - H. I. A. pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prev. și ped. de art. 211 alin.1, alin.2 lit. b, c , alin. 2 ind.1 lit. a C. pen. cu aplic. art. 37 lit. b, C. pen - B. E. pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prev. și ped. de art. 211 alin.1, alin.2 lit. b, c , alin. 2 ind.1 lit. a C. pen. S-au atașat dosarului de urmărire penală: proces verbal de cercetare la fața locului și planșele foto pe format tip și electronic - f.5 -13, declarația și plângerea părții vătămate - f. 4, 14-20, declarațiile inculpaților - f . 24- 36, procese verbale de prezentare pentru recunoaștere și planșele foto - f. 37 - 50, declarațiile martorilor - f. 51-56, proces verbal identificare bunuri și dovezi ridicare - primire - f.57-60. In fața instanței de judecată, anterior deschiderii cercetării judcătorești, inculpații, in baza art. 320 ind.1 C., au declarat că recunosc în totalitate săvârșirea faptelor reținute în sarcina lor, nu solicită administrarea de probe și solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunosc și le insușesc, cererile fiind încuviințate. Analizand actele si lucrarile dosarului, în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, instanta a retinut următoarea stare de fapt: În noaptea de 03/(...), în jurul orelor 05,15, partea vătămată A. L. a sesizat Poliția Municipiului Turda cu privire la faptul că în urmă cu aproximativ 45 de minute, pestr. 22 D. 1989 din municipiul T. a fost agresat fizic de către două persoane, bărbat și femeie, care i-au sustras un telefon mobil și suma de 250 lei. În urma cercetărilor efectuate organele de poliție i-au identificat pe inculpații H. I. A. și B. E., stabilindu-se faptul că în noaptea de 03/(...) partea vătămată, aflată sub influența băuturilor alcoolice, s-a întâlnit cu inculpata B. E. care practica prostituția pe str. C. T. din municipiul C. N., înțelegându-se să întrețină raporturi sexuale pentru suma de 50 lei. În continuare cei doi s-au deplasat cu un autoturism de ocazie, în jurul orelor 04,00, în municipiul T. , pe str. 22 D. 1989. Pe toată durata deplasării inculpata B. E. a ținut legătura telefonică cu inculpatul H. I. A., acesta cunoscând astfel locația unde inculpata și partea vătămată se aflau. De asemenea inculpatului H. I. A. coinculpata îi comunicase faptul că partea vătămată se afla sub influența băuturilor alcoolice. În continuare, în momentul în care cei doi au ajuns în T. inculpata B. E. i-a comunicat telefonic acest aspect coinculpatului. În acest timp inculpatul H. I. A. se afla împreună cu martorul A. A., căruia i-a spus că inculpata B. E. „a adus cu ea un bărbat din C.„ propunându-i martorului „ hai să-l facem „ , însă acesta a refuzat și a rămas la locuința sa , inculpatul plecând (f.55 dosar u.p.). Așa cum rezultă din declarația dată de martorul A. A. acesta afirmând că „ întrucât nu am avut niciodată de a face cu săvârșirea vreunei infracțiuni și înțelegând în mod clar - din expresia prezentată mai sus - că trebuia să merg cu cei doi inculpați să-l furăm pe bărbatul respectiv, eu nu m-am dus fiindu-mi frică,"; apreciem că rezultă în mod clar premeditarea săvârșirii infracțiunii de tâlhărie, în baza înțelegerii prealabile telefonice dintre cei doi inculpați, aceștia urmând a profita de starea de ebrietate în care se afla partea vătămată, stare care ar fi înlesnit săvârșirea infracțiunii și ar fi îngreunat eventuala identificare a acestora ulterior de către organele de poliție. Astfel, inculpatul H. I. A. s-a deplasat spre locul indicat de către co-inculpata B. E. și în momentul în care i-a observat pe cei doi pe str. 22 D. a început să-i aducă injurii părții vătămate, acesta speriindu-se și încercând să fugă, însă a fost urmărit de către inculpatul H. I. A., care l-a împins, partea vătămată căzând pe sol. În continuare cei doi inculpați au lovit-o pe partea vătămată de mai multe ori în zona corpului, timp în care inculpata B. E. i-a sustras din buzunarul pantalonilor un telefon mobil, iar inculpatul H. I. A. i-a sustras din buzunarul hainei suma de 240 lei. Apoi, cei doi inculpați au fugit , iar partea vătămată s-a deplasat imediat la Poliția Municipiului Turda unde a sesizat săvârșirea infracțiunii. Cu ocazia cercetării și audierii părții vătămate, având în vedere faptul că acesta a afirmat pe parcursul cercetărilor că îi poate recunoaște pe cei doi care îl agresaseră și îi sustrase bunurile, la sediul P. M. T., în prezența martorilor asistenți, în ziua sesizării infracțiunii au fost efectuate prezentări după recunoașterea planșelor foto, partea vătămată A. L. recunoscându-i fără nici un dubiu pe cei doi inculpați, ca autori ai agresiunii fizice și a furtului săvârșit asupra sa ( f. 37-50 dosar u.p.). În urma cercetărilor organele de poliție au ridicat pe bază de dovadă de la inculpata B. E. telefonul mobil sustras, acesta fiind predat părții vătămate ( f. 57- 59,60 dosar u.p.). Inculpata B. E. a recunoscut săvârșirea infracțiunii arătând însă că singură a participat la săvârșirea actelor de agresiune fizică și sustragerea bunurilor părții vătămate, cu scopul evident de a înlătura răspunderea penală în sarcina co- inculpatului H. I. A., afirmațiile acesteia fiind contrazise de afirmațiile părții vătămate, precum și de situația reală raportată la diferența de capacitate și forță fizică dintre inculpată și partea vătămată, în condițiile în care, deși între cei doi există o diferență apreciabilă de talie și constituție fizică, aceasta arată că singură a agresat-o pe partea vătămată și l-a buzunărit sustrăgându-i bunurile din buzunare Inculpatul H. I. A. a avut o atitudine oscilantă în timpul urmăririi penale, în prima fază nerecunoscând prezența sa la locul săvârșirii infracțiunii, ulterior acesta arătând că a fost de față când concubina sa l-a agresat și a sustras bunurile părții vătămate,însă acesta arată că a îndepărtat-o pe aceasta de lângă partea vătămată și că el nu a săvârșit nici un act de agresiune sau deposedare. Apreciind declarațiile inculpatului H. I. A. ca fiind nesincere, în condițiile situației de fapt prezentate și a modului de desfășurare a activității infracționale a celor doi inculpați. În declarația dată în fața procurorului inculpatul afirmă că"; în momentul în care i-am văzut pe cei doi am început să-l înjur pe bărbatul respectiv, acesta s-a speriat și a vrut să fugă, însă în acel moment s-a împiedicat și a căzut. În fața instanței însă, inculpatul H. a recunoscut comiterea faptei. Instanța a concluzionat, din analiza materialului probator raportat în primul rând la declarația părții vătămate, care din primele momente din care a sesizat săvârșirea infracțiunii, precum și pe întreg parcursul urmăririi penale, a afirmat că ambii inculpați au agresat-o și deposedat-o de bunuri, precum și la declarațiile oscilante ale inculpaților care în cele din urmă au recunoscut comiterea faptelor, că cei doi inculpați au comis faptele pentru care au fost trimiși în judecată. În drept, fapta inculpatului H. I. A. care, în noaptea de 03./(...), în jurul orelor 4,00 în loc public și împreună cu inculpata B. E. a sustras prin întrebuințarea de violențe, de la partea vătămată A. L., suma de 240 lei și un telefon mobil, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, faptă prev. și ped. de art. 211 alin.1, alin. 2 lit. b și c , alin. 2 indice 1 lit. a C. pen., cu aplic. art. 37 lit. b C. pen. Fapta inculpatei B. E. care, în noaptea de 03./(...), în jurul orelor 4,00 în loc public și împreună cu inculpatul H. I. A. a sustras prin întrebuințarea de violențe, de la partea vătămată A. L., suma de 240 lei și un telefon mobil,întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, faptă prev. și ped. de art. 211 alin.1, alin. 2 lit. b și c , alin. 2 indice 1 lit. a C. pen. Inculpatul H. a fost condamnat în cinci rânduri la închisoare pentru săvârșirea de infracțiuni de furt calificat, iar prin S. penală nr.669/2005 a T.ului C. a fost condamnat la 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, săvârșită în condiții similare, inculpatul fiind arestat la data de (...) și eliberat la data de (...), având un rest de 162 de zile închisoare, împlinit la data comiterii faptei din prezenta cauză, astfel că sunt aplicabile prevederile art. 37 lit. b C. pen., referitoare la recidiva postexecutorie. Inculpata B. E. a fost condamnată la 6 luni închisoare cu suspendare , pe termen de 1 an și 6 luni, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prin S. penală nr.291/2008 a Judecătoriei T., definitivă la data de (...)., fiind reabilitată de drept anterior comiterii faptei deduse judecății în prezenta cauză. La individualizarea pedepselor la care au fost condamnati inculpatii, instanta a avut în vedere criteriile generale prevazute de art. 72 C., cu referire împrejurărirle comiterii faptei-în baza înțelegerii prealabile - atitudinea inițială a inculpatului H. de nerecunoaștere a comiterii faptei și încercarea inculpatei B. de a minimiza gradul său de contribuție, valoarea prejudiciului, acesta fiind parțial recuperat. Prin urmare, în baza art. 211 alin. 1, al. 2, lit. b, c, al. 2 ind. 1, lit. a, C., cu aplic. art. 37, lit. b, C., art. 320 ind. 1 alin.1-4, 7 C., instanța a condamnat inculpatul H. I. A. pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, la pedeapsa închisorii în cuantum de 5 ani și 6 luni. În baza art. 71 C., a interzis inculpatului drepturile prevazute de art. 64 lit. a tz. II C., pe durata executarii pedepsei principale. Întrucât temeiurile care au stat la baza luării și menținerii arestului preventive subzistă în continuare, în baza art. 350 C. pr. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului. În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată prin prezenta durata reținerii și arestării preventive de la (...) la zi. În baza art. 211 alin. 1, al. 2, lit. b, c, al. 2 ind. 1, lit. a C., art. 320 ind. 1 alin.1-4, 7 C., instanța a condamnat inculpata B. E., pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, lapedeapsa închisorii în cuantum de 5 ani. În baza art. 71 C., a interzis inculpatei drepturile prevazute de art. 64 lit. a tz. II C., pe durata executarii pedepsei principale. Întrucât temeiurile care au stat la baza luării și menținerii arestului preventiv subzistă în continuare, în baza art. 350 C. pr. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatei. În baza art. 88 C., s-a dedus din pedeapsa aplicată prin prezenta durata reținerii și arestării preventive de la (...) la zi. Sub aspectul laturii civile, instanța a reținut că în persoana inculpaților sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, prin faptele lor cauzând părții vătămate un prejudiciu care se impune a fi reparat. Cu privire la cuantumul acestuia, s-a reținut că inculpații au arătat că sunt de acord cu repararea prejudiciului de 240 lei, iar potrivit declarației date în fața procurorului partea vătămată a indicat prejudiciul ca fiind de 240 lei (f. 20 dosar parchet), chiar dacă anterior a menționat că i s-a sustras suma de 250 lei, solicitând recuperarea acesteia. Astfel, în baza art. 14, 346 C., art. 998-999 C. civ., s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea vătămată A. L. și a obligat inculpații, în solidar, la plata către partea civilă a sumei de 240 lei cu titlu de despăgubiri pentru daune materiale. În baza art. 191 alin.1, 2 C., instanța a obligat pe fiecare dintre inculpati la plata sumei de câte 900 lei cheltuieli judiciare catre stat, din care 900 lei reprezentând onorariu avocațial din oficiu ce s-a avansat din FMJ in favoarea Baroului C.. Împotriva acestei sentințe au declarat recurs inculpații H. I. A. si B. E., ambii criticând soluția atacată ca fiind netemeinică și au solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei decizii prin care să se dispună reducerea cuantumului sancțiunilor aplicate sub minimul special prevăzut de lege prin reținerea de circumstanțe atenuante. În motivarea recursurilor inculpații au arătat că pedepsele sunt exagerate sub aspectul cuantumului și au solicitat rețienerea circumstanțelor atenuante justificate prin atitudinea sinceră și că au fost de acord cu recuperarea prejudiciului. Inculpata B. E. a mai arătat că, în ceea ceo privește, scopul pedepsei poate fi atins și prin suspendarea condiționată a executării pedepsei motivând că nu are antecedente penale. Procedând la soluționarea recursurilor prin prisma motivelor invocate și pe baza actelor și lucrărilor dosarului, Curtea constată următoarele: Instanța de fond a reținut o stare de fapt conformă cu realitatea și sprijinită pe interpretarea și analiza judicioasă a unui probatoriu complet administrat în faza de urmărire penală, probatoriu pe baza căruia s-a stabilit întemeiat în procedura prevăzută de art. 3. C. că inculpații sunt autorii infracțiunilor care fac obiectul cauzei. Curtea își însușește în întregime argumentația instanței de fond și a celei de apel, astfel cum această posibilitate este conferită de practica C. și potrivit căreia poate constitui o motivare preluarea motivelor instantei inferioare ( Helle impotriva Finlandei ), Potrivit art. 385/9 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării când s-au aplicat pedepse greșit individualizate în raport cu prevederile art. 72 C. pen. sau în alte limite decât cele prevăzute de lege. Curtea reține că potrivit art.72 din C. la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală. De altfel, ca să-și poată îndeplini funcțiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) și duratei, atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei. Verificând modul în care s-au individualizat sancțiunile penale aplicate inculpaților, Curtea constată că s-au respectat toate regulile ce caracterizează stabilirea pedepsei, atât în ceea ce privește cuantumul, cât și modalitatea de executare, în sensul unei evaluări concrete a criteriilor statuate de legiuitor îndispozițiile art.72 din Codul penal, evidențiind gravitatea faptelor comise, prin prisma circumstanțelor reale efective, dar și a circumstanțelor personale ale inculpaților, nu numai a celor legate de comportamentul procesual, cât și a celor care vizează strict persoana acestora, aprecierea fiind făcută fără o preeminență a vreunuia din criteriile arătate, precum și consecințele pedepsei și a modalității de executare. În acest context, nu poate fi omisă starea de recidivă mare postexecutorie a inculpatului H. (inculpatul fiind condamnat definitiv prin mai multe sentințe pentru fapte similare), dar și faptul că inculpata a mai comis fapte identice (pentru care a intervenit reabilitarea) dovedind astfel că reeducarea acestora nu s-a realizat. Totodată, nu poate fi observat modul elaborat și coordonat de concepere și executare a infracțiunii în care inculpata a avut un rol covârșitor prin ademenirea victimei și comunicarea permanentă către coinculpat a locului unde se aflau. Curtea consideră că aspectele invocate de inculpat au fost avute în vedere în procesul de individualizare, ceea ce a condus la coborârea sancțiunilor spre minimul special prevăzut de lege, acordându-se suficientă și echilibrată importanță gradului de pericol social al infracțiunilor comise, condițiilor concrete în care s-au produs, având în vedere că inculpatul a mai comis fapte similare, dar și totalității urmărilor faptei din perspectiva atingerii dreptului de proprietate și a integrității fizice a altor persoane. Inculpatul recurent a susținut în recurs că a avut o contribuție redusă la comiterea faptei, însă această poziție nu poate fi supusă examinării atîta timp cât susnumitul a înțeles să uzeze de procedura prevăzută de art. 3. C., recunoașterea faptei, a vinovăției și a contribuției sale fiind irevocabilă. Raționamentul instanței de fond care a condus la nereținerea de circumstanțe atenuante este justificat. Recunoașterea anumitor împrejurări ca circumstanțe atenuante judiciare nu este, însă, posibilă decât dacă împrejurările luate în considerare reduc în asemenea măsură gravitatea faptei în ansamblu sau caracterizează favorabil de o asemenea manieră persoana făptuitorului încât numai aplicarea unei pedepse sub minimul special se învederează a satisface, în cazul concret, imperativul justei individualizări a pedepsei. Astfel, „conduita bună";, în sensul art. 74 alin. 1lit. a C., presupune, între altele, absența antecedentelor penale, iar „stăruința depusă de infractor pentru a înlătura rezultatul infracțiunii sau a repara paguba pricinuită";, în sensul art. 74 alin. (1) lit. b) C. pen., nu se regăsesc în prezenta cauză; „atitudinea infractorului după săvârșirea infracțiunii rezultând din prezentarea sa în fața autorității, comportarea sinceră în cursul procesului, înlesnirea descoperirii ori arestării participanților";, în sensul art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., nu se reduce la recunoașterea săvârșirii infracțiunii, pe fondul existenței, la dispoziția organelor judiciare, a probelor care dovedesc săvârșirea infracțiunii. Pentru aceste motive Curtea consideră că pedeapsele stabilite de către instanța de fond sunt juste și proporționale, în măsură să asigure funcțiile de constrângere și de reeducare, scopul preventiv al sancțiunii și că va contribui la conștientizarea consecințelor faptei, în vederea unei reinserții sociale reale a inculpaților motiv pentru care în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b C. se vor respinge ca nefondate recursurile inculpaților, iar soluția atacată se va menține în totalitate ca fiind legală și temneinică. Potrivit art. 88 C. se va deduce din pedeapsa aplicată inculpaților timpul arestului preventiv, începând cu data de 4 martie 2011 și până în prezent, fiind menținută starea de arest a acestora. Inculpaților li s-a asigurat asistență juridică din oficiu astfel că în temeiul art. 189 C. se va stabili în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de cîte 300 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției. Potrivit art. 192 al. 2 C. se va dispune obligarea inculpaților la plata în favoarea statului a sumei de câte 500 lei cheltuieli judiciare, din care câte 300 lei reprezentând onorar avocațial. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E : Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații H. I. A. si B. E. împotriva sentinței penale nr. 226 din 4 mai 2011 a Judecătoriei T.. Menține starea de arest a inculpaților. Potrivit articolului 88 C. deduce din pedeapsa aplicată inculpaților timpul arestului preventiv, începând cu data de 4 martie 2011 și până în prezent. Stabilește în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de câte 300 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției. Obligă pe inculpați să plătească în favoarea statului suma de câte 500 lei cheltuieli judiciare, din care câte 300 lei reprezentând onorar avocațial. Decizia este definitivă. Dată și pronunțată în ședința publică din data de 14 iunie 2011. PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, V. V. A. L. H. I. M. GREFIER, LEUNȚA S. Dact.L.H./Dact.S.M 4 ex./(...) Jud.fond. V.-M. B.
| ← Decizia penală nr. 495/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 928/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
