Decizia penală nr. 1032/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M A N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)/a1
DECIZIA PENALĂ NR.1032/R/2011
Ședința publică din 16 iunie 2011
Instanța constituită din : PREȘEDINTE : D. P. judecător
JUDECĂTORI : V. G.
M. B. GREFIER : D. S.
Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin P. : D. S.
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul L. T. împotriva încheierii penale din (...) pronunțată în dosar nr.(...) al T.ui C., având ca obiect menținerea măsurii arestării preventive.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul, aflat în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, av.Chilea M., din Baroul Cluj, cu delegație la dosar.
P. de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, inculpatul arată că este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea recursului.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând, pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se dispună revocarea măsurii arestării preventive, cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpatului, apreciind că nu mai subzistă temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri. Se spune că lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta un pericol pentru ordinea publică, dar este o diferență între pericolul concret pentru ordinea publică și pericolul social al faptei deduse judecății. Detenția preventivă trebuie să aibă caracter excepțional, iar starea de libertate trebuie să fie regula. La acest moment procesual nu se mai justifică privarea de libertate a inculpatului, iar menținerea stării de arest nu trebuie să echivaleze cu o antepronunțare pe fondul cauzei. Nu ne aflăm printre cele 4 motive avute în vedere de jurisprudența C. pentru a se menține măsura arestării preventive. Astfel, nu există riscul ca în libertate inculpatul să nu se prezinte la instanță, să influențeze buna desfășurare a procesului penal, să comită alte infracțiuni sau să tulbure ordinea publică. Rezonanța faptelor sale a fost anihilată de reacția organelor judiciare. Inculpatul are o situație familială deosebită, are 4 copii minori, soția lui este bolnavă și este necesară prezența sa în cadrul familiei. În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara sau localitatea. Cu onorariu avocațial din FMJ.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a încheierii atacate. Inculpatul a fost trimis în judecată pentru tentativă la infracțiunea de omor,temeiurile care au determinat arestarea preventivă subzistă și impun în continuare privarea de libertate a acestuia.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită judecarea în stare de libertate, deoarece are 4 copii minori, soția este bolnavă, nu se va sustrage de la judecată și regretă cele întâmplate.
C U R T E A
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj a fost trimis în judecată, arestat preventiv, inculpatul L. T., pentru săvârșirea infracțiuni de tentativă la omor, prev. de art. 20 rap. la art. 174 al. 1 C.
Sub aspectul stării de fapt, s-a reținut prin actul de sesizare a instanței că la data de (...), în jurul orelor 2030, inculpatul L. T. s-a deplasat la domiciliul părții vătămate R. T., și pe fondul unor divergențe anterioare, i-a aplicat părții vătămate o lovitură cu un briceag, în flancul stâng abdominal, lovitură ce a provocat leziuni vindecabile în 14-15 zile de îngrijiri medicale, și au pus în primejdie viața victimei.
Tribunalul Cluj a fost sesizat cu soluționarea cauzei la data de (...), fiind înregistrată sub nr. (...), în sistem aleatoriu cauza fiind repartizată pentru termenul din (...).
Prin încheierea penală din data de (...), pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), în temeiul art. 3001 al.3 C., s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpatul L. T., poreclit „Petrișor";, fiul lui T. și O., născut la data de (...) în com. P. R., jud. Bistrița Năsăud, CNP 1., măsură care a fost menținută. În baza art.192 al.3 C., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia. Pentru a dispune în acest sens, T. a reținut următoarele: Verificându-se legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului, la primirea dosarului, instanța a constatat că aceasta este legală și temeinică și subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv dispusă față de inculpatul L. T., respectiv cele prev. de art. 143 C., în sensul că există probe certe că s-au comis fapte prevăzute de legea penală, acestea conducând și la presupunerea rezonabilă că au fost comise de către inculpat. Probele amintite constau în declarațiile inculpatului din faza de urmărire penală, declarațiile părții vătămate, declarațiile martorilor R. D., R. C. C., R. M. T., E. E. O., E. A., A. F., raport de constatare medico-legală, mijloace materiale de probă, proces verbal de cercetare la fața locului și planșe foto anexe. Fără a face o analiză de detaliu a probatoriului administrat, pentru a nu prejudicia fondul cauzei, și fără a emite judecăți de valoare asupra validității mijloacelor de probă existente în dosarul cauzei și a actelor procesuale și procedurale realizate în faza de urmărire penală, T. a reținut, fără echivoc, că în cauză există date care formează presupunerea rezonabilă că s-au comis fapte prevăzute de legea penală, aceste date îmbrăcând chiar forma probelor, în sensul definiției acestora cuprinsă în Codul de P. Penală. De asemenea, există în cauză și temeiul de arestare prev. de art. 148 lit. f C., în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta pentru care estecercetat inculpatul este închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea acestuia în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. Acest pericol rezidă în însuși pericolul social al faptei deduse judecății, ținând seama de amploarea fenomenului violent îndreptat împotriva vieții persoanei. S-a mai reținut că inculpatul nu se află la prima confruntare cu legea penală, deoarece în trecut a suferit mai multe condamnări pentru fapte îndreptate împotriva patrimoniului, dar și pentru fapte violente de tulburarea ordinii și liniștii publice, pentru care în prezent s-a împlinit termenul de reabilitare. A., inculpatul manifestă un comportament violent, fiind obișnuit să își rezolve disputele de această manieră, adică violentă. În situația actuală, la modul general vorbind, și ținând seama de amploarea fenomenului infracțional dar și în special față de datele ce caracterizează persoana inculpatului, instanța a apreciat că o asemenea infracțiune, în condițiile și împrejurările concrete în care s-a consumat, este menită să atragă atenția opiniei publice, care așteaptă reacția imediată a organelor judiciare, chemate să ia măsuri prompte și eficiente. Pe de altă parte, dar în aceeași ordine de idei, martorii amintiți mai sus, și care au văzut evenimentele petrecute la data de (...), s-au arătat indignați de comportamentul violent manifestat de inculpat, și chiar au intervenit pentru a salva viața părții vătămate. Toate aceste temeiuri impun și justifică în continuare privarea de libertate a inculpatului, pentru buna derulare a procesului penal, sens în care, în temeiul art. 3001 alin. 3 C., s-a constatat că măsura arestării preventive luată față de inculpat, este legală și temeinică, fiind menținută. S-a apreciat că luarea unei alte măsuri mai puțin restrictive nu este oportună și eficientă, în condițiile în care inculpatul este o fire violentă și se poate stăpâni și autocontrola cu greutate, mai ales pe seama consumului de băuturi alcoolice. Inculpatul nu este școlarizat și nu are nici loc de muncă, fiind așadar evident, că lăsarea lui în libertate l-ar putea pune în fața unor tentații de comitere a unui noi fapte penale. În baza art. 192 al.3 C., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia. Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul L. T., prin apărătorulsău, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând, pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se dispună revocarea măsurii arestării preventive, cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpatului, apreciind că nu mai subzistă temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri. S-a învederat faptul că deși s-a susținut că lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta un pericol pentru ordinea publică, este o diferență între pericolul concret pentru ordinea publică și pericolul social al faptei deduse judecății. Detenția preventivă trebuie să aibă caracter excepțional, iar starea de libertate trebuie să fie regula. La acest moment procesual nu se mai justifică privarea de libertate a inculpatului, iar menținerea stării de arest nu trebuie să echivaleze cu o antepronunțare pe fondul cauzei, nefiind prezente cele 4 motive avute în vedere de jurisprudența C. pentru a se menține măsura arestării preventive. Astfel, nu există riscul ca în libertate inculpatul să nu se prezinte la instanță, să influențeze buna desfășurare a procesului penal, să comită alteinfracțiuni sau să tulbure ordinea publică. Rezonanța faptelor sale a fost anihilată de reacția organelor judiciare. Inculpatul are o situație familială deosebită, are 4 copii minori, soția lui este bolnavă și este necesară prezența sa în cadrul familiei. În subsidiar, s-a solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara sau localitatea. Recursul declarat în cauză de inculpat este nefondat pentru următoareleconsiderente: Inculpatul L. T. este cercetat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 20 rap. la art. 174 al. 1 C., reținându-se în sarcina acestuia că în data de (...), în jurul orelor 2030, s-a deplasat la domiciliul părții vătămate R. T. și i-a aplicat acesteia o lovitură cu un briceag, în flancul stâng abdominal, lovitură ce a provocat leziuni vindecabile în 14-15 zile de îngrijiri medicale și au pus în primejdie viața victimei. Prin încheierea penală din data de (...), s-a constatat legalitatea și temeinicia arestării preventive a inculpatului, apreciindu-se că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 143 și art. 148 lit. f C. Verificând legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive în conformitate cu dispozițiile art. 160b și art. 3002 C., instanța a apreciat că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării subzistă și impun în continuare privarea de libertate a inculpatului. S-a reținut, astfel, că la dosarul cauzei există indicii temeinice în sensul prevăzut de dispozițiile art. 681 C., din cuprinsul cărora rezultă că inculpatul a comis faptele pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată. De asemenea, pericolul concret pentru ordinea publică rezultă din natura infracțiunilor reținute în sarcina acestuia prin actul de sesizare, din modalitatea și împrejurările în care au fost comise. Susținerea inculpatului că în cauză nu se regăsește niciunul dintre motivele avute în vedere de jurisprudența C., este nefondată. Astfel, practica C. a stabilit mai multe criterii pentru aprecierea caracterului rezonabil al arestării preventive, între aceste criterii numărându-se și gradul de complexitate al cauzei, precum și atitudinea inculpatului și diligența depusă de autorități pentru soluționarea cauzei. S-a apreciat, de asemenea, că cel puțin în cazul săvârșirii anumitor infracțiuni, menținerea inculpatului în stare de arest se impune cel puțin pentru o anumită perioadă. În cauză, împrejurarea că inculpatul este arestat preventiv raportat la complexitatea cauzei nu poate conduce la concluzia că durata rezonabilă a arestării preventive a fost depășită. De asemenea, examinând posibilitatea dispunerii unor măsuri alternative la măsura detenției preventive, instanța de fond a apreciat în mod corect că măsura arestării preventive se justifică în continuare și nu se impune înlocuirea acesteia cu alte măsuri. Pentru toate aceste considerente, având în vedere dispozițiile art. 38515 pct. 1 lit. b C., recursul declarat în cauză va fi respins ca nefondat, soluția pronunțată fiind legală și temeinică. În temeiul art. 192 alin. 2 C., va fi obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul L. T., deținut în Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale din 7 iunie 2011 a T.ui C.. Stabilește în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 100 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției. Obligă pe inculpatul L. să plătească în favoarea statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorar avocațial. Decizia este definitivă. Dată și pronunțată în ședința publică din data de 16 iunie 2011. PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER D. P. V. G. M. B. D. S. Red.MB/dact.MS 4 ex./(...) Jud.fond: L.A.C.
| ← Decizia penală nr. 1716/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 1864/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
