Decizia penală nr. 12/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
D. PENALĂ NR. 12/C/2011
Ședința publică din 6 iunie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : V. C.- președinte secție JUDECĂTORI : A. D. L.
M. Ș.
GREFIER : M. N.
Ministerul Public, P. de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin P. - V.
T.
S-a luat spre examinare contestația în anulare formulată de către petenta POP T. E. împotriva deciziei penale nr. 507 din 6 aprilie 2011, pronunțată de Curtea de A. C., în dosarul nr. (...).
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea contestației în anulare.
Reprezentantul parchetului solicită respingerea contestației în anulare cainadmisibilă, în temeiul art. 2781 alin.10 Cod procedură penală, petenta promovând o cale de atac la o cale de atac identică. Se mai arată că, hotărârea pronunțată de Curtea de A. C., nu mai poate fi atacată cu vreo cale de atac ordinară, iar pe cale de consecință, contestația în anulare este inadmisibilă. C U R T E A : Prin sentința penală nr.2 din 10 ianuarie 2011 pronunțată de Judecătoria Năsăud în dosarul nr. (...) s-a respins ca inadmisibilă plângerea formulată de petenta Pop E. împotriva dispoziției din Rezoluția dată de P. de pe lângă T. B.-N. în dosarul nr. 3. din (...) cu privire la respingerea plângerii de tergiversare a cercetărilor penale ce se efectuează în dosarul nr. 650/P/2010, intimat fiind P. T. Petenta a fost obligată să plătească statului suma de 50 lei cu titlul de cheltuieli judiciare. Pentru a pronunța această sentință penală, instanța de fond a reținut că la data de (...), petenta Pop E. a formulat plângere la P. de pe lângă T. B.-N. pentru tergiversarea cercetărilor penale în dosarul penal nr. 650/P/2010, intimatul fiind cercetat pentru infracțiunea de tulburare de posesie. Prin rezoluția P.ui de pe lângă T. B.-N. nr. 3. din data de (...), s-a dispus respingerea plângerii de tergiversare a cercetărilor penale formulată de petentă. Ulterior, petenta a formulat plângere împotriva Rezoluției nr. 3. dată de P. de pe lângă T. B.-N. din data de (...) . Prin Ordonanța nr. 415/VIII/1/2010 P.ui de pe lângă T. B.-N. din data de (...), a fost respinsă ca neîntemeiată plângerea petentei formulată împotriva Rezoluției nr. 3. din data de (...). La data de (...), petenta a formulat la instanța de judecată plângere împotriva rezoluției nr. 3. și a Ordonanței nr. 415/VIII/1/2010 date de P. de pe lângă T. B.-N., întemeiată pe art.278 ind.1 C.pr.pen.., plângere înregistrată sub nr. (...). Față de plângerea formulată de petentă, instanța de fond a respins-o ca inadmisibilă pentru următoarele motive: Conform art.2. Cod procedură penală, se poate formula plângere în fața instanței împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanței ori, după caz a rezoluției de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror, precum și împotriva dispoziției de netrimitere în judecată cuprinsă în rechizitoriu. Așadar, cazurile în care se poate formula plângere în fața instanței împotriva soluției procurorului conform art.2. Cod procedură penală sunt limitativ prevăzute de lege. În speța de față, s-a constatat că petenta a formulat plângere împotriva dispoziției din rezoluția dată de P. de pe lângă T. B.-N. prin care i s-a respins plângerea de tergiversare a cercetărilor penale în dosarul penal nr. 650/P/2010, astfel că această plângere formulată în fața instanței este inadmisibilă, neîncadrându-se în cazurile prevăzute de art. 2. Cod procedură penală . S-a precizat că, prin D. nr.57/2007 (publicată în M.Of. nr. 283/(...)), Înalta Curte de Casație și Justiție, S. U., a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al P.ui de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în legătură cu problema dacă este admisibilă plângerea formulată împotriva altor măsuri și acte ale procurorului decât cele de netrimitere în judecată, și a stabilit că: Plângerea îndreptată împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori în baza dispozițiilor date de acesta, altele decât rezoluțiile sau ordonanțele procurorului de netrimitere în judecată, reglementate de art.2. alin.1 din Cod procedură penală., este inadmisibilă. Reținându-se faptul că petenta a formulat plângere împotriva unei rezoluții a procurorului, alta decât cea de netrimitere în judecată, în baza art. 278 alin. 2/1 și a Deciziei nr. 57/2007 a Înaltei Curți de C. și Justiție s-a respins ca inadmisibilă plângerea formulată de petentă împotriva dispoziției din rezoluția dată de P. de pe lângă T. B.-N. în dosarul nr. 3. din (...) cu privire la respingerea plângerii de tergiversare a cercetărilor penale ce se efectuează în dosarul nr. 650/P/2010 al P.ui de pe lângă Judecătoria Năsăud. Împotriva acestei hotărâri a declarat apel în termen legal, petenta Pop T.E., solicitând admiterea apelului,desființarea sentinței atacate și rejudecând cauza pe fond, să se dispună admiterea plângerii formulate, desființarea ordonanței dată de procuror și continuarea cercetărilor penale în ce-l privește pe intimatul P. T. În motivarea apelului s-a relevat că prima instanță a procedat la judecarea pricinii fără a solicita dosarul de urmărire penală și fără a se verifica dacă soluțiile adoptate de procuror sunt reale; că intimatul P. T. nu s-a prezentat la termenul de judecată din 10 ianuarie 2011; că patenta nu a studiat dosarul parchetului; că rezoluția dată de instanța de judecată „nu estereală, nici temeinică"; și că împiedică punerea în mișcare a acțiunii penale apărând infractorii. Prin decizia penală nr. 33/A/3011 din data de (...) pronunțată în dosarul nr. (...) de Tribunalul Bistrița Năsăud, în baza disp. art. 379 pct. 1 lit. a Cod procedură penală, s-a respins ca inadmisibil apelul declarat de petenta Pop T. E., împotriva sentinței penale nr. 2 din 10 ianuarie 2011, pronunțată de Judecătoria Năsăud în dosarul nr. (...), iar petenta a fost obligată la plata sumei de 10 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, în apel, în favoarea statului. T. a apreciat apelul declarat în cauză ca fiind inadmisibil, astfel încât în baza dispozițiilor art.379 pct.1 lit.";a"; Cod procedură penală l-a respins ca atare. Analizând hotărârea primei instanțe prin prisma motivelor de apel invocate și examinând potrivit dispozițiilor art.371 alin.2 Cod procedură penală, întreaga cauză sub toate aspectele de fapt și de drept, tribunalul a constatat că prima instanță a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, respingând ca inadmisibilă plângerea formulată de petentă împotriva rezoluției adoptate de procuror în dosarul nr.3. a P.ui de pe lângă T. B.-N. În speță, tribunalul a reținut că, petenta a formulat o plângere în fața instanței de judecată, împotriva unei soluții adoptate de procuror, alta decât cea de netrimitere în judecată, reglementată de art.2. Cod procedură penală, plângere care, potrivit Deciziei nr.57/2007 a Înaltei Curți de C. și Justiție este inadmisibilă. Această statuare, devenită obligatorie pentru instanțe de la momentul adoptării deciziei mai sus menționate, a fost preluată ulterior în cuprinsul normelor procedurale, astfel cum au fost acestea modificate prin textul L. nr. 2.. În concret, prin actul normativ mai sus menționat, textul art.278 Cod procedură penală, intitulat „Plângerea contra actelor procurorului"; a fost modificat în sensul că, după alin.2 s-a introdus un nou alineat - 2/1 - cu următorul cuprins : „Plângerea formulată împotriva soluției de respingere dispuse de procurorul ierarhic superior este inadmisibilă";. A învederat tribunalul că această modificare legislativă a intrat în vigoare la data de 25 noiembrie 2010, astfel încât prima instanță trebuia să-și întemeieze soluția pe textul astfel modificat. Ținând seama de cele mai sus menționate și având în vedere că este de principiu faptul că, acolo unde nu poate fi promovată o plângere, nu poate fi promovată nici cale de atac, a rezultat că petenta nu putea promova nicio cale de atac împotriva hotărârii primei instanțe. Împotriva deciziei pronunțate de Tribunalul Bistrița Năsăud, a declaratrecurs petenta Pop T. E. solicitând casarea deciziei atacate și a sentințeijudecătoriei și, rejudecând, să fie desființate rezoluțiile și ordonanțele procurorului și reținerea cauzei spre judecată, de către instanță. S-a arătat în motivarea recursului că în cauză, organele de urmărire penală refuză anchetarea făptuitorului și împiedică punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva acestuia, pentru faptele reclamate. Prin decizia penală nr. 507 din 6 aprilie 2011 a Curții de A. C. pronunțată în dosarul nr. (...) s-a respins ca inadmisibil recursul declarat de petenta POP T. E., împotriva deciziei penale nr. 22/A din 1 martie 2011 a T.ui B.-N., iar petenta a fost obligată să plătească în favoarea statului suma de 200 lei, cheltuieli judiciare. Ver if ic ând ho tăr âre a atac ată, în baza lucrărilor și materialului de ladosarul cauzei, prin prisma motivelor invocate și a reglementărilor în materie, în virtutea dispozițiilor art.385/14 și art.385/6 alin.3 C.pr.pen., Curtea a constatat inadmisibil recursul în cauză. Astfel, într-adevăr, potrivit art.28/1 C.pr.pen. curțile de apel, ca instanțe de recurs, judecă recursurile împotriva hotărârilor penale pronunțate de judecătorii în primă instanță, cu excepția celor date în competența tribunalului, precum și în alte cazuri anume prevăzute de lege. Însă, potrivit art.2. alin.10 C.pr.pen., hotărârea judecătorului pronunțată potrivit alin.8 din același articol (hotărârea prin care se pronunță asupra plângerii împotriva rezoluției procurorului), este definitivă. Așa fiind, hotărârea pronunțată de Judecătoria Năsăud, prin care s-a soluționat plângerea petentei, întemeiată pe dispoz. art.2. C.pr.pen. fiind definitivă, nu mai poate fi atacată cu vreo cale de atac ordinară, iar pe cale de consecință, recursul promovat este inadmisibil, motiv pentru care a fost respins ca atare în temeiul art. 385 pct.1 lit.a teza II C.pr.pen. În baza art.192 alin.2 C.pr.pen., Curtea a obligat petenta să plătească în favoarea statului suma de 200 lei, cheltuieli judiciare. Împotriva acestei decizii la data de 16 aprilie 2011 a formulat contestațieîn anulare petenta POP T. E., solicitând admiterea acesteia și desființarea tuturor hotărârilor judecătorești pronunțate în cauză, a rezoluției și aordonanței date de P. B.-N., apreciind că i-a fost încălcat de către instanțe dreptul la apărare. În motivare contestației, petenta a arătat că organele de cercetare și urmărire penală, precum și instanțele de judecată i-au refuzat înscrisurile depuse în probațiune, că cercetările se derulează în dosarul nr. 650/P/2010 al P.ui de pe lângă Tribunalul Bistrița Năsăud, privindu-l pe intimatul P. T. fără a fi luate în considerare memoriile sale, care sunt greșit calificate juridic, motiv pentru care a depus noi înscrisuri în fața Curții (f.4-20). Analizând contestația formulată, prin prisma motivelor invocate, a dispozițiilor legale în materie și a actelor dosarului, Curtea reține următoarele: Cauzele de contestație în anulare sunt expres prevăzute de dispozițiile art. 386 lit. a-e C.pr.pen. Din motivele invocate de către petentă prin memoriul de la dosar (din care reiese că prezenta contestație vizează decizia penală nr.507/(...) a Curții de A. C.) reiese că niciunul din acest cazuri nu este incident în cauză, petenta reiterând nemulțumirile de fond care vizează mersul cercetărilor penale în dosarul 650/P/2010 al P.ui de pe lângă Tribunalul Bistrița Năsăud. Exercitarea acestei căi de atac, după ce anterior contestatoarei i-au fost respinse ca inadmisibile, cu o motivație pertinentă, toate plângerile adresate instanțelor nu se mai înscrie în noțiunea de „. liber la justiție"; sau la o instanță imparțială, ci se circumscriu deja sferei abuzului de drept procesual. În consecință, constatând că în cauză nu este incidentă niciuna din cauzele prevăzute de lege pentru a se putea exercita calea extraordinară de atac a contestației în anulare, Curtea în baza art. 391 C.pr.pen. va respinge ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de petenta POP T. E. împotriva deciziei penale nr. 507 din 6 aprilie 2011 a Curtii de A. C. Potirvit art. 192 alin. 2 C.pr.pen. contestatoarea va fi obligată să plătească în favoarea statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L. D E C I D E : Respinge ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de petenta POP T. E., domiciliată în localitate N., str. P., nr. 466, jud. B. N., împotriva deciziei penale nr. 507 din 6 aprilie 2011 a Curtii de A. C. Obligă pe contestatoare să plătească în favoarea statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare. D. este definitivă. Dată și pronunțată în ședința publică din data de 6 iunie 2011 . PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, V. C. A. D. L. M. Ș. GREFIER, M. N. Red.A.D.L. Dact.H.C./4 ex./(...)
| ← Decizia penală nr. 54/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 2034/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
