Decizia penală nr. 1043/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
DECIZIA PENALĂ NR. 1043/R/2011
Ședința publică din 20 iunie 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: ANA C.- judecător
JUDECĂTORI: M. Ș.
L. M.
GREFIER: M. N.
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin
P. - V. T.
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul C. N. împotriva sentinței penale nr.155 din 13 aprilie 2011 a Judecătoriei Z., pronunțată în dosarul nr. (...), inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea de infracțiuni privind circulația pe drumurile publice (OUG nr. 195/2002).
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul personal asistat de apărătorul ales avocat L. G., din cadrul Baroului S., cu delegația la dosar, precum și apărătorul desemnat din oficiu avocat P. P., din cadrul Baroului C., cu delegația la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
Apărătorul desemnat din oficiu depune la dosar referatul privind plata onorariilor din fondul M.ui Justiției, solicitând ca instanța să se pronunțe asupra onorariului parțial în cauză.
Întrucât inculpatul are apărător ales se constată încetat mandatul apărătorului desemnat din oficiu prin prezentarea apărătorului ales în instanță.
Întrebat fiind de către instanță, inculpatul arată că își însușește recursul declarat prin apărătorul său.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea hotărâriiatacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună reducerea pedepsei aplicată de instanța de fond.
În continuare se arată de către apărătorul inculpatului că instanța de fond a făcut o greșită individualizare a pedepsei aplicată pe seama inculpatului. La reindividualizarea pedepsei solicită a se avea în vedere circumstanțele atenuante ale acestuia, faptul că a recunoscut comiterea faptei și a colaborat cu organele de cercetare penală. Inculpatul a făcut eforturi mari pentru a acoperi prejudiciul cauzat. Instanța de fond nu a luat în considerare faptul că, inculpatul are un loc de muncă, este serios și are o atitudine exemplară.
În final, cu privire la executarea pedepsei aplicate, solicită suspendarea acesteia condiționat și nu suspendarea sub supraveghere.
Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursului formulat deinculpat ca nefondat, cu consecința menținerii hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică. Instanța de fond a avut în vedere toate circumstanțele atenuante ale inculpatului, evaluând corect toate probele administrate în cauză.
Din declarațiile inculpatului care a recunoscut comiterea faptei coroborate cu probele administrate în cauză, dovedesc vinovăția acestuia. La individualizarea pedepsei și proporționalizarea acesteia, instanța a avut în vedere dispozițiile art. 72 alin.1 și art. 52 Cod penal. De asemenea, a mai avut în vedere și gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală
și limitele de pedeapsă stabilite de lege.
Inculpatul C. I. având ultimul cuvânt, arată că în 10 ani de când este angajat, nu a mers la serviciu în stare de ebrietate, regretă fapta comisă și solicită a se lua în considerare că are familie.
C U R T E A :
Prin sentința penală nr.155 din 13 aprilie 2011 a Judecătoriei Z. în baza art.87 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002 republicată, cu modificările și completările ulterioare,cu aplicarea art.3201 al.7 C.p.p., s-a dispus condamnarea inculpatului C. I., fiul lui F. și A., născut la data de (...) în Z., jud. S., domiciliat în Z., str.C.,nr.64,jud.S., CNP 1., la pedeapsa de: 1(un) an și 6 (șase) luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală. În baza art.861 alin.2 Cod penal s-a dispus suspendarea executării pedepsei aplicate inculpatului C. I. sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 3 ani și 6 luni, stabilit potrivit dispozițiilor art.862 alin.1 Cod penal. S-a încredințat supravegherea inculpatului S. de P. de pe lângă Tribunalul Sălaj. În baza art.863 alin.1 Cod penal, pe durata termenului de încercare, a fost obligat inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte, la datele fixate, la S. de P. de pe lângă Tribunalul Sălaj; să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență. În baza art.359 Cod procedură penală s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art.864 Cod penal privind cazurile de revocare a beneficiului suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul săvârșirii de noi infracțiuni sau al neîndeplinirii cu rea-credință a măsurilor de supraveghere prevăzute de lege și stabilite de instanță. În baza art.71 alin.1 Cod penal s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale, iar în baza art.71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere se suspendă și executarea pedepselor accesorii. În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 550 lei cheltuieli judiciare către stat, suma de 200 lei reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu,d-na G. L., urmând a fi avansată din fondurile M.ui Justiției către Baroul de A. S. Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut în esență că prin rechizitoriul P. de pe lângă Judecătoria Zalău din data de (...) din dosar nr.2995/P/2009, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului C. I. pentru comiterea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având o îmbibațiealcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, prevăzută de art.87 alin.1 din O.U.G.nr.195/2002 republicată. Cauza a fost înregistrată pe rolul instanței la data de (...) sub nr.(...). În fapt, în actul de sesizare a instanței s-a reținut că în data de (...), în jurul orei 1230, învinuitul conducea autoturismul cu nr. S(...), pe str. C. din Z. La un moment dat a pătruns pe contrasens și a izbit autoturismul cu nr. 8167 TM 93, condus de partea vătămată P. F., care circula regulamentar. În urma accidentului a rezultat vătămarea corporală a învinuitului, cât și a părții vătămate P. F., care a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare 14-16 zile de îngrijiri medicale (f.f.24). Persoana vătămată M. C., în vârstă de 2 ani, care s-a aflat pe bancheta din spate a autoturismului cu nr. 8167 TM 93, a fost examinată la S. J. dar s-a constatat că nu a prezentat leziuni traumatice în urma accidentului rutier (f.26). P. F. a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ (f.27). Învinuitul nu a putut fi testat cu aparatul etilotest, fiind transportat la spital pentru îngrijiri medicale, dar i s-au recoltat două probe biologice la interval de o oră (f.29). În urma efectuării analizelor toxicologice s-a stabilit că la proba recoltată la orele 1350, învinuitul a avut o alcoolemie de 1,95 g/l alcool pur în sânge, iar la proba recoltată la orele 1430, a avut o alcoolemie de 1,80 g/l alcool pur în sânge (f.31). Învinuitul a declarat că a consumat în data de (...), până la ora 22 cantitatea de 300-400 ml de țuică de prune, iar în ziua producerii accidentului nu a mai consumat băuturi alcoolice. (f.18). Prin declarația din (...), partea vătămată P. F. a declarat că își retrage plângerea prealabilă depusă împotriva învinuitului pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă (f.22). Prin urmare s-a dispus încetarea urmăririi penale față de învinuit pentru această infracțiune. În susținerea stării de fapt reținută în sarcina inculpatului, s-au indicat următoarele mijloace de probă:procesul-verbal de cercetare la fața locului (f.7- 15), declarațiile învinuitului (f.17-19),declarațiile părții vătămate P. F. (f.21- 22);acte medico-legale privind partea vătămată (f.24),buletin de examinare clinică (f.28),proces-verbal de prelevare (f.29),buletin de analiză toxicologică - alcoolemie nr. 2248/IX/a/712,713 din (...) (f.31),fișă cazier judiciar învinuit (f.20),proces-verbal de prezentare al materialului de urmărire penală (f.43-44). La termenul de judecată din (...), inculpatului i s-au adus la cunoștință prevederile art.3201 C.p.p. și consecințele care decurg din alegerea procedurii simplificate, C. I. declarând că recunoaște săvârșirea faptei reținute în actul de sesizare a instanței, nu formulează cereri privind administrarea de probe și solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaște și le însușește. Analizând materialul probator administrat în cauză pe parcursul urmăririi penale, instanța reține că declarațiile date de inculpat pe parcursul urmăririi penale și confirmate în fața instanței(f. 17-19,75) se coroborează cu celelalte probe administrate în legătură cu săvârșirea faptei reținută în sarcina sa, respectiv cu: procesul-verbal de constatare (f.7-15), cu rezultatele buletinului de analiză toxicologică alcoolemie (f.31),cu declarațiile părții vătămate P. F. (f.21-22) și cu acte medico-legale privind partea vătămată (f.24) , astfel că situația de fapt și vinovăția inculpatului sunt pe deplin dovedite: în data de (...), inculpatul a urcat la volanul autoturismului marca „Volkswagen";, cu nr. de înmatriculare (...), conducându-l în mun. Z., pe str. C., pătrunzând pe contrasens și acroșând autoturismul cu nr. de înmatriculare 8167 TM 93. În urma accidentului,inculpatul și P. F., conducătorul autoturismului tamponat , au suferit leziuni, dar P. Flrian și-a retras, în cursul urmăririipenale plângerea inițial formulată. C. I. nu a putut fi testat cu aparat etilotest, fiind transportat la S. J. S. pentru îngrijiri medicale, loc în care i s-au recoltat două probe biologice. Conform buletinului de analiză toxicologică alcoolemie nr.2248/IX/a/712,713 din (...) întocmit de S. J. de M. L. S., inculpatul a prezentat în sânge o alcoolemie de 1,95 g/l la ora 13,50 și de 1,80 g/l la ora 14,30(f.31).În cursul urmăriri penale, inculpatul a recunoscut cele reținute în sarcina sa. În drept, fapta inculpatului C. I., care, la data de (...), a condus un autoturism pe drumuri publice de pe raza municipiului Z.,inculpatul având o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge (1,95 g %0 la prima probă și 1,80 g %0 la cea de-a doua probă), întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, prevăzută de art.87 alin.1 din O.U.G.nr.195/2002 republicată. Elementul material al laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art.87 alin.1 O.U.G.nr.195/2002 republicată s-a realizat prin activitatea inculpatului care, deși consumase băuturi alcoolice și avea în sânge o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge , a condus autoturismul pe drumuri publice. Urmarea imediată, ca element al laturii obiective, este prezumată de lege, astfel că este suficientă stabilirea săvârșirii de către inculpat a faptei incriminate de lege pentru a subînțelege starea de pericol pentru siguranța traficului rutier generată de conduita inculpatului. În ceea ce privește latura subiectivă, intenția inculpatului rezultă din împrejurarea că, deși știa că se află sub influența băuturilor alcoolice, întrucât a consumat anterior (potrivit propriei declarații) aproximativ 300-400 ml țuică, a decis totuși să se urce la volanul autoturismului și să îl conducă pe drumuri publice. Din analiza fișei de cazier a inculpatului rezultă că acesta nu a mai suferit condamnări anterioare, fiind la prima confruntare cu legea penală. Reținând vinovăția inculpatului, instanța a dispus condamnarea acestuia pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, faptă prevăzută de art.87 alin.1 din O.U.G.nr.195/2002 republicată. La individualizarea pedepsei și proporționalizarea acesteia, instanța a avut în vedere disp.art.72 alin.1 și art.52 Cod penal. În conformitate cu prevederile art.72 Cod penal, instanța a avut în vedere gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală și limitele de pedeapsă stabilite de lege. G. de pericol social al faptei comise va fi apreciat în baza art.181 alin.2 Cod penal, urmând să se aibă în vedere modul și mijloacele de săvârșire a faptei, scopul urmărit, împrejurările concrete în care s-a comis fapta, urmarea produsă și cea care s-ar fi putut produce, precum și persoana și conduita inculpatului. Raportat la aceste criterii, instanța a apreciat că fapta inculpatului prezintă un pericol social ridicat, date fiind nivelul foarte ridicat al alcoolemiei, consecințele efectiv produse (constând în pierderea controlului volanului, lovirea autoturismului cu nr. de înmatriculare 8167 TM 93 a cărui conducător auto a suferit leziuni), dar și consecințele care s-ar fi putut produce ca urmare a faptei sale, cu atât mai mult cu cât a condus autoturismul pe o stradă intens circulată a municipiului Z. Instanța a avut totodată în vedere circumstanțele privitoare la conduita și persoana infractorului, care este în vârstă de 45 de ani, este cunoscut cu antecedente penale și a avut o atitudine sinceră pe parcursul urmăririi penale. Potrivit referatului de evaluare întocmit de S. de P. de pe lângă Tribunalul Sălaj, evaluând potențialul personal și de mediu al inculpatului C. I., deși consumul de alcool nu constituie în sine un factor de risc, cantitatea consumată și momentul consumului îl pot predispune la repetarea acestui tip de comportament. F. și parcursul său social sunt elemente care îl ajută în procesul reinserției sociale, dar este nevoie de mai multă motivație din partea inculpatului pentru schimbare și analizarea posibilelor consecințe ce pot decurge în urma consumului de alcool. De asemenea, ușoara sa labilitate emoțională , împletită cu recurgerea la alcool pot să contribuie în timp la apariția unor probleme de sănătate emoțională cu efecte în plan personal , familial, ocupațional. Ținând cont de factorii de risc menționați mai sus, se consideră că inculpatul poate fi ajutat prin urmarea unui program de specialitate , cu scopul înțelegerii problemelor cu care se confruntă și rezolvarea lor într-un mod dezirabil din punct de vedere social (f.70-71). În cauză există împrejurări enumerate exemplificativ în art.74 Cod penal, respectiv lipsa antecedentelor penale și atitudinea inculpatului de recunoaștere și de regret față de infracțiunea comisă, însă simpla existență a acestora nu obligă instanța să le rețină ca și circumstanțe atenuante și să reducă pedeapsa principală sub minimul special, ținând seama de aspectele menționate anterior. Potrivit prevederilor art.3201 al. 7 C.p.p.,în caz de recunoaștere a faptei reținute în actul de sesizare și solicitare ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, inculpatul beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul închisorii. Instanța va avea în vedere aceste prevederi, apreciind însă că , raportat la circumstanțele reale și personale ale cauzei și limitele de pedeapsă stabilite de lege în condițiile art.320 1 alin.7 C.p.p, în ceea ce privește cuantumul pedepsei închisorii, se impune condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare. Cât privește aplicarea pedepsei accesorii, în baza art.71 Cod penal, instanța va interzice inculpatului drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a) teza a-II-a Cod penal, cu excepția dreptului de a vota în cadrul alegerilor și lit.b) Cod penal, din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei aplicate prin aceasta. Având în vedere prevederile art.3 din Protocolul 1 la C. E. a D. O., jurisprudența Curții Europene a D. O. , dar și jurisprudența națională dezvoltată pe marginea acestui articol,instanța apreciază că nu se impune interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza I, c),d) și e) Cod penal, deoarece astfel de interdicții ar constitui măsuri disproporționate față de natura infracțiunii săvârșite de inculpat și de persoana acestuia. Sub aspectul modalității de executare a pedepsei aplicate inculpatului, instanța consideră că nu se impune aplicarea unei pedepse cu executare în regim de detenție, fiind îndeplinite în cauză a condițiile necesare aplicării suspendării executării pedepsei sub supraveghere, prevăzute de art.861 Cod penal:pedeapsa închisorii ce urmează să fie executată este de 1 an și 6 luni închisoare, din fișa de cazier existentă la dosar rezultă că inculpatul are antecedente penale, dar s-a împlinit termenul de reabilitare și, în consecință, nu este recidivist,iar scopul preventiv și educativ al pedepsei consacrat de art.52 Cod penal poate fi atins fără a fi necesară executarea în regim de detenție, întrucât inculpatului i s-a atras atenția asupra gravității și a consecințelor nefaste ale faptei, condamnarea constituind un avertisment la adresa acestuia. În consecință, în baza art.861 Cod penal, s-a dispus suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei aplicată inculpatului, pe durata unui termen de încercare de 4 ani, termen stabilit potrivit dispozițiilor art.862 alin.1 Cod penal. S-a încredințat supravegherea inculpatului C. I. S. de P. de pe lângă Tribunalul Sălaj, iar în baza art.863 alin.1 Cod penal, pe durata termenului de încercare, a obligat inculpatul să se supună măsurilor de supraveghere prevăzute la lit.a-d ale art.863 alin.1. În baza art.359 Cod procedură penală s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art.864 Cod penal privind cazurile de revocare a beneficiului suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul săvârșirii de noi infracțiuni sau al neîndeplinirii cu rea-credință a măsurilor de supraveghere prevăzute de lege și stabilite de instanță. În baza art.71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal. În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală, instanța a obligat inculpatul la plata sumei de 200 lei reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu,d-na G. L., urmând a fi avansată din fondurile M.ui Justiției către Baroul de A. S. Împotriva acestei sentințe a formulat recurs în termen legal inculpatul C. I.,fără a indica motivele de nelegalitate ori netemeinicie. În ședința publică din data de 20 iunie 2011, prin apărător ales, inculpatul a solicitat admiterea recursului și redozarea pedepsei aplicate, prin reducerea cuantumului acesteia chiar sub minimul prevăzut de lege. A solicitat a se face aplic.art.74 lit.c C.pen., având în vedere că inculpatul a recunoscut și regretat fapta comisă, a colaborat cu organele de anchetă penală și a acoperit paguba cauzată. S-a mai solicitat suspendarea condiționată a executării pedepsei în locul suspendării sub supraveghere. Verificând hotărârea atacată pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei, conform prevederilor art.38514 C., curtea constată că recursul nu este fondat și îl va respinge pentru considerentele care vor fi expuse în continuare. Astfel, instanța de fond a reținut o stare de fapt corectă, pronunțând o hotărâre temeinică și legală, susținută de probele administrate în cauză. A rezultat din ansamblul probator că în data de (...) inculpatul recurent C. I. a condus un autoturism pe drumuri publice de pe raza municipiului Z. având o îmbibație alcoolică în sânge de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge (1,95 g %0 la prima probă și 1,80 g %0 la cea de-a doua probă). Inculpatul a pătruns pe contrasens și a izbit autoturismul cu nr. 8167 TM 93, condus de partea vătămată P. F., care circula regulamentar, cauzând părții vătămate leziuni care au necesitat pentru vindecare 14-16 zile de îngrijiri medicale. Analiza obiectivă a probelor administrate relevă justețea soluției pronunțate de instanța de fond sub aspectul existenței faptei și a vinovăției inculpatului C. I. în comiterea acesteia, vinovăție de altfel recunoscută de inculpat, care a solicitat ca judecata să aibă loc în procedura reglementată de art.3201 C. privind recunoașterea vinovăției, punând în evidență și caracterul adecvat al pedepsei aplicate atât ca și cuantum cât și ca modalitate de executare. Prima instanță a efectuat o corectă individualizare a pedepsei, în măsură să reflecte gradul de pericol social concret al faptei comise și de natură a realiza scopul pedepsei astfel cum este acesta reglementat de art.52 C. La individualizarea judiciară a pedepsei care i-a fost aplicată inculpatului, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art.72 C., limitele speciale de pedeapsă prevăzute de textul incriminator, gradul de pericol social al faptei, care este unul ridicat. Săvârșirea prezentei fapte este o dovadă că pedepsele anterior aplicate inculpatului nu și-au atins scopul in considerarea cărora au fost aplicate. În mod corect instanța de fond a reținut că infracțiunea comisă de inculpat prezintă un grad de pericol social ridicat, dedus atât din pedeapsa prevăzuta de legiuitor pentru sancționarea acesteia, cât și din împrejurările concrete de săvârșire a faptei fiind vorba de conducerea unui autoturism pe drumurile publice având în sânge o îmbibație alcoolică de 1,95 g/l, urmată de intrarea pe contrasens a autoturismului și cauzarea unui accident soldat cu avarierea autoturismului cu nr. de înmatriculare 8167 TM 93 condus de numitul P. F. și rănirea acestuia, leziunile cauzate necesitând 12-14 zile de îngrijiri medicale. De asemenea s-a creat o stare de pericol pentru viața și sănătatea minorului M. C., în vârstă de 2 ani, aflat pe bancheta din spate a autoturismului cu nr. 8167 TM 93, doar șansa făcând ca acesta să nu sufere leziuni traumatice în urma accidentului rutier. Nu se impune reținerea circumstanței prevăzută de art.74 lit.c C.pen., și coborârea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege, raportat la gradul de pericol social ridicat al faptei comise, sinceritatea inculpatului primind relevanță prin orientarea pedepsei înspre minimul special prevăzut de lege, în condițiile în care fapta comisă este sancționată cu închisoarea de la 8 luni la 3 ani și 4 luni, prin reducerea cu 1/3 a limitelor de pedeapsă ca efect al reținerii prevederilor art.3201 C.. În referatul de evaluare întocmit în cauză se arată că raportat la cantitatea de alcool consumată și momentul consumului, există o predispoziție de repetare de către inculpat a acestui tip de comportament și că ușoara labilitate emoțională a inculpatului, combinată cu consumul de alcool pot contribui la apariția în timp a unor probleme de sănătate emoțională cu efecte în plan familial, personal și ocupațional. Acești factori de risc impun urmarea unui program de specialitate cu scopul înțelegerii problemelor cu care se confruntă și a rezolvării lor într-un mod dezirabil din punct de vedere social. Ținând seama inclusiv de aceste date, curtea constată că este necesară supravegherea conduitei inculpatului în perioada termenului de încercare de către un serviciu de specialitate, astfel cum a dispus instanța de fond, suspendarea condiționată a executării pedepsei nefiind aptă a contribui la îndreptarea conduitei acestuia. Susținerea inculpatului că nu ar fi necesară supravegherea sa deoarece la locul de muncă nu s-a prezentat niciodată sub influența alcoolului nu poate fi primită cu consecințele dorite de inculpat de reducere a cuantumului pedepsei și suspendare condiționată a executării acesteia, câtă vreme conduita antisocială reținută în dosarul de față se circumscrie timpului liber al inculpatului. Pentru considerentele prezentate, constatând că hotărârea atacată este temeinică și legală, curtea va respinge în baza art.38515 pct.1 lit.b C. ca nefondat recursul declarat de către inculpatul C. I., domiciliat in Z., str. C., nr. 64, jujd. S., împotriva sentintei penale nr. 155 din 13 aprilie 2011 a Judecătoriei Z. În baza art.189 C. se va stabili în favoarea Baroului C. suma de 50 lei onorariu parțial pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției. În baza art.192 alin.2 C. va fi obligat inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul C. I., domiciliat in Z., str. C., nr. 64, jujd. S., împotriva sentintei penale nr. 155 din 13 aprilie 2011 a Judecătoriei Z. Stabilește în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 50 lei onorariu partial pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției. Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare. Decizia este definitivă. Dată și pronunțată în ședința publică din data de 20 iunie 2011. PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER ANA C. M. Ș. L. M. M. N. Red.L.M. 5 ex./(...) Jud.fond:D.B.Țăran
| ← Decizia penală nr. 1900/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 200/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
