Decizia penală nr. 900/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M A N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA P.Ă ȘI DE MINORI DOSAR NR.(...)
DECIZIA PENALĂ NR. 900/R/2011
Ședința publică din 31 mai 2011
Instanța constituită din : PREȘEDINTE : L. H., judecător JUDECĂTORI : I. M.
: V. V. A.
GREFIER : L. S.
Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. - reprezentat prin
PROCUROR - S. DOBRESCU
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul P. I. împotriva sentinței penale nr.175 din 18 aprilie 2011, pronunțată în dosar nr. (...) al T.ui C., inculpatul fiind trimis în judecată prin R. P. de pe lângă J. C. N., pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat în formă continuată, prev.de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a,e,g și i C. cu aplic.art.41 alin.2 și art.99 și urm. C..
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul P. I. aflat în stare de arest asistat de apărător desemnat din oficiu, av.Bădău C. E., din cadrul Baroului C., cu delegație avocațială depusă la dosar, lipsă fiind autoritatea tutelară S. de P. de pe lângă Tribunalul Cluj și părțile responsabile civilmente P. I. și P. P.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.
Apărătorul inculpatului, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și rejudecând cauza, să se dispună micșorarea pedepsei aplicate având în vedere circumstanțele personale. Astfel, solicită a se avea în vedere vârsta inculpatului la data săvârșirii infracțiunii, aceea de 17 ani, concluziile expertizei medico legale din care rezultă că acesta prezintă diagnostic de tulburare de personalitate. Inculpatul a avut o atitudine sinceră și de cooperare, a recunoscut și regretat fapta comisă, a avut o conduită pozitivă și are șanse de reintegrare. Cu onorar din FMJ.
Reprezentantul P. solicită respingerea recursului ca nefondat și obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat. Apreciază că pedeapsa aplicată acestuia este corespunzătoare ținând seama și de faptul că inculpatul a mai fost condamnat pentru fapte similare.
Inculpatul P. I., având ultimul cuvânt, solicită a se menține pedeapsa de la Judecătoria Turda arătând că are un copil minor în întreținere, a dat dovadă de îndreptare și dorește să-și continue studiile.
C U R T E A
Prin sentința penală nr.813 din (...) pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca, a fost condamnat inculpatul B. C. D., fiul lui D. și L.-C., născut la data de (...) în mun. C.-N., jud. C., dom în C.-N., str. Gh. L., nr.7, ap. 17, jud. C., posesor CI seria KX nr. 4., CNP
1., fără antecedente penale pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat in forma continuata prev. și ped. de art.208 alin.1, 209 alin.1 lit.a,e g, i C. cu aplic. art. 41 alin 2
C. cu aplic art. 99 si urm C. (4 acte materiale comise în noaptea de 25/(...) trei incalitate de complice unul in calitate de autor) la o pedeapsa stabilita in condițiile art. 109 C. de 1 an si 6 luni închisoare.
În temeiul art. 36 alin1 C. s-a constatat ca prezenta infracțiune este concurenta cu infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat la o pedeapsa definita rezultanta de 1 an închisoare cu suspendare condiționata prin sentința penala nr. 9. a J. C.-N. def. prin neapelare la (...)
În baza art. 85 alin 1 C. s-a dispus anularea suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicata prin s.p. nr 9. a J. C.-N. definitiva prin neapelare la (...)
În temeiul art. 33 lit. a C. s-a constatat ca infracțiunea din prezentul dosar precum si cea de mai sus sunt concurente iar in baza art. 34 lit. b. C. au fost contopite pedepsele stabilite, inculpatul executând pedeapsa cea mai grea aceea de, 1 an si 6 luni închisoare
În baza art. 71 alin 2 C. i-a fost interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a doua C. ca si pedepse accesorii pe durata stabilita in art. 71 alin 2 C. după împlinirea vârstei de 18 ani
În temeiul art 110 indice 1 C. rap. la art.86 indice 5 alin 2 C. rap.la art. 86 indice 1
C. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 3 ani si 6 luni stabilit in condițiile art. 110 C. termen care se va calcula de la data rămânerii definitive a primei hotărâri prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei respectiv (...). iar in temeiul art. 71 alin 5 C. s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere a pedepsei închisorii.
În temeiul art. 86 indice 3 alin 1 C. pe durata termenului de încercare inculpatul se supune următoarelor masuri de supraveghere date S. de P. de pa lângă T. C.
- a). sa se prezinte trimestrial la S. de P. de pe lângă T. C. conform programului ce urmează a fi stabilit
- b). sa anunțe in prealabil; orice schimbare de domiciliu, reședința sau locuința si orice deplasare care depășește 8 zile precum si întoarcerea
-c). sa comunice si sa justifice orice schimbare a locului de munca d). sa comunice informații de natura a putea fi controlate mijloacele de existenta
În temeiul art. 86 indice 3 alin 2 C. s-a dispus a se comunica datele prevăzute mai sus S.ui de P. de pe lângă T. C.
În baza art. 359 C. proC.a i-a fost atrasă atenția inculpatului asupra prev. art. 86 indice 4 C. a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării executării pedepselor sub supraveghere.
A fost condamnat inculpatul P. I., fiul lui I. și P., născut la data de (...) în mun. C.- N., jud. C., dom în T., str. C., nr.20A, sc.A, et. 1, ap.5, jud. C., posesor CI seria KX nr.
6., CNP 1., cu antecedente penale pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat in forma continuata prev. și ped. de art.208 alin.1, 209 alin.1 lit.a,e g, i C. cu aplic. art. 41 alin 2
C. cu aplic art. 99 si urm C.(4 acte materiale comise in noptea de 25/(...), trei in calitate de autor și unul in calitate de complice) la o pedeapsa stabilita in condițiile art. 109 C. de 1 an si 8 luni închisoare.
În temeiul art. 36 alin 1 C. s-a constatat ca prezenta infracțiune este concurenta si cu infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentința penala nr. 1. a J. T. definitiva prin d.p. nr. 2. (...) a T.ui C. la o pedeapsa de 1 an si 9 luni închisoare,
Au fost descontopite în elementele sale componente pedeapsa de mai sus menționata de 1 an si 9 luni închisoare și au fost repuse în individualitatea lor pedepsele înlăturând sporul de 3 luni închisoare rezultând 1 an si 6 luni închisoare pentru furt; 6 luni închisoare ptr. art. 85 alin 1 din OUG 105/2002; 6 luni închisoare ptr.art. 86 alin 1 din OUG 105/2002; 1 an si 6 luni închisoare aplicata prin s.p. nr. 8. a J. C.- N. 1 an si 6 luni închisoare aplicata prin s.p. nr. 8. a J. C. N. 1 an si 6 luni închisoare aplicata prin s.p. nr 2. a J. T.
A fost menținută anularea suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an si 6 luni închisoare dispusa prin s.p. nr 1. a J. T. definitiva prin d.p. nr 2. (...) a T.ui C.
În baza art. 36 alin 2 C. rap. la art. 33 lit a.C. și art. 34 lit. b C. a fost contopită pedeapsa aplicata prin prezenta hotărâre de 1 an și 8 luni închisoare cu pedepsele de mai sus descontopite de 1 an și 6 luni închisoare pentru furt, 6 luni închisoare ptr. Art.
85 alin 1 din OUG 105/2002, 6 luni închisoare ptr. art. 86 alin 1 din OUG 105/2002,1 an si 6 luni închisoare aplicata prin s.p. nr. 8. a J. C.-N., 1 an și 6 luni închisoare aplicata prin s.p. nr. .8. a J. C.-N., 1 an si 6 luni închisoare aplicata prin s.p. nr. 2. a J. T., aplicând inculpatului pedeapsa cea mai grea respectiv aceea de 1 an și 8 luni închisoare în regim de detenție sporita cu 4 luni închisoare, în final inculpatul executând pedeapsa de 2 ani închisoare in regim de detenție.
În temeiul art. 71 alin 2 C. i-a fost interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a doua C. pe durata stabilita in art. 71 alin 2 C. . după împlinirea vârstei de 18 ani.
În baza art. 36 alin 3 C. s-a dedus din pedeapsa perioada executata (reținerea și arestarea preventiva) din (...) la zi.
S-a dispus anularea mandatului de executare a pedepsei emis in baza s.p.nr. 1. a J. T. și s-a dispus emiterea unui nou mandat potrivit prezentei hotărâri.
S-a constatat ca părțile vătămate A. V. C. Z., M. C., F. V. V. și P. M. nu au formulat acțiune civila in cauza deși prejudiciul nu a fost recuperat.
În temeiul art. 118 lit. e C. s-a dispus confiscarea speciala în favoarea statului a sumei de 2oo lei de la fiecare dintre cei doi inculpați.
În temeiul art. 191 alin 1,2 C. proC.a a fost obligat fiecare inculpat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat in suma de 800 lei fiecare.
În temeiul art. 189 C.p.p. onorariul apărătorului din oficiu pentru asistența juridică acordată în cursul judecății inculpatului B. C. D. în sumă de 300 lei s-a avansat din FMJ d-lui av. P. I. iar suma de 300 lei onorariu av. oficiu în faza de judecata s-a avansat din FMJ d-lui av. P. M. E. ptr. inculpatul P. I., onorariul apărătorului din oficiu pentru asistența juridică acordată în cursul urmăririi penale inculpatului B. C. D. în sumă de
300 lei s-a avansat din FMJ d-nei av. Barbul R. Aurelia, iar suma de 300 lei onorariu av. oficiu în faza de urmărire penala s-a avansat din FMJ d-lui av. Stan Olimpiu Horea ptr. inculpatul P. I.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:
Actele materiale ale infracțiunii de furt calificat au fost comise de către inculpații
B. C. D. si P. I. in baza unei rezoluții infracționale unice împreună ,pe timp de noapte
,prin efractie din locuri publice după cum urmează:
Astfel, în seara zilei de (...), dorind sa facă rost de bani s-au hotărât sa comită câteva furturi din autoturisme, respectiv sa intre în mașini prin spargerea geamurilor folosind bucăți de ceramica de bujie si sa sustragă bunuri.
1. În acest sens, în seara zilei de (...), cei doi inculpați s-au întâlnit in cartierul M. si după ce s-au înțeles in prealabil sa sustragă din autoturisme bunuri existente, s-au deplasat in cartierul G. pentru a-si pune in aplicare planurile. Inițial, din spatele blocului in care locuiește inculpatul B. C.-D., cei doi au luat asupra lor mai multe bucăți de ceramica de bujie, acestea aparținând inculpatului B. C. D. A. pe raza cartierului G. pe str. D., in parcarea din fata blocului nr.23, au observat parcat autoturismul marca Dacia Logan (...) ce avea montat si prins cu ventuza de parbriz, in interior, la vedere, un aparat GPS pe care, ambii inculpați s-au hotărât sa-1 sustragă. Astfel, inculpatul B. C.- D. a spart mai întâi geamul portierei dreapta fata de la autoturism folosindu-se de o bucata de ceramica de bujie după care, inculpatul P. I., aflat lângă acesta, a împins cucotul geamul astfel crăpat, tot el fiind si cel care si-a introdus mana prin geam si a sustras din interior acel aparat GPS si suportul aferent cat si un aparat detector radar ce se afla prins pe bord, la vedere. B. sustrase au fost imediat introduse intr-un sac de plastic pe care ii ținea B. C.-D., acesta din urma aflându-se in permanenta lângă celalalt inculpat. Î. s-au deplasat imediat si au ascuns sacul cu bunurile sustrase, lângă un bloc, sub balcon, cu gândul sa revină si sa le ridice după ce vor mai sustrage bunuri din alte autoturisme in acea noapte. Partea vătămata F. V.-V., director la S. A. 2 C. societate in proprietatea căreia se afla si la acel moment autoturismul in cauza, apreciază valoarea totala a bunurilor sustrase la suma de 1500 lei, suma cu care nu se constitui parte civila in cauza, cu toate ca acele bunuri nu i-au fost recuperate. Solicita in schimb tragerea in continuare la răspundere penala a celor doi inculpați pentru furtul comis. Dauna provocata autoturismului prin distrugerea geamului portierei dreapta a fost recuperata prin firma de asigurări C. dar care nu a fost menționata de partea vătămata.
Cei doi inculpați, s-au deplasat apoi tot pedestru pe strada B., in zona Hotel Premier, unde au observat parcat in dreptul imobilului nr.12, un autoturism marca Fiat Doblo, de culoare albastra, cu nr. de înmatriculare B-694, proprietatea MPC Impex C. al cărui utilizator era partea vătămata P. M.-G. Inculpatul B. C.-D. folosind aceeași metoda a spart geamul portierei dreapta fata, învinuitul P. I. sustrăgând apoi prin acel geam spart, o geanta tip laptop de culoare neagra ce se afla așezata pe podul pedalir, in fata scaunului dreapta fata, la vedere. Inculpatul P. I. a verificat conținutul genții sustrase si întrucât in interior nu se aflau lucruri de valoare, ea conținând doar diverse harții, a aruncat geanta cu tot conținutul la un tomberon in apropiere, după care, ambii inculpați si-au continuat deplasarea spre capătul cartierului G., având intenția clara de a sustrage din nou bunuri din interiorul altor autoturisme, folosind aceeași metoda. Valoarea prejudiciului cauzat pârtii vătămate P. M.-G., respectiv geanta ce i-a fost sustrasa este potrivit declarației sale nesemnificativa, motiv pentru care efectiv nu a precizat nicio valoare, el oricum neconstituindu-se parte civila fata de autori, declarând astfel cu nu mai are niciun fel de pretenții de natura civila sau penala in cauza. Geamul portierei dreapta fata ce a fost distrus odată cu săvârșirea faptei, partea vătămata susține ca, ulterior, acesta a fost înlocuit prin firma de asigurări, autoturismul fiind asigurat C., neindicând societatea de asigurare pentru a putea fi identificata
Cei doi inculpați in aceeași noapte s-au deplasat astfel spre capătul cartierului G., pe strada D. si, ajunși in parcarea situata in dreptul imobilului nr.198, au observat autoturismul marca Renault Megane cu nr. de înmatriculare (...) ce avea montat in interior, la vedere, pe parbriz si prins cu banda adeziva, un aparat detector radar Cobra pe care s-au hotărât sa-1 fure. Inculpatul P. I. a spart astfel cu o bucata de ceramica avuta asupra sa geamul portierei dreapta fata, timp in care inculpatul B. C.-D. intrând apoi in interior de unde a sustras detectorul radar si cablul aferent iar de pe scaunul dreapta fata încă o geaca de culoare neagra din material textil. Imediat după comiterea furtului, inculpatul B. C.-D., in prezenta inculpatului P. I. ce se afla chiar lângă el, a verificat prin buzunarele gecii si întrucât nu a găsit vreo suma de bani sau alte obiecte, a aruncat geaca peste un gard viu iar aparatul detector radar l-a ascuns tot intr-un gard viu, la circa 100 m depărtare fata de locul unde a fost comis furtul, bunul fiind abandonat si ascuns in acel loc întrucât amândoi aveau intenția de a-l recupera ulterior după ce mai fura si alte bunuri din autoturisme. Partea vătămata M. C. apreciază valoarea bunurilor ce i-au fost sustrase la suma totala de 475 lei detectorul radar Cobra si geaca, suma cu care partea vătămata nu se mai constituie parte civila fata de autori cu toate ca bunurile nu i-au fost recuperate. Întrucât autoturismul in cauza era asigurat C., partea vătămata si-a recuperat paguba provocata prin spargerea geamului portierei dreapta fata prin firma de asigurări fără a menționa date despre aceasta societate.
În cursul aceleiași nopți de 25/(...), inculpații s-au deplasat pe strada F. pentru a mai sustrage bunuri din autoturisme. Astfel, trecând prin spatele L. O. G., ajunși astfelpe strada J., in dreptul imobilului nr.5- 7 au observat parcat in parcarea amenajata, autoturismul marca Renault Symbol, de culoare alba, cu nr. de înmatriculare B-0. iar in interior, pe scaunul dreapta fata, așezat la vedere, un telefon mobil N. 6070 cu carcasa de culoare gri, pe care inculpații s-au hotărât sa-l sustragă. Astfel, inculpatul P. I. a spart geamul portierei dreapta fata folosindu-se de o bucata de ceramica de bujie si tot el a sustras prin acel geam telefonul aflat pe scaunul dreapta fata. In acest timp. Inculpatul B. C.-D. a stat la circa 10 m, privind la inculpatul P. loan cum sustrage bunul din mașina si asigurându-se totodată ca acesta nu este văzut de vreo persoana - trecător. Ambii inculpații cu telefonul păstrat asupra lor, s-au deplasat către Sala Sporturilor, părăsind astfel cartierul G., intenționând sa revină a doua zi sa ridice celelalte bunuri sustrase in acea noapte si ascunse la loc sigur. Partea vătămata A.-V.- C. Z. apreciază valoarea totala a prejudiciului cauzat la suma de 600 lei suma cu care nu se mai constituie parte civila in cauza. Bunul ce i-a fost sustras telefonul mobil nu i-a fost recuperat. De menționat este faptul ca partea vătămata nu a putut indica modelul exact de N. ce i-a fost sustras inculpații fiind cei care au oferit detalii exacte cu privire la marca si tipul telefonului sustras in acea noapte.
Pentru verificarea modului și împrejurărilor în care au săvârșit fapta, în cauză s- au efectuat reconstituiri pe timp de zi, în urma cărora inculpații, în prezența martorilor asistenți și a apărătorilor din oficiu, au descris în detaliu comiterea celor patru acte materiale ale infracțiunii de furt calificat Cu ocazia audierilor celor doi inculpați aceștia au declarat ca bunurile sustrase de ei in acea noapte de 25/(...). au fost ridicate de aceștia in următoarea zi si vândute ulterior unei persoane pe nume D. patron la C. G. Age banii obținuți de la acea persoana fiind cheltuiți de inculpați in scop personal. Pe parcursul cercetărilor a fost identificat acel presupus cumpărător indicat de inculpați, in persoana numitului C. O.-D. care într-adevăr este administratorul C.ui G. Age care, audiat fiind, declara faptul ca el nu a cumpărat niciodată bunuri de la cei doi inculpați si nici măcar nu-i cunoaște.
Ca atare, nu s-a reușit recuperarea vreunui bun din cele sustrase de inculpați in noaptea de 25/(...) din cele patru autoturisme de pe raza cartierului G. Cu ocazia audierii inculpatului B. C.-D. acesta declara faptul ca , datorita intervalului de timp scurs de la momentul comiterii furturilor si pana la momentul depistării sale si implicit a audierii sale, exista posibilitatea ca unele amănunte sa-i fi scăpat in cuprinsul ultimei sale declarații, de unde si unele mici contradicții intre cele declarate de acesta si cele declarate de celalalt inculpat insa cu toate acele mici amănunte, exista probe clare care-i incriminează pe ambii autori. Mai mult, la fapta privind furtul din auto Renault Megane, cu ocazia prelevării unei urme de pe coperta unui caiet ce se afla așezat in acel moment in interiorul mașinii, pe scaunul dreapta fata. s-a stabilit ca a fost creata de către degetul mijlociu de la mana stânga a inculpatului B. C.-D. lucru ce susține declarația inculpatului P. loan potrivit căreia, acesta din urma a spart geamul portierei iar B. C.-D. a sustras bunurile din interior, aspecte care, audiat fiind, inculpatul B. C.-D. le neaga, susținând ca el a spart de fapt geamul acelui autoturism si cel care a sustras bunurile din interior a fost inculpatul P. loan.
Din probele administrate în cauză a rezultat în mod clar intenția frauduloasă a inculpaților și care se deduce din împrejurările comiterii faptelor, iar în urma audierii inculpaților aceștia recunosc faptele săvârșite în întregime.
În aceeași ordine de idei martorii declara și aspecte legate de reconstituirea făcuta de organele judiciare, context în care în prezenta lor inculpații au arătat modul în care a comis faptele si mijloacele folosite recunoscând și regretând faptele comise.
În conformitate cu dispozițiile articolului 63 alin.2 C.p.p probele nu au valoare dinainte stabilită, aprecierea fiecărei probe se face de către organul de urmărire penală sau de instanța de judecată în urma tuturor probelor administrate iar declarațiile inculpatului în conformitate cu art. 69 C.p.p pot servi la aflarea adevărului numai înmăsura în care sunt coroborate cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză.
Inculpatul nu este obligat să relateze faptele pentru care este învinuit și de asemenea nu are obligația de a declara tot ce știe sau de a spune adevărul având libertatea de a minți fără ca organele judiciare să-l sancționeze pentru aceasta. Din contră, organele judiciare au obligația de a lămuri cauza sub toate aspectele, astfel încât orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit vinovăției sale. Prin prisma celor mai sus evocate instanța de fond a reținut ca sincere si care corespund adevărului declarațiile inculpaților acestea fiind detailate si se coroborează cu restul probelor administrate in cauza.
Având în vedere ansamblul material probator administrat în cauză, declarațiile inculpaților în care nu contesta ca sunt autorii faptelor de sustragere din noaptea de
25/(...) vor fi reținute, aflându-se în concordanta cu celelalte mijloace de probă. Plângerile părților vătămate se coroborează cu depozițiile martorilor, precum și cu raportul de constatare tehnico-științifică efectuat in cauză,in cazul faptei comise din autoturismul Renault Megane cu nr. de înmatriculare (...) unde au fost identificate urme papilare in interiorul autoturismului ca aparținând inculpatului B. C. D. întocmindu-se un astfel de raport iar un astfel de raport se bazează pe cercetările științifice efectuate de serviciul specializat. Dacă acestea sunt considerente de ordin teoretic, din punct de vedere practic un astfel de raport efectuat cu respectarea strictă a dispozițiilor legale și a regulilor de tactică criminalistică, rămâne un mijloc de probă cu valoare probantă deosebită, fie și numai pentru faptul că aceasta conduce bazându-se pe criterii strict științifice la descifrarea urmelor de către persoanele ce posedă cunoștințe temeinice de specialitate, stăpânirea unor metode și procedee tehnice, inclusiv aparatura necesară.
De altfel, în literatura juridică s-a ajuns la acea opinie potrivit căreia intr-o asemenea situație expertul ar face o judecată științifică in cauză, ceea ce ar acorda o valoare probatorie mai mult sporită expertizei, in raport cu celelalte mijloace de probă.
Chiar dacă raportul de constatare tehnico-științifică s-a întocmit in urmărire penală, aceasta nu înseamnă că valoarea sa probatorie este lipsită de eficiență, de altfel prin intermediul acestuia s-a reușit identificarea autorului furtului pentru actele materiale comise.
În acest sens, raportat și la poziția inculpaților care au recunoscut comiterea faptelor, instanța va reține vinovăția acestora, cu atât mai mult cu cât urmele digitale ce aparțin inculpatului B. C. D. și care au fost identificate la locul faptei in cazul sustragerii din autoturismul Renault Megane au fost prelevate dintr-un loc de unde acesta nu ar fi putut ajunge, decât ca urmare a săvârșirii infracțiunii, acesta neavând acces altfel in acele locuri, astfel că ținând cont de proba de netăgăduit a raportului de constatare criminalistică dactiloscopică, de modus operandi, modul și scopul săvârșirii infracțiunii, rezultă indubitabil că autorii faptei penale sunt inculpații in toate cele patru cazuri In acest sens, raportat și la poziția inculpaților care au recunoscut comiterea faptelor, instanța va reține vinovăția acestora, de modus operandi, modul și scopul săvârșirii infracțiunii, rezultă indubitabil că autorii faptelor penale sunt inculpații.
Analizând situația concreta întregul material probator administrat în cauza instanța de fond a reținut ca a existat o rezoluție infracționala unica inculpații având de la început reprezentarea întregii activități infracționale, au comis același gen de fapte, fiecare păstrându-și tot timpul calitatea în care au acționat de autor sau complice, au înțeles sa aleagă un anumit tip de părți vătămate, autoturisme parcate în locuri publice iar faptele sau desfășurat intr-o perioada de timp relativ scurta pe timp de noapte, prin spargerea geamurilor cu ajutorul unei bujii. Fapta și vinovăția inculpaților sunt dovedite cu următoarele mijloace de proba plângerea și declarația părții vătămate A. V. C. Z., F. V. V., P. M., M. C. procese-verbale de cercetare la fața locului și planșe foto raport de constatare tehnico-științifică nr. 7. din (...) proces-verbal de reconstituire și planșa foto,inculpat B. C. D. declarația martorului asistent V. A. M. C. I., proces-verbal de reconstituire și planșa foto, inculpat P. I. declarația martorului asistent G. A., U. R., declarația martorului C. O. D., declarații de inculpați B. C. D. si P. I., fișa de cazier judiciar, proces-verbal de prezentare a materialului de urmărire penală în prezența avocatului din oficiu In drept, fapta inculpatului minor B. C. D. care împreuna cu inculpatul minor P. I. în baza aceleiași rezoluții infracționale, in noaptea de 25/(...) a comis 4 acte materiale de sustragere de bunuri (3 acte in calitate de complice si unul in calitate de autor)din patru autoturisme parcate în loc public pe raza cartierului G., pe timp de noapte și prin efracție, sau a asigurat paza locului in timp ce inculpatul P. I. sustrăgea bunuri in condițiile descrise mai sus întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat în formă continuată prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, e, g și i C. cu aplic. art. 41 alin 2 (patru acte materiale) și art. 99 alin. 3 C.
Fapta inculpatului minor P. I. care împreuna cu inculpatul minorul B. C. D. în baza aceleiași rezoluții infracționale, în noaptea de 25/(...) a comis 4 acte materiale de sustragere de bunuri (3 acte materiale in calitate de autor și unul de complice) din patru autoturisme parcate în loc public pe raza cartierului G., pe timp de noapte și prin efracție, sau a asigurat paza locului in timp ce inculpatul B. C. D. sustrăgea bunuri in condițiile descrise mai sus întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat în formă continuată prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, e, g și i C. cu aplic. art. 41 alin 2 (patru acte materiale) și art. 99 alin. 3 C.
Circumstanța de la art. 209 alin 1 lit. a din C.p. se răsfrânge asupra inculpaților datorită faptului că prin propriile simțuri fiecare a asistat la sustragerea efectivă de bunuri de către celalalt inculpat cunoscând astfel că la săvârșirea furtului au participat cel puțin două persoane în calitate de coautori sau complici concomitent.
Circumstanța de la art. 209 alin 1 lit. g din C.p. se răsfrânge asupra inculpaților datorită faptului că evenimentele s-au petrecut pe timpul nopții.
Circumstanța de la art. 209 alin 1 lit. i din C.p. se răsfrânge asupra inculpaților datorită faptului că au cunoscut fiecare împrejurarea că au fost sparte geamurile autoturismelor, iar lit. e art. 209 C. de asemenea cunoscuta de inculpați autovehiculele fiind parcate in loc public.
Pe de altă parte, instanța de fond a reținut disp. art.41 alin.2 C. la încadrarea juridică a infracțiunii de furt calificat, (complicitate sau autorat) in cazul inculpaților deoarece inculpații la anumite intervale de timp scurte, prin aceleași mijloace și urmărind sustragerea de bunuri au comis acțiuni care fiecare in parte intrunesc elementele aceleiași infracțiuni și care sunt reunite de o rezoluție infracțională unică sub aspect subiectiv, fiind incidentă forma continuată a săvârșirii infracțiunii. Caracterul continuat al infracțiunii care face obiectul sesizării instanței se justifică prin împrejurarea că inculpații, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, la diferite intervale de timp, au săvârșit trei acte materiale care întrunesc, fiecare în parte, conținutul infracțiunii de furt calificat.
Unitatea de rezoluție infracțională a rezultat din împrejurarea că inculpații în realizarea activității infracționale au utilizat același mod de operare, prin spargerea geamului de la portiera autovehiculelor cu ajutorul unei bucăți de ceramică pentru bujie pe care o purta asupra lor, au comis actele materiale într-o rază teritorială relativ restrânsă, la intervale relativ scurte de timp, și anume în aceeași noapte de 25/(...). Totodată, unitatea de rezoluție infracțională rezultă și din unitatea obiectului material al faptelor comise constând în bunuri de același gen în scopul valorificării acestora și obținerea de venituri pe căi ilicite. De asemenea, caracterul continuat rezultă si din locul de unde inculpații au sustras bunurile - autoturisme.
Prin urmare, din aceste împrejurări de fapt a rezultat că inculpații la momentul luării hotărârii infracționale, au avut reprezentarea în concret a acțiunilor pe care urmausă le săvârșească în ansamblul lor. Nu mai departe inculpatul B. C. D. in trei din cele patru cazuri de sustragere de bunuri a acordat ajutorul necesar comiterii faptei spărgând geamul autoturismelor ori asigurând paza locului rămânând tot timpul in apropierea celuilalt inculpat i n timp ce sustrăgea bunuri un act de sustragere fiind comis de inculpatul B. in calitate de autor astfel ca forma complicității va fi absorbita de cea a autoratului în cazul ambilor inculpați (inculpatul P. acționând în 3 cazuri in calitate de autor si intr-o singura situație in calitate de complice la săvârșirea infracțiunii de furt calificat).
La individualizarea judiciară a pedepselor instanța de fond a avut in vedere criteriile generale de individualizare prev. de art.72 C., limitele speciale de pedeapsă prevăzute de textul incriminator, precum si cele prevăzute în cazul minorilor gradul de pericol social concret al faptei, numărul de acte materiale comise la scurte intervale de timp de către fiecare inculpat, si anume 4 acte materiale în aceeași noapte modul in care inculpații au săvârșit infracțiunile și anume prin efracție, doar pe timp de noapte când întunericul era in avantajul lor, valoarea prejudiciului, care deși nu este mare, totuși nu se poate spune că prin prisma exclusivă a acestuia fapta ar fi lipsita de pericolul social al unei infracțiuni, deoarece inculpații și-a pregătit din timp activitatea infracțională, au urmărit pe unde se putea ușor manevra și de unde au sustras bunuri, pe care reușeau sa le valorifice facil, dar nu in ultimul rând, atitudinea sinceră a inculpaților care au colaborat cu organele judiciare, au recunoscut și regretat faptele comise, precum și lipsa antecedentelor penale dar existenta unei activități infracționale în antecedenta lor penala ce denota o perseverenta infracționala.
În contextul celor de mai sus, nu se justifică reținerea unor circumstanțe atenuante in favoarea inculpaților, chiar daca acum nu manifestă indiferență față de consecințele pe care comiterea de fapte penale le-au avut asupra lor.
Instanța de fond a apreciat ca propunerea a venit din partea ambilor inculpați organizatorii întregii activități infracționale fiind ambii inculpați, ce au stabilit un plan urmat îndeaproape astfel ca atitudinea sincera a acestora si lipsa antecedentelor penale au fost avute in vedere si prin prisma individualizării modalității de executare a pedepsei instanța de fond a avut în vedere si aspectele reținute în referatele de evaluare întocmite de S. de P.
Situația inculpatului B. s-a înrăutățit în cursul anilor 2006 și 2007, când acesta a fugit de acasă de mai multe ori. Inculpatul a lipsit noaptea de acasă și a fost plecat fără știrea părinților, perioade de câteva zile, în diverse localități din țară (B.ești, Constanța, Huedin, T., com. Călățele etc.). El obișnuia să petreacă mult timp alături de prietenii săi din cartierul M. sau a celor pe care i-a cunoscut la școală și a intrat în atenția poliției pentru săvârșirea de fapte antisociale. B. C. D. declară că a auzit de la prieteni despre metodele de a obține sume mari de bani din furturi și a fost tentat să le încerce. Datorită nevoii de bani pentru distracție, activitate care ocupa principalul loc în preocupările sale (inculpatul împreună cu prietenii frecventau baruri cu lăutari, cluburi și discoteci, parcuri, terase, ștranduri, săli de bowling) și de a obține câștiguri mari în scurt timp, el a sustras bunuri în mod repetat. Inculpatul a început să consume droguri (hașiș), ceea ce presupunea cheltuieli suplimentare, renunțând la acest comportament doar spre finalul anului 2009, după cum reiese din informațiile obținute. Părinții au aflat despre această preocupare a tânărului însă nu au putut interveni eficient deoarece nu le asculta sfaturile.
În prezent B. C. D. și-a schimbat stilul de viață, dar nu semnificativ, continuând să dea importanță destul de mare distracției. El are un nou cerc de prieteni, cu care obișnuiește să meargă în localuri (cafenele, terase), însă relația de prietenie pe care o are cu o tânără (care are preocupări prosociale), precum și angajamentul de muncă actual au condus la reducerea timpului petrecut alături de anturaj. B. C. D. a fost cercetat în numeroase dosare penale (la Secțiile de P. I, II, IV și VI), fiind acuzat că încursul anilor 2006 și 2008 a participat alături de alți tineri la comiterea unor acte de sustragere de bunuri (în principal din locuințe și din autoturisme), pe raza municipiului C.-N. Din informațiile obținute reiese că unele dosare s-au soluționat cu scoaterea de sub urmărire penală, iar în altele a fost trimis în judecată. Într-unul dintre aceste dosare el a fost condamnat la o pedeapsă cu suspendare condiționată a executării pedepsei (dosar nr. (...)), iar alte trei se află în curs de judecată. Referitor la întregul trecut delincvențional, B. C. D. arată că anturajul, tentația obținerii unor venituri însemnate în mod facil (prin valorificarea bunurilor de valoare sustrase din apartamente, autoturisme, el a ajuns să dispună de sume mari de bani, până la 10.000 lei), nevoia de distracție și faptul că nu s-a gândit la consecințele actelor sale l-au determinat să comită infracțiuni contra patrimoniului în mod repetat. Situația de a fi urmărit penal pentru un număr mare de fapte penale, durata îndelungată a cercetărilor și posibilitatea pierderii libertății i-a creat inițial tânărului o stare de stres și neliniște, aspect confirmat și de părinții lui, însă ulterior aceste emoții s-au diminuat, deoarece trimiterea sa în judecată s-a realizat după o perioadă mare de timp de aceea se apreciază ca fiind oportuna modalitatea executării pedepsei sub supraveghere data S.ui de P. întrucât inculpatul poate fi supravegheat corespunzător eliminând factorii de risc care l-ar putea aduce din nou in sfera infracționala Conform informațiilor obținute de la Secția II P., precum și de la persoanele intervievate, din luna septembrie 2008 și până acum B. C. D. nu s-a mai implicat în alte fapte penale. Inculpatul arată că a renunțat la comportamentul infracțional pentru a evita o pedeapsă privativă de libertate.
În cazul inculpatului P. pentru comportamentul infracțional manifestat pe perioada șederii inculpatului în C.-N. în perioada septembrie-octombrie 2007 a comis alături de alți tineri două furturi de folosință-autoturisme și două furturi de bunuri din societăți comerciale, inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 8. a J. C.-N., definitivă la data de (...), la o pedeapsă rezultantă de 1 an și 6 luni închisoare, a cărei executare a fost suspendată condiționat pe perioada termenului de încercare de 3 ani și
6 luni.
Anterior pronunțării condamnării penale, inculpatul a comis mai multe infracțiuni pe raza municipiului T., pentru care a fost sau este judecat în mai multe dosare penale (nr. (...), (...) conexat la dosarul (...), (...) și (...)). În aceste dosare inculpatul a comis mai multe furturi din autoturisme, dar și infracțiuni la legea circulației pe drumurile publice. Într-unul din aceste dosare ((...)) a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 1 an și 9 luni închisoare, în a cărei executare se află în prezent în Penitenciarul Gherla.
Deși P. I. cunoștea consecințele săvârșirii de noi fapte penale pe perioada termenului de încercare, el a comis o nouă infracțiune în vara anului 2009, în municipiul B. M., împreună cu prietenul său Ușurelu I. Samuel Antonio. Astfel, pentru fapta comisă furturi din auto în noaptea de 2. iulie 2009, cu un prejudiciu cauzat de 2800 lei inculpatul a fost arestat preventiv prin încheierea nr. 1400/(...) din dosarul nr. (...) a J. B. M., însă după 2 zile a fost înlăturată această măsură de către Tribunalul Maramureș, prin încheierea nr. 253/R/(...). P. I. recunoaște că a săvârșit faptele pentru care este judecat în prezentul dosar, iar motivația comiterii infracțiunilor o reprezintă, în opinia sa, dorința de aventură și de a-și satisface nevoia de distracție (specifică vârstei), prin obținerea banilor necesari pentru aceasta.
Deși în fata instanței inculpatul a arătat ca regreta profund faptele comise acest regret este unul mimat de inculpat la nivel declarativ doar pentru a sensibiliza instanța de judecata întrucât s-a dovedit pe parcurs ca acesta nu regretă comportamentul avut și nu manifestă sentimente de compasiune față de părțile vătămate. El menționează că dorește să evite pe viitor orice probleme cu legea, însă până la privarea sa de libertate (iulie 2010) nu a întreprins nicio schimbare importantă în viața sa. Deși anterior și-a stabilit planuri de viitor (ex. să se angajeze pe o perioadă nedeterminată, să urmeze un curs de învățământ ori de calificare etc.), nu a reușit să le pună în practică, deoarecerevenea asupra lor. Astfel, P. I. a renunțat la școală, s-a implicat în muncă doar sporadic (în vara aceasta a lucrat pentru perioade de câte 1-2 săptămâni, pe litoral, la mai mulți angajatori), nu a realizat venituri constante și nu s-a implicat în activități constructive de petrecere a timpului liber. El susține că în ultimul an a renunțat la anturajul avut în C.-N. și în T. și că s-a întâlnit cu foștii săi prieteni doar întâmplător. Tânărul arată că obișnuia să consume alcool (băuturi spirtoase ori bere), atât în compania altora, cât și singur. El nu consideră acest comportament, raportat la vârsta sa, ca fiind unul de risc, apreciind efectele de dezinhibare și euforie ale alcoolului.
Judecând în aceste limite, instanța a apreciat că aplicarea unei pedepse de 1 an și 6 luni închisoare pentru inculpatul B. C. D. și 1 an si 8 luni închisoare pentru inculpatul P. I. sunt in măsură să contribuie la realizarea scopurilor coercitive și reeducative ale legii penale.
Pentru ca pedeapsa să-și realizeze funcțiile si scopul definit de legiuitor in cuprinsul art. 52 C. trebuie să corespundă sub aspectul duratei și naturii sale gravității faptei comise, potențialului de pericol social pe care in mod real îl prezintă persoana inculpatului dar și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența sancțiunii.
Prin urmare este stabilit cu valoare de principiu că atingerea dublului scop educativ și preventiv al pedepsei este esențial condiționată de caracterul adecvat al acesteia revenind instanței de judecată datoria asigurării unui echilibru real intre gravitatea faptei și periculozitatea infractorului, precum și durata și modalitatea de executare a sancțiunii pe de altă parte.
În speță este vorba de infractori primari cu o conduită pozitivă, care au recunoscut faptele, existând suficiente temeiuri ca cei in cauză se vor putea îndrepta prin aplicarea unor pedepse orientate către minimul general sau special prevăzut de textul de lege.
Firește în procesul individualizării sancțiunii nu poate fi scăpat din vedere contextul social, recrudescenta fenomenului infracțional, frecventa crescută a acestui gen de infracțiuni, dar ceea ce trebuie să prevaleze este analiza elementelor concrete ale dosarului, determinarea capacității de îndreptare a inculpaților in cauză.
Unul dintre criteriile de individualizare a pedepselor îl reprezintă gradul de pericol social al infracțiunii săvârșite de inculpați și care este reflectat pe de o parte in limitele de pedeapsă stabilite de legiuitor (închisoare de 1 an si 6 luni la 7 ani si 6 luni ) iar pe de altă parte de modalitatea de săvârșire și urmările produse reflectate in cuantumul prejudiciului creat. În acest context aprecierea unilaterală prin prisma limitelor de pedeapsa, a prejudiciului creat sau numărul de acte materiale ar conduce la o apreciere in exces a gravității acesteia in detrimentul unei valorificări armonioase și realiste a tuturor împrejurărilor și elementelor obiective și subiective specifice spetei elementul de mai sus care susține in afara oricărei îndoieli concluzia că acțiunea infracționala a inculpaților s-a datorat pe de o parte și economiei subterane precare existente pe parcursul acestei perioade de timp și cu toate că faptele sunt neîndoielnic grave totuși nu se justifică aplicarea unor pedepse orientate spre maximul prevăzut de textele incriminatoare sau executarea acestora sa se realizeze prin privare de libertate.
Din analiza tuturor circumstanțelor, mizând pe sprijinul familiei, procedurile judiciare la care au fost supuși inculpații după comiterea faptei impactul cu condițiile privării de libertate care in momentul de fata in cazul inculpatului P. I. persoana tânără este greu de suportat dar care a avut menirea de a-i conștientiza pe aceștia asupra consecințelor faptelor lor astfel ca toate acestea împreuna cu susținerea morala din partea familiei,disponibilitatea fata de munca, asumarea responsabilității pentru faptele comise si a sancțiunilor care li se vor aplica reprezintă aspecte pozitive ce caracterizează situația inculpaților.
Fără a minimaliza gradul de pericol social al infracțiunii totuși nu se poate spune ca ne aflam in prezenta unei persoane in cazul inculpatului B. care sa nu poată beneficia in prezent de clementa instanței de judecata sub aspectul modalității de executare a pedepsei, instanța acordând inculpatului clementa in privința modalității de executare a pedepsei
Împrejurările de fapt amintite cert rezultate din actele dosarului denotă că inculpatul B. C. D. nu prezintă o periculozitate care să justifice executarea pedepsei prin privare de libertate, scopul legal al pedepsei aplicate poate fi realizat cu maximă eficiență printr-un tratament sancționator mai blând, respectiv prin suspendarea executării pedepsei cu atât mai mult cu cât sunt întrunite condițiile instituite prin aceste texte de lege ,alta fiind situația inculpatului P. I. in cazul acestuia apreciindu-se ca doar o pedeapsa cu executare poate fi pe măsura persoanei in concret a inculpatului si a pericolului social al faptei comise.
În cazul inculpatului B. C. D. instanta in temeiul art. 36 alin1 C. s-a constatat ca prezenta infractiune este concurenta cu infractiunile pentru care inculpatul a fost condamnat la o pedeapsa definita rezultanta de 1 an inchisoare cu suspendare conditionata prin sentinta penala nr. 9. a J. C. N. def prin neapelare la (...).
În baza art. 85 alin 1 C. a dispus anularea suspendării condiționate a executarii pedepsei de 1 an inchisoare aplicata prin s.p. nr 9. a J. C. N. definitiva prin neapelare la (...).
În emeiul art 33 lit. a C. a constatat ca infracțiunea de mai sus din prezentul dosar precum si cea de mai sus sunt concurente iar in baza art. 34 lit. b. C. va contopi pedepsele stabilite inculpatul urmand sa execute pedeapsa cea mai grea aceea de :
1 an si 6 luni inchisoare
În baza art. 71 alin 2 C. a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a doua C. ca si pedepse accesorii pe durata stabilita in art. 71 alin 2 C. dupa implinirea varstei de 18 ani.
În temeiul art.110 indice 1 C. rap. la art 86 indice 5 alin 2 C. rap.la art 86 indice 1
C. a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de incercare de 3 ani si 6 luni stabilit in conditiile art. 110 C. termen care se va calcula de la data ramanerii definitive a primei hotarari prin care s-a dispus suspendarea executarii pedepsei respectiv (...). iar in temeiul art. 71 alin 5 C. a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere a pedepsei inchisorii.
În temeiul art. 86 indice 3 alin 1 C. pe durata termenului de incercare inculpatul se va suspune urmatoarelor masuri de supraveghere date S. de P. de pa langa T. C.
-a). sa se prezinte trimestrial la S. de P. de pe langa T. C. conform programului ce urmeaza a fi stabilit
-b). sa anunțe in prealabil; orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile precum si intoarcerea
-c). sa comunice si sa justifice orice schimbare a locului de munca d). sa comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele de existenta
In temeiul art. 86 indice 3 alin 2 C. a dispus a se comunica datele prevazute mai sus S.ui de P. de pe langa T. C.
In baza art. 359 C. proC.a a atras atenția inculpatului asupra prev. art. 86 indice
4 C. a caror nerespectare are ca urmare revocarea suspendarii executarii pedepselor sub supraveghere.
Instanța de fond a apreciat ca oportună modalitatea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei in situatia inculpatului B. C. D. deoarece este de remarcat prin urmare că imprejurările de fapt amintite cert rezultate din actele dosarului denotă că inculpatul nu prezintă o periculozitate care să justifice executarea pedepseiprin privare de libertate, scopul legal al pedepsei aplicate poate fi realizat cu maximă eficiență printr-un tratament sancționator mai blând, respectiv prin suspendarea sub supraveghere a executării cu atât mai mult cu cât sunt intrunite condițiile instituite prin acest text de lege.
Analizând cazierul inculpatului P. I. instanta de fond a reținut in temeiul art. 36 alin 1 C. ca prezenta infractiune este concurenta si cu infractiunile pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentinta penala nr. 1. a J. T. definitiva prin d.p. nr 2. (...) a T.ui C. la o pedeapsa de 1 an si 9 luni inchisoare ,
A descontopit in elementele sale componente pedeapsa de mai sus mentionata de 1 an si 9 luni inchisoare si a repus in individualitatea lor pedepsele inlaturand sporul de 3 luni inchisoare rezultand : 1 an si 6 luni inchisoare pentru furt; 6 luni închisoare ptr. art. 85 alin 1 din OUG 105/2002; 6 luni închisoare ptr. art. 86 alin 1 din OUG 105/2002;
1 an si 6 luni inchisoare aplicata prin s.p. nr 8. a J. C. N. 1 an si 6 luni inchisoare aplicata prin s.p. nr 8. a J. C. N. 1 an si 6 luni inchisoare aplicata prin s.p. nr 2. a J. T.
A menținut anularea suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an si 6 luni inchisoare dispusa prin s.p. nr 1. a J. T. definitiva prin d.p. nr 2. (...) a T.ui C.
În baza art. 36 alin 2 C. rap. la art. 33 lit a.C. si art. 34 lit. b C. a contopit pedeapsa aplicata prin prezenta hotarare de 1 an si 8 luni închisoare cu pedepsele de mai sus descontopite de 1 an si 6 luni inchisoare pentru furt ,6 luni inchisoare ptr art 85 alin 1 din OUG 105/2002,6 luni inchisoare ptr art 86 alin 1 din OUG 105/2002,1 an si 6 luni inchisoare aplicata prin s.p. nr 8. a J. C. N.,1 an si 6 luni inchisoare aplicata prin s.p. nr 8. a J. C. N.,1 an si 6 luni inchisoare aplicata prin s.p. nr 2. a J. T. stabilind ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea respectiv aceea de 1 an si 8 luni inchisoare in regim de detentie la care s-a adaugat un spor de 4 luni închisoare in final inculpatul execută pedeapsa de: 2 ani inchisoare in regim de detenție.
În temeiul art. 71 alin 2 C. a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a doua C. pe durata stabilita in art. 71 alin 2 C. dupa implinirea varstei de
18 ani
În baza art. 36 alin 3 C. a dedus din pedeapsa perioada executata (retinerea si arestarea preventiva) din (...) la zi
A dispus anularea mandatului de executare a pedepsei emis in baza s.p.nr. 1. a
J. T. si a dispus emiterea unui nou mandat potrivit prezentei hotarari.
La tura c iv il ă Părțile vătămate A. V. C. Z., M. C., F. V. V. și P. M. nu se constituie părți civile în cauză deși prejudiciul nu a fost recuperat sens in care instanta a constatat imprejurarea potrivit careia partile vatamate nu au formulat actiuni civile in cauza
Corelativ cu lipsa pretentiilor civile, a nerecuperarii pagubei si a faptului ca inculpatii au obtinut sume de bani in urma vanzarii bunurilor, in temeiul art 118 lit e C. s-a dispus confiscarea speciala in favoarea statului a sumei de 200 lei de la fiecare dintre cei doi inculpati.
În temeiul art 191 alin 1,2 C. proC.a a obligat fiecare inculpat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat in suma de 800 lei fiecare.
În temeiul art. 189 C.p.p. onorariile apărătorilor din oficiu pentru asistența juridică acordată în cursul judecății și în cursul urmaririi penale s-a avansat din FMJ.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel, în termen legal, inculpatul P. I., criticând hotărârea atacată sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate, solicitând în principal schimbarea naturii pedepsei, schimbarea modalității de individualizare a executării pedepsei și în subsidiar reducerea cuantumului pedepsei.
În fața instanței de apel, inculpatul prin apărător desemnat din oficiu, a solicitat încuviințarea probei cu expertiză medico-legală psihiatrică, construindu-și apărarea în sensul de a solicita achitarea, în baza art. 11 pct 2 lit. a- rap. la art. 10 lit. 3 C., cu referire la art. 48 C.
Prin decizia penală nr.175 din 18 aprilie 2011, pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui C., a fost admis apelul declarat de inculpatul P. I., fiul lui I. și P., ns. la data de (...), în prezent deținut la Penitenciarul Târgu Mureș, împotriva sentinței penale nr. 813/(...) a J. C.-N., pe care a desființat-o în parte, numai sub aspectul omisiunii deducerii reținerii de la data de (...).
Pronunțând o nouă hotărâre în aceste limite :
În baza art. 36 alin. 3 C., a fost scăzută din durata pedepsei rezultante de 2 ani închisoare aplicată inculpatului, durata reținerii de la data de (...) până la (...) (sentința penală nr. 867/(...) a J. C.-N.).
Au fost menținute restul dispozițiilor sentinței penale apelate.
În baza art.189 al.1 C. s-a stabilit în favoarea Baroului C. suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, care s-a avansat din FMJLC.
În baza art.192 alin.3 C., cheltuielile judiciare avansate de stat cu ocazia soluționării prezentului apel, au rămas în sarcina acestuia, sumă care include și onorariul apărătorului desemnat din oficiu.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Analizând hotărârea atacată pe baza actelor și lucrărilor dosarului, a normelor legale incidente în cauză și în limitele caracterului devolutiv al apelului, prev. de art. 371
C., tribunalul a constatat că după o analiză judicioasă a materialului probator administrat în cauză, prima instanță a stabilit o stare de fapt corespunzătoare adevărului judiciar (de altfel necontestată de inculpatul-apelant), căruia i-a conferit o corectă încadrare juridică.
S-a stabilit, pe cale de consecință, că fapta inculpatului minor P. I. care împreuna cu coinculpatul, de asemenea minor, B. C. D. în baza aceleiași rezoluții infracționale, in noaptea de 25/(...) a comis 4 acte materiale de sustragere de bunuri (3 acte materiale in calitate de autor si unul de complice) din patru autoturisme parcate în loc public pe raza cartierului G., pe timp de noapte și prin efracție, sau a asigurat paza locului in timp ce coinculpatul B. C. D. sustrăgea bunuri in condițiile descrise mai sus întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat în formă continuată prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, e, g și i C. cu aplic. art. 41 alin 2 (patru acte materiale) și art. 99 alin. 3 C.
Chiar dacă în cursul cercetării judecătorești instanța de apel a administrat proba cu expertiză medico-legală psihiatrică, concluziile acestuia relevă faptul că inculpatul P. I. (în vârstă de 17 ani și 2 luni la data faptei) prezintă diagnosticul tulburare de personalitate de tip instabil-emoțional, având discernământul păstrat raportat la faptă (f.
44-45 dosar apel). În aceste condiții, solicitarea formulată de inculpatul P. I. prin apărător în sensul de a se dispune desființarea sentinței apelate și pronunțând o nouă hotărâre, a se dispune achitarea, în baza art. 11 pct 2 lit. a- rap. la art. 10 lit. 3 C., cu referire la art. 48 C., este lipsită de fundament legal.
Reținând în mod corect vinovăția inculpatului P. I. sub aspectul săvârșirii infracțiunii sesizate, pe baza criteriilor de individualizare a sancțiunii penale, prima instanță s-a orientat înspre aplicarea unei pedepse penale, opțiune pe care o găsim justificată în raport de vârsta inculpatului și de antecedența penală a acestuia, aplicarea unei măsuri educative apărând ca total ineficientă.
Instanța a constatat că și cuantumul pedepsei aplicate inculpatului, aceea de 1 an și 8 luni închisoare a fost corect dozată, conform criteriilor prevăzute de art. 72 și art. 52 alin. 1 C., inculpatul P. I. dând dovadă de accentuate tendințe de conduită antisocială, cu diminuarea responsabilității pentru faptele săvârșite, sens în care reținerea unor eventuale circumstanțe atenuante judiciare ar fi de natură a încuraja adoptarea și în viitor a unui comportament similar.
Prima instanță a soluționat în mod corect și situația de cazier judiciar a inculpatului P. I., efectuând în mod corect operațiunile de contopire cu pedepseleaplicate prin sentințele penale 867/(...) a J. C.-N., nr. 27/(...) a J. T. (ambele contopite în sentința penală nr. 166/0(...) a J. T.) și cu sentința penală nr. 166/0(...) a J. T., definitivă prin decizia penală nr. 2.(...) a T.ui C., în pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare, prin aplicarea unui spor de pedeapsă de 4 luni, apreciat în mod just prin prisma activității infracționale a inculpatului, dispunându-se executarea pedepsei în regim de detenție.
Chiar dacă la nivel formal, ar fi îndeplinite cerințele pentru a se putea dispune suspendarea condiționată sau sub supraveghere a executării pedepsei, persistența infracțională a inculpatului P. I. împiedică acordarea clemenței instanței, acesta neînțelegând să își reconsidere poziția față de valorile sociale ocrotite de legea penală nici după ce a beneficiat în două rânduri de aceste instituții.
Singura corecție care i se poate aduce sentinței penale apelate este omisiunea instanței de fond de a deduce durata reținerii de 24 de ore din pedeapsa aplicată prin sentința penală nr. 867/(...) a J. C.-N., durată evidențiată în fișa de cazier judiciar atașată filei 127 d.u.p.
Față de considerentele expuse, în baza art. 379 pct. 2 lit. a C., s-a admis apelul declarat de inculpatul P. I. împotriva sentinței penale nr. 813/(...) a J. C.-N., pe care a desființat-o în parte, numai sub aspectul omisiunii deducerii reținerii de la data de (...).
Pronunțând o nouă hotărâre în aceste limite :
În baza art. 36 alin. 3 C., s-a scăzut din durata pedepsei rezultante de 2 ani închisoare aplicată inculpatului, durata reținerii de la data de (...) până la (...) (sentința penală nr. 867/(...) a J. C.-N.).
Au fost menținute restul dispozițiilor sentinței penale apelate.
Împotriva acestei decizii și, implicit, împotriva sentinței instanței de fond a declarat recurs inculpatul P. I., criticând soluțiile atacate ca fiind netemeinice și a solicitat casarea acestora și pronunțarea unei decizii prin care să se dispună reducerea cuantumului sancțiunii și înlăturarea sporului de pedeapsă aplicat.
În motivarea recursului s-a arătat că micșorarea pedepsei aplicate se impune față de circumstanțele personale, respectiv că la data săvârșirii infracțiunii avea vârsta de 17 ani, iar din concluziile expertizei medico legale rezultă că prezintă diagnosticul de tulburare de personalitate. Mai invocă atitudinea sinceră și de cooperare, că a regretat fapta comisă și că are șanse de reintegrare, că are un copil minor în întreținere și dorește să-și continue studiile.
Procedând la soluționarea recursului prin prisma motivelor invocate și pe baza actelor și lucrărilor dosarului, Curtea constată următoarele:
Atât instnața de fond, câr și cea de apel a stabilit o stare de fapt conforma cu realitatea si sprijinita pe analiza si interpretarea judicioasa a a unui probatoriu complet, administratat atât în faza de urmărire penală, cît și în faza de judecată, ajungând în final la concluzia corecta că inculpatul se face vinovat de comiterea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată.
Curtea își însușește în întregime argumentația instanței de fond, astfel cum această posibilitate este conferită de practica C. și potrivit căreia poate constitui o motivare preluarea motivelor instanței inferioare ( Helle impotriva Finlandei ), urmând a se va sublinia cu privire la criticile invocate de către inculpat următoarele:
Potrivit art. 385/9 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării când s-au aplicat pedepse greșit individualizate în raport cu prevederile art. 72 C. pen. sau în alte limite decât cele prevăzute de lege.
Curtea reține că potrivit art.72 din C. la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
De altfel, ca să-și poată îndeplini funcțiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) și duratei, atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei.
Verificând modul în care s-au individualizat sancțiunile penale aplicate inculpatului, Curtea constată că s-au respectat toate regulile ce caracterizează stabilirea pedepsei, atât în ceea ce privește cuantumul, cât și modalitatea de executare, în sensul unei evaluări concrete a criteriilor statuate de legiuitor în dispozițiile art.72 din Codul penal, evidențiind gravitatea faptei comise, prin prisma circumstanțelor reale efective, dar și a circumstanțelor personale ale inculpatului, nu numai a celor legate de comportamentul procesual, cât și a celor care vizează strict persoana acestuia, aprecierea fiind făcută fără o preeminență a vreunuia din criteriile arătate, precum și consecințele pedepsei și a modalității de executare.
În acest context, nu poate fi omis faptul că inculpatul posedă numeroase condamnări pentru fapte concurente pentru infracțiuni similare, dar și faptul că a comis mai multe acte materiale de aceeași natură contra patrimoniului ca și cele pentru care a mai fost condamnat definitiv, dovedind astfel că reeducarea sa nu s-a realizat. Nu paote fi ignorat nici valoarea prejudiciului care nu a fost recuperat.
Curtea consideră că aspectele invocate de inculpat au fost avute în vedere în procesul de individualizare, ceea ce a condus la coborârea sancțiunilor la minimul special prevăzut de lege, acordându-se suficientă și echilibrată importanță gradului de pericol social al infracțiunilor comise, condițiilor concrete în care s-au produs, având în vedere că inculpatul a mai comis fapte similare, dar și totalității urmărilor faptei din perspectiva atingerii dreptului de proprietate a altor persoane.
Raționamentul instanței de fond care a condus la nereținerea de circumstanțe atenuante este justificat.
Existența uneia sau unora din împrejurările enumerate exemplificativ în art.74 C. sau a altora asemănătoare nu obligă instanța de judecată să le considere circumstanțe atenuante și să reducă sau să schimbe pedeapsa principală, deoarece, din redactarea dată textului art.74 C., rezultă că recunoașterea unor atari împrejurări drept circumstanțe atenuante este lăsată la aprecierea instanței de judecată, fiind atributul acesteia. În această apreciere s-a ține seama de pericolul social concret al faptei, de ansamblul împrejurărilor în care s-a săvârșit infracțiunea, de urmările produse, ca și de orice elemente de apreciere privitoare la persoana infractorului.
Recunoașterea anumitor împrejurări ca circumstanțe atenuante judiciare nu este, însă posibilă decât dacă împrejurările luate în considerare reduc în asemenea măsură gravitatea faptei în ansamblu sau caracterizează favorabil de o asemenea manieră persoana făptuitorului încât numai aplicarea unei pedepse sub minimul special se învederează a satisface, în cazul concret, imperativul justei individualizări a pedepsei. Astfel, „conduita bună";, în sensul art. 74 alin. 1lit. a C., presupune, între altele, absența antecedentelor penale, ceea ce nu se regăsește în cauză; „stăruința depusă de infractor pentru a înlătura rezultatul infracțiunii sau a repara paguba pricinuită";, în sensul art. 74 alin. (1) lit. b) C. pen., de asemenea nu poate fi retinută, prejudiciul nefiind recuperat;
„atitudinea infractorului după săvârșirea infracțiunii rezultând din prezentarea sa în fața autorității, comportarea sinceră în cursul procesului, înlesnirea descoperirii ori arestării participanților";, în sensul art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., nu se reduce la recunoașterea săvârșirii infracțiunii, pe fondul existenței, la dispoziția organelor judiciare, a probelor care dovedesc săvârșirea infracțiunii.
Referitor la aplicarea sporului de 4 luni închisoare, Curtea îl consideră ca fiind justificat prin prisma perseverenței infracționale a inculpatului recurent, dar și a numărului ridicat de acte comise ceea ce impune o agravare a sancțiunii rezultante.
Totodată, instanța nu putea omite aplicarea acestui spor deoarece a fost stabilit definitiv prin sentințele de condamanare anterioare, intrând astfel în autoritatea lucrului judecat.
Pentru aceste motive Curtea consideră că pedeapsa stabilită de către instanța de fond este justă și proporțională, în măsură să asigure funcțiile de constrângere și de reeducare, scopul preventiv al sancțiunii și că va contribui la conștientizarea consecințelor faptei, în vederea unei reinserții sociale reale a inculpatului motiv pentru care în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b C.proc.pen. se va respinge ca nefondat recursul inculpatului, iar soluția atacată se va menține în totalitate ca fiind legală și temneinică.
Potrivit articolului 88 C. se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului reținerea din (...).
Inculpatului i s-a asigurat asistență juridică din oficiu astfel că în temeiul art. 189
C.proc.pen. se va stabili în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 200 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.
Potrivit art. 192 al. 2 C.proc.pen. se va dispune obligarea inculpatului la plata în favoarea statului a sumei de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorar avocațial.
PENTRU ACESTE M.IVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul P. I., împotriva deciziei penale nr. 175 din 18 aprilie 2011 a T.ui C.
Potrivit articolului 88 Cod P. deduce din pedeapsa aplicată inculpatului reținerea din (...).
Stabilește în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 200 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.
Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorar avocațial.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 31 mai 2011.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
L. H. I. M. V. V. A.
GREFIER,
LEUNȚA S.
Dact.L.H./Dact.S.M
4 ex./(...)
Jud.fond. A. B. Birău Jud.apel. L.Firicel/A.I.
| ← Decizia penală nr. 833/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 1707/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
