Decizia penală nr. 200/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
Dosar nr. (...)
D. PENALĂ NR.200/A/2011
Ședința publică din 14 noiembrie 2011
Instanța compusă din: PREȘEDINTE : ANA C., judecător JUDECĂTORI : L. M.
GREFIER : M. B.
Ministerul Public, P. de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin procuror
V. T.
S-au luat spre examinare apelurile declarate de către Ministerul Public, P. de pe lângă Tribunalul Cluj și inculpații C. S. N. și L. C. G., împotriva sentinței penale nr.359 din 22 septembrie 2011, pronunțată în dosar nr.(...), ambii inculpați fiind trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat prev. de art.20 rap.la art.174, art.175 al.1 lit.i C., cu aplic.art.75 al.1 lit.a C.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul C. S. N., în stare de arest asistat de către apărător desemnat din oficiu av. O. I. și inculpatul L. C. G., în stare de arest, asistat de către apărător desemnat din oficiu av. M. Gligor, ambii avocați din cadrul Baroului C., cu delegații la dosar.
P. de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că în cauză este fixat termen pentru soluționarea apelurilor pentru data de (...), însă s-a stabilit un termen intermediar pentru verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive a celor doi inculpați.
La întrebarea instanței, inculpații C. S. N. și L. C. G., arată că sunt de acord să fie asistați de către apărătorii desemnați din oficiu și de asemenea că își menține apelurile declarate și doresc ca judecarea acestora să se facă la acest termen.
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea apelurilor.
Reprezentantul M.ui P., în ce privește apelul declarat de parchet,solicită admiterea apelului, desființarea parțială a sentinței atacate, menținerea cauzei spre rejudecare și în consecință, să se majoreze pedepsele aplicate inculpaților, deoarece prima instanță a aplicat o pedeapsă principală într-un cuantum redus și de asemenea, solicită modificarea pedepsei complementare, în sensul de a interzice inculpaților șu drepturile prev. de art.64 lit. a teza I C.
În ce privește majorarea pedepsei, arată că susține motivele depuse la dosarul cauzei, având în vedere poziția procesuală a inculpaților, probele de la dosar, astfel că, așa cum se arată în memoriu, consideră că circumstanțele în care s-a comis fapta de omor reținută în sarcina inculpaților, dovedește elementul de gravitate a faptei, martorii audiați în cauză au reliefat că cei doi inculpați au acționat împreună, în sensul suprimării vieții victimei și că incidentele dintre părți nu ar fi trebuit să conducă la moartea victimei.
De asemenea, pe parcursul procesului penal inculpații au avut o atitudine oscilantă, încercând să își minimalizeze contribuția la agresarea părții vătămate, încercând chiar să acrediteze ideea că au comis actele de agresiune sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții, determinate de o acțiune provocatoare a părții vătămate.
În ceea ce privește aspectul nemotivat pe care-l supune atenției instanței, solicită a observa că instanța a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi ales, considerând că inculpații pot exercita dreptul de a alege. Este adevărat că practica Curții Europene arată că nu se pot aplica astfel de interdicții fără motivare, însă, consideră că date fiind condițiile speței, inculpații au dat dovadă de nerespectarea unor valori esențiale, fundamentale, ocrotite de lege, astfel că, acești sunt nedemni de a alege. Consideră că o astfel de interdicție ar trebui aplicată inculpaților și se justifică în speță.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul C. S. N., solicitărespingerea apelului declarat de parchet și admiterea apelului inculpatului.
Consideră că inculpatul a fost în vădită stare de provocare.
Solicită a se reține că nu inculpatul a fost cel care a purces la încăierarea care s-a produs, nu este recidivist și a recunoscut faptele.
Mai mult, acesta provine dintr-o familie cu zece copii și nu are o locuință proprie. Are vârsta de 22 ani și își procură hrana prin vânzarea fierului vechi.
În ce privește apelul inculpatului, susține că lasă soluția la aprecierea instanței având în vedere că pedeapsa este situată la minimul special prevăzut de lege. Inculpatul solicită o pedeapsă cât mai redusă.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul L. C. G., solicită a selua act de poziția inculpatului, în sensul că acesta solicită respingerea apelului parchetului în ce privește pedeapsa de 10 ani închisoare și este de acord cu solicitarea parchetului de a se interzice inculpatului dreptul de a alege.
Referitor la apelul declarat de inculpat, apreciază că față de poziția inculpatului, instanța nu a ținut seama de criteriile generale de individualizare a pedepsei și atitudinea infractorului de recunoaștere. In acest sens, achiesează la concluziile colegului său, în sensul că inculpatul a fost provocat, motiv pentru care solicită diminuarea pedepsei și reținerea art.72, 74, 76 C.
Reprezentantul M.ui P., solicită respingerea apelurilor inculpaților pentru motivele arătate în susținerea apelului parchetului.
Inculpatul Cologi S. N., solicită admiterea apelului său și reducereapedepsei și, respectiv, respingerea apelului parchetului.
Inculpatul L. C. G., solicită reducerea pedepsei și arată că a fostprovocat; solicită respingerea apelului parchetului.
C U R T E A Pr in sen tinț a pen al ă nr. 359 d in 22 s ep te mbr ie 2011 pro nunț ată în dosar nr. (...) al T.ui C., s-a dispus condamnarea inculpaților:
1. C. S.-N. - fiul lui natural și L., născut la data de (...) în loc. C.-N., jud. C., CNP 1., posesor al CI seria PC nr.3., domiciliat în com. A., sat. A.
Mic, nr.1A, jud. C., cetățean român, fără antecedente penale; și
2. L. C. G. fiul lui R. și Ana, născut la data de (...) în loc. C.-N., CNP 1., posesor al CI seria KX nr. 6., domiciliat în com. A., sat. A. M., nr.2, jud. C., cetățean român, fără antecedente penale;la câte o pedeapsă de 10 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat prev. de art.174 C., art. 175 lit.c C., cu aplicarea art. 75 lit.a C. și art. 320 ind.1 C.
În temeiul art.71 C. s-a interzis inculpaților pe perioada executării pedepsei drepturile prev. de art. 64 lit.a teza a II-a C.
În baza art. 174, art.175 Cod Penal, art.53 pct.2 lit.a, art. 64 lit. a teza a II-a, art.65 și art. 66 Cod Penal s-a interzis inculpaților pe o durată de câte 5 ani după executarea pedepsei principale, exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice.
În temeiul art. 88 C. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpaților timpul reținerii și al arestării preventive începând cu data de (...) și până la zi, iar în temeiul art. 350 al. 1 C. s-a menținut starea de arest preventiv a inculpaților C. S. N. și L. C. G.
În temeiul art.191 al.2 C. au fost obligați inculpații la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului în cuantum de câte 500 lei fiecare.
Pr in înche iere a pen al ă nr.126 d in (...) pronunț ată în acel aș i dos ar, Tribunalul Cluj a dispus îndreptarea erorii materiale din cuprinsul minutei și dispozitivului sentinței penale nr.359/(...), în sensul că, în mod corect, s-a dispus condamnarea celor doi inculpați, pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat prev. de art.174, art.175 al.1 lit.i C., cu aplic.art.75 al.1 lit.a C., în loc de omor calificat prev. de art.174, art.175 al.1 lit.c C., cu aplic.art.75 al.1 lit.a C., cum din eroare, s-a trecut.
Pen tru a pronunț a ho tăr âre a de cond amn are a celor do i inculp aț i,
ins tanț a de f ond a re ț inu t c ă:
Prin Rechizitoriul cu nr.177/P/2011 al P.ui de pe lângă Tribunalul
Cluj, înregistrat la data de (...), s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpaților C. S.- N., L. C. G. și L. K. - pentru comiterea infracțiunii de tentativă LA omor calificat prev. de art.20 rap. la art.174 C., art. 175 lit.i C., cu aplicarea art. 75 lit.a C.
Sub aspectul stării de fapt s-a reținut că inculpații C. S.-N., L. C.-G. și
L. K. sunt persoane fără loc de muncă și fără locuință proprie, fapt pentru care, în ultima perioadă și-au amenajat locul de dormit într-un canal subteran de colectare a apelor pluviale din zona unui pod de cale ferată de la capătul străzii M. din C.-N., unde se află conductele de transport a agentului termic de la C. de termoficare zonală Mărăști (f. 89, 113, 126).
În cursul zilei de (...), cei trei inculpați au mers împreună să predea contra cost la un centru de colectare a materialelor refolosibile o anumită cantitate de fier vechi pe care o adunaseră, iar apoi au intrat toți trei la barul S. L. S. de pe str. C. nr. 56 să consume băuturi alcoolice (f.75,83, 104).
La același bar s-au înțeles să meargă să consume câte o bere după serviciu și partea vătămată A. G., împreună cu colegii de serviciu P. A., S. F.
și V. O.-C., care după ajungerea pe rând la local au ocupat în sala de servire, o masă învecinată cu cea la care se aflau inculpații (f. 31,45, 51, 53).
Din declarațiile celor două grupuri de persoane audiate, rezultă că în prima perioadă a staționării lor în local nu au relaționat unii cu ceilalți, până spre sfârșit, când în cursul unei discuții în care A. G. și S. F. discutau despre niște persoane din zona Valea Chintăului, a intrat în vorbă cu ei unul dintre „tinerii de etnie romă" de la masa de lângă ei, spunând că și el cunoaște acele persoane. Apoi, potrivit celor relatate de colegii de serviciu ai părții vătămate, tânărul ce a intrat în vorbă cu A. Gheroghe a venit la masa lor și s-a așezat pe scaunul lăsat liber de S. F., care mersese la toaletă, spunându-le că el are vârsta de 25 de ani, iar cel mai tânăr și mai soliddintre ei a venit și el și a stat „pe vine" între scaunele lui P. A. și cel al lui A. G., intrând în vorbă cu acesta din urmă. Martorul P. A. a mai afirmat că i-a zis celui ce s-a așezat pe scaunul colegului său că are un băiat de vârsta lui și nu doresc să aibă scandal cu nimeni, pentru că el și colegii sunt oameni în vârstă și la locul lor, iar ei sunt tineri și nu doresc să aibă ceva cu ei, după care la revenirea lui S. F. de la toaletă, A. G. i-a zis celui ce-i ocupase scaunul să se ridice și să plece la masa lui. Martorul a mai menționat că tot timpul cât au stat la acel local, a avut impresia (presimțirea) că ar putea să li se întâmple ceva, i-a fost frică și le-a tot zis colegilor să plece odată de acolo (f. 45-48)
Potrivit declarațiilor colegilor victimei, ei au luat hotărârea să plece de la bar în jurul orelor 18.30-19.00, când afară se înserase deja, iar după ieșirea din local au luat-o pe jos spre str. C. pe trotuarul din partea stângă,
P. A. și V. O.-C. în față, iar A. G. și S. F. la circa 2-3 metri în urma lor.
Dintre cei trei colegi ai victimei rezultă că P. A. a fost mai atent la cele întâmplate și a furnizat date atât în declarația data la organele de poliție imediat după eveniment, cât și ulterior cu ocazia audierii la parchet. El a menționat că după ce au parcurs pe jos cea. 50-70 m s-a uitat în spate și a observat că cei trei tineri de etnie romă din bar veneau în urma lor, spunându-le colegilor aceasta, fapt pentru care A. G. a rămas mai în spate, iar când s-a uitat din nou în direcția lor a văzut cum tânărul mai solid se încleștase cu colegul lor și s-au prăvălit la pământ, pe partea carosabilă, la un metru de trotuar, iar cel mai în vârstă dintre ei cum a încercat să aplaneze conflictul. Apoi după ce s-a ridicat de jos, A. G. a revenit la grupul colegilor săi și și-au continuat deplasarea, până când potrivit declarației lui P. A. acesta a rămas din nou în urmă și a avut un alt conflict verbal cu unii din tinerii romi, care de asemenea a fost aplanat prin intervenția celui mai în vârstă dintre ei. După revenirea colegului înapoi la grupul lor, martorul P. A. a afirmat că și-au continuat deplasarea pe jos, până când ajungând într-o zonă de la intersecția străzii C. cu str. B. unde se află un parc de joacă pentru copii, a observat că A. G. rămăsese din nou în urmă, văzându-l ca avea o bucată de lemn în mână de cea. 1,5 m lungime și de formă dreptunghiulară, pe care o ținea cu un capăt îndreptat spre tinerii de etnie romă. în acel moment, martorul afirmă că i-a zis lui A. G. „Ce faci măi omule? Hai să mergem acasă!", dar acesta i-a răspuns că vrea să-i rezolve sau să-și rezolve problema, iar apoi deși el încerca să fugă, s-a uitat înapoi și dintr-o dată a observat cum bărbații de etnie romă au năvălit toți trei pe colegul sau și l-a împins în spate până s-a lovit de poarta metalică a unui imobil din zonă, iar acolo a observat cum tânărul de etnie romă mai solid, identificat ulterior ca fiind C. S.-N., 1-a lovit pe A. G. atât de tare în cap cu lemnul, încât s-a rupt și acesta a căzut la pământ, moment după care fiind foarte speriat, a mai văzut doar că se aplică mai multe lovituri cu acel lemn, fără a observa dacă l-au lovit și cu pumnii și picioarele. S. F. a relatat și el cu privire la aceasta ultimă parte a conflictului, că după ce au parcurs o anumită distanță pe jos pe trotuar, a observat că la un moment dat colegul A. G. era rămas în urmă și în spatele lor veneau cei trei tineri bărbați de etnie romă, iar apoi în timp ce își continua discuțiile cu cei din față a auzit strigăt și zgomot de lovituri și pe A. G. căzut jos, iar doi dintre tinerii romi îl loveau cu picioarele, al treilea stând de o parte și zicându-le celorlalți să nu-l mai lovească. La fel a relatat și cel de-al treilea coleg al victimei, V. O. C., care a afirmat că pe traseul deplasării lor pe jos de la bar spre casă, când au ajuns în zona părculețului de pe str. B., la un moment dat a auzit din spate o bubuitură provenită de la ușa de la poarta imobilului de dincolo depărculeț, iar când și-a întors fața în acea direcție a observat cum doi din bărbații de etnie romă ce fuseseră cu ei la bar îl loveau cu picioarele pe A. G., ce era căzut la pământ, pe al treilea bărbat mai în vârstă neobservând să-l lovească și el pe colegul lor, ci că le zicea celorlalți să se oprească. În acel moment, toți trei colegii victimei afirmă că s-au reîntors din zona părculețului unde ajunseseră, de pe trotuarul ce ocolește parcul de joacă pe dreapta înspre partea carosabilă, la locul unde era căzut A. G. în urma lovirii lui de către bărbații de etnie romă, spre a-i acorda ajutor, observând cum o femeie din curtea imobilului lângă care se producea agresiunea striga și ea la agresori „.-l, că îl omorâți", iar în același timp au observat că a oprit acolo un autoturism cu mai mulți tineri, care au coborât și au strigat la bărbații romi ce îl loveau pe colegul lor „de ce dați în el, vreți să-l omorâți?". Colegii victimei au mai afirmat că în momentul intervenției tinerilor ce au coborât din autoturism, cei trei agresori de etnie romă au luat-o la fugă pe aleea din stânga parcului de joacă cu tinerii fugind pe urmele lor, fugind o bucată de drum după ei și martorul S. F. până la intersecția str. B. cu str. Mărgăntarilor, unde i-a pierdut din vedere, revenind împreună cu ceilalți colegi unde rămăsese căzut A. G. (f. 45-50, 51-52, 53-55).
Evenimentul cu actele de agresiune exercitate asupra părții vătămate
A. G. a avut loc pe trotuarul din fața porții imobilului de pe str. B. nr. 48, aparținând martorei I. M. care, în momentul în care în urma zgomotului provocat de izbirea în poartă a ieșit în stradă, a văzut că la poarta era căzut jos un bărbat în stare de inconștiență, ce era tot plin de sânge în zona capului și pe mâini, iar în apropiere se afla un tânăr care i-a spus că cel căzut la pământ fusese bătut cu sălbăticie de mai mulți bărbați de etnie romă, cu niște bâte. Văzând cele întâmplate, martora a formulat cu telefonul celular apeluri la ambulanță și la poliție, mai relatând că până la sosirea acestora, a apărut acolo un alt cetățean ce s-a dovedit a fi fiul bărbatului căzut la pământ, care a afirmat că l-a sunat prin telefon tatăl său să-i vină în ajutor pentru că niște tineri de etnie romă vor să-l bată, iar după sosirea echipajului de jandarmi, a aflat de la doi băieți ce dădeau relații acestora despre agresori, că în timp ce treceau ei pe acolo cu o mașină au văzut cum bărbații romi îl loveau cu bâtele pe bărbatul agresat, care în momentul când au oprit ei și au coborât din mașină, au luat-o la fugă (f. 70-71).
Tinerii care au intervenit spre a-i determina pe bărbații ce exercitau acte de agresiune asupra bărbatului căzut la pământ să nu-l mai lovească, au fost identificați ca fiind numiții U. S., B. R.-A., A. D. și Ș. B., din care primii doi au și dat declarații olografe despre ceea ce au văzut ei în cursul serii producerii evenimentului la organele de poliție, iar apoi au fost audiați ca martori la parchet împreună cu ceilalți doi din grupul lor. Din declarațiile lor rezultă că în seara zilei de (...) în intervalul orar 1900-2000 s-au deplasat toți patru cu autoturismul lui U. S. pentru a o transporta pe prietena acestuia la domiciliu pe str. A. din C.-N., mergând pe traseul dinspre str. Plevnei spre str. F. C. au ajuns în zona unui bar de pe str. C., ei au observat cum un grup de trei bărbați îl agresau pe stradă pe un al patrulea, dar nu au oprit ci și-au continuat deplasarea până pe str. A., unde au lăsat-o la domiciliu pe prietena lui U. S., conducătorul autoturismului. La reîntoarcere pe același traseu, cei patru tineri au relatat că în momentul când au ajuns în dreptul parcului de joacă pentru copii de la intersecția străzii B. cu str. C., au văzut din nou grupul de bărbați observat anterior, în cadrul căruia un bărbat mai în vârstă căzut la pământ era lovit de alți trei bărbați cu picioarele și doi dintre ei îl loveau cu bâte din lemn, fapt pentru care au oprit mașina. Ei au menționat că au coborât din mașină mai întâi B. R.-A., iarapoi și U. S. și A. D., observând că cei care îl loveau pe bărbatul căzut erau trei tineri de etnie romă, strigând la ei să nu-l mai lovească, iar întrucât au văzut că nu au nici o reacție la strigătul lor, s-au îndreptat împreună spre ei. În acel moment, văzându-i că sunt mai mulți cei care au intervenit, cei trei agresori au abandonat victima în locul unde era căzută și au luat-o la fugă pe, aleea din stânga parcului de joacă, fugind și tinerii după ei să-i prindă. La capătul aleii, agresorii au cotit-o spre stânga pe str. M., doi dintre ei având câte o bâtă de lemn în mână, iar când tinerii ce alergau pe urmele lor s-au apropiat de ei, aceștia s-au oprit în loc, auzindu-se cum unul îi spunea altuia să scoată cuțitul la cei care îi urmăreau. Conform declarațiilor lor, B. R.-A. și U. S., au luat și ei câte o bucată de lemn găsită în apropiere cu care să se apere, moment în care agresorii și-au reluat alergarea spre capătul străzii, însă pe unul care părea mai în vârstă dintre ei și avea bota cea mai lungă în mână l-au ajuns și, și întrucât a încercat să-i lovească cu bâta au sărit pe el și l-au trântit la pământ, reușind să-l imobilizeze, pe ceilalți doi nemaiurmărindu-i întrucât au apucat să fugă spre calea ferată. Apoi, având în vedere că au ieșit pe stradă mai multe persoane ce locuiau în zonă, tinerii urmăritori le-au zis acestora să sune la poliție și la salvare, lăsându-l cu ele pe agresorul prins, după care au intenționat să plece cu mașina să nu trebuiască să dea explicații la poliție, însă pe traseu s-au răzgândit și au revenit la locul producerii agresiunii (f. 56-69). Urmarea sesizării telefonice a martorei I. M., s-a deplasat în prima fază la locul faptei o echipă de lucrători de poliție de Ia P. mun. C.-N., Secția VII, iar după primele constatări ale acesteia a fost încunoștințată și a preluat continuarea cercetărilor echipa de serviciu de la B. de I. C. (f. 6-10). Lucrătorii de poliție l-au preluat și l-au identificat pe agresorul prins de tinerii din autoturism, ce au alergat după ei ca fiind numitul L. C.-G., iar în privința victimei agresiunii ce se afla în stare de inconștiență, au stabilit că se numește A. G., lângă aceasta constatând că se afla fiul său A. A.-G., ce a afirmat ca a fost sunat pe telefonul celular cu puțin timp în urmă de tatăl său, care i-a cerut să vină în ajutorul lui deoarece niște tineri de etnie romă vor să-l bată. Cu ocazia deplasării în zona unde fusese prins L. C.-G., primul lucrător de poliție sosit la fața locului a ridicat de pe str. M., din dreptul imobilului cu nr. 34 două bucăți din lemn ce fuseseră abandonate de agresori în urma alergării tinerilor din autoturism după ei, care apoi au fost aduse și fotografiate la locul agresiunii cu ocazia cercetării locului faptei (f.- 9-lO, 12-19, 31-32). După sosirea ambulanței, victima A. G. a fost transportată la S. C. J. de U. C. și a fost internată la Secția C. N., cu diagnosticul: „Traumatism cranio-cerebral sever. Hematon extradural și subdural tempo-parietal stâng. Fractură temporo-parietală dreaptă. Plagă contuză parietală stângă saturată. Hematon epicranian temporo-parietal stâng. Echimoză pleoapă superioară ochi stâng". Personalul medical căreia i-a fost încredințată victima pentru îngrijire, a găsit în interiorul hainelor acesteia un fragment din lemn de brad cu lungimea de 16 cm, care ulterior a fost predat lucrătorilor de poliție ce l- au depus la dosarul cauzei (f. 9, 11, 21-23, 24). Apoi, pe baza declarației inițiale date de L. C.-G. la organele de poliție, a fost stabilită și identitatea celorlalți doi agresori în persoana numiților C. S.-N. și L. K., dar aceștia nu au mai fost găsiți după producerea evenimentului în canalul subteran de la capătul străzii M., unde primul din ei susține că au avut locul de dormit; iar după lăsarea lui liber, la finalizarea audierii a dispărut și el din acea locație (f. 24, 39-40, 89-91, 96-99, 125- 126). În ce privește natura și gravitatea leziunilor suferite de persoana vătămată A. G., prin raportul de constatare medico-legal emis de I. de M. L. C.-N., sub nr. 2130/II/a/(...), s-a învederat că i-a fost efectuată acesteia o intervenție chirurgicală pentru evacuarea hematomului extradural și subdural, suspendarea durei mater, excluderea voletului osos, sutură, tub de dren, s-a evidențiat radiologic o linie de fractură oblică la nivel temporo- parietal stâng și i s-a aplicat tratament cu sânge izogrup, reechilibrare hidro- electrolitică și acido-bazică, antibiotice, depletive cerebrale. În final, s-a concluzionat că victima prezintă leziuni corporale ce s-au putut produce prin lovire cu corp dur, că acestea necesită 75-80 zile de îngrijiri medicale; că leziunile au pus în pericol viața victimei, salvarea ei datorându-se traumatismului medico-chirurgical corect aplicat și în timp util, ele putând data din (...) (f. 36-37). În urma acțiunilor de căutare a echipei de polițiști din cadrul Inspectoratului de P. al J. C. - S. de I. C., s-a reușit depistarea în prima fază a numiților L. C.-G. și C. S.-N., care în urma audierii lor în prezența apărătorilor din oficiu au fost puși sub acuzare pentru infracțiunea de tentativă la omor calificat, au fost reținuți și s-a propus arestarea lor preventivă, instanța însușindu-și propunerea de arestare (f.139-140, 142- 143, 149-156). Ulterior, a fost depistat și numitul L. K., care după audierea lui în prezența apărătorului din oficiu a fost și el reținut și s-a propus și obținut și arestarea lui preventivă, pentru aceeași infracțiune (f.145-146, 159-166). În urma prezentării spre vedere a fotografiilor celor trei inculpați din fișele de evidență de la B. județean privind evidență persoanelor C., aceștia au fost recunoscuți ca făcând parte din grupul celor trei persoane care au exercitat acte de agresiune asupra victimei A. G., atât de colegii acesteia P. A., S. F. și V. O.-C., cât și de către tinerii din autoturismul ce au intervenit pentru salvarea vieții acesteia, respectiv U. S.-A., B. R.-A., A. D. și Ș. B., cărora le-au fost prezentate și fotografii judiciare făcute primilor doi inculpați la parchet, aceștia din urmă menționând expres (primii trei) că în momentul ajungerii lor cu autoturismul în zona parcului de joacă unde se producea agresiunea, au văzut cum toți trei inculpații îi aplicau lovituri bărbatului căzut la pământ - cu picioarele, și doi dintre ei și cu niște bâte din lemn pe care le aveau în mână (f.57-60, 61-65, 66-67). Victima A. G., internată și în prezent la Secția C. N., s-a aflat o lungă perioadă de timp în stare de inconștiență, astfel că nu a putut fi audiată în prima fază a cercetărilor, medicul curant ce o are în îngrijire abia la data de (...) confirmând că a devenit conștientă și poate fi văzută, dar că nu poate vorbi întrucât i s-a făcut o intervenție chirurgicală denumită traseostomă (i s-a introdus o sondă în laringe). În urma deplasării la spital și a unei discuții orale cu persoana vătămată, în prezența fiului acesteia A. A.-G., aceasta a înțeles întrebările ce i s-au pus și a confirmat că acceptă să răspundă prin semne aprobative sau negative cu capul, completându-se în acest sens o declarație de parte vătămată, cu răspunsurile sale la întrebările puse. În acest mod, la întrebarea ce a pățit în urmă cu circa o lună, aceasta a confirmat că a fost bătută de către trei indivizi pe o stradă din C.-N., iar în urma prezentării spre vedere a fotografiilor celor trei inculpați din dosarul cauzei, a confirmat ca aceștia au fost cei care l-au lovit cu niște bâte și cu picioarele, dând aprobativ din cap că cere tragerea lor la răspundere penală, la întrebarea ce i-a fost adresată. Având în vedere că are în urma leziunilor suferite mâna dreaptă paralizată, a dat aprobativ din cap ca fiul lui să semneze declarația în numele său, precum și că îl împuternicește pe acestasă-i reprezinte interesele la organele judiciare în prezenta cauză. La finalizarea audierii, A. A.-G. a semnat declarația în numele tatălui său, ca și procesul-verbal cu privire la condițiile audierii întocmit ulterior la parchet, iar apoi acesta a formulat și o cerere scrisă de constituire de parte civilă în numele tatălui său, în care a menționat că solicită ca autorii faptei să fie obligați la plata contravalorii cheltuielilor de spitalizare și a diferenței dintre salariul pe care îl are ca angajat la firma S. M. și J. C.-N. și cuantumul concediului medical pe care îl va primi, menționând că valoarea provizorie a despăgubirilor este în sumă de 10.000 euro (f. 25-30). În ce îi privește pe inculpați, în prima declarație dată la organele de poliție, L. C.-G. a relatat cum a mers împreună cu ceilalți doi să ducă la un centru de colectare fier vechi, iar după aceea au intrat toți trei la barul de pe str. C. unde au consumat, fiecare cognac Iancu (câte 500 ml fiecare), acolo întâlnind și grupul de bărbați mai în vârstă în care s-a aflat victima A. G., cu care C. S.-N. a avut o discuție conflictuală. Apoi a afirmat că după ce grupul respectiv de bărbați a plecat din bar, s-au ridicat și ei imediat și au ieșit în urma lor, iar afară C. S.-N. s-a tot legat de unul dintre bărbați, el încercând să-l calmeze fără însă a reuși. După aceea, la o distanță oarecare de la bar, afirmă că s-a produs o altercație în care C. S.-N. și L. K. au sărit la bătaie la unul din cei patru bărbați, iar când au ajuns lângă parc toți trei au început să-l lovească pe acel bărbat el lovîndu-1 cu pumnii în zona capului, iar N. și K. l-au lovit cu picioarele, în urma căreia bărbatul a căzut la pământ. El a mai relatat că nu știe de unde K. a luat o bâtă, cu care l-a lovit pe bărbatul căzut în zona capului de câteva ori, iar bâta s-a rupt. Apoi când bărbatul în cauză se afla căzut, a încercat și el să-i oprească pe N. și pe K. să-l mai lovească, dar aceștia au continuat, până când a oprit în stradă un autoturism din care niște tineri au strigat la ei, intervenție în urma căreia au fugit toți trei pe str. M. (f.89-91). După depistarea sa și a vărului său C. S.- N., în prima declarație dată la parchet cu ocazia punerii sub învinuire, L. C.- G. a încercat să-și minimalizeze mai mult partea sa de contribuție la actele de agresiune exercitate asupra victimei, ca și aceea a vărului său, afirmând că el i-a dat doar câțiva pumni în spate bărbatului căzut la pământ, că l-a văzut și pe vărul sau lovindu-l pe cel căzut cu pumnii în zona capului, iar L. K. a fost cel care 1-a lovit cu parul în cap. Cât privește afirmațiile tinerilor ce au alergat după ei, în sensul că el era cel care avea cea mai mare bâtă în mână, ce i-au fost aduse la cunoștință, inculpatul a susținut că în timp ce fugea de urmăritori, a găsit o bâtă pe stradă și a luat-o în mână, ca sa se poată apăra să nu se poată apropia de el, cei trei băieți (f. 83-86). Inculpatul C. S.-N., în declarația dată la parchet cu ocazia punerii salesub acuzare, a relatat și el cum au consumat băuturi alcoolice la barul de pe str. C., unde s-au aflat la o masă alăturată și patru bărbați mai în vârstă, iar aici unul din bărbații respectivi s-a uitat mai insistent la el și apoi l-ar fi înjurat de mamă. Apoi după plecarea bărbaților mai în vârstă din bar, au ieșit și ei, iar același bărbat afară a venit la el să-l lovească, însă a intervenit între ei și l-a oprit vărul său L. C.-G., însă a afirmat că după aceea bărbatul respectiv s-a apropiat din nou spre el, astfel că l-a prins de haine și l-a trântit la pământ, vărul său i-a dat acestuia vreo doi - trei pumni, iar L. K. 1-a lovit cu o bucată de lemn, pe care a luat-o din ceva gard din apropiere. El a mai menționat că în timp ce îl loveau pe acel bărbat, a oprit acolo o mașină cu niște băieți care au fugit înspre ei, iar ca să scape au luat-o la fugă, văzând ca aveau câte o bâtă în mână vărul său și L. K., pe vărul, lui ajungându-l și prinzându-l băieții, iar el cu L. K. apucând să fugă fără să-i prindă (f. 75-77). În ce îl privește pe inculpatul L. K., cu ocazia primei sale audieri la parchet în vedere punerii sub acuzare, a semnalat că la data faptei s-a aflat și el cu L. C.-G. și C. S.-N. la barul de pe str. C., unde era și grupul de bărbați mai în vârstă din care a făcut parte și victima A. G., dar a susținut că el nu a participat la actele de agresiune asupră acesteia în locul unde s-a petrecut incidentul de lângă parcul de joacă, întrucât se afla în fața grupului unde ceilalți au avut conflictul cu victima; iar când a văzut că ceilalți doi au început să se înjure cu bărbatul respectiv, a strigat la ei să-l lase în pace și să vină să meargă împreună spre locul unde dormeau ei, moment în care întrucât a oprit acolo o mașină neagră cu niște tineri ce au coborât la ei să-i oprească, el a luat-o la fugă pe alee să nu fie prins, reușind să scape de urmăritori prin escaladarea gardului într-o grădină de pe strada pe care fugea (f.104-106). Având în vedere că ultimii doi inculpați au negat că i-ar fi aplicat și ei lovituri victimei A. G., pe baza consimțământului dat în acest sens, s-a dispus testarea lor la aparatul P., pentru a se stabili dacă manifestă sau nu comportament simulat. Prin raportul de constatare tehnico-științifică nr. 420.950/(...) al LPJ. C. - S. Criminalistic, s-au concluzionat următoarele: - inculpatul C. S.-N. la întrebările relevante ale cauzei: „3. D-ta l-ai lovit pe A. G. R. Nu", „5. în data de (...) d-ta l-ai lovit cu pumnii și picioarele pe A. G. R. Nu", „8. D-ta l-ai lovit cu o bâtă în cap pe A. G. R. Nu", interpretarea diagramelor poligraf a evidențiat faptul că răspunsurile sale la aceste întrebări au provocat modificări specifice comportamentului simulat; - inculpatul L. K., la întrebările relevante ale cauzei: „3- D-ta ai participat Ia bătaia asupra numitului A. G. R. Nu"m „5. In data de (...) d-ta l- ai lovit cu pumnii și picioarele pe A. G. R. Nu", interpretarea diagramelor poligraf a evidențiat faptul că răspunsurile sale la întrebările nr. 3 și 5, au provocat modificări specifice comportamentului simulat (f. 127-138). În cursul audierii sale finale și la prezentarea materialului de urmărire penală, inculpatul L. K. și-a menținut poziția din prima declarație, afirmând că nu 1-a lovit pe A. G., ci în momentul când ceilalți doi îl băteau pe cetățeanul respectiv, el era înaintea lor, iar când au apărut și s-au oprit acolo tinerii cu autoturismul, a luat-o la fugă împreună cu ceilalți, ca să nu îl prindă (f. 169-171). Nerecunoașterea comiterii faptei de către inculpat este însă nejustificată, participarea lui la actele de agresiune asupra victimei fiind . - după cum s-a relevat - atât de declarațiile colegilor părții vătămate și ale tinerilor care au intervenit spre a-i opri să o mai lovească, cât și de cele ale celorlalți doi coinculpați, precum și de concluziile raportului de testare a lui la aparatul poligraf. În ce îl privește pe inculpatul C. S.-N., la reaudierea finală și la prezentarea materialului de urmărire penală, a revenit asupra atitudinii sale inițiale de nerecunoaștere a participării lui la actele de agresiune, afirmând că în momentul în care el și ceilalți coinculpați au ajuns în apropierea parcului de joacă de pe str. B., partea vătămată A. G. avea un par în mână cu care îi aștepta pe ei, și când au ajuns în apropierea lui, s-ar fi întors toți bărbații din grupul acestuia spre ei, iar victima a îndreptat parul spre ei. În acest context, afirmă că l-a prins pe A. G. și i-a smuls parul din mână, după care i-a dat cu parul în cap și 1-a doborât la pământ, iar apoi 1-a lovit cu parul până s-a rupt menționând totodată că l-au lovit și ceilalți coinculpați, respectiv L. C. cu pumnii și L. K. cu picioarele, iar când au sosit tinerii cu autoturismul și au strigat la ei au luat-o la fugă (f. 172-174). Cât îl privește pe inculpatul L. C.-G., la reaudierea finală și la prezentarea materialului de urmărire penală, a afirmat că în legătură cu fapta ce i-a fost reținută își menține declarațiile pe care le-a dat anterior în cauză, dar consideră că lui nu îi poate fi reținută infracțiunea de tentativă la omor calificat, ci doar aceea de vătămare corporală (f. 176-178). Atitudinea inculpatului, prin care după cum s-a mai menționat a încercat constant să-și minimalizeze contribuția la actele de agresiune exercitate asupra victimei, culminând cu susținerea finală că lui nu îi poate fi reținută decât o simplă vătămare corporală, s-a apreciat că nu poate fi luată în considerare, din ansamblul probelor administrate în cauză rezultând în mod indubitabil că în ultimul loc, în care au fost exercitate acte de agresiune asupra victimei, respectiv pe trotuarul de la poarta imobilului de pe str. B. nr. 48, atât el cât și ceilalți doi inculpați i-au aplicat împreună lovituri victimei, din care C. S.-N. cu bâta, iar el și cu L. K. cu pumnii, toți în zona capului, continuând să o lovească cu bâta și cu picioarele și după ce a căzut la pământ, pierzându-și cunoștiința, tinerii ce au oprit acolo cu autoturismul văzându-i pe toți cum îi aplicau lovituri victimei cu picioarele, iar doi dintre ei și cu bucățile din lemn rezultate din ruperea bâtei folosite inițial de C. S.-N. din care în cursul alergării tinerilor după ei, bâta cea mai lungă a fost văzută în posesia lui L. C.-G. Toate acestea conduc, în opinia instanței, la concluzia că activitatea fiecăruia dintre cei trei inculpați s-a aflat într-o unitate indivizibilă cu a celorlalți și rezultatul activității lor strâns unite a condus la producerea leziunilor descrise în raportul de constare medico-legală, despre care s-a concluzionat că au pus în primejdie viața victimei, salvarea acesteia datorându-se doar intervenției prompte și calificate a colectivului de medici care i-au acordat îngrijiri medicale. Intenția de a suprima viața victimei rezultă deci, din modul cum au acționat conjugat toți trei, prin aplicarea de lovituri cu pumnii, cu picioarele și cu bâte, toate în zona capului victimei, inclusiv după ce aceasta a căzut la pământ pierzându-și cunoștința, renunțând la a o mai lovi și abandonând-o în starea în care o aduseseră, doar în urma intervențiilor tinerilor din autoturism (a se vedea în acest sens M. Basarab, Gheorghiță Mateuț ș.a„ Codul penal comentat, vol. H, Partea specială, Editura Hamangiu 2008, p.66 și urm.; Curtea de A. C., D. nr. 75/A/(...) Buletinul Jurisprudențe, Repertoriu anual 2009 în materie penală, p. 223-253). . . Faptul că cei trei colegi ai victimei afirmă că l-au văzut pe L. C.-G. stând de o parte, ori că ar fi încercat sa-i determine pe ceilalți coinculpați să nu o mai lovească pe victimă, nu are relevanță în privința evidențierii participării lui la comiterea actelor de agresiune, care este dovedită după cum am menționat cu celelalte probe descrise, cu ocazia constatării la locul faptei în prezența apărătorilor inculpaților stabilindu-se că în momentul producerii agresiunii, pe trotuarul imobilului de pe str. B., martorii V.-C., S. F. și P. A. se aflau la o distanță mare de acel loc, dincolo de parcul de joacă din zonă, de unde au putut vedea cu dificultate actele concrete de agresiune exercitate, afară fiind întuneric și putându-le fi obturată vederea de gardul viu ce înconjoară parcul. Ei probabil că l-au văzut pe inculpat stând de-o parte înainte sau/și după ce a exercitat și el actele de agresiune asupra victimei, din moment ce atunci când au oprit acolo tinerii cu autoturismul, i- au observat pe toți trei inculpații lovind-o pe aceasta, aspect care însă în opina noastră, nu are relevanță în privința calificării faptei ce i-a fost reținută (f. 112-123). Cât privește apărarea inculpatului C. S.-N., conform căreia partea vătămată A. G. i-ar fi provocat prin așteptarea lângă parcul de joacă cu un par în mână, aspect pe care l-a menționat și martorul P. A., instanța a considerat că, în împrejurările date, nu există temeiuri suficiente să fie reținută în cauză circumstanța atenuantă constând în scuza provocării, întrucât nu rezultă că victima a și încercat să-l lovească pe inculpat cu parul respectiv, ci doar că îl ținea în mână, probabil pentru o eventuală apărare, având în vedere că mai înainte pe stradă fusese trântită pe jos și lovită de inculpați. În aceste condiții și având în vedere și faptul că inculpații erau trei, iar A. G. singur, nu există temeiuri spre a se aprecia că inculpatul, împreună cu ceilalți doi coautori, au comis actele de agresiune sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții, determinate de o acțiunea provocatoare a părții vătămate. După sesizarea instanței de judecată, la data de (...), în timp ce partea vătămată A. G. era internată la spital, a intervenit decesul acesteia, astfel că la termenul de judecată, prin încheiere, instanța de judecată a dispus, în temeiul art.334 C. schimbarea încadrării juridice a faptei inculpaților, din infracțiunea de tentativă la omor calificat prev. de art. 20 C. rap. la art. 174 C., art.175 lit.c C., cu aplicarea art.75 lit.a C. în infracțiunea de omor calificat prev. de art.174 C., art. 175 lit.c C., cu aplicarea art. 75 lit.a C. La termenul de judecată din data de (...), înainte de declanșarea cercetării judecătorești inculpații C. S.- N. și L. C. G. au declarat că recunosc în totalitate învinuirea adusă de organele de urmărire penală și că doresc ca judecata să aibă loc pe baza mijloacelor de probă administrate în faza de urmărire penală, fără administrarea și a altor mijloace de probă. Față de poziția procesuală a inculpaților C. S.- N. și L. C. G. instanța a constatat incidența în cauză a art. 320/1 C.p.p. și procedând la o analiză a mijloacelor de probă administrate în faza de urmărire penală, instanța de judecată a apreciat că faptele reținute în sarcina inculpaților C. S.-A. și L. C. G. de către organele de urmărire penală sunt stabilite și din coroborarea acestora rezultă starea de fapt reținută în rechizitoriu, expusă mai sus precum și vinovăția inculpaților. În drept, faptele inculpaților C. S.-N. și L.-C. G., care la data de (...), după ce au consumat băuturi alcoolice în localul S. L. S. de pe str. C. din C.- N., au agresat-o fizic pe partea vătămată A. G., prin lovirea repetată cu pumnii și picioarele și cu un corp contondent, provocându-i inițial victimei, leziuni corporale care, potrivit raportului de constatare medico-legală au necesitat 75-80 de zile de îngrijiri medicale și care în final, au dus la decesul acesteia, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat, prev. de art.174, art.175 alin.1 lit. i C., cu aplicarea agravantei comiterii faptei de trei sau mai multe persoane împreună prev. de art.75 alin.1 lit. a C. La individualizarea judiciară a pedepselor ce s-au aplicat inculpaților, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prev. de art.72 C. respectiv gradul ridicat de pericol social al faptelor comise, limitele de pedeapsă, astfel cum acestea au fost reduse conf. art. 320/1 al.7 C.p.p., persoanele inculpaților, care nu sunt la prima confruntare cu legea penală și care au recunoscut și regretat comiterea faptelor. Astfel, tribunalul a aplicat câte o pedeapsă de 10 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat prev. de art. 174 C., art. 175 lit.c C., cu aplicarea art. 75 lit.a C. și art. 320 ind.1 C. În temeiul art. 71 C. s-a interzis inculpaților pe perioada executării pedepsei drepturile prev. de art. 64 lit.a teza a II-a C. În baza art. 174, art. 175 Cod Penal, art. 53 pct. 2 lit. a, art. 64 lit. a teza a II-a, art. 65 și art. 66 Cod Penal s-a interzis inculpaților pe o durată de câte 5 ani după executarea pedepsei principale, exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice. În temeiul art. 88 C. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpaților timpul reținerii și al arestării preventive începând cu data de (...) și până la zi, iar în temeiul art. 350 al. 1 C. s-a menținut starea de arest preventiv a inculpaților C. S. N. și L. C. G. În temeiul art.191 al.2 C. au fost obligați inculpații la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului în cuantum de câte 500 lei fiecare. Împotriva acestei sentințe, în termen legal, au formulat apel P. DE PE L. TRIBUNALUL CLUJ și inculpații C. S. N. și L. C. G. P. de pe L. Tribunalul Cluj a solicitat desființarea sentinței atacate șirejudecând, majorarea pedepselor aplicate celor doi inculpați și în plus, în susținerea orală a apelului, s-a solicitat și modificarea pedepsei complementare, în sensul de a se interzice inculpaților și dreptul prev. de art.64 lit.a teza I C. În motivarea apelului s-a arătat că, deși în cauză s-a făcut aplicarea dispoz. art.320/1 C., se impune aplicarea unor pedepse într-un cuantum sporit, ambilor inculpați, cuantum orientat spre maximul special, raportat la gradul de pericol social al faptei comise - ridicat, având în vedere modalitatea concretă în care a fost comisă fapta ; dar și la persoanele inculpaților - care nu se află la prima confruntare cu legea penală, ambii inculpați fiind cercetați anterior pentru infracțiuni de furt și lovire, pentru care însă, au fost sancționați administrativ; cu o atitudine oscilantă pe parcursul procesului, încercând fiecare să-și minimalizeze contribuția la agresarea părții vătămate, invocând chiar starea de provocare în care au acționat, datorită atitudinii victimei. Cu privire la pedeapsa complementară, s-a arătat că inculpații au dat dovadă prin comiterea infracțiunii de omor, de nerespectarea unor valori esențiale, fundamentale, ocrotite de lege, astfel că, aceștia sunt nedemni de a-și exercita dreptul de a alege, impunându-se și interdicția acestui drept, prev. de art.64 lit. a teza I C. Inculpatul C. S. N. a solicitat desființarea sentinței atacate sub aspectullaturii penale și, rejudecând, să se aplice o pedeapsă într-un cuantum mai redus. S-a arătat în motivarea apelului că, inculpatul a fost în vădită stare de provocare determinată de atitudinea victimei, iar pe de altă parte, nu are antecedente penale, provine dintr-o familie cu zece copii și nu are o locuință proprie. Are vârsta de 22 ani și își procură hrana prin vânzarea fierului vechi. Inculpatul L. C. G. a solicitat desființarea sentinței atacate sub aspectullaturii penale și, rejudecând, să se reducă pedeapsă ce i-a fost aplicată, apreciind că este prea aspră cea stabilită de prima instanță. S-a arătat în motivarea apelului că, față de poziția procesuală a inculpatului, față de starea de provocare în care a acționat și în raport de criteriile generale de individualizare a pedepsei și atitudinea sinceră, de recunoaștere a faptei, prima instanță a aplicat o pedeapsă prea aspră, fiindposibilă reținerea de circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului și, aplicarea unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege. Ver if ic ând ho tăr âre a atac ată, în baza lucrărilor și materialului de ladosarul cauzei, prin prisma motivelor invocate și a reglementărilor în materie, în virtutea dispozițiilor art.378 C., Curtea constată nefondate recursurile declarate în cauză de inculpații C. S. N. și L. C. G. și, întemeiat recursul parchetului, în limitele și pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare. În cauză, față de inculpații apelanți judecata a avut loc în procedura simplificată prev. de art.320/1 C., inculpații recunoscând comiterea faptei pentru care au fost trimiși în judecată, așa cum a fost reținută în actul de sesizare și, ulterior, cum a rezultat prin schimbarea încadrării juridice, urmare a decesului părții vătămate ( prin încheierea din 11 august 2011) solicitând judecarea în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale. Așa fiind, raportat și la motivele de apel, instanța de control judiciar se va limita doar la analiza individualizării judiciare a pedepselor ( principală și complementară) aplicate inculpaților. Ca stare de fapt, s-a reținut că la data de (...), după ce au consumat băuturi alcoolice în localul S. L. S. de pe str. C. din C.-N., inculpații apelanți au agresat-o fizic pe partea vătămată A. G., prin lovirea repetată cu pumnii și picioarele și cu un corp contondent, provocându-i inițial victimei, leziuni corporale care, potrivit raportului de constatare medico-legală au necesitat 75-80 de zile de îngrijiri medicale și care în final, au dus la decesul acesteia - fapte caare, în mod corect, instanța le-a încadrat juridic în infracțiunea de omor calificat, prev. de art.174, art.175 alin.1 lit. i C., cu aplicarea agravantei comiterii faptei de trei sau mai multe persoane împreună prev. de art.75 alin.1 lit. a C. Procedând apoi la individualizarea sancțiunilor ce urmau a fi aplicate inculpaților, instanța a valorificat eficient criteriile prev. de art.72 C., având în vedere: gradul de pericol social concret al faptelor comise - ridicat, raportat la natura infracțiunii comise, importanța relațiilor sociale lezate; limitele speciale ale pedepselor prevăzute de lege pentru infracțiunea comisă ( pedeapsa cu închisoarea de la 15 la 25 ani, limite reduse cu 1/3 urmare a aplicării dispoz. art.320/1 alin.7 C., deci, pedeapsa închisorii de la 1 ani la 16 ani și 8 luni ); persoanele inculpaților - fără antecedente penale, sancționați însă administrativ pentru fapte de furt ( în anul 2008 inculpatul L. C. și, respectiv în 2009 și 2010 inculpatul C. S.) cu o atitudine procesuală corespunzătoare, recunoscând și regretând fapta. S-au aplicat astfel, pedepse în limite legale ( de câte 10 ani închisoare), situate la nivelul minimului special ( redus cu 1/3), în măsură, apreciem noi, să asigure scopul prev. de art.52 C. Este adevărat că incidența dispoz. art.320/1 C. nu obligă instanța a aplica pedepse la nivelul minimului special redus cu 1/3, ci doar a situa aceste pedepse între limitele minime și maxime, reduse cu 1/3, dar pe de altă parte, este la fel de adevărat că, nici nu se pot ignora aceste dispoziții, pentru că ar însemna practic, lipsirea lor de eficiență și a scăpa din vedere scopul pentru care a fost introdusă instituția judecății în cazul recunoașterii vinovăției - accelerarea soluționării cauzelor, înlăturarea unor proceduri greoaie și deseori inutile pentru stabilirea adevărului, subsumându-se exigențelor de ordin calitativ ale actului de justiție - scop care, în speță, prin comportamentul lor procesual, inculpații au reușit să-l realizeze. Curtea apreciază totodată că nu se impune în cauză, nici a se da o eficiență mai mare decât cea reclamată de dispoz. art.320/1 C. împrejurării că inculpații au fost sinceri și au recunoscut fapta, pentru că ar însemna, pe de o parte, a se da o dublă semnificație acestei împrejurări, iar pe de altă parte, a lipsi practic de conținut dispoz. art.52 C. privind scopul pedepsei. Criticile privind starea de provocare invocată de apelanți, nu pot fi avute în vedere, nu pot face obiectul analizei instanței de control judiciar, întrucât inculpații au recunoscut faptele, așa cum au fost descrise în actul de sesizare, în care nu a fost reținută starea de provocare și, mai mult, din probele de la urmărire penală nu rezultă o astfel de împrejurare. În ceea ce privește pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, pe care instanța a înțeles să o aplice inculpaților, se constată că nu este întrutotul adecvată, ca și conținut, circumstanțelor specifice cauzei. De altfel, chiar prin D. nr.74/2007 a Î. dată în recursul în interesul legii s-a statuat că - Ori, în prezenta speță, prin raportare la dispoz. art.71 alin.3 C. constatăm că, față de natura și gravitatea infracțiunii săvârșite, de împrejurările concrete în care s-a comis fapta, dar și față de persoanele inculpaților care, fără a avea antecedente - în sensul legii penale - s-au mai confruntat totuși cu aceasta, fiind sancționați administrativ pentru încălcarea ei - inculpații apelanți sunt nedemni a-și exercita dreptul de a alege, iar restrângerea acestui drept apare ca necesară într-o societate democratică și proporțională cu situația care a determinat-o, așa cum cere de altfel și C. R. - art.53 alin.2. Pentru toate aceste considerente, apelurile celor doi inculpați se privesc ca nefondate, urmând a fi respinse ca atare, în baza art.379 pct.1 lit.b Cod procedură penală. Pentru motivul arătat însă, recursul parchetului este fondat, urmând a fi admis în temeiul art.379 pct.2 lit. a Cod procedură penală , sentința atacată va fi desființată în parte, dor cu privire la conținutul pedepsei complementare aplicate inculpaților. Pronunțând o nouă hotărâre în aceste limite, se va aplica inculpaților C. S. N. și L. C. G. și pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a alege, prev. de art.64 alin.1 lit.a teza I C. pe aceeași durată, de 5 ani, după executarea pedepsei închisorii. Se vor menține restul dispozițiilor sentinței atacate. În baza art.381 alin.1 C. rap. la art.350 C. și art.88 C. se va menține starea de arest a inculpaților și se va deduce din durata pedepsei aplicate, timpul reținerii și arestării preventive de la (...) la zi, pentru ambii inculpați. În baza art.189 Cod procedură penală se vor stabili în favoarea Baroului C. sumele de câte 300 lei, onorarii pentru apărătorii din oficiu (av. M. Gligor și O. I.), sume ce se vor avansa din FMJ. În baza art.192 alin.2,3 Cod procedură penală vor fi obligați inculpații recurenți să plătească fiecare, câte 600 lei cheltuieli judiciare către stat, din care, sumele de câte 300 lei, reprezentând onorarii avocațiale, restul cheltuielilor judiciare rămânând în sarcina statului. PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII D E C I D E I. În baza art.379 pct.2 lit. a Cod procedură penală admite apelul declarat de P. DE PE L. TRIBUNALUL CLUJ împotriva sentinței penale nr. 359 din 22 septembrie 2011 pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C., pe care o casează în parte, dor cu privire la conținutul pedepsei complementare aplicate inculpaților. Pronunțând o nouă hotărâre în aceste limite, Aplică inculpaților C. S. N. și L. C. G. și pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a alege, prev. de art.64 alin.1 lit.a teza I C. pe aceeași durată, de 5 ani, după executarea pedepsei închisorii. Menține restul dispozițiilor sentinței atacate. II. În baza art.379 pct.1 lit.b Cod procedură penală respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpații C. S. N. - fiul lui N. și L., născut la (...) și L. C. G. - fiul lui R. și Ana, născut la (...) - ambii, deținuți preventiv în Penitenciarul Gherla, împotriva aceleași sentințe penale. Menține starea de arest a inculpaților C. S. N. și L. C. G. și, deduce din durata pedepsei aplicate, timpul reținerii și arestării preventive de la (...) la zi, pentru ambii inculpați. În baza art.189 Cod procedură penală stabilește sumele de câte 300 lei, onorarii pentru apărătorii din oficiu (av.M. Gligor și O. I.), sume ce se vor avansa din FMJ. În baza art.192 alin.2,3 Cod procedură penală obligă inculpații recurenți să plătească fiecare, câte 600 lei cheltuieli judiciare către stat, din care, sumele de câte 300 lei, reprezentând onorarii avocațiale, restul cheltuielilor judiciare rămânând în sarcina statului. Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare. Pronunțată în ședința publică din data de 14 noiembrie 2011. PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER ANA C. L. M. M. B. Red.A.C./Dact.H.C. 4 ex./(...) Jud.fond: R. Mornăilă
| ← Decizia penală nr. 1043/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 106/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
