Decizia penală nr. 1046/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)/a4
DECIZIA PENALĂ NR. 1046/R/2011
Ședința publică din data de 20 iunie 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: ANA C.- judecător
JUDECĂTORI: M. Ș.
G.: M. N.
L. M.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, D. DE I. A I. DE C. O. ȘI T. S. T. C., reprezentat prin
PROCUROR - D. D.
S-au luat spre examinare recursurile declarate de inculpații B. P. D. L. și G. F. C., împotriva încheierii penale fără număr din data de 26 mai 2011, pronunțată în dosar nr. (...) al T.ui M., având ca obiect menținerea măsurii arestului preventiv luată față de inculpați.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul B. P. D. L. în stare de arest asistat de apărătorul ales avocat C. O., din cadrul Baroului M., cu delegația la dosar, inculpatul G. F. C. în stare de arest, asistat de apărătorul ales avocat B. E., din cadrul Baroului M., cu delegația la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință,
Întrebați fiind de către instanță, inculpații arată că își mențin recursurile declarate în cauză.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.
Apărătorul inculpatului B. P. D. L. solicită în principal, admiterearecursului, casarea încheierii atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună revocarea măsurii arestului preventiv cu punerea în libertate a inculpatului. În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestului preventiv cu o altă măsură neprivativă de libertate, respectiv măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.
În continuare se arată de către apărătorul inculpatului că, temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestului preventiv au încetat demult, acesta urmând să se prevaleze de dispozițiile art. 3201 Cod procedură penală. Inculpatul a recunoscut că a înmânat cantitatea de 20 grame cocaină și hașiș, însă nu a primit și nu a pretins un leu pentru droguri. Cantitatea de droguri deținută de acesta este relativ mică, restul fiind destinată consumului propriu. Solicită a se avea în vedere faptul că, inculpatul a fost încadrat în muncă în Londra, are un copil de 4 ani în întreținere, nu are antecedente penale, iar lăsarea sa în libertate nu ar împiedica aflarea adevărului. Garantează că inculpatul nu va mai comite acte antisociale. Apărătorul inculpatului G. F. C. solicită în principal, admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună revocarea măsurii arestului preventiv cu punerea înlibertate a inculpatului. În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestului preventiv cu o altă măsură neprivativă de libertate, respectiv măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara. Se consideră de către apărătorul ales al inculpatului că atâta timp cât poziția procesuală a inculpatului este de recunoaștere în totalitate a faptelor pentru care este trimis în judecată și se prevalează de dispozițiile art. 3201 Cod procedură penală nu vede utilitatea menținerii măsurii arestului preventiv a acestuia. Cauza se poate judeca și cu inculpatul în stare de libertate, deoarece cercetarea penală a fost finalizată, martorii au fost audiați și nu mai pot fi influențați. În final, solicită a se avea în vedere conduita socială a inculpatului, care nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, iar perioada de când este arestat preventiv este o lecție suficientă pentru el. Reprezentantul parchetului solicită în principal respingerea recursurilordeclarate de către inculpați ca nefondate, cu consecința menținerii încheierii atacate ca fiind legală și temeinică, motivat de faptul că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestului preventiv subzistă în continuare și impun menținerea măsurii arestului față de inculpați. În subsidiar, raportat la susținerile apărătorilor inculpaților, se arată de reprezentantul parchetului că, cele patru luni care au trecut de la luarea măsurii arestului preventiv, nu poate fi considerată o durată care a depășit limitele legale, datorită complexității cauzei și dat fiind situația restituirii la parchet. Pedeapsa prevăzută de lege pentru aceste presupuse fapte este închisoarea mai mare de 4 ani și lăsarea în libertate a celor doi inculpați prezintă un pericol concret ridicat pentru ordinea publică, acesta rezultând din natura, gravitatea presupuselor fapte și din caracterul lor repetat, luarea unei alte măsuri preventive nefiind suficientă. Inculpatul B. P. D. L. având ultimul cuvânt, solicită cercetarea în stare de libertate și regretă fapta comisă. Inculpatul G. F. C. având ultimul cuvânt, solicită cercetarea în stare de libertate, regretă fapta comisă și dorește să își termine studiile. C U R T E A Prin încheierea penală fără număr din 26 mai 2011 a T.ui M. s-au respins cererile de revocare a măsurii arestării preventive formulate de inculpații B.-P. D. L. și G. F. C. S-a respins cererea formulată de inculpatul B.-P. D.-L. de înlocuire a măsurii arestării preventive cu cea a obligării de a nu părăsi localitatea sau țara. În temeiul art. 3002 raportat la art. 1. Cod procedură penală, s-a constatat din oficiu legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților B.- P. D.-L. (fiul lui L. și F., născut la (...) în B. M., CNP 1., domiciliat în B. M., str. Mărgeanului nr. 1A, ap.35, jud. M., arestat preventiv, aflat la Penitenciarul Gherla) și G. F. C. (fiul lui I. și D., născut la (...) în B. M., CNP 1., domiciliat în B. M., Bd. Decebal nr. 1 ap.22, jud. M., arestat preventiv, aflat la Penitenciarul Gherla) și, în consecință, s-a menținut arestarea preventivă a acestora. Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut în esență că prin rechizitoriul întocmit la 31 martie 2011 în dosarul nr. 2-D/P/2011 de D. - B. T. M. s-a dispus trimiterea în judecată alături de alți inculpați a inculpaților B. P. D. L. și G. F. C. - în stare de arest preventiv - pentru infracțiunile de trafic de droguri prev.de art.4 alin.1 din Legea nr.143/2000 cu aplic.art.41 alin.2 C.pen., de art.4 alin.2 din același act normativ cu aplic.art.41 alin.2 C.pen., de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000 cu aplic.art.41 alin.2 C.pen., de art.2 alin.2din aceeași lege cu aplic.art.41 alin.2 C.pen. și asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni prev.de art.7 alin.1 din Legea nr. 39/2003 cu aplic.art.33 lit.a C.penal. La această instanță s-a format dosarul nr. (...). Procedând la verificarea din oficiu a legalității și a temeiniciei măsurii arestării preventive a celor doi inculpați aflați în stare de arest, în temeiul art. 3002 și 1. C.pr.pen., precum și la examinarea cererilor acestora de revocare a măsurii arestării preventive și a cererii inculpatului B.-P. D. L. de a se înlocui măsura arestării preventive cu cea a obligării de a nu părăsi localitatea sau țara, tribunalul a reținut următoarele: Prin încheierea penală nr.173 din 10 martie 2011 pronunțată de Tribunalul Maramureș s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților B. P. D. L. și G. F. C. pe o perioadă de 29 de zile (10 martie 2011-7 aprilie 2011 inclusiv), în temeiul art. 148 lit.f C.pr.pen., reținându-se, în esență, că inculpații B. P. D. L., B. P. D. F. (soția sa) și inculpatul G. F. C. au constituit un grup infracțional organizat având ca și scop traficul de droguri. În acest sens inculpata a achiziționat din M.a Britanie droguri pe care le-a trimis inculpatului B. P. D. L. care le-a comercializat prin intermediul inculpatului G. F. C., sumele obținute revenind, în principal, inculpatului B. P. D. L., inculpatul G. F. C. beneficiind și el de o cotă parte. În acest mod au procedat cei trei inculpați în perioada ianuarie-martie 2011 (fiecare transport a conținut circa 10 g de cocaină), inculpații B. P. D. L. și G. F. C. comercializând în mod repetat aceste droguri în B. M. unor consumatori diferiți inclusiv investigatorului sub acoperire. In data de 17 februarie 2011 inculpatul G. F. C. a vândut cantitatea de 10 g de rezină de cannabis investigatorului sub acoperire ce a fost procurată de inculpatul B. P. D. L. de la inculpatul C. G. S., fiind predat spre comercializare inculpatului G. F. C. Cu o altă ocazie inculpatul G. F. C. a mai cumpărat de la inculpatul C. G. S. 1 g de hașiș pentru consum propriu. Această încheiere a fost menținută prin încheierea penală nr. 385/R/2011 a Curții de A. C. T. a apreciat că temeiurile care au stat la baza arestării preventive a celor doi inculpați se mențin și se impune a li se menține în continuare starea de arest preventiv. Din ansamblul probelor administrate în cauză (o analiză a lor în detaliu în această fază a procesului penal nu este posibilă fără ca instanța să se antepronunțe) și din împrejurarea că aceștia au fost trimiși în judecată pentru presupusele fapte pentru care au fost arestați preventiv rezultă presupunerea că inculpații B. P. D. L. și G. F. C. s-au asociat în vederea traficării de droguri și că în perioada ianuarie-martie 2011 au furnizat în repetate rânduri droguri (cocaină și hașiș) mai multor persoane inclusiv investigatorului sub acoperire având numele de cod „. C., iar cu o ocazie se presupune că inculpatul C. G. S. i- a vândut inculpatului B. P. D. L. circa 10 g de hașiș - cantitate vândută apoi de inculpatul G. F. investigatorului sub acoperire. Există astfel indicii în sensul celor prev.de art. 143 C.pr.penală. Pedeapsa prevăzută de lege pentru aceste presupuse fapte este închisoare mai mare de 4 ani și lăsarea în libertate a celor doi inculpați prezintă un pericol concret ridicat pentru ordinea publică, acesta rezultând din natura, gravitatea presupuselor fapte (procurare, oferire, vânzare de droguri - cocaină, hașiș prin care s-a pus în pericol sănătatea mai multor persoane) și din caracterul lor repetat, luarea unei alte măsuri preventive nefiind suficientă. Întrucât măsura arestării preventive a celor doi inculpați s-a luat cu respectarea dispozițiilor legale, iar temeiul care a stat la baza luării ei semenține, s-au respins cererile formulate de aceștia de revocare a acestei măsuri, cerințele prev.de art. 139 alin.2 C.pr.pen. nefiind îndeplinite. Inculpatul G. F. C. a arătat că în cauză nu există posibilitatea de influențare a martorilor, aceștia fiind audiați, însă o atare apărare este inutilă, acest inculpat nefiind arestat și în temeiul art. 148 lit.b C.pr.pen. Pentru celelalte motive însă se impune a i se menține starea de arest preventiv. Apărările referitoare la problemele familiale, dar și personale formulate de inculpatul G. F. (dorește să își ajute mama și să își termine studiile) nu pot fi primite întrucât, în raport de gradul de pericol social ridicat pe care îl prezintă acesta, ocrotirea intereselor societății are prioritate. De asemenea, s-a respins și apărarea potrivit căreia inculpații recunosc comiterea presupuselor fapte, urmând a se prevala de dispozițiile art. 3201 C.pr.pen., aceasta neconstituind un motiv de punere a lor în libertate, urmând a fi avut în vedere la fondul cauzei în măsura în care se va aprecia că nu se impune a se restitui cauza la procuror pentru refacerea urmăririi penale - aspect cu privire la care cauza a rămas în pronunțare (s-a amânat pronunțarea soluției la data de 3 iunie 2011). Pentru motivele de mai sus se vor respinge cererile formulate de cei doi inculpați de revocare a măsurii arestării preventive, cererea inculpatului B.-P. D. L. de a se înlocui măsura arestării preventive cu cea a obligării de a nu părăsi localitatea sau țara și se va menține starea lor de arest preventiv. Împotriva acestei încheieri au formulat recurs verbal inculpații B.-P. L. D.-L.si G. I. F. C. În ședința publică din data de 20 iunie 2011, prin apărător ales, inculpatul B.-P. D.-L. a solicitat în principal, revocarea măsurii arestului preventiv cu punerea în libertate a inculpatului sau în subsidiar, înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara. S-a arătat că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestului preventiv au încetat demult, acesta urmând să se prevaleze de dispozițiile art. 3201 Cod procedură penală. Inculpatul a recunoscut că a înmânat cantitatea de 20 grame cocaină și hașiș, însă nu a primit și nu a pretins un leu pentru droguri. Cantitatea de droguri deținută de acesta este relativ mică, restul fiind destinată consumului propriu. Inculpatul a fost încadrat în muncă în Londra, are un copil de 4 ani în întreținere, nu are antecedente penale, iar lăsarea sa în libertate nu ar împiedica aflarea adevărului. Inculpatul nu va mai comite acte antisociale. Inculpatul G. F. C., prin apărător ales, a solicitat în principal, revocarea măsurii arestului preventiv sau în subsidiar, înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara. S-a arătat că inculpatul recunoaște în totalitate faptele pentru care este trimis în judecată și se prevalează de dispozițiile art. 3201 Cod procedură penală, astfel că nu este utilă menținerii măsurii arestului preventiv a acestuia. Cauza se poate judeca și cu inculpatul în stare de libertate, deoarece cercetarea penală a fost finalizată, martorii au fost audiați și nu mai pot fi influențați. Inculpatul nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, iar perioada de când este arestat preventiv este o lecție suficientă pentru el. Verificând hotărârea atacată,pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei,conform prevederilor art.38514 C.pr.penală, curtea constată că recursurile nu sunt fondate și le va respinge, pentru considerentele care vor fi expuse în continuare. Astfel, se constată că față de inculpații recurenți B.-P. D.-L. și G. F. C. fost luată măsura arestului preventiv la data de (...), prin încheierea penală nr.173/2011 pronunțată de Tribunalul Maramureș, ca și temei al arestării fiind reținută incidența prevederilor art.148 lit.f C.pr.penală. Inculpații recurenți au fost trimiși ulterior în judecată pentru comiterea infracțiunilor prev. de art.2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 C.penal, art.4 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 C.penal, art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003 și art.33 lit.a C.penal. Acuzațiile aduse inculpaților constau în aceea că inculpații B. P. D. L. și G. F. C. s-ar fi asociat în vederea traficării de droguri și în perioada ianuarie- martie 2011, inculpatul B.-P. D.-L. ar fi primit de la inculpata B.-P. D.-F. droguri de mare risc (cocaină) disimulate în interiorul unor colete (de regulă fiecare transport conținând circa 10 grame) si ca prin intermediul inculpatului G. F. C. ar fi comercializat în mod repetat acest tip de drog pe raza municipiului B. M. către diferiți consumatori, inclusiv investigatorului sub acoperire. Totodata, în cursul lunii februarie 2011 inculpatul G. F. C. ar fi vândut investigatorului sub acoperire, în mod repetat, si rezină de cannabis (hașiș - drog de risc) drog procurat de la de la numitul G. V. B. sau de la inculpatul B.- P. D. L., care îl cumpărase, la rândul său, de la inculpatul C. G. S. În cauză există probe și indicii temeinice care fac rezonabilă presupunerea că inculpații recurenți sunt autorii faptelor pentru care au fost trimiși în judecată, după cum rezultă din probele și mijloacele de probă enumerate la filele 13-19 din rechizitoriul ce a fost comunicat inculpaților. Potrivit prevederilor art.139 alin.1 C.pr.penală măsura preventivă luată se înlocuiește cu altă măsură preventivă când s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea măsurii. Curtea constată că în cazul inculpaților recurenți B.-P. D.-L. și G. F. C. nu s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive a acestora, fiind în continuare incidente prevederile art.148 lit.f C.pr.penală, pentru faptele pentru care au fost trimiși în judecata (mai puțin art.4 alin.1 din Legea nr.143/2000) pedeapsa prevăzută de lege fiind închisoarea mai mare de 4 ani, iar pericolul concret pentru ordinea publică pe care îl prezintă lăsarea în libertate a inculpaților reiese din gravitatea deosebită a faptelor imputate, din modul și mijloacele de săvârșire a acestora, din împrejurările în care faptele au fost comise, inculpații fiind suspectați că au comis trafic de droguri de risc și mare risc, apte să producă consecințe nefaste pentru potențialii consumatori, în scopul obținerii de foloase materiale, activitatea lor infracțională fiind întreruptă doar de intervenția organelor de urmărire penală. Scopul măsurii arestării preventive din perspectiva CEDO este acela de a aduce în fața autorității judiciare competente persoana bănuită de comiterea unei infracțiuni, ceea ce semnifică trimiterea în judecată, scop ce a fost atins în prezenta cauză, dar numai din punct de vedere formal, nefiind declanșată cercetarea judecătorească și nefiind audiați inculpații de către instanța de fond. În plus, la data de (...), prin sentința penală nr.325/2011, s-a dispus restituirea întregii cauze la procuror în vederea refacerii urmăririi penale. În consecință măsura arestului preventiv este necesară pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal. Din scrisoarea de la f.147 reiese că inculpatul B. a lucrat timp de 6 luni în Anglia, fără a se preciza în ce perioadă și nici care a fost nivelul veniturilor realizate. Nu au fost depuse alte acte din care să rezulte posibilitatea inculpaților recurenți de a realiza venituri licite sau de a fi întreținuți de părinți din venituri licite (inculpatul G. este elev la C. T. G. B. din B. M., potrivit adeverinței de la f.68). În acest context există riscul de comitere de noi infracțiuni de către inculpați, care nu dovedesc posibilități de a realiza venituri licite și având în vedere că potrivit legislației, până la rămânerea definitivă a unei hotărâri decondamnare nu riscă decât aplicarea pedepsei celei mai grele pentru toate faptele comise, operând cumulul juridic și nu cel aritmetic. Pentru considerentele mai sus prezentate, în baza art.38515 pct.1 lit.b C.pr.penală curtea va respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpatii B.-P. L. D.-L. (fiul lui L. și al lui F., născut la 01 S. 1983) si G. I. F. C. (fiul lui I. și al lui D., născut la 04 O. 1989), aflati in Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale din 26 mai 2011 a T.ui M.. În baza art.189 C.pr.penală se vor stabili în favoarea Baroului C. sumele de câte 25 lei onorarii partiale pentru apărătorii din oficiu, ce se vor plăti din fondul M.ui Justiției, în favoarea av.B. I. și av.Cătineanu I.a. În baza art.192 alin.2 C.pr.penală vor fi obligați inculpatii recurenti să plătească în favoarea statului suma de câte 300 lei fiecare cheltuieli judiciare. PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpatii B.-P. L. D.-L. (fiul lui L. și al lui F., născut la 01 S. 1983) si G. I. F. C. (fiul lui I. și al lui D., născut la 04 O. 1989), aflati in Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale din 26 mai 2011 a T.ui M.. Stabilește în favoarea Baroului C. sumele de câte 25 lei onorarii partiale pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției. Obligă pe inculpatii recurenti să plătească în favoarea statului suma de câte 300 lei fiecare cheltuieli judiciare. Decizia este definitivă. Dată și pronunțată în ședința publică din data de 20 iunie 2011. PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, G., ANA C. M. Ș. L. M. M. N. Red.L.M./C.A.N. 4 ex. - (...) Jud.fond:C.B.
| ← Decizia penală nr. 1911/2011, Curtea de Apel Cluj | Sentința penală nr. 43/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
