Sentința penală nr. 144/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECTIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)
SENTINȚA PENALĂ NR.144/2011
Ședința publică din 29 noiembrie 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: C. I. judecător
GREFIER: M. V.-G.
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin procuror: V. G.
Pe rol fiind pronunțarea hotărârii în cauza penală privind pe inculpații D. A. B., G. M. și R. N. A., trimiși în judecată prin rechizitoriul P. de pe lângă Curtea de A. C. din 20 mai 2011, dosar nr.389/P/2010 după cum urmează:
- inculpata D. A. B. - pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații, prev.de art.292 C.pen.
- inculpatul G. M. - pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă, prev.de art.260 alin.1 C.pen.
- inculpatul R. N. A. - pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă, prev.de art.260 alin.1 C.pen.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa inculpaților D. A. B., G. M., R. N. A. și a părții civile L. G.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea
ședinței publice din data de 16 noiembrie 2011, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
C U R T E A :
Prin rechizitoriul P. de pe lângă Curtea de A. C. nr.389/P/(...) au fost trimiși în judecată inculpații D. (fostă B.) A. B., avocată în cadrul Baroului C., pentru comiterea infracțiunii de fals în declarații prev.de art.292 C.pen., G. M. și R. N. A. pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă prev.de art.260 alin.1 C.pen. reținându-se în fapt că la data de 22 august
2006, inculpata D. A. B. a formulat în fața notarului public Feurdean Cristian Octavian o cerere de dezbatere a succesiunii după defuncta B. R. în care, deși cunoștea că și partea vătămată L. G. este nepoata defunctei, a declarat în mod necorespunzător adevărului că după aceasta au rămas doar
3 moștenitori și anume B. A., fiică, prin adopție, G. M., fiică și R. M., nepot, iar la data de (...), după depunerea jurământului de martor și după ce notarul a atras atenția asupra consecințelor declarațiilor mincinoase, inculpații G. matei și R. N. au declarat necorespunzător adevărului că după
B. R. au rămas 3 fiice și anume G. (fostă B.) M., B. V. și B. A. B.
(actualmente D.), menționând că alți copii sau alți descendenți ori adoptați nu mai există, cu toate că ar fi cunoscut faptul că B. V. a mai avut un fiu, B.
V., decedat, în urma căruia a rămas fiica L. G.
Pe baza acestei cereri și a declarațiilor de martori, față de actele de stare civilă depuse, notarul a eliberat certificatul de moștenitor nr.28/(...) penumele numitei G. M., constatând că ceilalți moștenitori, respectiv B. A. și
R. M. C. au renunțat la succesiune.
Inculpata D. A. B. nu a recunoscut săvârșirea faptei și a arătat că se consideră nevinovată, întrucât la data la care a formulat cererea de deschidere a succesiunii după bunica și respectiv mama sa adoptatoare, nu a cunoscut faptul că partea vătămată L. G. este rudă cu familia sa, respectiv că este fiica fratelui mamei sale, B. V. Inculpata a susținut că, despre partea vătămată, a aflat doar în anul 2008, când în cadrul unei discuții cu avocata B. M., i s-a adus la cunoștință despre interesul verișoarei sale în legătură cu dezbaterea succesiunii după bunica sa. Cu ocazia dezbaterii în fond a cauzei, inculpata, prin apărător, a susținut că mențiunile cuprinse în cererea de deschidere a succesiunii, respectiv numele moștenitorilor nu pot fi considerate ca declarații care să producă consecințe juridice în sensul disp.art.292 C.pen., întrucât notarul este cel care stabilește cine are calitatea de moștenitor în urma procedurii prevăzute de lege.
Inculpatul R. N., audiat fiind în fața instanței, a arătat că nu se consideră vinovat de săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă, deoarece la data la care a dat declarații în fața notarului public, nu a considerat că trebuie să menționeze printre urmașii defunctei B. R. și pe B. V., întrucât acesta era decedat în urmă cu 10 ani, iar el a menționat doar persoanele în viață la data deschiderii succesiunii. A susținut, totodată, că nu a cunoscut legătura de rudenie dintre partea vătămată L. G. și familia concubinei sale B. V., fiică a defunctei B. R., dar că a văzut-o de câteva ori la cabinetul avocațial, unde B. V. își desfășura activitatea și în același timp își avea domiciliul.
Inculpatul G. M. I. a susținut, de asemenea, că este nevinovat, arătând că declarația de la notar a formulat-o după cum i s-a indicat de către B. V. și anumite informații legate de familia defunctei le-a avut de la numitul G. E., coleg de serviciu în perioada anilor "60, cunoscându-l și pe B. V. T. a susținut că G. E. i-ar fi spus că soția sa ar avea o nepoată care este plecată din țară și nu se mai întoarce. Inculpatul a arătat că are probleme de memorie din cauza unui accident cerebral suferit în urmă cu 5 ani și nu-și amintește nici dacă B. V. era sau nu decedat la data la care a formulat declarația la notar.
Analizând actele și lucrările dosarului, probele administrate în cursul urmăririi penale respectiv plângerea părții vătămate (f.9-11), copie certificat moștenitor nr.698/1985 emis după defunctul B. I. (f.14), copia certificatului de căsătorie al părții vătămate (f.16), copie cartea de identitate a părții vătămate (f.17), copia certificatului de deces al numitului B. V. (f.18), copii certificate de deces B. I. (f.19), B. R. (f.20), B. V. (f.24), copie certificat de naștere al numitei B. A. B. (f.25), declarațiile părții vătămate (f.51-52, 55), copia dosarului de dezbatere a succesiunii după defuncta B. R. (f.70-96), declarația martorei G. M. (f.99), declarațiile inculpaților R. N. A. (f.104-107), G. M. (f.115-116) și D. A. B. (f.118, 123-125, 128-130) și cele administrate în cursul cercetării judecătorești și anume: declarațiile inculpaților D. A. B. (f.82-84), G. M. I. (f.85-86) și R. N. A. (f.87-89), declarațiile martorilor G. M. (f.100-103), R. M. (f.104-105), B. A. (f.146-147) și P. Mia (f.148-149), acte în copie din dosarul succesoral nr.47/2006 al notarului public Feurdean Cristian Octavian (f.116-141), Curtea reține următoarele:
La data de 22 august 2006, inculpata D. (fostă B.) A. B. s-a prezentat în fața notarului public Feurdean Cristian Octavian depunând o cerere de deschidere a succesiunii după defuncta B. R., menționând în această cerere că au rămas ca moștenitori B. A., în calitate de fiică, G. M., fiică și R. M.,nepot. La dosarul succesoral s-au depus acte de stare civilă, respectiv certificat de deces după numita B. R., din care a rezultat că aceasta a decedat la 21 mai 1993, certificat de naștere al inculpatei B. A. B., din care rezultă că este fiica lui B. I. și B. R., (ca efect al adopției), certificat de naștere al numitei B. V., din care rezultă că este fiica lui B. I. și B. R. și alte acte de stare civilă care atestă calitatea de nepot a numitului R. M. C. și de fiică a lui G. M. în raport de persoana decedată.
T. au fost audiați ca martori G. M. și R. N. A., care sub prestare de jurământ, au declarat că au cunoscut foarte bine pe B. R. și familia acesteia și că după deces au rămas 3 fiice, respectiv B. (G.) M., B. V. și B. A. B., iar
B. V. este decedată și are un fiu pe nume R. M. C., ambii făcând mențiunea
„alți copii ori alți descendenți din afara căsătoriei, din timpul căsătoriei ori adoptați nu mai există";.
În urma analizei acestor acte și declarațiilor de martori, notarul public
Feurdean Cristian Octavian a întocmit certificatul de moștenitor nr.28/(...) emis doar pe numele numitei G. M., întrucât D. A. B. și R. M. C. au renunțat la succesiune, stabilind că masa succesorală se compune din bunuri mobile respectiv acțiuni la 6 acțiuni la SIF B. C., 5 acțiuni la SIF M., 1008 acțiuni la SIF T., 38 acțiuni la SIF M., 10 acțiuni la SIF O., în valoare nominală de câte
0,10 lei/acțiune.
Cu toate că atât inculpata D. A. B., cât și ceilalți doi inculpați aveau cunoștință de faptul că defuncta B. R. a mai avut un fiu pe nume B. V., decedat la data de 27 aprilie 1986, nu au făcut nicio precizare în legătură cu acesta și cu posibilii urmași, fără să depună actul de stare civilă în ceea ce-l privește.
De asemenea, din declarațiile martorilor audiați în cauză, respectiv G. M., B. A., P. Mia și chiar declarația inculpatei D. A. B. din cursul urmăririi penale, a rezultat că aceasta din urmă cunoștea faptul că B. V. a avut o fiică dintr-o căsătorie care a încetat prin divorț, pe nume G., pe care a văzut-o în cabinetul avocațial al mamei sale B. V., fiindu-i prezentată ca verișoară, despre care a auzit ulterior că a fost plecată în G. și că în România a locuit împreună cu mama sa și soțul acesteia. Mai mult, inculpata și martorii audiați au confirmat că mama sa naturală, avocata B. V. s-ar fi deplasat împreună cu partea vătămată L. G. în G. în vederea asigurării de consultanță în afaceri și chiar a oferit consultații juridice la sediul cabinetului unde își avea domiciliul atât inculpata, cât și mama sa.
Inculpații G. M. și R. N. A. au declarat necorespunzător adevărului cu ocazia audierii în fața notarului, fiind întrebați în legătură cu moștenitorii defunctei B. R., că în afara celor trei fiice, alți copii sau alți descendenți din căsătorie sau din afara căsătoriei nu mai există, deși ambii au recunoscut că știau de faptul că B. R. a avut un fiu B. V., inculpatul G. M. confirmând și împrejurarea legată de existența unei fiice a acestuia, despre care a luat la cunoștință de la colegul său de serviciu G. E. (soțul martorei G. M.), iar inculpatul R. N. A. a arătat că s-a ocupat de înmormântarea lui B. V., că l-a cunoscut pe acesta, trăind în concubinaj cu sora sa, martora G. M. arătând că toți din familie aveau cunoștință că avea o fiică.
Ca urmare a acestor informații oferite atât de inculpata D. A. B., care a menționat în cererea de deschidere a succesiunii doar trei moștenitori, cât și de către inculpații audiați ca martori în fața notarului, în prezența unor acte de stare civilă incomplete, notarul a eliberat un certificat de moștenitor în care s-a constatat calitatea de moștenitor după B. R. doar a celor trei fiice, omițându-se calitatea de moștenitor a părții vătămate L. G., descendentă adefunctei B. R., în locul tatălui său B. V., predecedat, având dreptul la succesiune prin reprezentare.
Față de starea de fapt mai sus reținută, Curtea apreciază că inculpata
D. A. B. se face vinovată de săvârșirea infracțiunii de fals în declarații, fiind întrunite elementele constitutive ale acesteia așa cum sunt reglementate în disp.art.292 C.pen.
În cauză s-a dovedit că prin mențiunile cuprinse în cererea de deschidere a moștenirii adresată notarului public, inculpata a făcut declarații false, care împreună cu celelalte declarații mincinoase ale martorilor și actele de stare civilă depuse, au determinat stabilirea calității de moștenitor și emiterea certificatului doar pentru cele trei fiice ale defunctei B. R., omițându-se nepoata acesteia, partea vătămată L. G.
Pentru existența infracțiunii prev.de art.292 C.pen. nu prezintă relevanță modul în care se fac aceste declarații, procedura succesorală se deschide la cererea persoanei interesate, în aceasta se menționează numele, prenumele și domiciliul moștenitorilor prezumtivi, pe lângă alte date, notarul public fiind într-adevăr cel care stabilește calitatea moștenitorilor în virtutea prerogativelor date prin L. nr.36/(...) prin acte de stare civilă și cu martori, iar certificatul de moștenitor este eliberat ca urmare a informațiilor puse la dispoziție de partea care cere deschiderea procedurii succesorale și a celorlalte împrejurări care rezultă din acte și declarații de martori. În această situație, nu se poate susține că cererea formulată de inculpata D. A. B. și declarațiile necorespunzătoare adevărului cuprinse în aceasta nu au avut un rol hotărâtor în emiterea actului notarial în modalitatea descrisă mai sus și deci, au servit producerii unei consecințe juridice în favoarea mătușii sale G. M., inculpata împreună cu fratele său fiind renunțători.
Cât privește latura subiectivă, inculpata avea cunoștință de existența și a altui moștenitor, după cum s-a arătat mai sus și mai mult, fiind avocată avea posibilitatea să știe care sunt cu exactitate drepturile succesorale ale părții vătămate, în condițiile în care B. R. avea un fiu predecedat, iar din modul în care s-au derulat faptele, a rezultat că declarațiile s-au efectuat în vederea producerii de consecințe juridice.
Chiar dacă, în cursul judecății, inculpata a declarat că nu avea cunoștință de existența părții vătămate și calitatea de rudă a acesteia cu familia mamei sale, această afirmație este combătută de probele administrate în cauză, dar și de depoziția din faza de urmărire penală a inculpatei, din care rezultă că bunica sa i-ar fi adus la cunoștință despre împrejurarea că fiul său B. V. a avut o fiică, ce ar fi fost adoptată de soțul mamei sale și că trăia în G..
În baza textelor de lege mai sus menționate și cu referire la criteriile generale de individualizare prev.de art.72 c.pen., ținând cont de faptul că inculpata nu are antecedente penale, a avut o conduită corespunzătoare în timpul procesului, prezentându-se la toate termenele de judecată, nu s-a dovedit că prin săvârșirea faptei a obținut un folos material, este tânără, căsătorită, are un copil minor, urmează a se dispune condamnarea acesteia la pedeapsa amenzii, conform disp.art.63 C.pen. în cuantum de 5.000 lei cu atenționarea sa asupra disp.art.631 C.pen. Nu se justifică reținerea disp.art.181 C.pen. ținându-se cont de gradul de pericol social concret al faptei, împrejurările în care aceasta s-a comis, calitatea inculpatei de avocat, ce presupune o atitudine de respect față de legile statului, faptul că a avut o atitudine oscilantă în cursul procesului față de infracțiunea reținută în sarcina sa, aspecte ce nu pot conduce laconcluzia că s-a adus o atingere minimă valorii ocrotite de legea penală pentru a se dispune achitarea în baza art.10 lit.b1 C.pr.pen. Faptele inculpaților R. N. A. și G. M., astfel cum au fost descrise mai sus, se circumscriu elementelor constitutive ale infracțiunii de mărturie mincinoasă prev.de art.260 C.pen., fiind comise prin aceea că nu au declarat tot ce cunosc în legătură cu împrejurările esențiale asupra cărora au fost întrebați, făcând afirmații necorespunzătoare adevărului în fața notarului public după ce au depus jurământul. Față de argumentele mai sus expuse, deși se poate reține că inculpatul G. M. a avut unele probleme în relatarea evenimentelor petrecute cu ocazia audierii la notar, dând declarații contradictorii și neplauzibile, mai ales prin prisma împrejurării legate de influențarea sa din partea numitei B. V., decedată la momentul deschiderii procedurii succesorale, acesta nu poate beneficia de eroarea de fapt și nici nu se poate considera că faptei îi lipsește unul din elementele constitutive, atâta timp cât s-a făcut dovada că declarațiile au fost necorespunzătoare adevărului și că inculpatul avea cunoștință de existența unor alți succesori ai defunctei B. R.. De asemenea, în cazul inculpatului R. N. A. s-au dovedit aceleași împrejurări care conturează întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii prev.de art.260 alin.1 C.pen. Având în vedere, însă, împrejurările concrete în care faptele s-au comis, lipsa unui interes în cadrul procedurii succesorale unde s-au făcut declarațiile mincinoase, precum și un beneficiu de pe urma săvârșirii acestora, lipsa antecedentelor penale, conduita corespunzătoare din timpul procesului, vârsta inculpaților și starea de sănătate a inculpatului G. M., Curtea apreciază că faptele nu prezintă gradul de pericol social al unor infracțiuni și că în cauză sunt aplicabile disp.art.181 C.pen., urmând a se dispune achitarea în baza art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.b1 C.pr.pen. Conform art.181 alin.3 rap.la art.91 C.pen. față de inculpatul R. N. A. se va aplica amenda administrativă de 500 lei, iar față de inculpatul G. M. o amendă administrativă de 300 lei, în cazul acestuia din urmă, ținându-se cont, la cuantificarea sancțiunii amenzii, de împrejurarea că are o situație medicală deosebită. În baza art.14 C.pr.pen. se va proceda la anularea actului emis ca urmare a declarațiilor false, respectiv certificatul de moștenitor nr.28 din 10 octombrie 2006 eliberat în dosar nr.47/2006 de B. notarului public Feurdean Cristian Octavian. Văzând și disp.art.191 C.pr.pen. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII H O T Ă R Ă Ș T E: În baza art.292 C.pen. rap.la art.63 alin.3 C.pen. condamnă pe inculpata D. (fostă B.) A. B., fiica lui I. și R., născută la (...) în C. N., jud.C., dom.în C. napoca C. D. nr.39-40 ap.1, avocat, CNP 2., fără antecedente penale, la: - 5.000 lei amendă penală pentru comiterea infracțiunii de fals în declarații. Atenționează pe inculpată asupra disp.art.631 C.pen. În baza art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.b1 C.pr.pen. cu aplic.art.181 C.pen. achită pe inculpații: R. N. A., fiul lui V. și M., născut la (...) în sat L., com.Cornești jud.C., dom.în C. napoca, str.P. nr.39 ap.152, CNP 1. și G. M., fiul lui I. și Ana, născut la (...) în Huedin, jud.C., dom.în C.-N., str.G. nr.2 ap.6, CNP 1., de sub învinuirea de a fi săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă, prev.de art.260 alin.1 C.pen. În baza art.181 alin.3 C.pen. rap.la art.91 lit.c C.pen. aplică inculpatului R. N. A. sancțiunea administrativă a amenzii de 500 lei, iar inculpatului G. M. sancțiunea administrativă a amenzii de 300 lei. În baza art.14 rap.la art.445 C.pr.pen. dispune anularea certificatului de moștenitor nr.28 din 10 octombrie 2006 eliberat în dosar nr.47/2006 de B. notarului public Feurdean Cristian Octavian. Stabilește onorariu parțial pentru avocații din oficiu, Oprean Patricia și Felecan Oltița în sumă de câte 100 lei, ce se va suporta din FMJ în favoarea Baroului de avocați C. Obligă pe fiecare inculpat la câte 400 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului, din care inculpații R. N. A. și G. M. câte 100 lei onorariul parțial pentru apărătorul din oficiu. Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare. Pronunțată în ședința publică din 29 noiembrie 2011. PREȘEDINTE GREFIER C. I. M. V. G. C.I./D.S./(...) 3 ex.
| ← Decizia penală nr. 2062/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 1911/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
