Decizia penală nr. 1058/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M A N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA P.Ă ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)
DECIZIA PENALĂ NR.1058/R/2011
Ședința publică din 21 iunie 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE : L. H., judecător
JUDECĂTORI : I. M.
: V. V. A.
GREFIER : L. S.
Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin P. : S. D.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul R. I., împotriva deciziei penale nr.136/A/2011 pronunțată în dosar nr.(...) al T.ului C., inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prev.de art.211 alin.1, alin.2 lit.b și alin.2/1 lit.a și c C.al.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul R. I. aflat în stare de arest asistat de apărători aleși, av.Petriu A. și Boroș M., din cadrul Baroului C., cu delegații avocațiale depuse la dosar, lipsă fiind părțile civile H. O. D. și H. L. M.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, apărătorul inculpatului, av.Boroș M., învederează instanței că inculpatul dorește să dea o declarație suplimentară prin care recunoaște comiterea faptei.
Se procedează la ascultarea inculpatului R. I., declarația acestuia fiind consemnată conform procesului verbal de la dosar.
În timpul luării declarației inculpatului, apărătorul acestuia, av.Boroș M. pune următoarele întrebări :"; cu ce s-au deplasat la locuința părții vătămate și cine a condus mașina ?";, întrebări pe care instanța le respinge.
Inculpatul R. I., solicită instanței acordarea unui nou termen de judecată în vederea recuperării prejudiciului arătând că în termen de 3-4 luni s-ar putea realiza acest lucru.
Apărătorul inculpatului, av.Petriu A., solicită acordarea unui nou termen de judecată în vederea prezentării părților vătămate pentru a fi întrebate dacă-
și mențin constituirile de părți civile și să se încerce o împăcare cu acestea. De asemenea, solicită efectuarea unui referat de evaluare psiho socială care să evidențieze posibilitatea inculpatului de reintegrare în societate.
Apărătorul inculpatului, av.Boroș M., apreciază că se impune efectuarea unui referat de evaluare psiho socială însă în ceea ce privește prezența părților vătămate, consideră că prezența acestora nu se impune întrucât prejudiciul a fost stabilit prin rechizitoriu. Mai mult, părțile vătămate ar putea avea tendința de majorarea pretențiilor.
Reprezentantul Parchetului se opune cererilor formulate având în vedere faza procesuală în care ne aflăm iar în ceea ce privește recuperarea prejudiciului, consideră că nu se impune acest demers.
Instanța, deliberând, respinge cererile cu privire la efectuarea referatului de evaluare psiho socială și citarea părților vătămate având în vedere faza procesuală în care ne aflăm iar în ceea ce privește recuperarea prejudiciului, apreciază că disponibilitatea manifestată de inculpat se poate materializa și după rămânerea definitivă a hotărârii.
Nefiind alte cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.
Apărătorul inculpatului, av.Boroș M., solicită admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și rejudecând cauza, să se dispună, modificarea cuantumului pedepsei aplicate în sensul reducerii ei. A., solicită a se avea în vedere participația redusă a inculpatului la săvârșirea faptei, împrejurarea că acesta nu a avut nici un cuțit asupra sa, nu a aplicat nici o lovitură părților vătămate, persoana care a făcut acest lucru fiind o persoană solidă cu mustață, respectiv L. G. De asemenea, inculpatul nu a profitat de nici un bun de pe urma acestei sustrageri. Inculpatul a înțeles să adopte o atitudine de recunoaștere și sinceritate, astfel că o pedeapsă redusă ar profita atât lui cât și părților vătămate. Inculpatul și-a întemeiat o familie în penitenciar, are o fetiță în întreținere, este fără cursuri școlare, provine dintr-o familie cu probleme, era singurul sprijin al mamei sale, considerând că acestuia i se poate aplica o pedeapsă redusă. Apreciază că soluția primei instanțe este dată în considerarea etniei din care face parte.
Apărătorul inculpatului, av.Petriu A., solicită a se avea în vedere că manifestarea de voință a inculpatului a venit din propria convingere. Probele dosarului au fost certe și corect administrate. Consideră că inculpatul trebuie tratat ca o persoană publică și nu ca un rrom. Acesta a arătat că recunoaște și regretă fapta, a dat dovadă de sinceritate astfel există posibilitatea de reducere a pedepsei aplicate. Aspectele legate de nesinceritate nu pot fi interpretate decât sub aspectul că nu vrea să fie îndepărtat de familia lui. Față de recunoașterea inculpatului, apreciază că se poate reține art.320/1 C., în sensul reducerii cu o treime a pedepsei aplicate, putându-se reține art.34 și art.36 C.al. A considerat că fapta săvârșită de inculpat este una gravă însă, pedeapsa poate fi redusă cu mult sub cuantumul de 10 ani cum a stabilit prima instanță.
Reprezentantul Parchetului, solicită respingerea recursului ca nefondat
și menținerea hotărârii recurate ca fiind temeinică și legală, pedeapsa stabilită de prima instanță fiind corect individualizată. Apreciază că recunoașterea inculpatului este una formală care nu-l ajută pe inculpat, fapta săvârșită de acesta fiind una foarte gravă. Inculpatul nu recunoaște decât că ar fi fost în zonă deși părțile vătămate au declarat că inculpatul le-a agresat.
Inculpatul R. I., având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța în cauză arătând că declarația de azi este una sinceră și a dat-o în considerarea faptului că a dorit ca adevărul să iasă la iveală.
C U R T E A
Prin sentința penală nr. 536 din data de (...), pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca, în baza art.211 al.1, al.2 lit. b, al.2 ind.1 lit. a si c C. pen. a fost condamnat inculpatul R. I., poreclit „B., fiul lui N. și L., născut la data de (...) în C.-N., jud. C., identificat prin CI seria KX nr. 4., domiciliat în C.-N., str. Sarmisegetuza, nr. 4, jud. C., CNP 1., necăsătorit, studii 2 clase, în stare de arest, la 10 ani închisoare cu aplic.art.71 - art.64 lit. a teza II C.
In baza art.350 C. a fost menținută starea de arest.
In baza art.88 C. s-a scăzut din pedeapsa aplicata prevenția de la (...) la zi.
In baza art.14/346 C. a fost admisă acțiunea civila exercitata de părțile civile H. O. D. și H. L. M., ambii domiciliați în C.-N., str. D., nr. 39-41, ap. 23, jud. C. și a fost obligat inculpatul la plata către acestea a sumei de 10.000 lei daune materiale.
In baza art.191 al.1 C. a fost obligat inculpatul la 1000 lei cheltuieli judiciare către stat. Onorariul parțial al av. din oficiu Bumb Mioara, in suma de 50 lei, s-a avansat din FMJ.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:
La data de (...), în jurul orei 18,30, inculpatul R. I. însoțit de încă două persoane de sex masculin s-a deplasat la locuința părților vătămate H. O. și H. M. cu intenția de a sustrage bunuri. Profitând de faptul că afară era întuneric cei trei au escaladat gardul împrejmuitor al locuinței, pătrunzând în casă printr-o ușă neasigurată. Au sustras din interior 3 telefoane mobile și mai multe bijuterii in valoare totală de 10.000 lei.
În timp ce autorii se pregăteau să părăsească locuința au fost surprinși la locul faptei de către părțile vătămate, care se întorceau dintr-o călătorie. Partea vătămată H. O. D. a fost ținta unei lovituri pe care unul din cei trei autori i-a aplicat-o cu o rangă de fier beton ce avea lungimea de aproximativ
1,30 m și diametrul de 4 cm. L. respectivă a fost puternic atenuată de împrejurarea că agresorul a lovit, din eroare, mai întâi una din grinzile tavanului (f.35 dos.inst.). Cu toate acestea partea vătămată H. O. D. a prezentat leziuni corporale constând în principal în plagă contuză retroauriculară dreapta, pentru care a necesitat 12-13 zile de îngrijiri medicale potrivit raportului de constatare medico-legală existent la fila 60 a dup.
După ce a reușit să ia ranga din mâna agresorului, H. O. D. urmat de soția acestuia i-au urmărit pe cei trei pe terasă și ulterior pe gazon, unde vizibilitatea era foarte bună datorită aprinderii unor lămpi cu senzori de mișcare instalate acolo. Întrucât H. O. încerca sa îl imobilizeze pe agresor - care avea in mână un cuțit cu care amenința victima, ceilalți doi autori, dintre care unul era inculpatul R. I. și care reușiseră să sară gardul pentru a-și asigura scăparea, au revenit la locul agresiunii. Inculpatul R. I., la îndemnul celorlalți, a scos un cuțit pe care îl avea asupra sa agitându-l în direcția părții vătămate H. O. D.. In timp ce striga amenințător (și mobilizator pentru ceilalți agresori) „taie-l, înjunghie-l, omoară-l !";, a îmbrâncit mai întâi victima de sex feminin, după care, a aplicat o lovitură de pumn victimei de sex masculin, in partea stângă a capului. H. O. D. a căzut la pământ, iar cei trei autori au reușit să sară gardul urcându-se apoi într-o mașină sport de culoare roșie care îi aștepta în apropiere și care a pornit în trombă cu farurile stinse.
Fiind audiat, atât în cursul urmăririi penale cât și în cursul judecății, inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptei construindu-și un alibi mincinos potrivit căruia la data și în timpul săvârșirii faptei, fiind ziua de L. s-ar fi aflat mai întâi acasă cu concubina sa L. D. și apoi la cimitirul din S. împreună cu unchiul său - numitul S. P., cu părinții săi și cu L. A., poreclită Pitica (f.63 dos.inst.). Transportul la cimitir al persoanelor de mai sus ar fi fost asigurat, potrivit alibiului, de către taximetristul C. I. (f.51 dos.inst.).
Apărarea inculpatului a fost înlăturată, fără putință de tăgadă, de următoarele mijloace de probă:
1. Ambele părți vătămate au participat la recunoașterea din grup a inculpatului R. I., recunoscându-l, după trăsăturile feței -pomeții ridicați, culoarea tenului, vestimentație - aceeași haină și căciulă pe care inculpatul le purta in timpul săvârșirii infracțiunii, fără ezitare din grupul în care a fost introdus de către polițiști (f.109-124 dup.). Mai mult, întrucât din cauza emoției puternice trăite de către partea vătămată H. L. M. aceasta și-a adus aminte că după ce inculpatul R. I. a sărit gardul a auzit zgomotul specific al ruperii unei haine, cu ocazia prezentării pentru recunoaștere aceasta a cerut polițiștilor să cerceteze dacă haina este ruptă sau nu (f.37,38 dos.inst.).
Întorcându-l pe inculpat polițiștii au constatat că geaca acestuia era ruptă în partea din spate sub umărul stâng (foto nr.3, 4 și 5 de la fila 119, 120 dup.). Cu privire la ruptura respectivă - care poate fi observată în mod direct pe haina corp delict anexată dosarului, inculpatul a susținut că nu este vorba de o ruptură ci de o „. produsă în momentul încătușării sale cu ocazia reținerii. Explicația nu este credibilă nici în sine (adunarea mâinilor la spate nu poate produce o astfel de ruptură) și nici în raport de celelalte explicații oferite de victime cu ocazia recunoașterii. De altfel, nu există nici un motiv pentru a decredibiliza declarațiile celor două părți vătămate care, și în fața instanței - după ce din cauza stării traumatizante de teamă au solicitat președintelui declararea ședinței secrete (f.40 dos.inst.)- au recunoscut pe inculpatul R. I. ca fiind unul din autorii faptei. S-a mai susținut de către inculpat, prin apărător, că jacheta respectivă ar fi fost achiziționată de către acesta după comiterea infracțiunii, apărare care nu este credibilă în raport de motivele anterioare și de constatarea că jacheta în speță are un grad relativ ridicat de uzură.
2. În urma punerii în aplicare a autorizației nr.120/2009 și 121/2009 emise de către Judecătoria Cluj-Napoca s-a stabilit că de pe telefonul cu seria I. 3593900008674832 aparținând părții vătămate H. M. și sustras de autorii infracțiunii de tâlhărie, au fost efectuate mai multe convorbiri telefonice-după comiterea infracțiunii, de la nr. de telefon 0754827367. Din analiza conținutului procesului-verbal de redare a convorbirilor rezultă că telefonul sustras părții vătămate H. L. a fost folosit de către concubina inculpatului R. I., numita L. D. poreclită N. (f.191 verso dup), tatăl inculpatului L. P. (f.201 verso dup) și de către inculpatul R. I. însuși (f.196,202, 203 dup). Toți cei trei locuiesc la aceeași adresă de pe strada S. nr.4.
3. In cauză a fost efectuat un raport de constatare tehnico-științifică din ale cărui concluzii a rezultat că inculpatul R. I. a evidențiat reacții specifice ale comportamentului simulat. Mai mult, pe parcursul examinării inculpatul a avut un comportament menit să denatureze traseele diagramei poligraf (mișcări fine ale degetelor pe care erau atașați senzorii, respirație controlată, închiderea ochilor pentru a se putea relaxa, etc. f.87- 92 dup).
4. Alibiul inculpatului este înlăturat și de declarația dată în cursul urmăririi penale de către martorul C. I., care a negat că în ziua de luminație l- ar fi transportat pe inculpat la cimitirul S. (f.127,128 dup). Această declarație a fost schimbată de către martor in cursul judecății (f.51 dos.inst.), însă declarația mincinoasă dată în fața instanței a fost ulterior retractată de către același martor (f.59-62 dos.inst.). Cu ocazia retractării martorul a arătat că a dat declarația mincinoasă din cauza unor presiuni făcute la adresa sa de rude ale inculpatului. S. este credibilă câtă vreme însuși președintele completului a primit amenințări cu moartea de la numitul L. I. (fratele liber și recidivist pentru infracțiuni de violență al inculpatului). De asemenea, simpla lecturare a încheierilor de ședință din prezentul dosar (care oricum nu pot surprinde întru-totul tensiunea provocată de inculpat și rudeniile sale in cursul judecății, în special - f.66,67, 77, 78 dos.inst.) conduce la întărirea credibilității declarației retractate de către martorul C. I.
5. Față de cele arătate la pct.1-4 instanța de fond a înlăturat din probațiune declarațiile mincinoase ale martorilor : L. D. - concubina inculpatului (f.63 dos.inst.) și S. P.-unchiul inculpatului în privința căruia atitudinea sa pro causa (dovedirea alibiului mincinos) rezultă în mod evident și din consemnările încheierii de ședință din (...) (f.77 și 77 verso dos.inst.). Se va sesiza in acest sens Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca cu privire la săvârșirea de fiecare dintre aceștia a infracțiunii de mărturie mincinoasă prev. de art. 260 C..
Fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin.1,2 lit. b și alin.2 ind.1 lit.a, c Cod penal.
La individualizarea pedepsei care i-a fost aplicată inculpatului, instanța de fond a ținut seama de criteriile generale de individualizare a pedepsei prev. de art.72 Cod penal și în acest context de poziția nesinceră, de gradul sporit de pericol social al faptei săvârșite, de lipsa antecedenței penale, de persoana infractorului. Legat de aceasta din urma, instanța de fond a apreciat că inculpatul R. I. prezintă un potențial criminogen deosebit care rezultă din lipsa oricărei căințe, de atitudinea sa negativistă, sfidător revendicativă și comportamentul impulsiv in condițiile unui intelect de limită (QI = 70, potrivit raportului de expertiză medico-legală psihiatrică efectuat in dosarul nr.(...) al Judecătoriei C.-N.) și din subversivitatea la adresa sistemului de valori sociale general acceptate, promovată în familia și anturajul acestuia.
Pentru aceste considerente, instanța de fond a condamnat inculpatul la pedeapsa închisorii în durata de 10 ani cu executare în detenție. A fost dedusă prevenția și s-a menținut starea de arest.
Sub aspectul laturii civile, in temeiul art. 14 C. rap. la art. 346 C. instanța de fond a satisfăcut în întregime pretențiile părților vătămate.
În baza art.191 al. 1 Cod procedură penală a obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 1000 lei.
Împotriva acestei sentințe penale a declarat în termen legal apel inculpatul R. I. solicitând admiterea acestuia, desființarea sentinței penale apelate și rejudecând cauza să se dispună în principal admiterea sa sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tâlhărie reținută în sarcina sa iar în subsidiar reducerea cuantumului pedepsei aplicate.
În motivarea apelului declarat în cauză s-a arătat în esență că inculpatul
R. I. nu a comis infracțiunea de tâlhărie reținută în sarcina sa de către organele de urmărire penală. A., s-a arătat că la data comiterii faptei inculpatul se afla la cimitirul din localitatea S., împreună cu mai multe persoane fiind Z. M. De asemenea, s-a arătat că obiectele vestimentare pe care le-a purtat la momentul recunoașterii sale din grup de către partea vătămată au fost achiziționate la data de (...), respectiv (...), fiind depus în acest sens la dosarul cauzei un bon fiscal. În ceea ce privește transcrierea convorbirilor telefonice interceptate autorizat, realizate de pe unul din telefoanele mobile aparținând părților vătămate și sustras în seara zilei de (...) din locuința acestora, inculpatul a arătat că probabil concubina sa a realizat sporadic convorbiri telefonice, prin introducerea propriei sale cartele telefonice în telefonul cu nr. de I. interceptat, telefon pus la dispoziție probabil de vreo persoană din grupul său de cunoștințe.
În ceea ce privește solicitarea formulată în subsidiar, s-a arătat că pedeapsa de 10 ani închisoare aplicată de instanța de fond este mult prea mare raportat la fapta comisă.
Prin decizia penală nr.136 din (...) a T.ului C., pronunțată în dosarul nr.(...), în temeiul art.379 pct.1 lit.b C. s-a respins ca nefondat apelul declarat de către inculpatul R. I., fiul lui natural și L., născut la data de (...) în mun. C.- N., jud. C., CNP 1., aflat în stare de arest preventiv în Penitenciarul Gherla împotriva Sentinței penale nr.563/(...) pronunțată de către Judecătoria Cluj- Napoca în dosarul cu nr. (...) al aceleiași instanțe, pe care a menținut-o în totalitate.
În temeiul art. 350 al. 1 C. s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului și în temeiul art. 88 C. s-a dedus din pedeapsa aplicată acestuia durata reținerii și a arestării preventive începând cu data de (...) și până la zi .
În temeiul art.192 al.1 C. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 900
RON cheltuieli judiciare în apel în favoarea statului.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Pe baza probatoriului legal administrat atât în faza de urmărire penală cât și a cercetării judecătorești, constând în: plângerea penală și declarațiile părții vătămate H. O. și H. M., procesul-verbal de cercetare la fața locului, planșa foto, raportul de constatare medico-legală, procesul verbal de recunoaștere din grup, declarațiile martorilor, declarațiile inculpatului, instanța de fond a reținut o corectă stare de fapt și de drept, pronunțând o hotărâre judecătorească legală și temeinică.
A., sub aspectul stării de fapt s-a reținut că la data de (...), în jurul orelor
18,30, partea vătămată H. O. și H. M. au revenit la locuința acestora situată în localitatea C. A. în apropiere, au constatat că imobilul are camerele de la etaj luminate deși nici un membru de familie nu rămăsese la domiciliu iar odată intrați în interior, au constatat siluetele a trei persoane care de deplasau spre ieșire , înspre terasa din spatele imobilului. În interiorul locuinței partea vătămată H. O., fiind în urmărirea celor trei, a fost agresat în zona capului cu o bucată de fier beton, fiindu-i cauzate lovituri corporale care au necesitat pentru vindecare un număr de 12-13 zile îngrijiri medicale, așa cum s-a constatat ulterior prin actul medico-legal întocmit. După ce au ajuns în curtea imobilului, ambele părți vătămate aflate în urmărirea persoanelor care părăsiseră locuința, au constatat în lumina de la un bec cu senzor de mișcare aflat pe terasă, existența la fața locului a trei bărbați dintre care unul cu o construcție atletică, brunet și cu mustață iar ceilalți doi de 1,65 - 1,70 m înălțime, constituție astenică și având fesuri pe cap, unul dintre acestea fiind cu o „. albă";. Partea vătămată a aplicat celui dintâi mai multe lovituri peste spate cu bucata de fier beton și în apărarea acestuia au intervenit și ceilalți doi, care inițial reușiseră să escaladeze gardul împrejmuitor. Unul dintre aceștia, îmbrăcat în gri și negru și având fes pe cap a amenințat partea vătămată cu un cuțit și a aplicat o lovitură în zona capului părții vătămate H. O. și a îmbrâncit-o pe partea vătămată H. M. după care toți trei au părăsit în grabă curtea prin escaladarea gardului iar apoi zona, cu ajutorul unui autoturism de culoare roșie. Părțile vătămate au constatat sustragerea din locuință a trei telefoane mobile, a unui ceas și a mai multor bijuterii din aur, evaluând prejudiciul la 10.000 lei.
În drept, în mod corect s-a reținut în sarcina inculpatului R. I. comiterea infracțiunii de tâlhărie prev. de art.211 al.1, al.2 lit.b, al.2 ind.1 lit.a și c C.
Apărările invocate de către inculpat în susținerea apelului declarat, în sensul nevinovăției sale, sunt nefondate, fiind infirmate de mijloace de probă administrate în cauză.
A., este de reținut în prezenta cauză recunoașterea fără ezitare, la momentul prezentării pentru recunoașterea din grup, de către părțile vătămate a inculpatului ca fiind unul dintre cei trei surprinși în domiciliul comun în data de (...). Este de remarcat de asemenea că descrierile inițiale făcute de către părțile vătămate cu privire la cele trei persoane, atât cu privire la semnalmente cât și obiecte vestimentare, corespund întru totul persoanei inculpatului R. I., ambele persoane vătămate descriind persoana ca s-a reîntors în curte, după escaladarea inițială a gardului și a intervenit în ajutorul celui cu mustață, brunet și cu constituție atletică, ca fiind de 1,65 - 170, cm, constituție astenică, tenul mai alb precum și că era îmbrăcat în haine de culoare închisă cu un fes negru cu ceva alb pe cap. Cu privire la obiectele de vestimentație, ambele părți vătămate au arătat că la momentul prezentăriiinculpatului R. I. spre recunoaștere din grup acesta era îmbrăcat în aceleași haine ca și cele de la momentul comiterii faptei.
Mai mult, partea vătămată H. M. și-a adus aminte la momentul recunoașterii din grup că în momentul escaladării gardului a auzit un zgomot specific de rupere, sens în care a cerut organelor de cercetare care efectuau recunoașterea din grup să fie cercetată haina inculpatului R. I., ocazie cu care s-a constatat că aceasta prezenta urme de rupere în zona umărului stâng.
Cu privire la acest obiect vestimentar, inculpatul R. I. a susținut că a achiziționat fesul purtat la momentul recunoașterii din grup la data de (...) iar haina la data de (...), din Piața Mărăști. Deși inculpatul a depus în susținerea celor de mai sus, cu privire la haină, un bon fiscal de achiziționare a unei bluze (f.78 d.u) , s-a constatat că acesta a fost emis la data de (...), adică după reținerea sa în prezenta cauză. De asemenea, în ceea ce privește ruptura din zona umărului stâng, constatată la recunoașterea din grup, inculpatul inițial a susținut că de fapt nu e nici o ruptură ci doar o descusătură datorată uzurii (deși haina fusese achiziționată cu doar câteva zile în urmă potrivit apărărilor inculpatului !!) iar ulterior, pe parcursul soluționării apelului inculpatul a susținut că probabil respectiva ruptură s-a produs cu ocazia prinderii sale de către organele de poliție care l-au bruscat. Martorul audiat pe acest aspect de către instanța de apel nu a fost în măsură să confirme apărarea inculpatului arătând că e posibil să se fi întâmplat acest lucru însă personal nu a văzut.
De asemenea susținerea inculpatului în sensul că recunoașterea din grup nu a fost corect realizată întrucât celelalte persoane prezentate spre recunoaștere aveau tenul mult mai închis decât al său, nu a putut fi reținută fiind contrazisă de planșa foto depusă în cauză și realizată cu acea ocazie.
În ceea ce privește alibiul furnizat de către inculpat în sensul că la data
și ora comiterii faptei reținute în sarcina sa se afla în cimitirul din S., nu a fost susținut inițial nici de concubina sa, martora L. D. , care a arătat că în respectivele repere temporale inculpatul s-a aflat la domiciliu împreună cu martora L. D. și trei nepoți. De asemenea, alibiul formulat nu a fost confirmat nici de martorul C. I. care a arătat că la data de (...) nu l-a transportat pe inculpat în cimitirul din S.. Ceilalți martori audiați pe aceeași teză probatorie, au susținut în esență apărările inculpatului, însoțite însă de numeroase neconcordanțe între declarații, în legătură cu alte aspecte de la momentul deplasării la cimitirul din S.. Coroborând aceste aspecte atât cu celelalte mijloace de probă administrate cât și cu împrejurarea că martorii în discuție sunt rude cu inculpatul, instanța de fond în mod corect a dispus înlăturarea acestora.
Nu au putut fi reținute de asemenea susținerile inculpatului în sensul că telefonul mobil sustras din locuința părții vătămate și pe al cărui I. s-a autorizat interceptarea a ajuns întâmplător în posesia inculpatului sau a concubinei sale, fiind probabil pus la dispoziția acestora pentru un scurt interval de timp, în vederea susținerii unei convorbiri telefonice cu propria cartelă, de către persoane din cercul de cunoscuți. A., din transcrierile convorbirilor telefonice efectuate în mod autorizat, rezultă în mod cert că acest telefon mobil s-a aflat pe un mare interval de timp dacă nu în chiar tot intervalul de timp de la sustragere și până la reținerea inculpatului R. I., în posesia acestuia sau a membrilor familiei sale. Există la dosar convorbiri interceptate autorizat și transcrise din zilele imediat următoare comiterii faptei (fila 191 verso, 196, 201 verso, 202, 204) din cuprinsul cărora rezultă că respectivul telefon mobil s-a aflat în posesia membrilor familiei inculpatului („soția lui B.- martora L. D., concubina inculpatului, „.- martorul L. P., concubinul mamei inculpatului ) sau chiar a inculpatului. O., la data de (...),imediat după ridicarea inculpatului R. I. de către organele de poliție și deplasarea la sediul P. M. C., inculpatul a luat legătura telefonic , de pe același telefon mobil, cu d-na av. Boloș căreia i-a solicitat asistență în cauză (f.273 verso, u.p.).
În ceea ce privește solicitarea inculpatului de reducere a cuantumului pedepsei aplicate, tribunalul a apreciat că aceasta a fost nefondată.
A., având în vedere gravitatea deosebită a faptei comise, prejudiciul cauzat și nerecuperat, atitudinea procesuală a inculpatului de nerecunoaștere totală a faptei comise, contrar probelor administrate, și de furnizare constantă de noi alibiuri ori explicații în vederea inducerii în eroare a organelor judiciare, persoana inculpatului care, deși de doar 21 de ani, a suferit numeroase condamnări (fila 77 dosar up) și este cercetat în prezent pentru multiple furturi din locuințe (f. 172 dosar up) tribunalul a apreciat că pedeapsa aplicată de către instanța de fond este stabilită în deplină concordanță cu criteriile de individualizare prev. de art. 72 C., în contextul circumstanțelor concrete din prezenta cauză.
Față de aceste considerente, tribunalul a constatat că apelul declarat în cauză a fost nefondat și pe cale de consecință în temeiul art.379 pct.1 lit.b C. l- a respins ca atare.
În temeiul art. 350 al. 1 C. tribunalul a menținut starea de arest preventiv a inculpatului, apreciind că temeiurile care au stat la baza luării și menținerii acestei măsuri sunt prezente și în prezent iar în temeiul art. 88
C. tribunalul a deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și a arestării preventive începând cu data de (...) și până la zi .
În temeiul art.192 al.1 C. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 900
RON cheltuieli judiciare în apel în favoarea statului.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs inculpatul solicitând, prin apărătorii săi, casarea hotărârii recurate și rejudecând cauza, să se dispună, modificarea cuantumului pedepsei aplicate în sensul reducerii ei. A., se solicită a se avea în vedere participația redusă a inculpatului la săvârșirea faptei, împrejurarea că acesta nu a avut nici un cuțit asupra sa, nu a aplicat nici o lovitură părților vătămate, persoana care a făcut acest lucru fiind o persoană solidă cu mustață, respectiv L. G. De asemenea, inculpatul nu a profitat de nici un bun de pe urma acestei sustrageri. Inculpatul a înțeles să adopte o atitudine de recunoaștere și sinceritate, astfel că o pedeapsă redusă ar profita atât lui cât și părților vătămate.. la atitudinea de recunoaștere și regret a faptei
,există posibilitatea de reducere a pedepsei aplicate,solicitând reținerea disp. art.320/1 C., în sensul reducerii cu o treime a pedepsei aplicate.
Analizând decizia atacată pe baza actelor și lucrărilor dosarului,Curtea reține următoarele:
Instanțele ,în urma probatoriului administrat în cauză au stabilit o stare de fapt corectă,corespunzătoare adevărului,din care a reieșit vinovăția inculpatului recurent în săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin.1,2 lit. b și alin.2 ind.1 lit.a, c Cod penal. Instanțele de asemenea,raportat la atitudinea de nerecunoaștere manifestată de inculpat în cursul procesului (declarația de recunoaștere intervenind doar în fața instanței de recurs),au analizat alibiurile furnizate de inculpat și le-au înlăturat în mod argumentat.
De asemenea,atunci când s-a procedat la individualizarea judiciară a pedepsei,instanțele au avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepselor prev. de art.72 C., și ,raportat la gradul de pericol social ridicat al faptei comise,de împrejurările în care a fost comisă,de limitele de pedeapsă fixate de legiuitor pentru această infracțiune (7-20 de ani închisoare),precum șide persoana inculpatului,care nu a recunoscut fapta și posedă antecedente penale,pedeapsa de 10 ani închisoare este proporțională cu toate aceste aspecte,fiind în măsură să realizeze scopurile prev. de art.52 C. și neimpunându-se reducerea acesteia.
În ceea ce privește solicitarea aplicării art.320/1 C.,aceasta este nejustificată,raportat la dispoziția potrivit căreia recunoașterea faptei trebuie să intervină până la începerea cercetării judecătorești,ori ,așa cum s-a arătat mai sus,inculpatul a recunoscut fapta doar în fața instanței de recurs.
În concluzie,Curtea,în baza art.385/15 pct.1 lit.b C. va respinge ca nefondat recursul inculpatului.
Va menține starea de arest a inculpatului.
Potrivit articolului 88 Cod P. va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului timpul arestului preventiv, începând cu data de (...) și până în prezent.
Va stabili în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 50 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.
Va obliga pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 450 lei cheltuieli judiciare, din care 50 lei reprezentând onorar avocațial.
PENTRU ACESTE M.IVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul R. I. împotriva deciziei penale nr. 136 din 23 martie 2011 a T.ului C..
Menține starea de arest a inculpatului.
Potrivit articolului 88 Cod P. deduce din pedeapsa aplicată inculpatului timpul arestului preventiv, începând cu data de (...) și până în prezent.
Stabilește în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 50 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.
Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 450 lei cheltuieli judiciare, din care 50 lei reprezentând onorar avocațial.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 21 iunie 2011.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, L. H. I. M. V. V. A.
GREFIER, L. S.
Red.I.M/Dact.S.M
3 ex./(...)
Jud.fond: R.MORNĂILĂ/L.COCIȘ
| ← Decizia penală nr. 1536/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 1588/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
