Decizia penală nr. 107/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R.
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
DECIZIA PENALĂ NR.107/R/2011
Ședința 27 ianuarie 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE : V. G., judecător
JUDECĂTORI: M. B.
V. C.
G.IER : D. S.
P. de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin procuror:
D. SUCIU
S-au luat spre examinare recursurile declarate de către P. de pe lângă T. B.- N. și inculpatul O. C. împotriva deciziei penale nr.111/A din (...), pronunțată de T. B.-N., inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpă prev.de art.178 alin.1 și 2 C.pen. și părăsirea locului accidentului prev.de art.89 alin.1 din OUG 1..
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul, asistat de apărător desemnat din oficiu, av.U. L., din Baroul Cluj, cu delegație la dosar și partea civilă
S. M., lipsă fiind partea civilă S. M., părțile civile S. C. J. de U. C. și S. T. și partea resp.civilmente SC A. I. R. S.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, inculpatul arată că este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea recursurilor.
Reprezentantul P. solicită admiterea recursului, casarea deciziei atacate și a sentinței instanței de fond și rejudecând, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună majorarea pedepselor aplicate inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpă prev.de art.178 alin.1 și 2 C.pen. și părăsirea locului accidentului prev.de art.89 alin.1 din OUG 1. și executarea acestora prin privare de libertate. H. pronunțate în cauză sunt netemeinice sub aspectul cuantumului pedepselor aplicate și a modalității de executare a acestora. Având în vedere gradul de pericol social al faptei, împrejurările în care s-a comis
(inculpatul a condus autoturismul cu o viteză mult peste limita legală și a fugit de la locul accidentului), urmările produse, apreciază că se impune majorarea pedepselor și executarea acestora în regim de detenție.
Partea civilă S. M. solicită admiterea recursului declarat de P. pe latură penală. Cu privire la latura civilă, apreciază că suma la care a fost obligat inculpatul este prea mică față de prejudiciul cauzat.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea deciziei atacate și a sentinței instanței de fond și rejudecând, pronunțarea unei noihotărâri prin care în principal, să se dispună în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.d C.pr.pen. achitarea inculpatului pentru ambele infracțiuni care i se rețin în sarcină, având în vedere că în ceea ce privește infracțiunea de ucidere din culpă, nu există legătură de cauzalitate între fapta comisă și rezultatul produs (dacă victima purta centura de siguranță, aceasta nu ar fi decedat) iar în privința infracțiunii de părăsire a locului accidentului, solicită a se avea în vedere că inculpatul a comis fapta sub imperiul unei emoții, fiind amenințat de persoanele care se aflau la locul accidentului, însă s-a prezentat de bunăvoie la organul de poliție.
În subsidiar, solicită pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună reducerea pedepselor aplicate, ca efect al reținerii circumstanțelor atenuante, respectiv poziția de recunoaștere și regret, împrejurarea că inculpatul nu are antecedente penale, este bine integrat în societate, dar și față de concluziile referatului de evaluare întocmit în cauză. O pedeapsă redusă ar fi în măsură să asigure reeducarea inculpatului.
Cu privire la recursul P. solicită respingerea acestuia ca nefondat, apreciind că pedeapsa aplicată este suficientă, iar modalitatea de executare, cea a suspendării condiționate a fost corect aleasă. Cu onorariu avocațial din FMJ.
Reprezentantul P. solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat pentru motivele pentru care a solicitat admiterea recursului P.. De altfel, recursul inculpatului este tardiv, acesta fiind declarat la (...) în condițiile în care comunicarea hotărârii s-a făcut la (...).
Apărătorul inculpatului depune la dosar plicul prin care dorește să dovedească faptul că, comunicarea hotărârii s-a făcut la (...), inculpatul locuind în
G..
Inculpatul, având ultimul cuvânt, regretă comiterea faptei.
C U R T E A
Prin sentința penală nr.703 din (...) pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul penal nr.(...) , în baza art. 178 alin 1 și 2 Cod penal, a fost condamnat inculpatul O. C., fiul lui G. și L., născut la data de 8 ianuarie 1973, în B., județul
B.-N., CNP 1., cetățean român, studii 12 clase, administrator, necăsătorit, fără copii minori, SMS, domiciliat în B., str.C.V., nr.8, sc.A, ap.13, județul B.-N., cu reședința în G., AM P. 47, 44803 B., fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, la pedeapsa de 2 ani închisoare.
În baza art.89 alin.1 din OUG nr.1. republicată, același inculpat a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de părăsirea locului accidentului, fără încuviințarea organelor de poliție, la pedeapsa de 2 ani închisoare.
În baza art.33 lit.";a"; Cod penal s-a constatat că faptele deduse judecății au fost comise în forma concursului real, iar în temeiul art.34 lit.";b"; Cod penal s-au contopit pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani închisoare.
În baza art.81 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii, stabilindu-se un termen de încercare de 4 ani, potrivit art.82
Cod penal.
S-au pus în vedere inculpatului disp.art.83 Cod penal.
S-a făcut aplicarea disp.art.71 alin.2 Cod penal raportat la art.64 lit.";a"; teza II-a și lit.";b"; Cod penal, iar în temeiul art.71 alin.5 Cod penal s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
S-a admis în parte, acțiunea civilă formulată de părțile civile S. M.-P. și S. T., domiciliați în B., str.D.-V., nr.3, bl.3, sc.A, ap.9, județul B.-N. și, în baza art.998 cod civil raportat la art.14 și 346 Cod procedură penală inculpatul a fost obligat să plătească acestora suma de 40.000 lei, cu titlul de daune morale.
S-a respins acțiunea civilă formulată de partea civilă S. C. J. DE U. C., cu sediul în C.-N., str.C., nr.3-5, județul C., ca fiind rămasă fără obiect, întrucât S.C.
„A. I. R. S., cu sediul în B.,B-dul U. nr.2, Bl. 8A,sc.1, et.4, ap.19-20, sector
4,(corespondentul societății de asigurări „. V. AG"; G.), a achitat integral cheltuielile de spitalizare ale victimei S. A.,în sumă de 1538,97 lei, internată în perioada (...)-(...).
În baza art.193 Cod procedură penală, inculpatul a fost obligat să plătească părții civile S. T., suma de 1.000 lei cheltuieli judiciare, reprezentând onorariul de avocat.
În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală, inculpatul a fost obligat să plătească în favoarea statului, suma de 820 lei cu titlul de cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această sentință penală, instanța de fond a reținut în fapt următoarele:
În dimineața zilei de 1 ianuarie 2008, în jurul orelor 2,00, inculpatul O. C. se afla la o petrecere organizată cu ocazia Revelionului, în localitatea S., comuna
J. B., la același eveniment participând și victima S. A. S..
În jurul orelor 2,00, inculpatul a intenționat să plece de la petrecere, astfel că, auzindu-l atât victima, cât și sora acesteia, S. M. D., precum și martora F. A., i-au solicitat acestuia să le transporte și pe ele în B., deși nu-l cunoșteau.
Inculpatul a dat curs cererii lor, a urcat la volanul autoturismului marca OPEL ASTRA cu nr. înmatriculare BO-ER-101, avându-le pasagere pe S. M. D. pe locul din dreapta față, S. A. S. pe locul din stânga spate și pe martora F. A., pe bancheta din spate.
După intrarea în localitatea L., într-o succesiune de curbe semnalizată corespunzător, pe fondul neadaptării vitezei la configurația drumului, inculpatul a pierdut controlul volanului și a părăsit suprafața carosabilă, autoturismul ajungând în șanțul din stânga drumului, după ce a lovit un pod de beton, fiind proiectat cu partea din față în sus, căzând pe partea din spate și apoi pe roți, poziție în care a fost găsit de organele de poliție.
În urma impactului, victima S. A. S., a fost proiectată în afara autoturismului, suferind leziuni traumatice grave, în zona capului și a toracelui, astfel că a fost internată în Secția Neurochirurgie a S.ui de U. C., unde a decedat la data de 10 ianuarie 2008.
Instanța de fond a reținut că, inculpatul, a părăsit locul accidentului, fără încuviințarea organelor de poliție, astfel cum rezultă din întregul probatoriu testimonial administrat în cauză.
Potrivit raportului de constatare medico-legală nr.67/III/15/11 august 2008, întocmit de I. C.-N., moartea victimei a fost violentă, iar leziunile tanatogeneratoare s-au putut produce în condițiile accidentului rutier din data de
01 ianuarie 2008, între leziuni și deces existând legătură de cauzalitate .
Întrucât, inculpatul a fugit de la fața locului, potrivit declarațiilor martorelor, după descrierea conducătorului auto făcută de către acestea, organele de poliție au procedat la căutarea sa.
La orele 16,22 a zilei de (...), sfătuit de prietenul său, martorul S. C. J., inculpatul s-a prezentat la sediul I. B.-N., mărturisind că este autorul accidentului rutier. A fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ , astfel că i s-au prelevat probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, rezultatul fiind de asemenea, negativ, astfel cum rezultă din Buletinul de analiză toxicologică alcoolemie nr.10/(...), emis de S. B.-N.
Susținerea inculpatului, în sensul că a părăsit locul accidentului datorită faptului că a simțit că este amenințat de persoanele care au sosit la fața locului, este infirmată de ansamblul probatoriului administrat în cauză.
Din Raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit la data de (...), de către expertul T. T., din cadrul B.L.E. B.-N., rezultă că autoturismul condus de inculpat a avut o viteză superioară limitei de 50 km/h - viteza maximă admisă de lege, iar cauza producerii accidentului este pierderea controlului asupra autoturismului de către conducătorul auto, O. C., datorită intrării în succesiunea de curbe cu o viteză superioară celei cu care se putea trece în siguranță prin acea zonă a drumului. Potrivit aceluiași raport de expertiză,producerea accidentului putea fi evitată de către inculpat prin conducerea autoturismului cu o viteză adaptată configurației drumului, însă, potrivit opiniei expertului, în cazul în care victima ar fi purtat centură de siguranță, leziunile ar fi fost mai puțin grave .
Concluziile raportului de expertiză tehnico-judiciară au fost confirmate ulterior prin raportul de expertiză tehnică auto întocmit de către expertul J. D. A.
(f.49-50 dos.de urm.penală).
Având în vedere ansamblul probatoriului administrat în cauză, instanța de fond a reținut că, inculpatul a încălcat prevederile de art.48 și art.49 al.1 din OUG
1., republicată, precum și prev.de art.181 al.1, art.123 a.1 lit.b din Regulamentul de aplicare al OUG 1., republicată, încălcări care au legătură de cauzalitate directă cu producerea evenimentului rutier,prima instanță reținând și o culpă de 10% în sarcina victimei care nu a purtat centură de siguranță.
Fapta inculpatului, astfel cum a fost reținută de către prima instanță, prin prisma probatoriului administrat în cauză, de a încălca prevederile legale în materie de circulație rutieră, având ca urmare decesul victimei S. A., recunoscută de către acesta, săvârșită cu vinovăție, în forma culpei, sub aspectul laturii subiective, s-a apreciat că întrunește, în drept, elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă, prev. de art.178 al.1 și al.2 Cod penal, pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare.
Instanța de fond a constatat că fapta aceluiași inculpat, de a părăsi locul accidentului fără încuviințarea organelor de poliție, săvârșită cu vinovăție, în forma intenției, sub aspectul laturii subiective, întrunește în drept elementele constitutive ale infracțiunii prev.de art.89 al.1 din OUG 1., republicată, pentru care l-a condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare.
La individualizarea pedepselor instanța de fond a avut în vedere, criteriile generale de individualizare prev.de art.72 Cod penal, respectiv pericolul social concret al faptelor, persoana inculpatului, limitele speciale prevăzute de lege pentru faptele comise, împrejurările concrete în care au fost săvârșite, gradul deculpă, urmările produse, faptul că inculpatul s-a interesat de starea victimei, în sensul că a acordat ajutor material familiei.
În baza art.33 lit.";a"; Cod penal, s-a constatat că faptele deduse judecății au fost comise în forma concursului real, iar în temeiul art.34 lit.";b"; Cod penal, s-au contopit pedepsele aplicate, dispunându-se ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare.
Apreciind că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără privare de libertate, constatând îndeplinite cerințele disp.ar.81 Cod penal, s-a dispus de către prima instanță , suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii, stabilindu-se, potrivit art.82 Cod penal,un termen de încercare de 4 ani, punându-se totodată în vedere inculpatului dispozițiile art.83 Cod penal.
S-a făcut aplicarea disp.art.71 alin.2 Cod penal rap.la art.64 lit.";a"; teza II-a și lit.";b„ Cod penal, iar în temeiul art.71 alin.5 Cod penal s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
În latura civilă a cauzei, constatând îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, prev.de art.998 Cod civil, având în vedere disp.art. 14 li art.,346 Cod procedură penală, s-a admis în parte, acțiunea civilă formulată de părțile civile S. M.-P. și S. T., inculpatul fiind obligat să plătească acestora suma de 40.000 lei, cu titlul de daune morale.
La stabilirea cuantumului daunelor morale, instanța de fond a avut în vedere importanța valorii sociale ocrotită de legea penală căreia i s-a adus atingere prin faptele inculpatului - viața victimei, repercusiunile în planul psihic și material al părților vătămate, reflectate în intensitatea suferințelor morale, care nu poate fi apreciată pecuniar. S-a mai avut în vedere că victima a avut doar 20 ani, era studentă, foarte apreciată în cercurile pe care le frecventa, că părinții și sora sa au suferit traume psihice care nu se pot reda în cuvine, potrivit declarațiilor martorilor audiați în cauză, dar s-a ținut seama și de gradul de culpă al inculpatului (90%), în contextul în care durerea umană nu poate să fie evaluată în bani.
Acțiunea civilă formulată de partea civilă, S. C. J. de U. C., a fost respinsă ca fiind rămasă fără obiect, întrucât S.C. „A. I. R. S., a achitat integral cheltuielile de spitalizare ale victimei S. A.,în sumă de 1.538,97 lei, internată în perioada (...)- (...) .
În baza art.193 Cod procedură penală, inculpatul a fost obligat să plătească părții civile S. T., suma de 1.000 lei cheltuieli judiciare, reprezentând onorariul de avocat, conform chitanței nr.105/2009 depusă la dosar.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel, în termenul legal, P. de pe lângă
Judecătoria Bistrița, partea civilă S. M. P. și S. T., inculpatul O. C. și asigurătorul
„. V. AG"; prin mandatar S. I. R. S. B.
P. de pe lângă Judecătoria Bistrița a solicitat admiterea apelului în baza art.379 pct.1 lit.";b"; Cod procedură penală, desființarea sentinței atacate în latura penală și pronunțând o nouă hotărâre să se aplice inculpatului O. C. pedepse corect individualizate, în concordanță cu gravitatea faptelor săvârșite și urmările cauzate, solicitând totodată, ca pedeapsa rezultantă, stabilită pentru concursul de infracțiuni, să fie executată în regim de detenție.
În esență s-a invocat că pedepsele la care a fost condamnat inculpatul sunt prea mici raportat la gradul de pericol social al faptelor și la persoanainculpatului, iar pedeapsa rezultantă, aplicată pentru concursul de infracțiuni, nu dă eficiență cerințelor art.52 Cod penal, respectiv scopului educativ și preventiv al pedepsei.
Se mai arată în dezvoltarea motivelor de apel depuse la dosar de P. de pe lângă Judecătoria Bistrița (f.3-4), că din materialul probator existent la dosar rezultă în mod cert că inculpatul O. C. nu a respectat prevederile legale în materie de circulație rutieră, cauzând decesul victimei S. A., iar ulterior a părăsit locul accidentului, fără încuviințarea organelor de poliție, faptele fiind săvârșite cu vinovăție și recunoscute de acesta. R. la gravitatea deosebită a faptelor, parchetul a solicitat ca pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului să fie executată de acesta în regim de detenție.
Partea civilă S. M. P. a solicitat în baza art.379 pct.2 lit.";a"; Cod procedură penală admiterea apelului, desființarea sentinței atacate, în parte, în latura civilă și pronunțând o nouă hotărâre în aceste limite, să se dispună obligarea inculpatului la plata integrală a daunelor morale pretinse cu ocazia constituirii de parte civilă în fața instanței de fond.
În dezvoltarea motivelor de apel partea civilă S. M. P. a arătat că în urma accidentului rutier cauzat de inculpat și-a pierdut nu doar fiica, ci și soția, care ulterior a decedat din cauza suferinței și bolilor îndurate după decesul fiicei sale. A.antul a susținut că din momentul decesului fiicei lor, victima S. A. S., soția sa, S. T., a fost în permanență sub tratament medical datorită șocului psihic suferit care i-a cauzat boli și grave suferințe. A mai relatat că pierderea fiicei lor a însemnat o lovitură pentru întreaga sa familie din care nu și-a revenit nici în prezent.
Partea civilă apelantă și-a arătat nemulțumirea și în raport de culpa de 10% reținută în sarcina victimei accidentului cauzat de inculpat, susținând că întreaga vinovăție aparține acestuia.
Asiguratorul Axa V. AG, prin mandatara S. I. „ S. , a solicitat admiterea apelului declarat în baza art.379 pct.2 lit.";a"; Cod procedură penală, desființarea sentinței atacate în parte, în latura civilă și pronunțând o nouă hotărâre, să se dispună reducerea cuantumului despăgubirilor cu titlul de daune morale, la plata cărora a fost obligat inculpatul prin sentința apelată.
În dezvoltarea motivelor de apel, mandatara asiguratorului a relevat că deși practica instanțelor judecătorești în domeniu, nu a fost și nu este uniformă în ceea ce privește cuantumul sumelor bănești acordate cu scopul de a atenua suferințele fizice și psihice ale victimelor accidentelor rutier, aceste despăgubiri acordate cu titlu de daune morale trebuie să aibă doar un efect compensatoriu, fără a se transforma în amenzi excesive pentru inculpați ori venituri nejustificate pentru victime sau aparținătorii acestora.
În consecință, asiguratorul a solicitat ca la stabilirea cuantumului daunelor morale să se țină seama de criteriul importanței și gravității prejudiciului dar și de criteriul echității.
Inculpatul O. C. a solicitat admiterea apelului în baza art.379 pct.2 lit.";a"; Cod procedură penală, desființarea sentinței atacate în latura penală și pronunțând o nouă hotărâre să se dispună , în principal, în temeiul art. 11 pct.2 lit.";b"; Cod procedură penală rap.la art.10 lit.";d"; Cod procedură penală, achitarea sa de sub învinuirea săvârșirii infracțiunilor de ucidere din culpă, prev.de art. 178 alin.1 și 2 Cod penal și părăsirea locului accidentului, prev.de art. 89 alin.1 din OUG nr.105/2002, republicată. În subsidiar, a solicitat reducerea pedepselor aplicate pentru cele două infracțiuni sub minimul special prevăzut de lege, ca efect al reținerii de circumstanțe atenuante conform art.74 lit.";a,b,c"; Cod penal rap.la art.76 Cod penal.
În ce privește latura civilă a cauzei, în cazul admiterii apelului în varianta principală, inculpatul a solicitat respingerea pretențiilor civile , iar în cazul admiterii acestuia în varianta subsidiară (în sensul reținerii de circumstanțe atenuante) a arătat că lasă la aprecierea instanței soluționarea acestui aspect.
Inculpatul-apelant O. C. a mai arătat că solicită respingerea ca nefondat a apelului declarat de P. de pe lângă Judecătoria Bistrița și că lasă la aprecierea instanței soluția ce se va adopta referitor la apelurile declarate de partea civilă și asigurător.
În dezvoltarea motivelor de apel (f.33-36) inculpatul a menționat în prealabil că instanța de fond s-a pronunțat în sensul că neadaptarea vitezei la condițiile de trafic (noaptea, linie continuă, curbă periculoasă) a constituit cauza determinantă a decesului victimei, iar nepurtarea de către aceasta a centurii de siguranță a fost, eventual, o condiție favorizantă a acestui deces. Această apreciere a primei instanțe a fost criticată de inculpat, care a susținut că în realitate, neadaptarea vitezei la condițiile de trafic constituie cauza determinantă a producerii accidentului și nu a morții victimei. Dezvoltând această opinie, a menționat că potrivit legislației române, producerea unui accident poate fi consecința săvârșirii unei contravenții sau, poate constitui o infracțiune, în funcție de rezultatul produs. Astfel, s-a arătat că va exista ucidere din culpă, în cazul morții victimei, vătămare corporală gravă din culpă, în situația în care victima necesită mai mult de 60 de zile îngrijiri medicale, i s-a pus în primejdie viața sau și-a pierdut un simț sau organ, vătămare corporală din culpă în situația în care victima necesită între 10 și 60 de zile de îngrijiri medicale, iar dacă aceasta necesită mai puțin de
10 zile de îngrijiri medicale, simpla vinovăție în producerea accidentului rutier nu este suficientă pentru atragerea răspunderii penale.
Pornind de la aspectele relevate, inculpatul a concluzionat că simpla vinovăție în producerea unui accident de mașină nu este suficientă pentru atragerea răspunderii penale și că este obligatoriu să se stabilească concomitent existența unei legături de cauzalitate între faptă și rezultatul produs, în cauza dedusă judecății, moartea victimei.
În contextul celor de mai sus, inculpatul a apreciat că, accidentul în sine, este doar condiția favorizatoare intervenirii decesului și nu poate fi sancționată penal. Această afirmație este deplin dovedită în cauza dedusă judecății, câtă vreme
3 din cele 4 persoane aflate în mașină în momentul accidentului, nu au necesitat mai mult de 10 zile de îngrijiri medicale, întrucât și-au respectat obligația de a purta centura de siguranță, în timp ce victima (care nu se afla pe „. mortului";) nu și-a respectat această obligație. Inculpatul a mai relevat că dacă victima purta centura de siguranță, cu certitudine nu ar fi decedat, sub acest aspect făcând referire la conținutul raportului de expertiză întocmit în cauză. Inculpatul a concluzionat astfel că în speță, nepurtarea de către victimă a centurii de siguranță, este singura inacțiune care are legătură directă de cauzalitate cu decesul acesteia.
Apreciind că respectarea de către victimă a obligației legale de a purta centura de siguranță ar fi fost de natură să împiedice rezultatul produs, inculpatula susținut că nu poate fi tras la răspundere penală, întrucât astfel s-a întrerupt legătura de cauzalitate dintre fapta sa , de a conduce autovehiculul cu încălcarea dispozițiilor legale cu consecința producerii unui accident și rezultatul decesului victimei, considerent pentru care a solicitat achitarea sa în baza dispozițiilor art. 10 lit.";d"; Cod procedură penală.
În subsidiar, inculpatul a relevat că este tânăr, fără antecedente penale, este bine integrat în societate și nu există factori de natură a accentua dezvoltarea unui comportament infracțional, împrejurare relevată de referatul de evaluare întocmit de serviciul specializat din cadrul T.ui B.-N. Pentru aceste considerente dar și pentru faptul că a recunoscut și regretat infracțiunile săvârșite și a încercat să sprijine material familia victimei, a solicitat să se rețină în favoarea sa circumstanțe atenuante, în sensul reducerii pedepsei, menținându-se suspendarea condiționată dispusă de prima instanță conform art.81 Cod penal.
A.urile declarate de P. de pe lângă Judecătoria Bistrița, inculpatul O. C. și S.
I. S., în calitate de mandatar al asiguratorului AXA V. AG sunt nefondate în timp ce apelul părților civile S. M. P. și S. T. (decedată ulterior depunerii căii de atac) este întemeiat, sub aspectul laturii civile, însă pentru alte motive decât cele invocate, pentru considerentele expuse în continuare.
Prin decizia penală nr.111 din (...) pronunțată de ribunalul B. N. în dosarul nr.(...), în baza art. 379 pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de P. de pe lângă Judecătoria Bistrița, inculpatul O. C. și SC"A. I."S. B., în calitate de mandatar al asiguratorului Axa V. AG împotriva sentinței penale nr. 703 din 0(...), pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul penal nr. (...).
În baza art. 379 pct. 2 lit. "a" Cod procedură penală a fost admis apelul declarat de părțile civile S. M. P. și S. T. împotriva sentinței penale nr. 703 din
0(...), pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul penal nr. (...), desființată sentința atacată în parte, în latura civilă și pronunțând o nouă hotărâre în aceste limite a fost obligat inculpatul O. C., să plătească despăgubiri civile, reprezentând daune morale, în cuantum total de 40.000 lei, după cum urmează:
- 20.000 lei părții civile S. M. P.
- 20.000 lei moștenitorilor legali ai părții civile defuncte S. T., respectiv părții civile S. M. P. și numitei S. M.
Asiguratorul Axa V. AG, reprezentat în cauză de mandatara SC"A. I."S. B., va răspunde pentru repararea pagubei cauzate prin fapta dedusă judecății, în limita și condițiile contractului de asigurare.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
A fost obligat inculpatul și asiguratorul să plătească în favoarea statului câte 10 lei cheltuieli judiciare în apel.
Conform art. 192 alin.3 Cod procedură penală, celelalte cheltuieli judiciare aferente judecării apelului, au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunța această soluție tribunalul examinând actele și lucrările dosarului penal nr.(...) al Judecătoriei B. în care s-a pronunțat sentința atacată a constatat că prima instanță a stabilit corect starea de fapt și vinovăția inculpatului pe baza unor probe legale, concludente și temeinic apreciate în ansamblul lor.
Faptelor săvârșite de inculpat li s-a dat o legală încadrare juridică, iar pedepsele aplicate au fost judicios individualizate în raport de toate criteriile prevăzute de art.72 Cod penal.
Aspectul de netemeinice invocat de P. de pe lângă Judecătoria Bistrița care a solicitat majorarea pedepselor aplicate inculpatului nu va fi însușit de tribunal, care apreciază că pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare dispusă de prima instanță pentru cele două infracțiuni comise de acesta, de ucidere din culpă și părăsire a locului accidentului, este de natură să asigure finalitatea educativă și preventivă reglementată de art.52 Cod penal. În ce privește modalitatea de executare a pedepsei rezultante aplicate inculpatului, se constată că a fost judicios aleasă de prima instanță, care a apreciat corect că sunt îndeplinite cumulativ cerințele art.81 Cod penal pentru ca acesta să beneficieze de suspendarea executării pedepsei.
Așadar tribunalul nu a însușit nici cererea inculpatului de a fi reținute în favoarea sa circumstanțe atenuante întrucât prima instanță, în considerarea criteriilor de individualizare prevăzute de art.72 Cod penal, a evaluat corespunzător atât gradul de pericol social concret pe care l-a prezentat fiecare infracțiune comisă , cât și datele care caracterizează persoana sa. Împrejurarea că inculpatul nu are antecedente penale, a manifestat o atitudine sinceră pe durata procesului penal și compasiune față de aparținătorii victimei a justificat aplicarea unor pedepse orientate spre minimul special prevăzut de lege.Aplicarea unor pedepse sub minimul special prevăzut de lege, solicitată de inculpat prin motivele de apel, nu ar fi în concordanță cu gravitatea și urmările produse prin săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă.
Cererea inculpatului de achitare în baza art.10 lit.";d"; Cod procedură penală, motivată , în esență, prin aceea că nu există legătură de cauzalitate între fapta comisă și rezultatul morții victimei, argumentată între altele prin faptul că victima nu și-a respectat obligația legală de a purta centura de siguranță asemenea celorlalți pasageri care purtând-o nu au suferit leziuni grave, nu va fi însușită de tribunal. Sub acest aspect se apreciază că nu există niciun temei de natură a justifica susținerea inculpatului că această împrejurare (nepurtarea centurii de siguranță de către victimă) a „înfrânt"; legătura de cauzalitate dintre fapta inculpatului de a conduce autovehiculul cu încălcarea dispozițiilor legale și rezultatul decesului victimei. Dimpotrivă, ambele rapoarte de expertiză : tehnică judiciară (întocmite de expertul T. T. - f.44-47 dos. de urmărire penală) și tehnică- auto (întocmită de expertul J. D. - d.49-50 dos. de urm.penală), stabilesc fără echivoc faptul că „cauza producerii accidentului este pierderea controlului asupra autoturismului de către conducătorul auto O. C., datorită intrării în succesiunea de curbe cu o viteză superioară celei cu care se putea trece în siguranță prin acea zonă a drumului"; și că „Producerea accidentului putea fi evitată de către O. C., prin conducerea autoturismului cu o viteză adaptată configurației drumului"; (f.47 dos. de urm.penală).
Uciderea din culpă a victimei S. A. S. nu a fost în mod evident determinată de nepurtarea centurii de siguranță ci de pierderea controlului asupra autoturismului de către inculpat care a încălcat regulile de circulație pe drumurile publice, care sunt în raport de cauzalitate directă cu producerea accidentului rutier și implicit cu decesul.
Sub aspectul laturii civile a cauzei, tribunalul a apreciat că respectând criteriul echității, prima instanță a stabilit judicios cuantumul daunelor morale care se cuvin părinților victimei.
Suma totală de 40.000 lei la plata căreia a fost obligat inculpatul cu titlu de daune morale este de natură să compenseze suferințele psihice suportate de părinții victimei în urma decesului fiicei lor, astfel că nu se impune majorarea acesteia, motiv pentru care apelul părților civile nu a fost admis sub acest aspect ci pentru alte considerente.
A.ul declarat de asigurător prin mandatar A. I. S. este apreciat nefondat pentru considerentele menționate anterior.
Întrucât după declararea apelului, de către părțile vătămate S. M. P. și S. T., a survenit decesul acesteia din urmă, în cauză a fost introdusă în calitate de moștenitor legal, fiica acesteia, S. M. (sora victimei).
Având în vedere că raporturile de solidaritate există doar între debitori și
ținând seama de dispozițiile C. civil și de împrejurarea intervenită în apel (decesul părții civile S. T.), tribunalul a dat o nouă rezolvare laturii civile a cauzei, în sensul că inculpatul a fost obligat să plătească daunele morale în cuantumul total de
40.000 lei astfel : 20.000 lei părții civile S. M. P. și 20.000 lei moștenitorilor legali ai părții civile, S. T., respectiv S. M. P. - soț și S. M. - fiica (între aceștia din urmă cei 20.000 lei cu titlul de daune morale urmând a fi partajați conform cotelor legale în care vin la succesiune)
Asiguratorul de răspundere civilă va răspunde pentru repararea pagubei cauzate prin fapta dedusă judecății în limita și în condițiile contractului de asigurare.
Pentru considerentele arătate, în baza art.379 pct.1 lit.";b"; Cod procedură penală, au fost respinse ca nefondate, apelurile declarate de P. de pe lângă Judecătoria Bistrița , inculpatul O. C. și S. I. S., în calitate de mandatar al asiguratorului Axa V. AG împotriva sentinței penale nr.703 din (...), pronunțată de
Judecătoria Bistrița în dosarul penal nr. (...).
În temeiul art.379 pct.2 lit.";a"; Cod procedură penală a fost admis apelul declarat de părțile civile S. M. P. și S. T. împotriva aceleiași sentințe, care a fost desființată în parte, în latura civilă și pronunțând o nouă hotărâre în aceste limite, inculpatul O. C. a fost obligat să plătească despăgubiri civile reprezentând daune morale în cuantum total de 40.000 lei, după cum urmează : 20.000 lei părții civile S. M. P. și 20.000 lei moștenitorilor legali ai părții civile defuncte, S. T., respectiv S. M. P. (soț) și numitei S. M. (fiică).
Asiguratorul Axa V. AG reprezentat în cauză de mandatara S. I. S. va răspunde pentru repararea pagubei cauzate prin fapta dedusă judecății în limita și în condițiile contractului de asigurare.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Conform art.192 alin.2 Cod penal, inculpatul O. C. și asiguratorul, au fost obligați să plătească în favoarea statului câte 10 lei cheltuieli judiciare în apel.
Conform art.192 alin.3 Cod procedură penală, celelalte cheltuieli judiciare au rămas în sarcina statului.
Împotriva acestei decizii au formulat recurs P. DE PE L. TRIBUNALUL BISTRIȚA NĂSĂUD si inculpatul O. C.
P. de pe lângă Tribunalul Bistrița Năsăud a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei penale atacate împreună cu sentința pronunțată de instanța defond și rejudecând cauza să fie condamnat inculpatul la pedepse majorate pentru infracțiunile reținute în sarcina acestuia, respectiv ucidere din culpă prev. de art.178 alin.1 și 2 C.p. și părăsirea locului accidentului prev. de art.89 alin.1 din OUG nr.1. cu executarea pedepsei rezultante prin privarea de libertate.
În motivele de recurs s-a arătat că hotărârile pronunțate în cauză sunt netemeinice sub aspectul cuantumului pedepselor aplicate și a modalității de executare a acestora, având în vedere gradul de pericol social al faptelor împrejurările în care s-au comis infracțiunile, respectiv inculpatul a condus autoturismul cu o viteză peste limita legală și a părăsit locul accidentului fără încuviințarea organelor de poliție, iar față de urmările produse se impune majorarea pedepselor aplicate și executarea pedepsei rezultante în regim de detenție.
Inculpatul prin apărătorul ales al acestuia a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei penale atacate și rejudecând cauza să se dispună în baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.d C.p.p. achitarea inculpatului pentru ambele infracțiuni reținute în sarcina sa, având în vedere că în ceea ce privește infracțiunea de ucidere din culpă nu există legătură de cauzalitate între fapta comisă și rezultatul produs, întrucât dacă victima purta centură de siguranță aceasta nu ar fi decedat, iar în privința infracțiunii de părăsirea locului accidentului, inculpatul a părăsit locul faptei sub imperiul unei emoții, fiind amenințat de persoanele care se aflau la locul accidentului, însă ulterior s-a prezentat personal la organele de poliție .
În subsidiar inculpatul a solicitat reducerea pedepselor aplicate, ca efect al reținerii circumstanțelor atenuante, respectiv poziția de recunoaștere și regret, împrejurarea că inculpatul nu are antecedente penale, dar și concluziile referatului de evaluare întocmit în cauză.
Recursurile formulate în cauză nu sunt întemeiate:
Instanțele de fond și de apel au reținut o stare de fapt conformă cu realitatea în sensul că în dimineața zilei de 1 ianuarie 2008 în jurul orelor 2,00 inculpatul O. C. se afla la o petrecere organizată cu ocazia Revelionului în localitatea S. comuna J. B., eveniment la care a participa și victima S. A. S..
În jurul orelor 2,00 inculpatul a intenționat să plece, astfel că victima, sora acesteia S. M. și martora F. A. i-au solicitat inculpatului să le transporte și pe acestea.
Inculpatul a fost de acord, sens în care a urcat la volanul autoturismului marca Opel Astra cu nr. de înmatriculare BO-ER -101 avându-le pasagere pe S. M. pe locul din dreapta față, S. A. pe locul din stânga spate și F. A. pe bancheta din spate dreapta.
După intrarea în localitatea L., într-o succesiune de curbe pe fondul neadaptării vitezei la configurația drumului, inculpatul a pierdut controlul volanului și a părăsit suprafața carosabilă, autoturismul ajungând în șanțul din stânga drumului după ce a lovit un pod de beton, căzând pe partea din spate și apoi pe roți, poziție în care a fost găsit de organele de poliție.
În urma impactului victima S. A. a fost proiectată înafara autoturismului, suferind leziuni traumatice grave în zona capului și a toracelui în urma cărora a decedat la data de (...).
Inculpatul a părăsit locul accidentului și s-a prezentat la organele de poliție doar în data de 1 ianuarie 2008 orele 16,22 după cca 14 ore de la comiterea accidentului.
Corect au fost încadrate în drept faptele comise de inculpat întrucât acestea realizează elementele constitutive ale infracțiunilor de ucidere din culpă prev. de art.178 alin.1 și 2 C.p. și părăsirea locului accidentului prev. de art.89 alin.1 din OUG nr.1., iar pedepsele aplicate inculpatului au fost stabilite la limita minimă prevăzută de lege pentru faptele reținute în sarcina acestuia, iar rezultanta a fost suspendată condiționat potrivit art.81 și art.82 C.p., atrăgându-i-se atenția inculpatului asupra disp. art.83 c.p., ținându-se seama de faptul că inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiunilor, a regretat comiterea acestora, că nu are antecedente penale.
Solicitarea P. de pe lângă Tribunalul Bistrița Năsăud de majorare a cuantumului pedepselor aplicate și schimbarea modalității de executare a pedepsei rezultante, respectiv executarea în regim de detenție nu este întemeiată, raportat la faptele comise de inculpat împrejurările săvârșirii infracțiunilor și urmările acesteia, precum și a faptului că victima nu purta centura de siguranță, iar din expertiza efectuată în cauză de expertul T. T. rezultă că dacă victima purta centura de siguranță leziunile suferite de aceasta erau cu certitudine mai puțin grave.
Neîntemeiată este și solicitarea inculpatului referitoare la achitarea acestuia în baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.b C.p.p. pe motiv că faptelor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată le-ar lipsi unul din elementele constitutive ale infracțiunilor respectiv legătura de cauzalitate între fapta comisă și rezultatul produs nu este întemeiată deoarece din expertiza efectuată în cauză de expertul T. T. rezultă că inculpatul a condus autoturismul cu o viteză superioară limitei de 50 km/h viteză maximă admisă de lege, iar cauza producerii accidentului a fost pierderea controlului asupra conducerii autoturismului, datorită intrării într-o succesiune de curbe cu o viteză superioară celei cu care se putea trece în siguranță pe acea zonă a drumului, iar între fapta inculpatului și decesul victimei există legătură directă de cauzalitate.
Din probele administrate în cauză nu rezultă că inculpatul ar fi fost amenințat de persoanele care s-au aflat la locul accidentului, iar aceasta putea să solicite prezența organelor de poliție în acel loc imediat după producerea accidentului și nu să se prezinte la organele de poliție doar după cca. 14 ore de la comiterea infracțiunilor.
Tot neîntemeiată este solicitarea inculpatului de a-i fi reduse pedepsele aplicate acestuia, ca efect al reținerii de circumstanțe atenuante, întrucât instanța de fond a aplicat inculpatului pedepse la limită minimă prevăzută de lege pentru faptele reținute în sarcina acestuia, ținându-se seama de toate datele ce caracterizează persoana inculpatului respectiv conduita bună a acestuia înainte de săvârșirea infracțiunilor, recunoașterea și regretul inculpatului și a faptului că a fost de acord cu plata despăgubirilor civile stabilite de instanța de fond, iar reducerea pedepselor sub limita menționată mai sus nu ar fi în măsură să contribuie la reeducarea inculpatului.
Având în vedere că nu se impune majorarea cuantumului pedepselor aplicate inculpatului, nici schimbarea modalității de executare a acestora, sau achitarea inculpatului, pentru infracțiunile pentru care acesta a fost trimis înjudecată și nici reducerea pedepselor sub limita stabilită de instanța de fond, pentru motivele care s-au arătat în detaliu mai sus, în baza art.38515 pct.1 lit. b C.p.p. recursurile formulate de P. DE PE L. TRIBUNALUL BISTRIȚA NĂSĂUD si inculpatul O. C. împotriva deciziei penale nr.111 din (...) a T.ui B. N. urmează să fie respinse ca nefondate. Potrivit art.189 C.p.p. urmează să se stabilească în favoarea Baroului de A. C. suma de 200 lei reprezentând onorariu pentru apărătorul din oficiu care va fi suportat din FMJ. În baza art.192 alin.2 C.p.p. inculpatul urmează să plătească statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare din care suma de 200 lei onorariu avocațial. Cheltuielile judiciare suportate de stat în recursul P. de pe lângă Tribunalul Bistrița Năsăud urmează să rămână în sarcina acestuia. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE: Respinge ca nefondate recursurile declarate de P. DE PE L. TRIBUNALUL BISTRIȚA NĂSĂUD si inculpatul O. C., împotriva deciziei penale nr. 111/A din 9 noiembrie 2010 a T.ui B. N. Stabilește în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 200 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției. Obligă pe inculpatul O. C. să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial, celelalte cheltuieli judiciare rămânând in sarcina statului. Decizia este definitivă. Dată și pronunțată în ședința publică din data de 27 ianuarie 2011 . PREȘEDINTE JUDECĂTORI V. G. M. B. V. C. G.IER D. S. Red.V.G./S.M.D. 3 ex./(...) Jud.apel.Petrișor A./Lazăr M
| ← Decizia penală nr. 356/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 365/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
