Decizia penală nr. 685/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)/a2
DECIZIA PENALĂ NR.685/R/2011
Ședința publică din data de 3 mai 2011
Instanța constituită din :
PREȘEDINTE : V. V. A., judecător
JUDECĂTORI : L. H.
: M. R. GREFIER : L. S.
Parchetul de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin P. : V. G.
S-au luat spre examinare recursurile declarate de către inculpații C. D. și C. I., împotriva încheierii penale din data de (...), pronunțată în dosar nr.(...) al T.ui B. N., prin care s-a menținut măsura arestării preventive a inculpaților, trimiși în judecată prin R. P. de pe lângă Tribunalul Bistrița Năsăud, pentru săvârșirea infracțiunii de :
C. D. - ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice, prev.de art.321 alin.1 și 2 C. cu aplic.art.75 lit.a și c C.; tentativă la omor calificat, prev.și pe.de art.20 C. rap.la art.174 alin.1 și 2 C. rap.la art.175 alin.1 lit.i și alin.2 C. cu aplic.art.75 lit.a și c C., parte vătămată fiind M. C. vătămare corporală asupra părții vătămate M. I. P., prev.de art.181 alin.1 C. cu aplic.art.75 lit.a și c C.; lovire asupra părții vătămate T. S., prev.de art.180 alin.2 C., toate în concurs real de infracțiuni, prev.de art.33 lit.a C.
C. I. - ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice, prev.de art.321 alin.1 și 2 C. cu aplic.art.75 lit.a și c C.; tentativă la omor calificat, prev.și pe.de art.20 C. rap.la art.174 alin.1 și 2 C. rap.la art.175 alin.1 lit.i și alin.2 C. cu aplic.art.75 lit.a și c C., parte vătămată fiind M. C. vătămare corporală asupra părții vătămate M. I. P., prev.de art.181 alin.1 C. cu aplic.art.75 lit.a și c C.; vătămare corporală asupra părții vătămate M. C., prev.de art.181 alin.1 C. cu aplic.art.75 lit.c C., toate în concurs real de infracțiuni, prev.de art.33 lit.a C.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul C. D. aflat în stare de arest asistat de apărător desemnat din oficiu, av.Maier M. Raul, din cadrul Baroului C., cu delegație avocațială depusă la dosar și inculpatul C. I. aflat în stare de arest asistat de apărător desemnat din oficiu, av.Milchiș O. Stelian, din cadrul Baroului C., cu delegație avocațială depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursurilor.
Apărătorul inculpatului C. D., solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale recurate și rejudecând cauza, să se dispună, în principal, revocarea măsurii arestării preventive cu consecința punerii în libertate a inculpatului, iar în subsidiar, înlocuirea acestei măsuri cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea. A., solicită a se avea în vedere că la dosarul cauzei există acte din care rezultă că pentru infracțiunile pentru care s-a schimbat încadrarea juridică părțile s-au împăcat iar intenția părții vătămate este de a se împăca și pe latură penală dacă acest lucru ar fi posibil din punct de vedere procedural. Mai mult, inculpatul s-a obligat să achite părții vătămate o sumăfoarte mare de bani. A. că lăsarea în libertate a inculpatului nu ar prezenta pericol pentru ordinea publică, întrucât temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă iar alte temeiuri care să impună menținerea stării de arest nu au apărut. Cu onorar din FMJ.
Apărătorul inculpatului C. I., solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale recurate și rejudecând cauza, să se dispună revocarea măsurii arestării preventive cu consecința punerii în libertate a inculpatului. M. arestării este una de excepție, regula fiind cercetarea în stare de libertate. A. că la dosar nu există probe din care să rezulte că lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta pericol pentru ordinea publică sau că acesta ar împiedica buna desfășurare a procesului penal. A., solicită a se avea în vedere că la dosarul cauzei există acte din care rezultă că părțile s-au împăcat. Consideră că procesul penal se poate desfășura și cu inculpatul în stare de libertate. Cu onorar din FMJ.
Reprezentantul P., solicită respingerea recursurilor ca nefondate apreciind că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive a inculpaților subzistă și în prezent și impun în continuare privarea de libertate. În cauză sunt îndeplinite condițiile prev.de art.143 C.pr.pen., în sensul că există probe și indicii temeinice că inculpații au săvârșit o faptă penală. De asemenea, subzistă și temeiul prev.de art.148 lit.f C.pr.pen., în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea cea mai gravă este mai mare de patru ani iar lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol pentru ordinea publică. Cu obligarea inculpaților la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Inculpatul C. D., având ultimul cuvânt, solicită cercetarea lui în stare de libertate arătând că ceea ce s-a petrecut a fost o întâmplare și că a fost provocat. Mai mult, s-a împăcat cu partea vătămată.
Inculpatul C. I., având ultimul cuvânt, solicită cercetarea lui în stare de libertate pentru ași ajuta părinții care sunt bolnavi.
C U R T E A
Deliberând reține că prin rechizitoriul întocmit la data de 16 martie 2011 în dosarul cu nr. 661/P/2010 de P. de pe lângă T. B.-N., au fost trimiși în judecată inculpații, arestați preventiv, C. D., fiul lui D. și F., născut la data de (...) în Parva, jud. B.-N., cu domiciliul în sat C., nr. 266, com. D., jud. B.-N., fătă antecedente penale, CNP:
1., pentru comiterea infracțiunilor de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice, prev. de art. 321 alin. 1 și 2 C. cu aplicarea art. 75 lit. a și c C., tentativă la infracțiunea de omor calificat prev. de art. 20 C. rap. la art. 174 alin. 1 și 2 C. rap. la art. 175 alin. 1 lit. i și alin. 2 C., cu aplicarea art. 75 lit. a și c C., parte vătămată fiind M. C. D., vătămare corporală asupra părții vătămate M. I. P., prev. de art. 181 alin. 1 C. cu aplicarea art. 75 lit. a și c C. și lovire asupra părții vătămate T. L. S. prev. de art. 180 alin. 2 C., toate în concurs real de infracțiuni, prev. de art. 33 lit. a C. și C. I., fiul lui D. și F., născut la (...) în Parva, jud. B.-N., cu domiciliul în sat C., nr. 266, com. D., jud. B.-N., fără antecedente penale, CNP: 1., pentru comiterea infracțiunilor de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice, prev. de art. 321 alin. 1 și 2 C. cu aplicarea art. 75 lit. a și c C., tentativă la infracțiunea de omor calificat prev. de art. 20
C. rap. la art. 174 alin. 1 și 2 C. rap. la art. 175 alin. 1 lit. i și alin. 2 C., cu aplicarea art. 75 lit. a și c C., parte vătămată fiind M. C. D., vătămare corporală asupra părții vătămate M. I. P., prev. de art. 181 alin. 1 C. cu aplicarea art. 75 lit. a și c C. și vătămare corporală asupra părții vătămate M. C. F., prev. de art. 181 alin 1 C. cu aplic. art. 75 lit. c C., toate în concurs real de infracțiuni, prev. de art. 33 lit. a C..
În sarcina inculpaților s-au reținut următoarele:
În noaptea de 2. decembrie 2010, în timp ce se aflau în căminul cultural din satul C., comuna D., imobil unde în acel moment se organizase o discotecă prilejuită de sărbătorile C., pe fondul unor neînțelegeri ca și al consumului de băuturi alcoolice, inculpații C. D., C. I. și C. L. au comis gesturi și s-au dedat la manifestări prin care s-a tulburat în mod grav liniștea și ordinea publică, aducându-se totodată atingere bunelor moravuri.
În concret, susnumiții cu bâte și cu un obiect contondent din metal, au pătruns în local peste persoanele care se aflau acolo, ocazie cu care au agresat mai multe persoane, cei aflați în local fiind cu totul surprinși nu numai de atacul comis, ci și de violența cu care acesta s-a desfășurat, producându-se printre altele și panica unora dintre persoanele prezente, acestea părăsind localul prin escaladarea geamurilor.
Persoana vătămată M. C. F. a fost agresată de către inculpatul C. L. (minor) care i-a produs leziuni corporale traumatice ce au necesitat spre vindecare un nr. de 4. zile de îngrijiri medicale.
Partea vătămată M. C. D. a fost agresată de către inculpații C. D. și C. I. care i-au produs leziuni corporale traumatice ce au necesitat spre vindecare un nr. de
4. zile de îngrijiri medicale, leziunile întrunind caracteristicile medico - legale ale noțiunii de punere în primejdie a vieții, aceasta fiind agresată cu corpuri dure în zona extremității cefalice și transferată la C. de N. C. N., în stare gravă, iar partea vătămată M. I. P. a fost lovit cu aceleași corpuri dure de către inculpații C. D., C. I. și C. L., tot în zona extremității cefalice, producându-i leziuni corporale traumatice ce au necesitat spre vindecare un nr. de 4. zile de îngrijiri medicale.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a constatat următoarele:
Prin Î. penală nr. 89/CC/26 decembrie 2010 pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud în dosarul nr. (...) s-a admis propunerea formulată de procurorul din cadrul P. de pe lângă Tribunalul Bistrița Năsăud și s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților C. D. și C. I., cercetați pentru comiterea în concurs real prev. de art. 33 lit. a C. a infracțiunilor de tentativă la omor calificat prev. de art. 20 C. rap.la art. 174 alin. 1 și 2 C., art. 175 alin. 1 lit. i și alin. 2 C., ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice prev. de art. 321 alin. 1 și 2 C. cu aplic. art. 75 lit. a și c C. și vătămare corporală prev. de art. 181 alin. 1 C. cu aplic. art. 75 lit. a , c C., pe durata a 29 de zile, începând cu data de (...), orele 12, 26 și până în ziua de (...) ora 12,26, apreciindu-se că sunt întrunite cerințele prev. de art. 143 și 148 lit. f C..
În motivarea încheierii prin care s-a luat măsura arestării preventive s-a arătat că prin R. din 25 decembrie 2010 dată de procuror în dosarul cu nr.
661/P/2010 al P. de pe lângă T. B. - N. s-a început urmărirea penală împotriva celor doi inculpați, iar ulterior prin O. din 26decembrie 2010 s-a pus în mișcare acțiunea penală, pentru săvârșirea infracțiunilor de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice prev. de art. 321 alin. 1 și 2 C. cu aplic. art. 75 lit. a și c C., omor calificat în forma tentativei prev. de art. 20 C. rap.la art. 174 alin. 1 și 2, art. 175 alin. 1 lit. i și alin. 2 C. (faptă comisă asupra lui M. C. D.) și vătămare corporală prev. de art. 181 alin. 1 C. cu aplic. art. 75 lit. a și c C. ( faptă comisă asupra lui M. I. P.) toate în concurs real prev. de art. 33 lit. a C..
Pentru comiterea faptelor descrise mai sus, inculpații C. D. și C. I. au fost reținuți pentru o durată de 24 de ore începând cu data de 25 decembrie 2010, orele 12, 30.
Instanța care a dispus luarea măsurii arestării preventive a reținut că la dosar există probe și indicii temeinice în sensul dispozițiilor art. 143 C. căinculpații au săvârșit infracțiunile pentru care sunt cercetați. S-au apreciat relevante sub aspectul vinovăției inculpaților următoarele probe: plângerea și declarațiile părților vătămate, procesul - verbal de cercetare la fața locului f.3-4, procesul - verbal din data de (...) întocmit de organele de poliție f. 22-25, concluziile provizorii emise de S. de M. L. B. ( f. 19 din dosarul de urmărire penală) potrivit cărora numitul M. C. D. prezintă leziuni traumatice care sau putut produce prin lovire cu corp dur( ex. bâtă, rangă etc.) și întrunesc caracteristicile medico - legale ale noțiunii de punere în primejdie a vieții acestuia, necesitând 45-46 zile de îngrijiri medicale putând data din (...), concluziile provizorii ale S.ui de M. L. B., potrivit cărora numitul M. I. P. prezintă leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire cu corp dur (ex. bâtă, rangă etc.), necesitând 45-46 zile de îngrijiri medicale, care nu întrunesc caracteristicile medico - legale ale noțiunii de punere în primejdie a vieții victimei, putând data de (...) (f. 31), declarațiile martorilor M. M. A., D. G., N. S. I., U. V. C., M. F., T. V. G., H. M., M. R. I., M. I., B. A. L., C. A., C. C. I., D. D., L. A., D. D. A. și declarațiile inculpaților.
Cu ocazia luării măsurii arestării preventive, instanța a reținut că inculpații se găsesc în situația prevăzută de art. 148 lit. f C., întrucât au săvârșit infracțiuni pedepsite cu închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea acestora în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Acest din urmă aspect a fost reținut de instanța care a luat măsura arestării preventive raportat la natura și gravitatea infracțiunilor pentru care sunt cercetați inculpații (părții vătămate M. C. D. fiindu-i cauzate leziuni grave în zona cefalică, ce au determinat transferarea sa la S. de N. C. N.), modalitatea și împrejurările comiterii faptelor de care sunt acuzați precum și sentimentul de insecuritate ce ar putea fi creat în rândul comunității locale în cazul cercetării inculpaților în stare de libertate în contextul în care aceștia au lovit( împreună fiind și înarmați cu obiecte din lemn și metal) pe lângă părțile vătămate M. C. D. și M. I. P. pe orice altă persoană care le-a ieșit în cale (astfel cum au declarat martorii M. M. A., D. G., N. S. I., U. V. C.,A. L. I.) stârnind o reală temere pentru integritatea corporală persoanelor aflate în incinta Căminului Cultural C., ceea ce le-a determinat să fugă pe ușă sau chiar să sară pe geamurile imobilului pentru a se proteja de agresiune.
În fine, în considerentele Încheierii penale nr.89/CC/26 decembrie 2010 a T.ui B.- N. prin care s-a luat măsura arestării preventive față de cei doi inculpați s-a făcut referire și la faptul că în câteva cauze împotriva Franței (ex. Letellier) Curtea E. a Drepturilor Omului s-a pronunțat și asupra criteriului protejării ordinii publice, admițând că - în măsura în care și dreptul național o recunoaște - prin gravitatea deosebită și prin reacția particulară a opiniei publice, anumite infracțiuni pot suscita „ o tulburare a societății"; de natură să justifice o detenție preventivă, tulburare care, așa cum probele administrate în cauză o demonstrează, există în cauza de față.
Recursul declarat de inculpați împotriva Încheierii penale nr.89/(...) pronunțată de T. B.-N. în dosarul nr.(...) a fost respins ca nefondat prin Î. penală nr.179/(...) a Curții de A. C.
De asemenea, prin Î. penală nr.80 din 21 ianuarie 2011, pronunțată de Curtea de A. C. în dosarul penal nr.(...) a fost respins ca nefondat recursul inculpaților împotriva Încheierii penale nr.5 din 19 ianuarie 2011 a T.ui B.-N. prin care a fost prelungită măsura arestării preventive față de aceștia.
În raport de cele anterior menționate, instanța a reținut că temeiurile care au fost avute în vedere la momentul luării măsurii arestării preventive subzistă, astfel încât s-a impus menținerea acestei măsuri.
În concret, în cauză sunt îndeplinite cerințele disp. art. 143 C., fiind incidente și disp. art. 148 lit. „f"; C., în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta cea mai gravă comisă de inculpați este mai mare de 4 ani închisoare, iar lăsarea acestora în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere modul și mijloacele de comitere a infracțiunilor: pe timp de noapte, împreună cu inculpatul minor C. L., înarmați cu obiecte contondente, prin folosirea de violențe într-un spațiu public în care se aflau mai multe persoane și care, îngrozite de reacția extrem de violentă a inculpaților, au părăsit incinta localului escaladând geamurile, împrejurări ce sunt de natură să insufle un climat de insecuritate în comunitatea locală.
În context, este de relevat că pericolul social pentru ordinea publică nu s-a diluat de la momentul săvârșirii faptelor deduse judecății astfel că, judecarea celor în cauză în stare de libertate nu ar fi oportună, aplicarea unei măsuri mai puțin restrictive nefiind de natură a realiza scopurile măsurilor preventive, astfel cum sunt acestea definite în cuprinsul art. 136 C..
Ca urmare, în temeiul disp. art. 3002 C., rap. la art. 1. C., a constatat legalitatea și temeinicia măsurii preventive luată față de inculpați și a menținut această măsură. Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații C. D. și C. I., ambii criticând soluția instanței de fond ca fiind netemeinică și nelegală și au solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei decizii prin care să se dispună, în principal, revocarea măsurii arestării preventive cu consecința punerii în libertate a inculpaților, iar în subsidiar, înlocuirea acestei măsuri cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara. În motivarea recursului inculpatul C. D. a arătat că la dosarul cauzei există acte din care rezultă că pentru infracțiunile pentru care s-a schimbat încadrarea juridică părțile s-au împăcat, iar inculpatul s-a obligat să achite părții vătămate o sumă foarte mare de bani. A. că lăsarea sa în libertate nu prezintă pericol pentru ordinea publică deoarece temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă, iar alte temeiuri care să impună menținerea stării de arest nu au apărut. Inculpatul C. I. a motiva recursul arătând că la dosar nu există probe din care să rezulte că lăsarea sa în libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică sau că acesta ar împiedica buna desfășurare a procesului penal, invocând în acest sens actele din care rezultă că părțile s-au împăcat. Procedând la soluționarea recursurilor prin prisma motivelor invocate și pe baza actelor și lucrărilor dosarului, Curtea constată următoarele: Prin încheierea penală nr.89/(...) a T.ui B. N., pronunțată în dosarul nr.(...), definitivă prin încheierea penală nr. 179/(...) a Curții de A. C. s-a dispus luarea măsurii arestului preventiv față de recurenți pe o durată de 29 de zile, începând cu data de (...), orele 12,26 și până la data de (...) orele 12,26. Ulterior această măsură a fost prelungită succesiv, iar după sesizarea instanței de judecată, constatându-se subzistența temeiurilor care au determinat luarea acestei măsuri, s-a dispus menținerea stării de arest a inculpaților recurenți. Potrivit art. 1. al. 1 și 3 C. la care face trimitere art. 300/2 C. în cursul judecatii, instanta verifică periodic, dar nu mai tărziu de 60 de zile, legalitatea si temeinicia arestarii preventive. Când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanța dispune, prin încheiere motivată, menținerea arestării preventive. Procedând în temeiul textelor de lege menționate, Curtea constată că în cauză există indicii temeinice în sensul art. 143 C. din care rezultă presupunerea că inculpațiiau comis infracțiunile pentru care sunt cercetați (CEDO; Erdagoz C. Turcia din (...); Murray c. Regatul Unit (...)), în acest sens fiind plângerea și declarațiile părților vătămate, procesul - verbal de cercetare la fața locului f.3-4, procesul - verbal din data de (...) întocmit de organele de poliție f. 22-25, concluziile provizorii emise de S. de M. L. B. ( f. 19 dos.u.p.) potrivit cărora numitul M. C. D. prezintă leziuni traumatice care sau putut produce prin lovire cu corp dur( ex. bâtă, rangă etc.) și întrunesc caracteristicile medico - legale ale noțiunii de punere în primejdie a vieții acestuia, necesitând 45-46 zile de îngrijiri medicale putând data din (...), concluziile provizorii ale S.ui de M. L. B., potrivit cărora numitul M. I. P. prezintă le ziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire cu corp dur ( ex. bâtă, rangă etc.), necesitând 45-46 zile de îngrijiri medicale, care nu întrunesc caracteristicile medico - legale ale noțiunii de punere în primejdie a vieții victimei, putând data de (...) (aflate la f. 31), declarațiile martorilor M. M. A., D. G., N. S. I., U. V. C., M. F., T. V. G., H. M., M. R. I., M. I., B. A. L., C. A., C. C. I., D. D., L. A., D. D. A. și declarațiile inculpaților. Prin prisma hotărârilor Contrada contra Italiei din 24 august 1998; Labita contra Italiei din 6 aprilie 2004; Calleja contra Maltei din 7 aprilie 2005, în prezenta cauză, s-a dovedit că persistența în timp a motivelor plauzibile că inculpații sunt bănuiți de comiterea unor infracțiuni, este o condiție pentru menținerea detenției. Desigur că stabilirea vinovăției acestora urmează a se face numai în urma efectuării cercetării judecătorești de către instanța investită cu judecarea fondului cauzei, însă probațiunea administrată în faza urmăririi penale, pune în evidență existența unor indicii temeinice în înțelesul art.143 C. care justifică menținerea măsurii arestării preventive față de acești (cazul Fox, Campbell și Hartley vs UK). Totodată, temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpaților nu s-au schimbat și impun în continuare privarea lor de libertate, apreciind că liberi fiind ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică, de natură să aducă atingere desfășurării procesului penal, în raport de natura, gravitatea și modalitatea de săvârșire a infracțiunilor, precum și de persoana și conduita inculpaților. Starea de pericol pentru ordinea publică presupune o rezonanță socială a unor fapte grave, atât în rândul comunității asupra căreia și-a exercitat influența negativă, dar și la nivelul întregii ordini sociale și rezultă, în egală măsură, atât din gravitatea faptelor pentru care inculpații au fost trimiși în judecată, cât și din activitatea infracțională desfășurată de aceștia. Curtea E. a Drepturilor Omului a acceptat în cazul Letellier vs Franța că în circumstanțe excepționale, pe motivul gravității în dauna reacției publice, anumite infracțiuni, pot constitui cauza unor dezordini sociale în măsură să justifice detenția, cel puțin pentru un timp. De asemenea, obstrucționarea justiției și pericolul de sustragere au constituit motive întemeiate de a refuza eliberarea unei persoane arestate preventiv, apreciate ca atare de Curtea E. în interpretarea art.5 paragraf 3 din Convenția E. a Drepturilor Omului. În cauză, inculpații sunt suspicionați de comiterea în mod coordonat a unor infracțiuni grave de pericol și rezultat, din care cea de tentativă la infracțiunea de omor se evidențiază cu precădere și, din această perspectivă, susnumiții prezintă un pericol criminogen ridicat, rezultat din urmările greu de reparat. În acest context, sentimentul de revoltă în rândul societății este remarcat de amploarea unor asemenea fapte în rândul comunității, ceea ce impune o reacție fermă a autorităților judiciare competente ca o necesitate stringentă. Menținerea stării de arestare preventivă a inculpaților, în condițiile legii, nu afectează cu nimic dreptul acestora la un proces echitabil, aceștia având posibilitatea ca în fața instanței de fond, cât și ulterior în căile de atac de a cere și administra probe considerate necesare pentru a dovedi lipsa de temeinicie a susținerilor acuzării. Așa fiind, Curtea apreciază că, în acest moment procesual, față de natura infracțiunilor presupus a fi comise de inculpați, ținând cont de rezonanța acestora în rândul opiniei publice, și determinând reacția negativă a acesteia, se justifică menținerea arestării preventive, neexistând motive de revocare a acesteia sau de înlocuire cu o altă măsură neprivativă de libertate. Concluzia Curții este justificată și de legislația europeană (cazul Saadi contra Regatului Unit și Ambruszkiewicz contra Poloniei din 4 mai 2006, Vrencev contra Serbiei din 23 septembrie 2008, Ladent contra Poloniei din 18 martie 2008), în care se statuează necesitatea detenției raportat la infracțiunile comise de inculpati și totodată, existența unei proporționalități a detenției raportat la alte măsuri, mai puțin stringente, conform Codului de procedură penală român, măsurile vizate de art.145 și 1451., respectiv obligarea de a nu părăsi localitatea sau țara. În speța de față, menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților este justificată prin existența unui interes public, interes care se referă la buna administrare a justiției și totodată protejarea publicului, în sensul eliminării riscului repetării faptelor. Acest interes este motivat în primul rând de gradul de pericol social deosebit de ridicat a faptelor presupuse a fi comise și a contribuției bine conturate a fiecărui inculpat în parte la comiterea infracțiunilor reținute în sarcina lor. Pentru toate aceste motive Curtea concluzioneză că, în speță, temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpaților nu s-au schimbat și nu au survenit elemente noi care să justifice judecarea acestora în libertate, astfel că în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b C. se vor respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpatii C. D. și C. I. împotriva încheierii penale din 20 aprilie 2011 a T.ui B. N. care se va menține în totalitate ca fiind legală și temeinică. Inculpaților li s-a asigurat asistență juridică din oficiu astfel că în temeiul art. 189 C. se va stabili în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de câte 100 lei onorarii pentru apărătorii din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției. Potrivit art. 192 al. 2 C. se va obliga inculpații să plătească în favoarea statului suma de câte 300 lei cheltuieli judiciare, din care câte 100 lei reprezentând onorar avocațial. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE: Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpatii C. D. si C. I., împotriva încheierii penale din 20 aprilie 2011 a T.ui B. N.. Stabilește în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 200 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției. Obligă pe inculpati să plătească în favoarea statului suma de câte 300 lei cheltuieli judiciare, din care câte 100 lei reprezentând onorar avocațial. Decizia este definitivă. Dată și pronunțată în ședința publică din data de 3 mai 2011 . PREȘEDINTE JUDECĂTORI V. V. A. L. H. M. R. GREFIER L. S. Dact.L.H./Dact.S.M 5 ex./(...) Jud.fond. P. A. D.
| ← Decizia penală nr. 365/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 2053/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
