Decizia penală nr. 11/2011, Curtea de Apel Cluj

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2011)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA P.Ă ȘI DE MINORI

DOSAR NR. (...)

DECIZIA PENALĂ NR.11/R/2011

Ședința publică din data de 11 ianuarie 2011

I. constituită din :

PREȘEDINTE : V. V. A. - judecător

JUDECĂTORI : I. M.

: L. H. GREFIER : L. S.

Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin P. : V. G.

S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul R. O., împotriva deciziei penale nr. 392/A/2010 pronunțată în dosar nr.(...) al T. C., inculpatul fiind trimis în judecată prin R. P. de pe lângă J. C. N. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prev.și ped.de art.215 alin.1, 2 și 3 C.al cu aplic.art.37 lit.b C.al.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul R. O. aflat în stare de arest asistat de apărător desemnat din oficiu, av.Ploscar L., din cadrul Baroului C., cu delegație avocațială depusă la dosar, lipsă fiind părțile civile U. I., G. T. și M. I.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.

Apărătorul inculpatului, în tmeiul art.385/9 pct.21 C., solicită admiterea recursului în sensul trimiterii cauzei spre rejudecare T. C. având în vedere că la data judecării apelului, inculpatul era deja arestat și nu a fost prezent. Cu onorar din FMJ.

Reprezentantul P. solicită admiterea recursului în sensul trimiterii cauzei spre rejudecare T. C. având în vedere că judecata apelului a avut loc în lipsa inculpatului astfel că decizia pronunțată este lovită de nulitate absolută.

Inculpatul R. O., având ultimul cuvânt, achiesează concluziilor puse de apărătorul său.

C U R T E A

Prin sentința penală nr. 653 din (...) pronunțată de Judecătoria Cluj- Napoca, în temeiul art. 334 C.pr.pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a infracțiunilor de înșelăciune reținute în sarcina inculpatului H. J., în sensul reținerii dispozițiilor art. 37 lit. a C., pentru fiecare din cele două infracțiuni, în loc de dispozițiile art. 37 lit. b C.

In temeiul art. 215 al. 1,2,3 C., cu aplicarea art. 37 lit. a C. a fost condamnat inculpatul H. J., fiul lui I. și Eva, născut la data de (...), în mun.

C.-N., jud. C., cetățean român, studii medii, stagiul militar nesatisfăcut, fără ocupație, divorțat, recidivist, domiciliat în C.-N., str. F., nr. 3, jud. C., aflat în prezent în Centrul pentru Persoanele fără Adăpost situat în C.-N., str. O., nr.

298, jud. C., la o pedeapsă de 4 ani 4 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.

În temeiul art. 215 al. 1,2,3 C., cu aplicarea art. 37 lit. a C. a fost condamnat inculpatul H. J., la o pedeapsă de 3 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.

În temeiul art. 33 lit. a C. s-a constatat că infracțiunile au fost săvârșite în concurs real și în temeiul art. 34 lit. b C. s-a dispus contopirea pedepselor rezultând pedeapsa cea mai grea de 4 ani 4 luni închisoare.

În temeiul art. 37 lit. a C. s-a constatat că infracțiunile au fost săvârșite în stare de recidivă mare postcondamnatorie față de condamnarea la pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 304/(...) pronunțată de Tribunalul Cluj, definitivă prin decizia penală nr. 173/(...) a Curții de A. C.

În temeiul art. 61 C. s-a dispus revocarea liberării condiționate din executarea pedepsei de 5 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.

304/(...) pronunțată de Tribunalul Cluj, definitivă prin decizia penală nr.

173/(...) a Curții de A. C. și a fost contopit restul rămas neexecutat de 515 zile închisoare cu pedeapsa de 4 ani 4 luni, rezultând pedeapsa cea mai grea de 4 ani 4 luni închisoare.

În temeiul art. 71 al. 1 C. pen. i-a fost interzis inculpatul exercițiul dreptului prevăzut de art. 64 lit. a teza a II-a C. pe durata executării pedepsei începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.

În temeiul art. 334 C.pr.pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a infracțiunii de înșelăciune reținută în sarcina inculpatului R. O. ca urmare a extinderii procesului penal din infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 215 al.

1,2,3 C.,. în complicitate la înșelăciune prev. de art. 26 C., raportat la art. 215 al. 1,2,3 C.

În temeiul art. 215 al. 1, 2, 3 C., cu aplicarea art. 37 lit. b C. a fost condamnat inculpatul R. O., fiul lui I. și O. născut la data de 19 iulie 1968 în C.-N., cetățean român, studii medii, stagiul militar satisfăcut, administrator la SC C. SRL, recidivist domiciliat în C.-N., A. G., nr. 8, ap. 93, jud. C., fără forme legale în C.-N., str. B. L., nr. 11A, jud. C. la o pedeapsă de 4 ani 4 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.

În temeiul art. 26 C. pen. raportat la art. 215 al. 1,2,3 C., cu aplicarea art. 37 lit. b C. a fost condamnat inculpatul R. O. cu datele personale de mai sus, la o pedeapsă de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea complicității la infracțiunea de înșelăciune.

În temeiul art. 37 lit. b C. s-a constatat că infracțiunile au fost săvârșite în stare de recidivă postexecutorie față de condamnarea la pedeapsa de 6 ani

și 10 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 204/(...) pronunțată de

Tribunalul Cluj, definitivă prin decizia penală nr. 166/(...) a I..

In temeiul art. 71 al. 1 C. pen. i-a fost interzis inculpatului exercițiul dreptului prevăzut de art. 64 lit. a teza a II-a C. pe durata executării pedepsei începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.

În temeiul art. 14, 346 al. 1 C.pr.pen. coroborat cu art. 998 și urm. C.civ. au fost obligați inculpații H. J. și R. O. în solidar la plata sumei de 3.000 lei și

220 euro către partea civilă U. (I.) I. , domiciliată în C.-N., str. V., nr. 1-3, bl. C6, ap. 32, jud. C.

În temeiul art. 14, 346 al. 1 C.pr.pen. coroborat cu art. 998 și urm. C.civ. au fost obligați inculpații H. J. și R. O. în solidar la plata sumei de 1.000 euro către partea civilă M. I., domiciliat în C.-N., str. Gh. A., nr. 5, jud. C.

În temeiul art. 14, 346 al. 1 C.pr.pen., coroborat cu art. 998 și urm. C.civ. au fost obligați inculpații H. J. și R. O. în solidar la plata sumei de 1.600 euro către partea civilă G. T., domiciliată în C.-N., str. T., nr. 68, ap. 1, jud. C.

În temeiul art. 191 al. 1 și 2 C.pr.pen. au fost obligați inculpații la plata sumei de 400 lei fiecare cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art. 189 C.pr.pen. onorariul apărătorului din oficiu Abrudan

I. Petruța, pentru asistența juridică acordată inculpatului H. J. în sumă de 300 lei și onorariul apărătorului din oficiu Ploscar L. M. pentru asistența juridică acordată inculpatului R. O. în sumă de 150 lei s-a avansat din FMJ.

Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:

In data de (...) partea vătămată I. I. a formulat o plângere penală prin care a reclamat faptul că, în data de (...), a încredințat autoturismul marca Peugeot 406 cu nr. de înmatriculare G. BP S. unor persoane pe care le-a cunoscut în urma unui anunț la mica publicitate, care s-au oferit să-i faciliteze procedura de înmatriculare a acestuia. P. vătămată a menționat în cuprinsul plângerii că a predat autoturismul împreună cu actele de proprietate și sumele de 3.000 lei și 200 euro celor două persoane care s-au recomandat ca fiind „. E. patronul hotelului P. și „M. O. polițist la S. P. R.. P. vătămată a arătat că aceștia nu i-au restituit autoturismul și nici sumele de bani predate.

Cu ocazia audierii partea vătămată a declarat că a dat un anunț la mica publicitate în ziarul „Piața de la A la Z"; din care rezulta că oferă spre vânzare țuică de prune, în data de (...) stabilind o întâlnire cu o persoană care s-a arătat interesată să cumpere o cantitate mai mare din băutura respectivă. P. vătămată a arătat că s-a întâlnit cu persoana respectivă care s-a recomandat a fi „. E. patron al hotelului P., la terasa Mc D. din cartierul M., iar în urma discuțiilor purtate acesta s-a oferit să-i faciliteze închirierea sălii restaurantului

„P., aflând de la aceasta că intenționează să se căsătorească. P. vătămată a menționat că bărbatul respectiv, identificat ulterior în persoana inculpatului

H. J., i-a spus că este asociat cu 57% din acțiuni la „. P. și că rezervarea sălii restaurantului este o simplă formalitate, susținând de asemenea că are nevoie de o cantitate mai mare de țuică pentru data de (...) când la restaurant va avea loc o întâlnire cu cei de la fabrica N. din Jucu. P. vătămată a arătat că i-a spus inculpatului că are nevoie de bani pentru înmatricularea unui autoturism, iar acesta s-a oferit să o ajute susținând că are o cunoștință la poliție care a ajutat-o și pe soția lui să-și înmatriculeze un autoturism marca Jeep.

Din declarația părții vătămate a rezultat că aceasta a convenit cu inculpatul H. J. să se întâlnească ulterior pentru încheierea contractului de vânzare-cumpărare având ca obiect țuica de prune și pentru încheierea unui contract privind rezervarea restaurantului. P. vătămată a fost sunată în data de (...) de inculpatul H. J. care i-a cerut să se întâlnească la pizzeria „. R. situată pe str. C. în C.-N. deoarece a luat legătura cu persoana care lucrează la poliție și care putea să îi faciliteze înmatricularea autoturismului. În jurul orelor 12,00 partea vătămată s-a întâlnit în localul respectiv cu inculpatul H., după care s-au deplasat în curtea sediului P. Rutiere de pe strada C. pentru a se întâlni cu polițistul respectiv, împreună cu acesta revenind în pizzeria San Remo. În urma discuțiilor purtate partea vătămată a aflat că pentru înmatricularea mașinii trebuie să achite taxele de înmatriculare în valoare de

800-850 euro.

În aceeași zi partea vătămată s-a întâlnit cu persoana care s-a recomandat ca fiind polițist, identificată ulterior în persoana inculpatului R. O., și i-a predat acestuia suma de 3.000 lei și actele mașinii în original și în copie. P. vătămată a susținut că l-a văzut pe inculpat discutând ceva cu un polițistîmbrăcat în uniformă. In cursul aceleiași zile partea vătămată a fost contactată de inculpatul R. O. care i-a sus că va trebui să îi predea și mașina pentru că trebuia refăcută autentificarea omologării de către RAR C., stabilind cu acesta o întâlnire în parcarea magazinului „Billa";. Din declarația părții vătămate a rezultat că l-a anunțat pe inculpatul H. J. despre solicitarea inculpatului R. O., iar acesta s-a prezentat la întâlnirea din parcarea magazinului „Billa"; fiind deranjat de faptul că nu a fost anunțat de inculpatul R. O. că urma să preia autoturismul. Mașina a fost lăsată de partea vătămată inculpatului H. J., acesta promițându-i că o va preda polițistului O. pentru efectuarea demersurilor de înmatriculare.

In data de (...) partea vătămată a fost sunată de „. O. care i-a adus la cunoștință că a plătit taxa de primă înmatriculare, dar nu i-au ajuns banii, fiind nevoit că completeze suma de bani primită cu 220 euro, bani pe care i-a primit de la „. (inculpatul H. J.). P. vătămată a predat suma de 220 euro unei persoane care s-a prezentat cu numele „. pentru a-i fi înmânată inculpatului H. J. U. inculpatul H. J. i-a cerut părții vătămate să-i vândă 20 litri de țuică și pentru preluarea acesteia a fost trimisă numita „. identificată ulterior în persoana martorei Z. M., fără a-i fi achitat prețul aferent.

In zilele următoare partea vătămată a luat legătura telefonic de mai multe ori cu cei doi bărbați despre care credea că sunt patronul H.ui P., respectiv polițistul din cadrul P. Rutiere, solicitându-le să-i restituie autoturismul și sumele de bani predate în vederea înmatriculării acestuia, precum și să-i achite contravaloarea celor 20 litri țuică de prune. P. vătămată a înregistrat o parte din convorbirile purtate cu cei doi inculpați și cu numita „. și a pus înregistrările la dispoziția organelor de poliție, care au procedat la transcrierea lor (f.22-40).

P. vătămată a declarat în cursul judecății că și-a dat seama că ceva nu este în regulă în momentul în care cei doi i-au invocat diferite motive pentru a o convinge că nu pot să-i predea autoturismul și a sunat la H. P. unde a discutat cu numitul P. F., despre care a aflat că este administratorul acestuia. P. vătămată a susținut că numitul P. F. i-a spus că fratele său se numește P. E. care era o cu totul altă persoană decât cea cu care discutase despre înmatricularea autoturismului. P. vătămată a arătat că s-a deplasat împreună cu P. F. la poliție unde a sesizat cele întâmplate.

In cursul urmăririi penale părții vătămate i-au fost prezentate planșe fotografice în prezența martorilor asistenți Drăgănescu Valeriu și Boldi Călin, aceasta recunoscându-l pe inculpatul H. J. ca fiind cel care s-a recomandat „. E. patron al H.ului P. și pe inculpatul R. O. care s-a recomandat ca fiind „. polițist la P. R. C..

Inculpatul H. J. a fost recunoscut și de martorul U. H., prietenul părții vătămate care a însoțit-o pe aceasta la întâlnirea ce a avut loc la restaurantul Mc D. s din C.-N. (f.69-82).

M. U. H. a declarat cu ocazia audierii că a însoțit-o pe I. I. la restaurantul Mc D. unde aceasta urma să se întâlnească cu patronul hotelului P.. M. a arătat că la întâlnire a apărut un bărbat care s-a recomandat cu numele de P. E. și care le-a promis că le va rezolva închirierea sălii pentru nunta pe care intenționau să o organizeze în anul 2009. Din discuțiile purtate acesta a aflat că partea vătămată dorește să vândă țuică pentru că avea nevoie de bani în vederea înmatriculării unui autoturism. M. a arătat că numitul P. E. le-a promis că poate rezolva înmatricularea mașinii pentru suma de 1.000 euro. M. a declarat că partea vătămată i-a solicitat un împrumut de 3.000 lei pentru a rezolva cu înmatricularea mașinii, aflând că urma să predea această sumă de bani numitului P. E. M. a aflat de la partea vătămată evenimentele petrecuteulterior, respectiv faptul că a predat suma de bani persoanei care s-a dat drept polițist la circulație, acestuia fiindu-i predată mașina marca Peugeot și actele aferente. M. a aflat că părții vătămate i s-a cerut ulterior suma de 220 euro pe care i-a trimis-o numitului P. E. prin intermediul unei persoane pe nume „.. M. a relatat în cuprinsul declarației o parte din discuțiile pe care partea vătămată le-a avut cu „. E. și polițistul O. pentru a-i convinge pe aceștia să-i restituie autoturismul (f.59-60).

In cursul urmăririi penale inculpatul H. J. a declarat că a cunoscut-o pe partea vătămată prin intermediul unui anunț la mica publicitate, contactând-o telefonic pe aceasta și pretinzând că este interesat să cumpere o cantitate mare de țuică de prune. Inculpatul a recunoscut că s-a recomandat „. directorul H.ului P. și a stabilit o întâlnire cu partea vătămată la restaurantul Mc D. s, iar cu ocazia discuțiilor a convenit cu partea vătămată să cumpere 20 litri țuică cu suma de 600 lei pe care urma să o achite ulterior. Inculpatul a declarat că a aflat de la partea vătămată că dorește să-și înmatriculeze un autoturism marca Peugeot și s-a oferit să o ajute spunându-i că are un prieten care lucrează la P. R.. Inculpatul a arătat că săptămâna următoare s-a întâlnit cu partea vătămată în incinta Pizzeriei „. R. situată pe strada C. din C.-N., de unde s-au deplasat pe strada C. pentru a se întâlni cu R. O., cu care s-a înțeles în prealabil să obțină niște bani de la partea vătămată. Inculpatul a menționat că R. O. i-a cerut părții vătămate actele autoturismului și i-a spus că înmatricularea acestuia ar costa-o în jur de 1.000 euro, stabilind o întâlnire ulterioară în aceeași zi pentru a primi banii și actele autoturismului în original. Inculpatul a declarat că împreună cu R. O. s-a întâlnit în același loc cu partea vătămată, iar aceasta i-a înmânat lui R. actele autoturismului și suma de 3000 lei. Inculpatul a arătat că a împărțit cu R. O. suma de bani primită de la partea vătămată. Inculpatul a menționat că în seara aceleași zile a fost sunat de partea vătămată care i-a spus că R. O. i-a cerut să se întâlnească cu el în fața magazinului Billa pentru a-i preda autoturismul. A. a arătat că s-a deplasat la locul întâlnirii și a convenit cu partea vătămată să îi lase lui autoturismul urmând ca el să-l predea polițistului O. pentru a-l duce la R. A doua zi împreună cu R. O. a vândut mașina unui cetățean de etnie romă G. N. în schimbul sumei de 1.600 euro pe care a împărțit-o cu inculpatul R. Inculpatul a arătat că recunoaște și regretă sincer fapta săvârșită și că se angajează să recupereze prejudiciul cauzat părții vătămate (f.95-97).

In cursul judecății inculpatul a fost citat la adresele cunoscute în repetate rânduri pentru a se prezenta în vederea audierii. Inculpatul a fost depistat în Centrul Persoanelor fără Adăpost situat în C.-N. str. O., nr. 298, jud. C., iar la termenul de judecată din data de (...) a fost prezent și a solicitat amânarea cauzei pentru a-și angaja un apărător ales, luându-și angajamentul că se va prezenta la următorul termen de judecată. Inculpatul a menționat cu acea ocazie că își menține declarațiile date în faza de urmărire penală și că se va prezenta la termenul următor fără a fi necesară emiterea mandatului de aducere (aspecte consemnate în încheierea de la f. 183-184). In data de (...) inculpatul nu s-a prezentat în fața instanței și nu a făcut dovada că și-ar fi angajat un apărător ales.

Inculpatul R. O. a declarat în cursul urmăririi penale că a cunoscut-o pe partea vătămată prin intermediul inculpatului H. E. care l-a sunat și l-a întrebat dacă nu are posibilitatea să o ajute pe o nepoată pe nume „. să-și înmatriculeze un autoturism, stabilind o întâlnire în curtea sediului P. Rutiere pe str. C. din C.-N.. Inculpatul a arătat că s-a întâlnit cu H. E. și „. care i-a explicat că este deținătoarea unui autoturism marca Peugeot 406 și că dorește să-l înmatriculeze, cerându-i acesteia actele autoturismului și suma de 3000lei. Inculpatul a recunoscut că a primit de la partea vătămată actele mașinii în original și în copie, precum și suma de 3000 lei. Inculpatul a arătat că în aceeași zi s-a deplasat pe str. C. la reședința lui H. E. unde acesta i-a dat suma de 1.300 lei din banii primiți de la partea vătămată, sumă care reprezenta partea sa, inculpatul menționând că s-a înțeles în prealabil cu H. E. să o lase pe „. fără bani. Inculpatul a declarat că a aflat de la H. E. că intenționează să vândă autoturismul, iar după câteva zile a fost anunțat că a găsit un client de etnie rromă, fiind de față la momentul în care cei doi au discutat despre vânzare. Inculpatul a menționat că târgul a avut loc în curtea locuinței lui H. E. de pe strada C. fără să cunoască suma de bani pe care acesta a primit-o de la cumpărătorul G. N., arătând că el a primit din vânzare suma de 800 euro. D. încheierea tranzacției la solicitarea cumpărătorului a condus autoturismul până la domiciliul acestuia de pe str. T. Inculpatul a menționat că nu s-a prezentat ca fiind polițist cu ocazia întâlnirilor avute cu partea vătămată, ci doar a lăsat să se înțeleagă acest lucru. A. a recunoscut că a purtat mai multe convorbiri telefonice cu partea vătămată după consumarea faptei, scopul convorbirilor fiind să o liniștească pe aceasta (f.103-104).

In cursul judecății inculpatul a revenit parțial asupra declarației încercând să acrediteze ideea că nu a avut nici o înțelegere cu inculpatul H. J. de a o induce în eroare pe partea vătămată, susținând că după ce a primit actele mașinii și suma de 3000 lei a fost sunat de inculpatul H. care i-a cerut banii și actele, spunându-i că nepoata lui s-a răzgândit și că nu mai dorește să-și înmatriculeze autoturismul. In legătură cu vânzarea mașinii familiei G., inculpatul a arătat că a fost sunat de inculpatul H. J. care i-a cerut să vină la locuința lui pentru a conduce autoturismul nepoatei sale din acel loc până la locuința lui G. T., spunându-i că a vândut autoturismul. Inculpatul a arătat că a aflat de la H. J. că a primit pentru mașină suma de 1.600 euro fără ca el să primească o parte din acești bani. Inculpatul a menționat că știa în momentul în care inculpatul H. J. a vândut mașina familiei G. că acest autoturism nu era al lui, ci al fetei respective, susținând că a fost încheiat un contract între inculpatul H. și membrii familiei G.. Inculpatul a arătat că nu este adevărat că ar fi primit suma de 800 euro din vânzarea autoturismului și a susținut că a fost de acord să declare în faza de urmărire penală acest lucru pentru că așa i s-a cerut de inculpatul H. J. ca să nu pară atât de vinovat în fața nepoatei lui (f.131).

P. vătămată G. T. a declarat că s-a întâlnit cu inculpatul H. J. care i-a oferit spre vânzare un autoturism cu suma de 3.000 euro, asigurând-o că actele mașinii sunt în regulă și că autoturismul nu este furat. P. vătămată a arătat că a convenit cu inculpatul să cumpere autoturismul cu suma de 1600 euro, mașina fiindu-i adusă în curtea locuinței sale de inculpat și șoferul acestuia, identificat ulterior în persoana inculpatului R. O. P. vătămată a menționat că inculpatul H. J. i-a cerut un buletin pentru a întocmi un act în legătură cu autoturismul, acesta fiind-i predat de nora sa G. M. P. vătămată a susținut că a reușit să obțină numerele roșii ale autoturismului pe care l-a vândut ulterior numitului M. I. cu suma de 1000 euro, primind de la acesta și un autoturism marca Opel. P. vătămată a arătat că se constituie parte civilă cu suma de 1.700 euro din care 1600 euro reprezintă prețul autoturismului achitat inculpatului H., iar suma de 100 euro valoarea unui costum de haine nou pe care l-a dat aceluiași inculpat (f.130 dos. inst.).

M. G. I. a arătat că în cursul lunii octombrie 2008 a aflat de la G. T. că aceasta este interesată să cumpere un autoturism de la inculpatul H. J. și a însoțit-o în curtea locuinței acestuia pentru a-l vedea. M. a arătat că l-a întrebat pe inculpat dacă mașina are acte și acesta le-a prezentat în original. Inmomentul discuțiilor în curtea respectivă se afla și inculpatul R. O. care nu a participat direct la înțelegere, acesta fiind cel care a condus mașina până în curtea locuinței mamei sale. M. a arătat că mama lui a fost cea care s-a înțeles la preț cu inculpatul H. J., având în vedere și o datorie mai veche pe care acesta o avea față de ea. M. a menționat că inculpatului H. J. i s-a dat în jur de

1700 euro pentru autoturism. La scurt timp mașina a fost vândută numitului

M. I. cu suma de 1000 euro și un autoturism maca Opel Vectra. M. a menționat că a aflat de la M. I. că ar fi probleme cu mașina cumpărată și acestuia i-a fost restituit autoturismul marca Opel (f.133).

P. civilă M. I. a arătat că, în cursul anului 2008, în timp ce se afla în cartierul I. din C.-N. a văzut un autoturism marca Peugeot care avea un anunț de vânzare. A. a arătat că a fost interesat să cumpere acel autoturism și a discutat cu numitul G. N., convenind cu acesta să îi predea mașina în schimbul unui alt autoturism marca Opel și o diferență de 1000 euro. P. civilă a declarat că i-a dat lui G. N. mașina respectivă și banii, văzând că autoturismul are numere provizorii pe numele soției vânzătorului, respectiv G. M. D. câteva zile a fost contactat de un polițist care i-a spus că sunt probleme cu autoturismul, pe care ulterior l-a predat părții vătămate I. I., fără să își recupereze suma de 1000 euro pe care a achitat-o familiei G. (f.31).

In cursul urmăririi penale a fost audiată martora Z. M. care a declarat că, la sfârșitul lunii octombrie 2008, la solicitarea inculpatului H. J., s-a întâlnit cu numita I. I. aflând că aceasta trebuie să-i trimită suma de 220 euro. M. a susținut că a primit acei bani de la partea vătămată fără să cunoască pentru ce îi trimite inculpatului H. J. M. a declarat că după aproximativ o săptămână s-a întâlnit din nou cu partea vătămată care i-a trimis inculpatului H. cantitatea de 20 litri țuică de prună pe care acesta a valorificat-o ulterior mai multor persoane cheltuind suma de bani obținută în interes personal. M. a arătat că l-a văzut pe inculpatul H. venind împreună cu R. O. la reședința lor de pe str. C. cu un autoturism marca Peugeot despre care a aflat că a fost luat de la partea vătămată I. I. pentru a fi înmatriculat de R. O. care s-ar fi prezentat drept polițist la circulație. M. a declarat că mașina a rămas câteva zile în curtea locuinței sale după care a fost vândută de inculpatul H. cu suma de 1.600 euro pe care a împărțit-o cu inculpatul R. O. M. a recunoscut că a discutat la telefon cu partea vătămată care i-a cerut să o ajute să-și recupereze mașina, susținând că i-a fost frică să-i spună că autoturismul a fost vândut, pentru că se temea de reacția inculpatului H. J. (f.42-43).

I. de fond a apreciat că din probele administrate a rezultat vinovăția inculpaților H. J. și R. O. în săvârșirea a două infracțiuni de înșelăciune în convenții față de părțile vătămate I. I. și G. T. Cei doi inculpați au indus-o în eroare pe partea vătămată I. I. prin folosirea de calități mincinoase pentru a o determina să le predea autoturismul cei doi inculpați fiind conștienți de faptul că nu intenționează să o ajute pe aceasta să înmatriculeze autoturismul. In cursul urmăririi penale inculpații au recunoscut că scopul lor de a fost de a obține bani de la partea vătămată care le-a achitat suma de 3000 lei și 220 euro pentru înmatricularea autoturismului, bani care au fost împărțiți de cei doi inculpați. A. au vândut autoturismul părții vătămate G. T. fiind conștienți că nu aveau calitatea de proprietari, inducându-o în eroare pe partea vătămată prin prezentarea actelor în original aflate în posesia lor ca urmare a predării acestora de către partea vătămată I. I. pentru efectuarea demersurilor legate de înmatriculare. In legătură cu participația inculpatului R. O. la vânzarea autoturismului instanța constată că acesta nu s-a implicat activ în acțiunea de inducere în eroare, dar a fost de față în momentul în care inculpatul H. a discutat cu partea vătămată G. T. și martorul G. I., știind căinculpatul H. nu era proprietarul mașinii, în sarcina sa putând fi reținută participația în forma complicității morale. Inculpatul R. O. a primit suma de

800 euro din vânzarea autoturismului, aspect care reiese din declarația sa dată în faza de urmărire penală coroborată cu declarația inculpatului H. și cu declarația martorei Z. M. I. va dispune schimbarea încadrării juridice în privința infracțiunii reținute în sarcina inculpatului R. O. ca urmare a extinderii procesului penal, din autorat la infracțiunea de înșelăciune în complicitate la infracțiunea de înșelăciune.

Faptele și vinovăția inculpaților au rezultat din următoarele mijloace de probă: plângerea și declarația părții vătămate I. I. (f.8-15,30 dos. inst.); notele privind înregistrările convorbirilor telefonice (f.20-40); declarațiile martorilor Z. M. (f,.41-43), G. M. (f.45-46,132 dos. inst.), G. I. (f.49-50, 133), U. H. I. (f.59-

60,151 dos. inst.); declarațiile părții vătămate G. T. (f.47-48,139 dos. inst.); declarațiile părții civile M. I. (f.52-54,31 dos. inst.); declarațiile inculpatului H.

J. (f.98-101); declarațiile inculpatului R. O. (f.102-105, 131 dos. inst.).

In drept, fapta inculpatului H. J. care în luna octombrie 2008 prin folosirea de calități mincinoase, prezentându-se părții vătămate I. I. ca fiind „. E. patron al hotelului P., împreună cu inculpatul R. O., sub pretextul că îi va înmatricula acesteia autoturismul a obținut de la aceasta sumele de 3000 lei și

220 euro, 20 litri țuică de prune, precum și autoturismul marca Peugeot, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune în convenții prevăzută de art. 215 al. 1,2,3 C., cu aplicarea art. 37 lit. a C.

Fapta inculpatului H. J. care în luna octombrie 2008, cu ajutorul inculpatului R. O. a vândut autoturismul părții vătămate I. I. cu suma de

1.600 euro părții vătămate G. T. pe care a asigurat-o că are calitatea de proprietar, prezentându-i actele mașinii în original, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prev de art. 215 al. 1, 2, 3 C., cu aplicarea art. 37 lit. a C.

La încadrarea juridică a infracțiunilor reținute în sarcina inculpatului H.

J. în cuprinsul rechizitoriului s-a reținut din eroare incidența art. 37 lit. b C. referitoare la recidiva postexecutorie. Din fișa de cazier judiciar a inculpatului a rezultat faptul că acesta a fost condamnat anterior în repetate rânduri la pedepse cu închisoarea cu executare în regim de detenție, ultima condamnare fiind cea la o pedeapsă rezultantă de 5 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 304/(...) pronunțată de Tribunalul Cluj, definitivă prin decizia penală nr. 173/(...) a Curții de A. C., pe care inculpatul a executat-o în perioada (...) - (...); acesta a fost liberat condiționat cu un rest de pedeapsă de

515 zile care nu s-a împlinit până a data săvârșirii infracțiunilor deduse judecății în prezentul dosar. Din aceste motive, constatând că infracțiunile au fost săvârșite în perioada liberării condiționate instanța va reține la încadrarea juridică a infracțiunilor dispozițiile art. 37 lit. a C., prin operațiunea de schimbare a încadrării juridice potrivit art. 334 C.pr.pen.

Fapta inculpatului R. O. care în luna octombrie 2008 prin folosirea de calități mincinoase, prezentându-se părții vătămate I. I. ca fiind „. polițist la P. R. C., împreună cu inculpatul H. J., sub pretextul că îi va înmatricula acesteia autoturismul a obținut de la aceasta sumele de 3000 lei și 220 euro, 20 litri țuică de prune precum și autoturismul marca Peugeot, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune în convenții prevăzută de art. 215 al.

1,2,3 C., cu aplicarea art. 37 lit. b C.

Fapta inculpatului R. O. care în luna octombrie 2008 a asistat la vânzarea autoturismului marca Peugeot 406 de către inculpatul H. J. părții vătămate G. T. știind că acesta nu are calitatea de proprietar și întărindu-i rezoluția infracțională după care a primit suma de 800 euro, întruneșteelementele constitutive ale complicității la infracțiunea de înșelăciune în convenții prevăzută de art. 26 raportat la art. 215 al. 1,3 C., cu aplicarea art. 37 lit. b C.

Dispozițiile art. 37 lit. b C. sunt incidente la încadrarea juridică raportat la condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 6 ani și 10 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 204/(...) pronunțată de Tribunalul Cluj, definitivă prin decizia penală nr. 166/(...) a I. pe care a executat-o în perioada (...) - (...), fiind liberat condiționat cu un rest de pedeapsă de 1.101 zile, împlinit până la data săvârșirii infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată în prezentul dosar.

La individualizarea judiciară a pedepselor instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C., respectiv dispozițiile părții generale a Codului penal, limitele speciale de pedeapsă prevăzute în partea specială, gradul de pericol social al infracțiunilor, împrejurările concrete de săvârșire a acestora și persoana inculpaților. I. apreciază că infracțiunile săvârșite de inculpați prezintă un grad de pericol social ridicat având în vedere că aceștia au acționat în baza unul plan bine stabilit, profitând de naivitatea părții vătămate I. I., căreia i-au creat reprezentarea că au posibilitatea să o ajute la înmatricularea autoturismului; în acest scop inculpații i-au dat întâlnire părții vătămate în apropierea sediului P. Rutiere pentru ca aceasta să vadă momentul în care inculpatul R. O. iese din sediul acestei instituții, pentru a-i întări convingerea că are calitatea de polițist și că îi va facilita înmatricularea mașinii. Inculpații au declarat că inițial și-au propus să obțină de la partea vătămată I. sume de bani, iar ulterior văzând că au reușit să o convingă să le predea și autoturismul au continuat activitatea infracțională prin vânzarea acestuia altor persoane pentru a obține sume de bani și în acest mod. Activitatea desfășurată de inculpați este tipică unor persoane specializate în comiterea de infracțiuni, instanța constatând că inculpatul H. J. a fost condamnat anterior în repetate rânduri, în special pentru săvârșirea mai multor infracțiuni de înșelăciune. A. se afla în perioada liberării condiționate la data săvârșirii prezentelor infracțiuni dând dovadă de perseverență infracțională în comiterea unor fapte similare. Inculpatul R. O. a fost condamnat anterior pentru infracțiunii contra patrimoniului, contra autorității și pentru infracțiunea de trafic de influență executând în regim de detenție pedepsele aplicate, fără ca acest aspect să-l determine să adopte o conduită corespunzătoare norme lor sociale.

Raportat la cele de mai sus, instanța de fond a aplicat inculpaților următoarele pedepse: pentru inculpatul H. J. pedeapsa de 4 ani 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 215 al. 1,2,3 C., cu aplicarea art. 37 lit. a C. (în dauna părții vătămate I. I.) și pedeapsa de 3 ani 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 215 al. 1,2,3 C., cu aplicarea art. 37 lit. a C. (în dauna părții vătămate G. T.); pentru inculpatul R. O. pedeapsa de 4 ani 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 215 al. 1,2,3 C., cu aplicarea art. 37 lit. b C. (în dauna părții vătămate I. I.) și pedeapsa de 3 ani 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în forma complicității prevăzută de art. 26 C., raportat la art. 215 al. 1,2,3 C., cu aplicarea art. 37 lit. b C. (în dauna părții vătămate G. T.), pedepse apreciate ca fiind suficiente pentru atingerea scopului sancționator și preventiv prevăzut de art. 52 C.

Pentru inculpatul H. J., în temeiul art. 33 lit. a C. instanța de fond a constatat că infracțiunile au fost săvârșite în concurs real și în temeiul art. 34lit. b C. va dispune contopirea pedepselor rezultând pedeapsa cea mai grea de

4 ani 4 luni închisoare.

Având în vedere că infracțiunile au fost săvârșite în perioada liberării condiționate, în temeiul art. 61 C. instanța de fond a dispus revocarea liberării condiționate din executarea pedepsei de 5 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 304/(...) pronunțată de Tribunalul Cluj, definitivă prin decizia penală nr. 173/(...) a Curții de A. C. și va contopi restul rămas neexecutat de

515 zile închisoare cu pedeapsa de 4 ani 4 luni, rezultând pedeapsa cea mai grea de 4 ani 4 luni închisoare.

Pentru inculpatul R. O., în temeiul art. 33 lit. a C. instanța de fond a constatat că infracțiunile au fost săvârșite în concurs real și în temeiul art. 34 lit. b C. a dispus contopirea pedepselor rezultând pedeapsa cea mai grea de 4 ani 4 luni închisoare.

In temeiul art. 71 al. 1 C. pen. i-a fost interzis inculpatul exercițiul dreptului prevăzut de art. 64 lit. a teza a II-a C. pe durata executării pedepsei începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.

Sub aspectul laturii civile, având în vedere că vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunilor cauzatoare de prejudicii părților civile I. I., G. T. și M. I. a fost dovedită, fiind întrunite toate elementele răspunderii civile delictuale, instanța de fond a dispus obligarea inculpaților la plata despăgubirilor civile solicitate în latura civilă a cauzei. În temeiul art. 14,346 al. 1 C.pr.pen. coroborat cu art. 998 și urm. C.civ. inculpații H. J. și R. O. au fost obligați în solidar la plata sumei de 3.000 lei și 220 euro către partea civilă U. (I.) I., la plata sumei de 1.000 euro către partea civilă M. I. și la plata sumei de 1.600 euro către partea civilă G. T.

În temeiul art. 191 al. 1 și 2 C.pr.pen. inculpații au fost obligați la plata sumei de 400 lei fiecare cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art. 189 C.pr.pen. onorariul apărătorului din oficiu Abrudan

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul R. O. care nu a motivat demersul său. Apărătorul din oficiu al inculpatului a solicitat, raportat la declarația inculpatului dată în fața instanței de fond în care a arătat că nu a avut nicio înțelegere cu coinculpatul în vederea înșelării părților vătămate și nu a beneficiat de nicio sumă de bani în urma acestei infracțiuni, el neștiind ce se întâmplă, reducerea pedepsei aplicate de către instanța de fond, considerată prea mare raportat la aportul inculpatului, sens în care solicită scăderea pedepsei.

Prin decizia penală nr.392 din 22 noiembrie 2010, pronunțată în dosarul nr.(...) a Tribunalul Cluj, în baza art. 379 pct. 1 lit. b din Codul de procedură penală s-a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul R. O., domiciliat în mun. C.-N., A. G., nr. 8, ap. 93, jud. C., f.f.l. în comuna F., str. T., nr. 12, jud. C. și mun. C.-N., str. B. L., nr. 11A, jud. C., împotriva sentinței penale nr.

653/(...) a Judecătoriei C.-N..

În baza art. 189 din Codul de procedură penală s-a stabilit în favoarea

Baroului C. suma de 200 lei reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu

(av. Crăciunean D.) ce s-a avansat din fondul M.ui Justiției.

În baza art. 192 alin. 2 din Codul de procedură penală a fost obligat inculpatul să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, sumă ce include și onorariul apărătorului din oficiu.

Analizându-se sentința atacată prin prisma motivelor de apel formulate de apărătorul inculpatului, precum și din oficiu raportat la lipsa inculpatului la instanța de apel și nemotivarea de către acesta a demersului său, a actelor și lucrărilor dosarului și a dispozițiilor legale în vigoare, tribunalul a constatat că apelul este nefondat, prima instanță pronunțând o hotărâre legală și temeinică sub toate aspectele.

Astfel, în mod corect a stabilit prima instanță că în cauză este vorba de săvârșirea a două infracțiuni de înșelăciune, prima, la care inculpatul a participat în calitate de coautor și a doua, la care a participat în calitate de complice.

În privința primei infracțiuni, a cărei victimă a fost partea vătămată I. I., contribuția inculpatului este certă, de altfel acesta o recunoaște în declarația dată în faza de urmărire penală, mult mai fidelă realității decât cea dată în fața instanței de judecată. Declarația părții vătămate I. I. este deosebit de relevantă, la fel ca și cea a martorului U. H. I., de fapt din acestea și din transcrierea convorbirilor telefonice purtate de partea vătămată și inculpatul R., reiese că presupusa calitate de polițist la P. R. a inculpatului a fost determinantă pentru încredințarea mașinii, a actelor autentice ale acesteia, precum și a sumelor de bani pretinse. Nu corespunde adevărului că inculpatul doar ar fi dat de înțeles că este polițist, fără să facă efectiv această afirmație în fața părții vătămate, inclusiv faptul că s-a stabilit ca și primă întâlnire între părți aceea din curtea sediului P. Rutiere de pe strada C. nu duce decât la această concluzie. Faptul că banii au fost împărțiți între cei doi inculpați duce de asemenea la concluzia că și inculpatul R. este coautor al infracțiunii de înșelăciune. A. are numeroase antecedente penale, pe furt calificat, pe trafic de influență, pe proxenetism, împotriva sa fiind începută urmărirea penală pentru încă două infracțiuni de vătămare corporală și pentru o infracțiune de înșelăciune.

De asemenea, s-a dovedit și în privința celei de-a doua infracțiuni că inculpatul a contribuit la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune al cărei autor este inculpatul H. J., sub forma complicității morale, declarația părții vătămate

G. T. și a martorei G. M. fiind relevante sub acest aspect.

Întrucât vinovăția inculpatului reiese cu certitudine din probele administrate în cauză atât în faza de urmărire penală cât și în faza de judecată, condamnarea sa a fost legală și întemeiată.

T. a constatat că individualizarea judecătorească a pedepselor s-a efectuat în temeiul art. 72 din Codul penal, prima instanță respectând întrutotul criteriile prevăzute în acest text de lege. A. penale ale inculpatului, precum și persistența infracțională a acestuia în ce privește comiterea de fapte antisociale din cele mai variate, lejeritatea și lipsa de remușcări cu care a fost înstrăinat bunul părții vătămate, inculpatul însușindu-și alături de H. J. atât bunul, banii plătiți pentru înmatriculare de partea vătămată cât și prețul obținut în urma vânzării autoturismului, fac imposibilă aplicarea de circumstanțe atenuante sau reducerea vreuneia din pedepsele aplicate.

Întrucât și operațiunile de contopire sunt legale și realizate în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare, starea de recidivă și concursul de infracțiuni fiind corect reținute, apelul a fost respins sub aspectul laturii penale.

Și în ceea ce privește latura civilă a cauzei, raportat la dovedirea împrejurării că sumele de bani obținute de inculpați au fost împărțite deaceștia, a fost întemeiată obligarea celor doi la plata solidară în favoarea fiecăreia dintre părțile civile a contravalorii prejudiciului adus.

Față de considerentele de mai sus, neexistând motive de nelegalitate a sentinței atacate, în temeiul art. 379 pct. 1 lit. b din Codul de procedură penală s-a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul R. O. împotriva sentinței penale nr. 653/(...) a Judecătoriei C.-N., acesta a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului în cuantum de 300 lei, sumă ce include și onorariul apărătorului din oficiu.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs inculpatul R. O. solicitând casarea acesteia și trimiterea cauzei spre rejudecare T. C., având în vedere că la data judecării apelului, era încarcerat la Penitenciarul Gherla și nu a fost prezent cu ocazia soluționării cauzei .

Analizând decizia atacată prin prisma motivului de recurs invocat Curtea constată că acesta este fondat.

Astfel,potrivit prevederilor art.385/9 pct 5 C.pr.pen. hotărârile sunt supuse casării când judecata a avut loc fără participarea procurorului sau a inculpatului,când aceasta era obligatorie potrivit legii.

De asemenea,potrivit art. 291 C.pr.pen. judecata poate avea loc numai dacă părțile sunt legal citate și procedura este îndeplinită. Deținuții se citează la locul de deținere ,prin administrația acestuia potrivit art.177 pct.6 C.pr.pen.

Se constată că la termenul din 22 noiembrie 2010 apelul s-a soluționat în lipsa inculpatului,acesta fiind încarcerat în Penitenciarul Gherla de la data de (...) în vederea executării pedepsei aplicate în baza mandatului 1132/(...) a

Judecătoriei C. N.

Ori, potrivit art.314 C.pr.pen. judecata nu poate avea loc decât în prezența inculpatului,când acesta se află în stare de deținere.Aducerea inculpatului arestat la judecată este obligatorie.

Prin urmare cauza s-a soluționat în lipsa inculpatului deținut ,prezența acestuia fiind obligatorie ,decizia fiind nelegală sub acest aspect, sens în care va admite recursul acestuia, va casa decizia atacată și va trimite cauza spre rejudecare instanței de apel,respectiv T. C. .

PENTRU ACESTE M.IVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Admite recursul declarat de inculpatul R. O. (fiul lui I. și O. născut la 19 iulie 1968) arestat în Penitenciarul Gherla împotriva deciziei penale nr.

392/A/22 noiembrie 2010 a T. C. pe care o casează în întregime și dispune rejudecarea apelului declarat de sus-numitul inculpat de către aceeași instanță, respectiv Tribunalul Cluj.

Stabilește suma de 200 lei în favoarea Baroului de avocați C. reprezentând onorariu avocațial ce se va avansa din fondul M.ui Justiției.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din data de 11 ianuarie 2011.

PREȘEDINTE JUDECATORI V. V. A. I. M. L. H.

GREFIER L. SÎNGĂ Red.I.M/Dact.S.M

4 ex./(...)

Jud.fond:I.N.Boiciuc și E.Jeler

← Decizia penală nr. 101/2011, Curtea de Apel Cluj		Decizia penală nr. 1523/2011, Curtea de Apel Cluj →

Decizia penală nr. 11/2011, Curtea de Apel Cluj

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 11/2011, Curtea de Apel Cluj