Decizia penală nr. 1103/2011, Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA P.Ă ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
DECIZIA PENALĂ NR. 1103/R/2011
Ședința publică din data de 27 iunie 2011
Instanța constituită din : PREȘEDINTE : ANA C. JUDECĂTORI : M. Ș.
L. M. GREFIER : M. N.
Ministerul Public, P.ul de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin P. -
V. T.
S-au luat spre pronunțare recursurile declarate de inculpații N. D. și Z. R. M. împotriva deciziei penale nr.128 din 21 martie 2011 a T.ui C., pronunțată în dosarul nr.(...), inculpații fiind trimiși în judecată astfel :
- inculpatul N. D. - pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art.208 al.1, 209 al.1 lit.a,e,g C., cu aplic.art.75 lit.c și art.37 lit.b C.
- inculpatul Z. R. M. - pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt calificat prev.de art.26 C., rap.la art.208 al.1, art.209 al.1 lit.a, e, g C., cu aplic.art.99 al.3 C.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată că mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 20 iunie 2011, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
C U R T E A Pr in sen tinț a pen al ă nr. 539/(...) a J. C. -N., s-a dispus:
I. În baza art. 208 al. 1, art. 209 al. 1 lit. a,e,g C. cu aplic. art. 37 lit. b
C., art. 40 C., art. 75 lit. c C. pen. și art. 74 lit. c - art. 76 lit. c C., prin schimbarea încadrării juridice, condamnarea inculpatului N. D. ( poreclit
„Chinezu";, fiul lui G. și V., născut la data de (...) în mun. C.-N., jud. C., cetățean român, studii 10 clase, cu stagiul militar nesatisfăcut, fără ocupație, fără loc de muncă, recidivist, posesor al CI seria KX nr. 3. eliberat de P. mun. C.-N., CNP 1., domiciliat în com. F., nr. 302, jud. C.,), la pedeapsa de 2 ani și
6 luni închisoare.
S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare aplicată inculpatului prin SP 1235/(...)7 a J. C.-N. în pedepsele sale componente de 1 an, 1 an respectiv 6 luni închisoare, pe care le-a repus în individualitatea lor.
În baza art. 36 al. 1 C. și art. 40 C. s-a contopit pedeapsa aplicată în speță cu pedepsele repuse în individualitatea lor și cu pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată aceluiași inculpat prin SP 1. a J. C.-N., stabilind pedeapsa cea mai grea - aceea de 2 ani și 6 luni închisoare, pe care inculpatul o va executa în condițiile art. 71, art. 64 lit. a teza II C.
În baza art. 36 al. 3 C. s-a scăzut din pedeapsa aplicată partea executată de la (...) la (...).
II. În baza art. 26 C. rap. la art. 208 al. 1 lit. a,e,g cu aplic. art. 99 și urm.
C. s-a dispus condamnarea inculpatului Z. R. M. ( porecla „Zaga";, fiul lui D. și C., născut la data de (...) în mun. C.-N., jud. C., cetățean român, studii 9 clase, cu stagiul militar nesatisfăcut, elev, necăsătorit, cu antecedente penale în minorat, posesor al CI, seria KX, nr. 2. eliberat de P. mun. C.-N., CNP 1., domiciliat în mun. C.-N., str. A., nr. 31, ap. 1, jud. C.), la pedeapsa de la 3 ani închisoare.
În baza art. 36 al. 1 C. s-a contopit pedeapsa în cauză cu pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului prin SP 581/(...) a J. C.-N., stabilind pedeapsa cea mai grea - aceea de 3 ani și 6 luni pe care a sporit-o cu
8 luni, rezultând 4 ani și 2 luni închisoare, pedeapsă pe care inculpatul o va executa în condițiile art. 71, art.64 lit. a teza II C.
În baza art. 36 al. 3 C. s-a scăzut din pedeapsa aplicată partea executată de la (...) la zi. S-a anulat vechiul M.E.P.I. și s-a dispus emiterea unui nou
M.E.P.I.
III. În baza art.14/346 C.pr.pen. s-a admis acțiunea civilă exercitată de partea civilă S. T. M., și au fost obligați inculpații în solidar la plata către acesta a sumei de 500 lei, inculpatul minor Z. fiind ținut în solidar cu partea responsabilă civilmente Z. C.
În baza art.191 al.2, 3 C.pr.pen. a fost obligat fiecare inculpat la 500 lei cheltuieli judiciare către stat, inculpatul minor Z. fiind ținut în solidar cu partea responsabilă civilmente Z. C. O. av. din oficiu L. M. Mârzea, în sumă de 300 lei, s-a avansat din FMJ.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin R. nr.
8. din data de (...) P.ul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului N. D., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin.1- 209 alin.1 lit. a,e,g Cod penal cu aplic. art. 75 lit. c și art. 37 lit b C. și în stare de arest în altă cauză, a inculpatului Z. R. M. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt calificat prev. de art. 26 rap. la art. 208 al. 1 - 209 al. 1 lit. a,e,g cu aplic. art. 99 și urm. Cod penal, în fapt reținându-se că la data de (...), pe timp de noapte, inculpatul N. a luat, în scopul însușirii pe nedrept, cu ajutorul inculpatului Z., telefonul mobil marca Nokia aparținând părții vătămate S. T.
M.
În faza de urmărire penală, situația de fapt a fost probată prin: plângerea și declarațiile părții vătămate, înscrisuri doveditoare ale deținerii de către partea vătămată a bunului furat, declarațiile martorului S. L., declarațiile inculpaților.
În faza de judecată s-au readministrat în parte, mijloacele de probă din cursul urmăririi penale.
Analizând probatoriul instanța de fond a reținut că în seara de (...), în jurul orei 20.00, inculpații Z. R. M. și N. D. au ademenit, în baza unei înțelegeri prealabile, partea vătămată S. T. M. (coleg de școală cu inculpatul Z.) într-un bloc de pe str. H. din mun. C.-N..
M.ivul pe care cei doi l-au comunicat victimei a fost că inculpatul Z. ar avea o mătușă ce locuiește în blocul respectiv, iar în vreme ce acesta a urcat la etaj, inculpatul N. i-a solicitat părții vătămate telefonul sub pretextul efectuării unui apel, ieșind ulterior din scara blocului fără a mai restitui mobilul (f.63,64 dos.inst.). Ulterior, cei doi s-au întâlnit la un local, iar inculpatul Z. i-a dat inculpatului N. suma de 150 lei, partea care îi revenea acestuia din vânzarea telefonului victimei.
S-a stabilit că fapta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 al. 1, 209 al. 1 lit. a,e,g Cp cu aplic. art. 37 lit. b, art. 40 C. și art. 75 C. în privința inculpatului N. D. (prin reținerea stării de pluralitate intermediară în raport de pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată acestuia prin SP 1. a J. C.-N.) și ale infracțiunii de complicitate la furt calificat prev. de art.26 rap. la art. 208 al. 1, 209 al. 1 lit. a,e,g Cod penal cu aplic. art.99 și urm. Cod penal în privința inculpatului Z. R. M.
Fiind audiați în cursul judecății, inculpatul Z. a avut o atitudine nepotrivită, recunoscând totuși, voalat, săvârșirea infracțiunii (f.35,36 dos. inst.), iar inculpatul N. a recunoscut săvârșirea infracțiunii descriind modul comiterii acesteia - atât contribuția sa personală cât și ajutorul esențial conferit de inculpatul Z.
Declarația de recunoaștere a inculpatului N. se coroborează cu declarațiile date de partea vătămată, atât în cursul urmăririi penale cât și în cursul judecății și cu declarațiile martorului S. L. - căruia inculpatul Z. i-a propus să sustragă telefonul părții vătămate, în aceeași modalitate în care a fost ulterior sustras de către inculpatul N., fiind însă refuzat de către martor.
La individualizarea pedepsei ce a fost aplicată inculpatului N. D., instanța a ținut seama de criteriile generale de individualizare a pedepsei prev. de art.72
Cod penal și în acest context, de poziția sinceră a inculpatului, de antecedența sa penală sub forma recidivei postexecutorii și a pluralității intermediare, de gradul relativ redus de pericol social al infracțiunii, iar după efectuarea operațiunilor de cazier și reținerea circumstanței atenuante a atitudinii sincere, l-a condamnat la o pedeapsă rezultantă de 2 ani și 6 luni închisoare cu executare.
La individualizarea pedepsei ce a fost aplicată inculpatului Z. R. M., instanța a ținut seama de criteriile generale de individualizare a pedepsei prev. de art.72 Cod penal și în acest context, de poziția inițial nesinceră și apoi confuză a inculpatului (și a rememorat doar circumstanțele favorabile pentru sine pentru a-și minimaliza aportul), de împrejurarea că acesta a fost inițiatorul comiterii faptei - asumându-și rolul de complice și creând scenariul, de antecedența sa penală, iar după efectuarea operațiunilor de cazier - ce nu reclamă revocarea suspendării sub supraveghere a pedepsei de 2 ani și 8 luni aplicată prin SP 13/(...) a T.ui C., deoarece această revocare a mai fost dispusă în precedent (odată revocată suspendarea, nu se mai află în ființă) - prin SP
581/(...) a J. C.-N., l-a condamnat la o pedeapsă rezultantă de 4 ani și 2 luni închisoare.
Sub aspectul laturii civile, în temeiul art. 14 C. rap. la art. 346 C. instanța de fond a obligat inculpații în solidar la plata către partea civilă S. T.
M. a sumei de 500 lei reprezentând contravaloarea telefonului Nokia N70 sustras și nerecuperat. Inculpatul minor Z. a ținut în solidar cu partea responsabilă civilmente Z. C.
Împotriva sentinței J. C.-N., au declarat apel P.ul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca și inculpații N. D. și Z. R.-M.
Pr in dec iz ia pen al ă nr.128/A/21 mar tie 2011 a T .ui C., s-au admisapelurile declarate de P. și inculpați împotriva sentinței penale nr. 539/(...) a J. C.-N., care a fost desființată în parte, cu privire la modul de soluționare a laturii penale a cauzei.
Pronunțând o nouă hotărâre în aceste limite:
S-a respins ca neîntemeiată cererea de schimbare a încadrării juridice dată faptei reținute în sarcina inculpaților N. D. și Z. R. M., din infracțiunea de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1- art. 209 alin. 1 lit. a,e,g C. (sub formacomplicității, în înțelesul art. 26 C. pentru inculpatul Z.) în infracțiunea de abuz de încredere, prev. de art. 213 alin. 1 C.
În baza art. 208 alin. 1- art. 209 alin. 1 lit. a,e,g C., cu aplicarea art. 37 lit. b C., art. 40 C., art. 75 lit. c C., cu aplicarea art. 74 lit. c- art. 76 lit. c C., a fost condamnat inculpatul N. D., la 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
S-a constatat că prezenta infracțiune se află în raport de pluralitate intermediară cu infracțiunea de furt calificat, pedepsită prin sentința penală nr. 1224/(...) a J. C.-N., definitivă prin neapelare la data de (...) și este concurentă cu infracțiunile pedepsite prin sentințele penale nr. 250/(...) a J. Turda și nr. 1235/(...) a J. C.-N..
S-a decontopit pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare, aplicată inculpatului N. prin sentința penală nr. 1235/(...), repunând în individualitatea lor pedepsele componente de 1 an închisoare (s.p. 1235/(...) a J. C.-N.), 6 luni închisoare (s.p. nr. 250/(...) a J. Turda), 6 luni închisoare (s.p. nr. 1224/(...) a J. C.-N.).
În baza art. 40 alin. 1 C., s-au contopit pedepsele de 2 ani închisoare stabilită prin prezenta, cu pedeapsa de 6 luni închisoare, aplicată inculpatului N. prin sentința penală nr. 1224/(...) a J. C.-N., definitivă prin neapelare la data de (...), inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare.
În baza art. 33 lit. a, art. 34 lit. b C., art. 36 alin. 1 C., s-a contopit rezultanta parțială de 2 ani închisoare stabilită prin prezenta, cu pedeapsa de
6 luni închisoare aplicată prin s.p. nr. 250/(...) a J. Turda și cu pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin s.p. 1235/(...) a J. C.-N., aplicând inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare.
În baza art. 71 C., s-a interzis inculpatului dreptul prevăzut la art. 64 lit. a tz. II C., pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 36 alin. 3 C., s-a scăzut din durata pedepsei perioada executată de la (...) la (...).
În baza art. 26 C. rap. la art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a,e,g C., cu aplicarea art. 99 și urm. C., art. 40 C., prin schimbarea încadrării juridice în sensul reținerii incidenței formei pluralității intermediare de infracțiuni, a fost condamnat inculpatul Z. R. M. la 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt calificat.
S-a constatat că prezenta infracțiune se află în raport de pluralitate intermediară cu infracțiunile pedepsite prin sentința penală nr. 13/(...) a T.ui
C., fiind săvârșită în termenul de încercare al suspendării condiționate a executării pedepsei și este concurentă cu infracțiunea pedepsită prin sentința penală nr. 581/(...) a J. C.-N..
În baza art. 110 ind. 1 alin. 2 C., art. 83 C., s-a revocat beneficiul suspendării condiționate a executării pedepsei rezultante de 2 ani și 8 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 13/(...) a T.ui C., care nu se contopește cu pedeapsa stabilită prin prezenta, în final inculpatul urmând să execute 4 ani și 8 luni închisoare.
În baza art. 36 alin. 1 C., s-a contopit pedeapsa rezultantă parțială de 4 ani și 8 luni închisoare stabilită prin prezenta, cu pedeapsa rezultantă de 3 ani
și 6 luni închisoare stabilită prin sentința penală nr. 581/(...) a J. C.-N., definitivă prin decizia penală nr. 363/(...) a Curții de A. C., aplicând pedeapsa cea mai grea de 4 ani și 8 luni închisoare, care se va executa în detenție.
S-a interzis inculpatului dreptul prev. de art.71 rap. la art. 64 lit. a tz. II
C., pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 36 alin. 3 s-a dedus din durata pedepsei perioada executată de la (...) la (...).
S-au menținut restul dispozițiilor sentinței penale apelate.
Pentru a pronunța această soluție, T. a reținut următoarele:
Starea de fapt reținută de prima instanță este corespunzătoare adevărului judiciar și de altfel nu este contestată nici de inculpați, în mod judicios fiind reținută și vinovăția inculpaților sub aspectul săvârșirii infracțiunilor reținute în sarcină.
Astfel, judecătoria a reținut că în seara de (...), în jurul orei 20.00, inculpații Z. R. M. și N. D. au ademenit, în baza unei înțelegeri prealabile, partea vătămată S. T. M. (coleg de școală cu inculpatul Z.) într-un bloc de pe str. H. din mun. C.-N.. M.ivul pe care cei doi l-au comunicat părții vătămate a fost că inculpatul Z. ar avea o mătușă ce locuiește în blocul respectiv, iar în vreme ce acesta a urcat la etaj, inculpatul N. i-a solicitat părții vătămate telefonul sub pretextul de a vedea ce fel de telefon are, ieșind ulterior din scara blocului fără a mai restitui mobilul. Ulterior, cei doi s-au întâlnit la un local, iar inculpatul Z. i-a dat inculpatului N. suma de 150 lei, partea care îi revenea acestuia din vânzarea telefonului victimei.
În susținerea orală a apelurilor, apărătorii inculpaților au solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei, din infracțiunea de furt calificat (în forma complicității în ceea ce îl privește pe inculpatul Z.), în infracțiunea de abuz de încredere.
T. a constatat că problema de drept ridicată de apărătorii inculpaților a fost tranșată în literatura de specialitate și în practica judiciară în sensul că, simplul contact material pe care o persoană (în speță, inculpatul N.) îl are cu un bun mobil, nu conferă acestuia nici posesia, nici detenția asupra bunului, iar dacă în aceste condiții sustrage bunul, autorul comite infracțiunea de furt, iar nu aceea de abuz de încredere. A. întrucât, situația premisă a infracțiunii de abuz de încredere presupune preexistența unui titlu al făptuitorului asupra bunului mobil al altuia, ceea ce nu este cazul în speță. Se constată că situația de fapt supusă încadrării în drept, se referă la ademenirea părții vătămate de a întrerupe temporar contactul material cu bunul său, sub pretextul de a vedea ce fel de telefon are, fapt care nu conduce la pierderea posesiei asupra telefonului mobil, de natură a justifica reținerea întrunirii elementelor constitutive ale infracțiunii de abuz de încredere. Pe cale de consecință, s-a respins ca neîntemeiată cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei, din infracțiunea de furt calificat, în infracțiunea de abuz de încredere.
S-a constatat astfel, în consonanță cu prim instanță, că fapta inculpatului N. D., care la data de 0(...), în jurul orelor 20.00, pe timp de noapte, a luat telefonul mobil marca Nokia aparținând părții vătămate S. T. M., din posesia acestuia, în scopul însușirii pe nedrept, cu ajutorul dat de coinculpatul Z. R. M., minor la acea dată, săvârșind fapta în scara unui bloc de pe str. H. din mun. C.-N., loc accesibil publicului, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a,e,g C., cu aplicarea art. 75 lit. c C.
Din analiza fișei de cazier judiciar a inculpatului N. D., s-a constatat incidența art. 40 C.- starea de pluralitate intermediară față de infracțiunea de furt calificat, pedepsită prin sentința penală nr. 1224/(...) a J. C.-N., definitivă prin neapelare la data de (...), precum și incidența dispozițiilor art. 37 lit. b C., față de condamnarea la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prin sentința penală nr. 254/(...) a T.ui C..
La individualizarea pedepsei la care a fost condamnat inculpatul N., în raport de criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C., reținândcă probele administrate în cauză acreditează concluzia că în realitate ideea infracțională a aparținut minorului Z. R. M. și prin raportare și la atitudinea de cooperare cu organele judiciare adoptată de inculpat (aspect care a fost valorificat ca și circumstanță atenuantă judiciară prev. de art. 74 lit. c C.), s-a aplicat inculpatului pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
T. a constatat însă că, reținând în mod corect incidența dispozițiilor art. 40 C., precum și cele ale art. 33,34 C., prima instanță a efectuat în mod greșit operațiunile de contopire, cu ignorarea priorității operațiunilor care caracterizează starea de pluralitate intermediară și doar în subsidiar, a acelor operațiuni atrase de concursul de infracțiuni.
Pe cale de consecință, față de situația de cazier a inculpatului N. D. (f. 21 fond), T. a constatat că prezenta infracțiune se află în raport de pluralitate intermediară cu infracțiunea de furt calificat, pedepsită prin sentința penală nr.
1224/(...) a J. C.-N., definitivă prin neapelare la data de (...) și este concurentă cu infracțiunile pedepsite prin sentințele penale nr. 250/(...) a J. Turda și nr.
1235/(...) a J. C.-N..
Așa fiind, s-a descontopit pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare, aplicată inculpatului N. prin sentința penală nr. 1235/(...), repunând în individualitatea lor pedepsele componente de 1 an închisoare (s.p. 1235/(...) a J. C.-N.), 6 luni închisoare (s.p. nr. 250/(...) a J. Turda), 6 luni închisoare (s.p. nr. 1224/(...) a J. C.-N.) apoi, s-a contopit pedeapsa de 2 ani închisoare stabilită prin prezenta, cu pedeapsa de 6 luni închisoare, aplicată inculpatului N. prin sentința penală nr. 1224/(...) a J. C.-N., definitivă prin neapelare la data de (...), inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare.
În baza art. 33 lit. a, art. 34 lit. b C., art. 36 alin. 1 C., s-a contopit rezultanta parțială de 2 ani închisoare stabilită prin prezenta, cu pedeapsa de
6 luni închisoare aplicată prin s.p. nr. 250/(...) a J. Turda și cu pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin s.p. 1235/(...) a J. C.-N., aplicând inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare.
În ceea ce îl privește pe inculpatul minor Z. R. M., care la aceeași dată, a participat prin aport moral înainte și în timpul săvârșirii faptei de furt, s-a stabilit că fapta acestuia întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la furt calificat, prev. de art. 26 rap. la art. 208 alin. 1- art. 209 alin. 1 lit. a,e,g C., cu aplicarea art. 99 și urm. C.
Prin raportare la fișa de cazier judiciar a inculpatului Z., s-a constatat că prezenta infracțiune se află în raport de pluralitate intermediară cu infracțiunile pedepsite prin sentința penală nr. 13/(...) a T.ui C., fiind incidente prevederile art. 40 C.
Față de aportul deosebit al inculpatului Z. la săvârșirea faptei, coroborat și cu antecedența penală a acestuia, tribunalul s-a orientat înspre aplicarea unei pedepse penale.
La individualizarea pedepsei la care a fost condamnat inculpatul minor
Z., în raport de criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C., reținând că probele administrate în cauză acreditează concluzia că în realitate ideea infracțională a aparținut acestuia, creând un adevărat scenariu care să facă posibilă deposedarea prin orice mijloace a părții vătămate de telefonul mobil, în scopul de a procura resurse financiare în mod facil, în disprețul dreptului de proprietate, s-a aplicat inculpatului pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt calificat, motiv pentru care, prin reducerea cuantumului pedepsei stabilite pentru infracțiunea dedusă judecății, se impune admiterea apelului declarat de inculpat.
Apoi, T. a constatat că prezenta infracțiune se află în raport de pluralitate intermediară cu infracțiunile pedepsite prin sentința penală nr.
13/(...) a T.ui C., fiind săvârșită în termenul de încercare al suspendării condiționate a executării pedepsei și este concurentă cu infracțiunea pedepsită prin sentința penală nr. 581/(...) a J. C.-N..
În baza art. 110 ind. 1 alin. 2 C., art. 83 C., s-a revocat beneficiul suspendării condiționate a executării pedepsei rezultante de 2 ani și 8 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 13/(...) a T.ui C., care nu se contopește cu pedeapsa stabilită prin prezenta, în final inculpatul urmând să execute 4 ani și 8 luni închisoare. Sub acest aspect, susținerea instanței de fond în sensul că nu s-ar impune revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei, întrucât a mai fost revocată în precedent, este lipsită de fundament legal. A proceda în acest mod ar echivala cu omisiunea efectuării operațiunilor juridice reclamate de starea de pluralitate intermediară, care trebuie aplicate cu prioritate față de operațiunile atrase de concursul de infracțiuni.
În baza art. 36 alin. 1 C., s-a contopit apoi pedeapsa rezultantă parțială de 4 ani și 8 luni închisoare stabilită prin prezenta, cu pedeapsa rezultantă de
3 ani și 6 luni închisoare stabilită prin sentința penală nr. 581/(...) a J. C.-N., definitivă prin decizia penală nr. 363/(...) a Curții de A. C., aplicând pedeapsa cea mai grea de 4 ani și 8 luni închisoare, care se va executa în regim de detenție.
S-a făcut apoi aplicarea dispoz. art. 71 C. rap. la art. 64 lit. a tz. II C., precum și a dispoz. art. 36 alin. 3 C. pentru ambii inculpați.
Împotriva deciziei T.ui C., în termen legal, au declarat recursinculpații N. D. și Z. R. M.
Inculpatul Z. R. M. a solicitat casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună reducerea pedepsei aplicate inculpatului pentru infracțiunea de complicitate la furt calificat, cu reținerea de circumstanțe atenuante și ca atare, coborârea cuantumului acesteia sub minimul special.
În motivarea recursului, s-a arătat în primul rând că, pentru o corectă individualizare a pedepsei inculpatului, era necesar a se acorda o mai mare atenție aspectului dacă minorul avea discernământul suficient format și astfel, posibilitatea acestuia de a conștientiza consecințele faptei sale, cu atât mai mult cu cât instanța a indus ideea că rezoluția infracțională ar fi aparținut minorului Z. R. M.
Tot din punctul de vedere al individualizării judiciare a pedepsei, s-a apreciat că este prea aspră pedeapsa aplicată de prima instanță, în raport de atitudinea inculpatului care, a declarat toate aspectele relevante în fața instanței și cu privire la care i-au fost puse întrebări și, în mod cu totul surprinzător, cel care a beneficiat de prevederile art. 74 Cod penal a fost chiar inculpatul major, care a cooptat un minor alături de care să realizeze infracțiunea, aspect ce ar fi trebuit să constituie în definitiv o circumstanță agravantă. Se impunea așadar, a se da eficiență prevederilor art. 74 Cod penal și față de inculpatul Z. R. M. și să se coboare pedeapsa sub minimul special, în conformitate cu prevederile art. 76 Cod penal.
Un alt motiv de recurs s-a referit la realizarea greșită a operațiunilor juridice derivând din cazierul judiciar al inculpatului, în sensul că, instanța trebuia să contopească pedepsele pentru infracțiunile concurente și, abia după aceea, să se dispună executarea alături de rezultantă a pedepsei față de care s- a dispus revocarea suspendării condiționate. Instanța trebuia să contopeascăpedeapsa aplicată pentru infracțiunea supusă judecății în prezentul dosar cu pedeapsa de 10 luni închisoare stabilită prin sentința penală nr. 581 din 17 mai 2007, după care să dispună executarea pedepsei rezultante alături de cea de 2 ani și 8 luni, a cărei suspendare a fost revocată. Altfel, se ajunge, în mod nelegal la o dublă contopire a primei pedepse.
Inculpatul N. D. a solicitat casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza,pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună reducerea pedepsei aplicată de instanța de fond.
În motivarea recursului s-a arătat că instanța trebuia să dea o mai mare eficiență circumstanțelor atenuante reținute în favoarea inculpatului, respectiv împrejurărilor că inculpatul a recunoscut fapta, prejudiciul cauzat a fost recuperat integral, iar trecând deja 5 ani de la săvârșirea faptei, inculpatul și-a întemeiat o familie, are un loc de muncă și un copil de 4 ani în întreținere.
Ver if ic ând ho tăr âre a atac ată, în baza lucrărilor și materialului de la dosarul cauzei, prin prisma motivelor invocate și a reglementărilor în materie, în virtutea dispozițiilor art.385/14 și art.385/6 alin.3 C.pr.pen., Curtea constată nefondate recursurile în cauză, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
Pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și în faza de judecată, judicios analizate și interpretate, s-a reținut de către prima instanță -
și, ulterior, însușită și de către instanța de apel - o stare de fapt corespunzătoare realității, constând în aceea că, la data de (...), pe timp de noapte, inculpatul N. a luat, în scopul însușirii pe nedrept, cu ajutorul inculpatului Z. (minor la acea dată) telefonul mobil marca Nokia aparținând părții vătămate S. T. M., împrejurările concrete în care s-a comis fapta fiind cele descrise în hotărârea de fond.
Apoi, reținând în mod corect vinovăția ambilor inculpați în comiterea faptei, în calitate de autor - inculpatul N. - și, respectiv, complice - inculpatul minor Z. - instanța a încadrat juridic corect fapta, în infracțiunile de furt calificat prev. de art. 208 al. 1, art. 209 al. 1 lit. a,e,g C. - în sarcina primului și, respectiv, complicitate la furt calificat prev. de art. 26 C. rap. la art. 208 al. 1 lit. a,e,g cu aplic. art. 99 și urm. C.pen - în sarcina celui de al doilea.
De asemenea, în mod corect, instanța de apel a motivat de ce nu se impune schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina fiecărui inculpat, din infracțiunea de furt calificat (în forma complicității în ceea ce îl privește pe inculpatul Z.), în infracțiunea de abuz de încredere.
Astfel, s-a apreciat corect că, simplul contact material pe care o persoană
(în speță, inculpatul N.) îl are cu un bun mobil, nu conferă acestuia nici posesia, nici detenția asupra bunului, iar dacă în aceste condiții sustrage bunul, autorul comite infracțiunea de furt, iar nu aceea de abuz de încredere - așa cum constant, s-a statuat în jurisprudență și literatura de specialitate.
După cum se știe, situația premisă a infracțiunii de abuz de încredere presupune preexistența unui titlu al făptuitorului asupra bunului mobil al altuia, ceea ce nu este cazul în speță unde, partea vătămată a fost ademenită să întrerupă temporar contactul material cu bunul său, sub pretextul de a vedea ce fel de telefon are, fapt care nu conduce însă la pierderea posesiei asupra telefonului mobil, de natură a justifica reținerea abuzului de încredere.
De altfel, problema încadrării juridice nu a fost reiterată în calea de atac analizată, motivele de recurs vizând alte aspecte.
Nu este întemeiată critica privind o eventuală analiză mai atentă a instanței asupra aspectului dacă minorul Z. avea discernământul suficient format la data comiterii faptei și astfel, posibilitatea acestuia de a conștientiza consecințele faptei sale. A. deoarece, la data comiterii faptei - 5 octombrie
2010 - minorul avea vârsta de 17 ani și 8 luni, la această vârstă operând prezumția că minorul are discernământ, potrivit art.99 alin.3 C., iar instanța, din circumstanțele cauzei nu avea nici un motiv să aibă îndoieli asupra stării psihice a acestuia, cum de altfel, și instanța de recurs a constatat că nu există suspiciuni cu privire la o eventuală lipsă de discernământ a minorului.
Sub aspectul individualizării judiciare a pedepselor aplicate celor doi inculpați, Curtea constată că și această operațiune a fost corect realizată, în concordanță cu criteriile prev. de art.72 C. și cu exigențele prev. de art.52 C.
Astfel, în privința inculpatului N. D., reținându-se circumstanțele atenuante prev. de art.74 lit.c C. ( atitudinea sa sinceră după comiterea faptei, constând în recunoașterea acesteia și regretul sincer), dar și antecedentele penale ( inculpatul este recidivist), s-a aplicată o pedeapsă coborâtă sub minimul special, deși această coborâre nu era obligatorie, conform art.80 alin.2
C., în cauză existând concurs între circumstanțe agravante ( în sarcina inculpatului s-a reținut circumstanța agravantă prev. de art.75 lit.c C.) și circumstanțe atenuante, iar stabilirea pedepsei trebuia să se facă ținând seama și de starea de recidivă - conform art.80 alin.1 C. Cum însă, suntem în calea de atac a inculpatului, nu-i putem agrava situația, printr-o eventuală majorarea a pedepsei, care s-ar fi impus în cauză.
Mai mult, instanța de apel, cu multă clemență, a dat o mai mare eficiență dispoz. art.76 lit.c C. reducând pedeapsa aplicată de prima instanță cu 6 luni, așa încât, o eficiență și mai mare a acestor dispoziții nu se justifică în cauză, pentru că aceasta ar însemna o golire de conținut a dispoz. legale și nu ar mai asigura realizarea scopului prev. de art.52 C.
În privința inculpatului Z. R. M., se constată de asemenea, că s-a aplicat o pedeapsă judicios individualizată, ca și cuantum și modalitate de executare, iar operațiunile juridice derivând din cazierul judiciar au fost corect efectuate.
Instanța de apel, și față de acest inculpat a dat dovadă de clemență și a redus substanțial pedeapsa aplicată de prima instanță, de la 3 ani la 2 ani închisoare, apreciind corect că nu se justifică reținerea de circumstanțe atenuante în favoarea sa, raportat la contribuția sa efectivă la comiterea faptei
(rezultă din probele dosarului că, în realitate ideea infracțională a aparținut acestuia, creând un adevărat scenariu care să facă posibilă deposedarea prin orice mijloace a părții vătămate de telefonul mobil, în scopul de a procura resurse financiare în mod facil), la atitudinea sa procesuală, dar și la antecedentele penale - mai grave decât ale inculpatului N., pedeapsa finală de 4 ani și 8 luni, fiind în fapt consecința acestor antecedente și a operațiunilor juridice care s-au impus a fi efectuate.
Relativ și la această critică a apărării, sub aspectul modalității de efectuare a operațiunilor juridice, Curtea constată că este neîntemeiată, deoarece, este logic, constatându-se că infracțiunea dedusă judecății a fost comisă în perioada termenului de încercare al suspendării condiționate a unei pedepse anterioare, să se facă aplicarea dispoz. art.83 C., pentru ca ulterior, să se efectueze operațiunile privind concursul de infracțiuni, celelalte infracțiuni ale concursului nefiind în vreun raport cu infracțiunea pentru care, executarea pedepsei a fost suspendată.
De altfel, ordinea în care se realizează aceste operațiuni, nu influențează în nici un fel pedeapsa finală, nefiind vorba de o dublă contopire a pedepsei a cărei suspendare se revocă, așa cum a susținut apărarea, într-o prima etapă, această pedeapsă fiind alăturată pedepsei nou aplicate, după care, ceea ce se contopește cu pedepsele pentru infracțiunile concurente, este pedeapsa nou rezultată în urma revocării suspendării.
Pentru toate aceste considerente, recursurile în cauză sunt nefondate, urmând a fi respinse, ca atare, în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b C.pr.pen.
În baza art.189 C.pr.pen. se vor stabili în favoarea Baroului C. sumele de
300 lei, onorariu apărător din oficiu pentru inc. N. D. (avoc. Brumă O.) și, respectiv 75 lei, onorariu parțial pentru apărătorul din oficiu al inculpatului Z. R. M. (avoc. Cătineanu I.), sume ce se vor plăti din fondurile M.ui Justiției.
În baza art.192 alin.2 C.pr.pen. vor fi obligați inculpații recurenți să plătească în favorea statului cheltuieli judiciare în sumă de 600 lei ( din care
300 lei reprezentând onorariu avocațial) - inc. N. D. și, respectiv, 300 lei - inc. Z. R. M., restul cheltuielilor judiciare avansate de stat în recurs rămânând în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE M.IVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile declarate inculpații N. D., domic. în comuna F. nr.302, jud. C. și Z. R. M., domic. în C.-N., strada A. nr.31, ap.1, jud. C. - împotriva deciziei penale nr.128/A din (...) pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...)
Stabilește în favoarea Baroului de A. C. sumele de 300 lei, onorariu apărător din oficiu pentru inc. N. D. (avoc. Brumă O.) și, respectiv 75 lei, onorariu parțial pentru apărătorul din oficiu al inculpatului Z. R. M. (avoc. Cătineanu I.), sume ce se vor plăti din fondurile M.ui Justiției.
Obligă inculpații recurenți să plătească în favorea statului cheltuieli judiciare în sumă de 600 lei ( din care 300 lei reprezentând onorariu avocațial)
- inc. N. D. și, respectiv, 300 lei - inc. Z. R. M., restul cheltuielilor judiciare avansate de stat în recurs rămânând în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE JUDECĂTORI ANA C. M. Ș. L. M.
GREFIER M. N.
Red.A.C./Dact.A.C.
4 ex./(...) Jud.apel:Firicel L./S. S. Jud.fond: B. L.
← Decizia penală nr. 1322/2011, Curtea de Apel Cluj | Încheierea penală nr. 18/2011, Curtea de Apel Cluj → |
---|