Decizia penală nr. 1122/2011, Curtea de Apel Cluj

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR. (...)

DECIZIA PENALĂ NR.1122/R/2011

Ședința publică din data de 29 iunie 2011

Instanța constituită din: PREȘEDINTE: M. R.

JUDECĂTORI: A. D. L.

GREFIER: M. B.

V. C.- președinte secție

Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin P. - V. T.

S-au luat spre examinare recursurile declarate de către inculpații B. N.- I., D. C.-F., C. M.-A., Z. C.-A., C. D.-S. împotriva sentinței penale nr. 394 din

14 martie 2011, pronunțată în dosar nr. (...) al Judecătoria Gherla, inculpații fiind trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art. 321 Cod penal.

La apelul nominal făcut în cauză, la prima strigare a cauzei, se prezintă pentru inculpatul B. N. I. apărătorul desemnat din oficiu, avocat T. C., pentru inculpatul D. C.-F. apărătorul desemnat din oficiu avocat B. B., inculpatul C. M.-A. asistat de apărătorul desemnat din oficiu avocat I. B., pentru inculpatul Z. C. A. apărătorul desemnat din oficiu avocat M. S. B., pentru inculpatul C. D. S. apărătorul desemnat din oficiu avocat B. D. A., toți avocații din cadrul Baroului C., cu delegațiile la dosar, părțile civile B. N., B. S., D. P. și S. M., lipsă fiind inculpații budean N. I., D. C. F., C. D. S. și Z. C. A., părțile responsabile civilmente C. I. și C. S.-L. și partea civilă B. S. F.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, apărătorul inculpatului C. D. S. arată că inculpatul nu a fost citat prin afișare de la consiliul local iar din Ungaria nu s-a întors procedura.

Instanța, constată că procedura de citare cu inculpatul este semnat și acordă cuvântul părților față de cele invocate de apărătorul inculpatului.

Reprezentantul M.ui P., consideră că este îndeplinită procedura de citare cu inculpatul, din moment ce este semnată de o persoană care locuiește cu inculpatul.

Apreciază că această cauză este în stare de judecată.

Curtea deliberând, constată îndeplinită procedura de citare cu inculpatul, care este semnată de persoana care locuiește cu acesta și chiar are același nume.

Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea lăsă cauza la ordine.

La a doua strigare a cauzei, se prezintă pentru inculpatul B. N. I. apărătorul desemnat din oficiu, avocat T. C., pentru inculpatul D. C.-F. apărătorul desemnat din oficiu avocat B. B., inculpatul C. M.-A. asistat deapărătorul desemnat din oficiu avocat I. B., pentru inculpatul Z. C. A. apărătorul desemnat din oficiu avocat M. S. B., pentru inculpatul C. D. S. apărătorul desemnat din oficiu avocat B. D. A., toți avocații din cadrul Baroului C., cu delegațiile la dosar, părțile civile B. N., B. S., D. P. și S. M., lipsă fiind inculpații budean N. I., D. C. F., C. D. S. și Z. C. A., părțile responsabile civilmente C. I. și C. S.-L. și partea civilă B. S. F.

Inculpatul C. M. A., arată că nu înțelege să își însușească recursul, declarația acestuia fiind consemnată în procesul verbal aflat la fila 67 dosar.

Apărătorul inculpatului B. N. I., solicită a fi întrebat inculpatul dacă în primă instanță au avut același apărător ales.

La întrebarea instanței, inculpatul C. arată că într-adevăr la instanța de fond toți inculpații au avut același apărător.

Față de declarația inculpatului și dacă se consideră necesar revenirea cu adresă către inculpați, instanța acordă cuvântul părților.

Reprezentantul M.ui P., susține că nu este obligația instanței motiv pentru care apreciază cauza în stare de judecată.

Apărătorii inculpaților sunt de acord cu concluziile reprezentantei parchetului.

Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea recursurilor.

Apărătorul inculpatului Z. C. A., solicită a se constata că inculpatul nu și-a însușit recursul declarat de către reprezentantul său și pe cale de consecință să se constate că este declarat de către o persoană fără calitate.

Pe fondul cauzei, solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate în sensul achitării inculpatului pentru infracțiunea de ultraj conta bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice în tem.art.10 lit.d rap.la art.11 pct.2 lit.a C.pr.pen., nefiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii imputate.

În susținerea recursului arată că din declarațiile din dosar rezultă că această infracțiune a fost săvârșită în incinta curții părții vătămate și ca atare nu se poate considera că aceasta ar fi un loc public, motiv pentru care consideră că se impune achitarea pentru această infracțiune.

Raportat la celelalte două infracțiuni pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, solicită reducerea pedepselor care au fost stabilite în sarcina inculpatului pentru infracțiunea de violare de domiciliu și pentru infracțiunea de loviri și alte violențe.

In ce privește latura civilă a cauzei, solicită diminuarea despăgubirilor, considerând că acestea sunt excesive. Solicită acordarea onorariului avocațial avansat din FMJ.

Apărătorul inculpatului B. N. I., solicită casarea hotărârii instanței de fond

și a se dispune în principal achitarea în ceea ce privește săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri, respectiv această infracțiune s-a consumat în primă fază în fața porții părților vătămate, respectiv restul actelor materiale s-au consumat în interiorul acestei curți. Desigur motivația pe care a folosit-o acuzarea în fața instanței de fond, faptul că a fost perturbată liniștea persoanelor și vecinilor din împrejurimi nu este în măsură a întruni elementele constitutive ale infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri. In ce privește comiterea celorlalte două infracțiuni, respectiv lovire și violare de domiciliu, solicită diminuarea cuantumului pedepselor aplicate, pedeapsa de 2 ani aplicată fiind mult prea aspră având în vedere cursul evenimentelor din acea seară.

Solicită a se reține intenția manifestată prin notificările făcute prin avocat în fața instanței de fond, aceea de a ajunge la o înțelege pe cale amiabilă cu părțile vătămate, însă consideră că aceste înțelegeri nu au putut avea loc datorită cuantumului excesiv pe care părțile vătămate au înțeles să le formuleze. Solicită acordarea onorariului avocațial avansat din FMJ.

Apărătorul inculpatului D. C. F., arată că dacă se va trece peste aspectulnesemnării cererii de recurs, concluziile sunt de admitere a recursului în temeiul art.385/15 pct.2 lit.d C.pr.pen., iar în ceea ce privește infracțiunea de ultraj prev.de art.321 C.pen., consideră că se impune achitarea conform art.11 pct.2 lit.a rap.al art.10 lit.d C.pr.pen., faptei îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii, acțiunea inculpatului s-a desfășurat în curtea părții vătămate, deci nu într-un loc public și nu s-a adus atingere bunelor moravuri și nu s-a tulburat liniștea și ordinea publică.

In ceea ce privește infracțiunea de violare de domiciliu, consideră că pedeapsa de 2 ani aplicată inculpatului este mult prea mare, de aceea solicită reindividualizarea acesteia și să se dea o mai mare eficiență circumstanțelor atenuante, referitoare la lipsa antecedentelor penale și mai mult, raportat la comportamentul acestuia în societate anterior comiterii infracțiunii. Inculpatul nu este o persoană violentă și nu a creat probleme în comunitate.

Referitor la infracțiunea de lovire sau alte violente, solicită a se observa că pedeapsa de 1 an și 6 luni este mult prea mare în condițiile în care limitele sunt de la 3 luni la 2 ani, putându-se coborî sub minimul special de 3 luni, sau o pedeapsă orientată spre acest minim, astfel încât, în urma recontopirii acestor pedepse, pedeapsa rezultantă să fie redusă sub de 2 ani și 4 luni, astfel încât să fie operant art.81 C.pen., privind suspendarea condiționată.

În ceea ce privesc despăgubirile civile, arată că sumele pe care instanța le-a impus în sarcina inculpaților sunt mult prea mari, astfel încât se impun a fi reduse. Solicită acordarea onorariului avocațial avansat din FMJ.

La întrebarea instanței, cine ar trebui să fie obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, apărătorul inculpatului apreciază că acestea ar trebui să rămână în sarcina acestuia.

Apărătorul inculpatului C. M. A., solicită a se lua act de împrejurarea căinculpatul nu își însușește recursul.

Apărătorul inculpatului C. D. S., solicită admiterea recursului, casareahotărârii atacate și rejudecând cauza să fie modificată hotărârea.

In ceea ce privesc infracțiunile de ultraj și violare de domiciliu, solicită pentru ambele achitarea inculpatului în baza aceluiași temei invocat, art.10 lit.d C.pr.pen., motivat de faptul că inculpatul a acționat fără intenție, având în vedere modalitatea în care s-au desfășurat acțiunile. M.ivul pentru care aceste fapte au ajuns să fie comise a fost faptul că a dorit să-și ajute amicii. Prin urmare, consideră că cel puțin în ce privește infracțiunea de violare de domiciliu, acesta a fost săvârșită aproape fără băgare de seamă, deoarece inculpatul nu a avut intenția de a pătrunde în locuință.

Raportat la celelalte două infracțiuni de lovire reținute în sarcina inculpatului, acestea au fost recunoscute de către inculpat, motiv pentru care solicită reducerea cuantumului pedepselor pentru circumstanțele atenuante care pot fi reținute, și anume, lipsa antecedentelor penale, colaborarea cu organele judiciare și recunoașterea faptelor comise.

În ce privește latura civilă, în concordanță cu solicitările de natură penală, solicită diminuarea cuantumului despăgubirilor acordate. Solicită acordarea onorariului avocațial avansat din FMJ.

Părțile civile B. N., B. S., D. P. și S. M., solicită instanței respingerea recursurilor și menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind legală și temeinică.

Reprezentantul M.ui public, solicită a se constata în ceea ce privește pe inculpatul prezent că acesta nu a declarat recurs în cauză pentru că este evident că nu există declarația de recurs care să poarte semnătura acestuia și nu-și însușește recursul declarat la dosarul cauzei.

Cu privire la ceilalți inculpați care apar pe această declarație de recurs, solicită respingerea recursurile ca inadmisibile, întrucât nu îndeplinește condițiile de fond, respectiv nu poartă semnăturile nici unei persoane care ar putea declara o cale de atac în mod valid.

Referitor la această declarație, nu se poate identifica autorul acesteia, iar cheltuielile judiciare corespunzătoare urmează să rămână în sarcina statului.

Raportat la inculpatul Z. C. A., prin prisma practicii constante a Curții de apel acest recurs este valid, a fost declarat de avocat în exercițiul dreptului la apărare al inculpatului, fiind desemnat apărător oficiu și instanța în mod constant a interpretat dispozițiile legale în acest fel. Solicită a fi analizat pe fondul cauzei și a se respinge ca nefondat pentru că instanța a procedat corect, a reținut starea de fapt ca fiind conformă probelor administrate și încadrarea juridică este legală. În ce privește subzistența elementului de comitere a faptei în loc public, instanța motivează corect hotărârea ținând seama de elementele avute în vedere și de legiuitor, în art.152 C.

In ceea ce-l privește pe acest inculpat, face precizarea că și în această privință se ridică evident discuția admisibilității. O astfel de cale de atac este inadmisibilă în condițiile în care nu este confirmată de inculpat, chiar dacă apărătorul exercită un contract valid.

În ansamblu, consideră că nu există nici un motiv de casare totală sau parțială cu privire la acești inculpați a sentinței atacate, sens în care solicită a fi menținută ca efect al respingerii recursurilor.

Inculpatul C. M. Arin, având ultimul cuvânt, solicită să se constate că nu a formulat recurs.

C U R T E A :

Prin sentința penală nr.394 din 14 martie 2011 pronunțată de

Judecătoria Gherla în dosarul nr.(...), în temeiul art. 321 alin. 1 din C. penal, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a și c din C. penal, a art. 75 alin. 1 lit. a și c din C. penal, a art. 80 alin. 2 din C. penal a fost condamnat inculpatul B. N. I. la pedeapsa de 1 an 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii și ordinii publice.

În temeiul art. 192 alin. 1 și 2 din C. penal, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a și c din C. penal raportat la art. 76 alin. 1 lit. c din C. penal, a art. 75 alin. 1 lit. a și c din C. penal a fost condamnat inculpatul B. N. I. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu față de partea vătămată D. P.

În temeiul art. 180 alin. 2 din C. penal, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a și c din C. penal raportat la art. 76 alin. 1 lit. e teza I din C. penal a fost condamnat inculpatul B. N. I. la pedeapsa de 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe față de partea vătămată B. N.

În temeiul art. 180 alin. 2 din C. penal, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a și c din C. penal, a art. 75 alin. 1 lit. a și c din C. penal, a art. 80 alin. 2 din C. penal a fost condamnat inculpatul B. N. I. la pedeapsa de 1 an 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe față de partea vătămată B. S. F.

În temeiul art. 33 lit. a și b din C. penal, instanța a contopit cele patru pedepse stabilite anterior (1 an 6 luni închisoare, 2 ani închisoare, 2 luni închisoare și 1 an 6 luni închisoare) în pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, la care adaugă un spor de 4 luni, aplicând în final pedeapsa de 2 ani 4 luni închisoare.

În temeiul articolului 861 C. penal s-a suspendat sub supraveghere executarea pedepsei rezultante de 2 ani 4 luni închisoare pe durata termenului de încercare de 5 ani și în temeiul articolului 359 alin. 1 din C. de procedură penală s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor articolului 864 din C. penal privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

În temeiul art. 863 alin. 1 C. penal, instanța a stabilit că, pe durata termenului de încercare de 5 ani, condamnatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

1. să se prezinte la S. de probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj, la datele fixate de consilierul de probațiune responsabil de caz;

2. să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

3. să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

4. să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

În temeiul art. 863 alin. 3 lit. d din C. penal, instanța a stabilit ca, pe perioada termenului de încercare de 5 ani, condamnatul să nu intre în legătură cu părțile vătămate.

În temeiul articolului 71, aliniatul 2 din C. penal interzice inculpatului dreptul prevăzut la articolul 64, litera a teza a II-a din C. penal.

În temeiul articolului 71, aliniatul 5 din C. penal s-a suspendat executarea pedepsei accesorii constând în interzicerea dreptului prevăzut la articolul 64, litera a teza a II-a din C. penal pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei aplicate.

În temeiul art. 321 alin. 1 din C. penal, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a și c din C. penal, a art. 75 alin. 1 lit. a și c din C. penal, a art. 80 alin. 2 din C. penal a fost condamnat inculpatul D. C. F. la pedeapsa de 1 an 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii și ordinii publice.

În temeiul art. 192 alin. 1 și 2 din C. penal, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a și c din C. penal raportat la art. 76 alin. 1 lit. c din C. penal, a art. 75 alin. 1 lit. a și c din C. penal a fost condamnat inculpatul D. C. F. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu față de partea vătămată D. P.

În temeiul art. 180 alin. 2 din C. penal, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a și c din C. penal raportat la art. 76 alin. 1 lit. e din C. penal a fost condamnat inculpatul D. C. F. la pedeapsa de 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe față de partea vătămată B. N.

În temeiul art. 180 alin. 2 din C. penal, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a și c din C. penal, a art. 75 alin. 1 lit. a și c din C. penal, a art. 80 alin. 2 din C.penal a fost condamnat inculpatul D. C. F. la pedeapsa de 1 an 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe față de partea vătămată B. S. F.

În temeiul art. 33 lit. a și b din C. penal, instanța a contopit cele patru pedepse stabilite anterior (1 an 6 luni închisoare, 2 ani închisoare, 2 luni închisoare și 1 an 6 luni închisoare) în pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, la care adaugă un spor de 4 luni, aplicând în final pedeapsa de 2 ani 4 luni închisoare.

În temeiul articolului 861 C. penal s-a suspendat sub supraveghere executarea pedepsei rezultante de 2 ani 4 luni închisoare pe durata termenului de încercare de 5 ani și în temeiul articolului 359 alin. 1 din C. de procedură penală s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor articolului 864 din C. penal privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

În temeiul art. 863 alin. 1 C. penal, instanța a stabilit că, pe durata termenului de încercare de 5 ani, condamnatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

1. să se prezinte la S. de probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj, la datele fixate de consilierul de probațiune responsabil de caz;

2. să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

3. să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

4. să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

În temeiul art. 863 alin. 3 lit. d din C. penal, instanța a stabilit ca, pe perioada termenului de încercare de 5 ani, condamnatul să nu intre în legătură cu părțile vătămate.

În temeiul articolului 71, aliniatul 2 din C. penal s-a interzis inculpatului dreptul prevăzut la articolul 64, litera a teza a II-a din C. penal.

În temeiul articolului 71, aliniatul 5 din C. penal s-a suspendat executarea pedepsei accesorii constând în interzicerea dreptului prevăzut la articolul 64, litera a teza a II-a din C. penal pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei aplicate.

În temeiul art. 321 alin. 1 din C. penal, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a și c din C. penal raportat la art. 76 alin. 1 lit. d din C. penal, a art. 75 alin. 1 lit. a

și c din C. penal a fost condamnat inculpatul Z. C. A., la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii și ordinii publice.

În temeiul art. 192 alin. 1 și 2 din C. penal, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a și c din C. penal raportat la art. 76 alin. 1 lit. c din C. penal, a art. 75 alin. 1 lit. a și c din C. penal a fost condamnat inculpatul Z. C. A. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu față de partea vătămată D. P.

În temeiul art. 180 alin. 2 din C. penal, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a și c din C. penal, a art. 75 alin. 1 lit. a și c din C. penal, a art. 80 alin. 2 din C. penal a fost condamnat inculpatul Z. C. A. la pedeapsa de 1 an 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe față de partea vătămată B. S. F.

În temeiul art. 33 lit. a și b din C. penal, instanța a contopit cele trei pedepse stabilite anterior (1 an închisoare, 1 an închisoare și 1 an 6 luniînchisoare) în pedeapsa cea mai grea de 1 an 6 luni închisoare, la care adaugă un spor de 3 luni, aplicând în final pedeapsa de 1 an 9 luni închisoare.

În temeiul articolului 861 C. penal s-a suspendat sub supraveghere executarea pedepsei rezultante de 1 an 9 luni închisoare pe durata termenului de încercare de 4 ani și în temeiul articolului 359 alin. 1 din C. de procedură penală s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor articolului 864 din C. penal privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

În temeiul art. 863 alin. 1 C. penal, instanța a stabilit că, pe durata termenului de încercare de 4 ani, condamnatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

1. să se prezinte la S. de probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj, la datele fixate de consilierul de probațiune responsabil de caz;

2. să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

3. să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

4. să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

În temeiul art. 863 alin. 3 lit. d din C. penal, instanța a stabilit ca, pe perioada termenului de încercare de 4 ani, condamnatul să nu intre în legătură cu părțile vătămate.

În temeiul articolului 71, aliniatul 2 din C. penal s-a interzis inculpatului dreptul prevăzut la articolul 64, litera a teza a II-a din C. penal.

În temeiul articolului 71, aliniatul 5 din C. penal s-a suspendat executarea pedepsei accesorii constând în interzicerea dreptului prevăzut la articolul 64, litera a teza a II-a din C. penal pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei aplicate.

În temeiul art. 321 alin. 1 din C. penal, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a și c din C. penal raportat la art. 76 alin. 1 lit. d din C. penal, a art. 75 alin. 1 lit. a și c din C. penal a fost condamnat inculpatul C. M. A., la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii și ordinii publice.

În temeiul art. 192 alin. 1 și 2 din C. penal, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a și c din C. penal raportat la art. 76 alin. 1 lit. c din C. penal, a art. 75 alin. 1 lit. a și c din C. penal a fost condamnat inculpatul C. M. A. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu față de partea vătămată D. P.

În temeiul art. 180 alin. 2 din C. penal, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a și c din C. penal, a art. 75 alin. 1 lit. a și c din C. penal, a art. 80 alin. 2 din C. penal a fost condamnat inculpatul C. M. A. la pedeapsa de 1 an 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe față de partea vătămată B. S. F.

În temeiul art. 33 lit. a și b din C. penal, instanța a contopit cele trei pedepse stabilite anterior (1 an închisoare, 1 an închisoare și 1 an 6 luni închisoare) în pedeapsa cea mai grea de 1 an 6 luni închisoare, la care adaugă un spor de 3 luni, aplicând în final pedeapsa de 1 an 9 luni închisoare.

În temeiul articolului 861 C. penal a suspendat sub supraveghere executarea pedepsei rezultante de 1 an 9 luni închisoare pe durata termenului de încercare de 4 ani și în temeiul articolului 359 alin. 1 din C. de procedură penală s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor articolului 864 din C. penal privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

În temeiul art. 863 alin. 1 C. penal, instanța a stabilit că, pe durata termenului de încercare de 4 ani, condamnatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

1. să se prezinte la S. de probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj, la datele fixate de consilierul de probațiune responsabil de caz;

2. să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

3. să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

4. să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

În temeiul art. 863 alin. 3 lit. d din C. penal, instanța a stabilit ca, pe perioada termenului de încercare de 4 ani, condamnatul să nu intre în legătură cu părțile vătămate.

În temeiul articolului 71, aliniatul 2 din C. penal s-a interzis inculpatului dreptul prevăzut la articolul 64, litera a teza a II-a din C. penal.

În temeiul articolului 71, aliniatul 5 din C. penal s-a suspendat executarea pedepsei accesorii constând în interzicerea dreptului prevăzut la articolul 64, litera a teza a II-a din C. penal pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei aplicate.

În temeiul art. 321 alin. 1 din C. penal, cu aplicarea art. 99 și următoarele din C. penal, a art. 74 alin. 1 lit. a din C. penal raportat la art. 76 alin. 1 lit. e din C. penal și a art. 75 alin. 1 lit. a din C. penal a fost condamnat inculpatul minor C. D. S. la pedeapsa de 5 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii și ordinii publice.

În temeiul art. 192 alin. 1 și 2 din C. penal, cu aplicarea art. 99 și următoarele din C. penal, a art. 74 alin. 1 lit. a din C. penal, a art. 75 alin. 1 lit. a din C. penal și a art. 80 alin. 2 din C. penal și a fost condamnat inculpatul C. D. S. la pedeapsa de 1 an 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu față de partea vătămată D. P.

În temeiul art. 180 alin. 2 din C. penal, cu aplicarea art. 99 și următoarele din C. penal, a art. 74 alin. 1 lit. a din C. penal, a art. 75 alin. 1 lit. a din C. penal și a art. 80 alin. 2 din C. penal a fost condamnat inculpatul C. D. S. la pedeapsa de 10 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe față de partea vătămată B. S. F.

În temeiul art. 180 alin. 2 din C. penal, cu aplicarea art. 99 și următoarele din C. penal, a art. 74 alin. 1 lit. a din C. penal și a art. 76 lit. e teza a II-a din

C. penal a fost condamnat inculpatul C. D. S. la pedeapsa de 1000 lei amendă penală pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe față de partea vătămată B. S.

În temeiul art. 33 lit. a și b din C. penal raportat la art. 34 din C. penal, instanța a contopit cele patru pedepse stabilite anterior (5 luni închisoare, 1 an

8 luni închisoare, 10 luni închisoare și 1000 lei amendă penală) în pedeapsa cea mai grea de 1 an 8 luni închisoare, pe care o sporește cu 4 luni, aplicând în final pedeapsa de 2 ani închisoare.

În temeiul articolului 110 C. penal s-a suspendat condiționat executarea pedepsei rezultante de 2 ani închisoare pe durata termenului de încercare de 4 ani și în temeiul articolului 359 alin. 1 din C. de procedură penală s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor articolului 1101 raportat la art. 84 din C. penal privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.

În temeiul articolului 71, aliniatul 2 din C. penal s-a interzis inculpatului, după împlinirea vârstei de 18 ani, dreptul prevăzut la articolul

64, litera a teza a II-a din C. penal.

În temeiul articolului 71, aliniatul 5 din C. penal s-a suspendat executarea pedepsei accesorii constând în interzicerea dreptului prevăzut la articolul 64, litera a teza a II-a din C. penal pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei aplicate.

În temeiul art. 14 raportat la art. 346 alin. 1 din C. de procedură penală, la art. 998 și art. 1003 din C. civil, a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă B. N. și obligați în solidar inculpații B. N. și D. C. F. la plata către această parte a sumei de 3.000 lei cu titlu de daune morale.

A fost respinsă acțiunea civilă pentru restul pretențiilor.

În temeiul art. 14 raportat la art. 346 alin. 1 din C. de procedură penală, la art. 998 și art. 1003 din C. civil, a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă B. S. F. și obligați în solidar inculpații B. N., D. C. F., Z. C. A. și C. D. S. (ultimul în solidar cu persoanele responsabile civilmente C. I. și C. S. L.) la plata către această parte a sumei de 6.000 lei cu titlu de daune morale. Respinge acțiunea civilă pentru restul pretențiilor.

În temeiul art. 14 raportat la art. 346 alin. 1 din C. de procedură penală, la art. 998 și la art. 1003 din C. civil, a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă B. S. și obligat în solidar inculpatul C. D. S. cu persoanele responsabile civilmente C. I. și C. S. L. la plata către această parte a sumei de 1.000 lei cu titlu de daune morale. Respinge acțiunea civilă pentru restul pretențiilor.

În temeiul art. 14 raportat la art. 346 alin. 1 din C. de procedură penală, la art. 998 și la art. 1003 din C. civil, a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă D. P. și obligați în solidar inculpații B. N., D. C. F.,

C. M. A., Z. C. A. și C. D. S. (ultimul în solidar cu persoanele responsabile civilmente C. I. și C. S. L.) la plata către această parte a sumei de 2.500 lei cu titlu de daune morale. A fost respinsă acțiunea civilă pentru restul pretențiilor.

În temeiul art. 191 alin. 1 și alin. 2 din C. de procedură penală a fost obligat fiecare dintre inculpații B. N., D. C. F., C. M. A., Z. C. A. și C. D. S.

(ultimul în solidar cu persoanele responsabile civilmente C. I. și C. S. L.) la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul articolului 192 alin. 3 din C. de procedură penală, onorariul apărătorului desemnat din oficiu în faza de urmărire penală, avocat B. M. M., în sumă de 200 lei s-a avansat din Fondul M.ui Justiției în favoarea Baroului C. și a rămas în sarcina statului.

În temeiul articolului 192 alin. 3 din C. de procedură penală, onorariul apărătorilor desemnați din oficiu în faza de judecată s-a avansat din Fondul

M.ui Justiției în favoarea Baroului C. și a rămas în sarcina statului (avocat B. N. P., avocat Ș. R., avocat P. M. C. și avocat B. M. M. - fiecare în sumă de 200 lei, iar avocat C. A. - în sumă de 400 lei).

În baza art. 193 alin. 1 și 4 din C. de procedură penală raportat la art. 191 alin. 2 din C. de procedură penală a fost obligat fiecare dintre inculpații B.

N., D. C. F., C. M. A., Z. C. A. și C. D. S. (ultimul în solidar cu persoanele responsabile civilmente C. I. și C. S. L.) să plătească părților civile B. N., B. S.

F. și B. S. suma de 790 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

P. a pronunța această soluție instanța a reținut că în seara zilei de 2. iunie 2008, în jurul orelor 0100 părțile vătămate B. N., B. S. și fiul lor B. S. F. s-au deplasat din municipiul C.-N. în localitatea B., comuna M.-G., la familia D. P. pentru a-i duce un transport de deșeuri din lemn pentru foc. În timp ce se deplasau cu autoutilitara cu numărul de înmatriculare (...), condusă de B. S. F., au ajuns în localitatea B. unde, constatând că pe carosabil se află mai multe persoane, conducătorul auto a redus viteza. B. N. a deschis geamul și a strigat către persoanele respective să elibereze partea carosabilă, însă aceștia nu s-au conformat. Conducătorul auto a reușit să îi ocolească și să treacă de acele persoane și astfel, părțile vătămate și-au continuat drumul încă aproximativ 300 m până ce au ajuns la familia D. P., unde trebuiau să descarce deșeurile din lemn.

B. N. și soția acestuia B. S. au coborât din mașină, iar fiul lor B. S. F. - dirijat de tatăl lui - a manevrat autoutilitara pentru a o introduce cu spatele. În acel moment grupul de băieți care se aflau pe carosabil au ajuns în fața imobilului numitei D. P., iar o parte dintre aceștia a început să adreseze cuvinte vulgare, expresii jignitoare către părțile vătămate B. N., soția și fiul acestuia. Mai mult, inculpații B. N. I. și D. C. F. s-au năpustit asupra părții vătămate B. N. și i-au aplicat acestuia mai multe lovituri cu pumnul în zona capului și peste corp, până când acesta a căzut la pământ.

Văzând că tatăl său este lovit, B. S. F. a sărit din autoutilitară în ajutorul lui, însă a fost lovit imediat de cei doi inculpați care mai înainte îl lovise pe tatăl lui. La locul scandalului s-a deplasat și inculpatul Z. C., care a luat un cârlig din lemn de la fântâna din interiorul curții numitei D. P. și l-a lovit pe B. S. F. în zona capului și peste spate. În acel moment au sărit și inculpații C. M. A. și minorul C. D. S. care l-au lovit pe B. S. F. În tot acest timp partea vătămată B. S. a sărit în ajutorul soțului și a fiului, dar a fost lovită peste cap de către minorul C. D. S.

Cele trei părți vătămate au încercat să se apere și totodată să scape din mâna agresorilor, sens în care au intrat în curtea numitei D. P., însă și acolo au fost atacați și loviți de către inculpați. P. imobilului D. P. a fost de față când rudele sale au fost agresate, a strigat tot timpul ca inculpații să înceteze și să părăsească curtea, dar nu a reușit să intervină efectiv - fiindu-i frică să nu fie lovită. Agresorii nu au luat în seamă cele spuse de proprietara imobilului și au continuat să lovească pe cele trei părți vătămate.

După cele întâmplate părțile vătămate au sunat pe apelul de urgență

112, lucrării de poliție deplasându-se la fața locului la orele 240 și constatând cele întâmplate, întocmindu-se un procesul verbal de cercetare la fața locului și planșe foto.

De asemenea, la fața locului a sosit și ambulanța, asistentul medical acordând îngrijiri medicale părților vătămate, iar B. N. a fost transportat la S. municipal G. pentru a rămâne sub observație medicală.

Urmare a celor descrise anterior și a împrejurărilor în care au avut loc evenimentele - mai multe persoane implicate, oră târzie în noapte, proferarea de injurii, strigăte, urmărirea persoanelor, etc. ordinea și liniștea publică a fost tulburată, ceea ce a făcut ca mai mulți consăteni să fie treziți din somn și să iasă afară în stradă pentru a vedea cele întâmplate. Imaginea persoanelor vătămate, precum și relatările acestora cu privire la derularea evenimentelor au produs sentimente de indignare față de comportamentul agresiv al inculpaților, dar și de teamă ca astfel de incidente să nu se repete.

În urma leziunilor suferite cele trei părți vătămate s-au prezentat la IML

C. unde le-au fost eliberate certificate medico-legale pentru leziunile suferite.

Conform certificatului medico-legal nr. 4639/II/a/162 din (...) B. N. a suferit leziuni corporale care au necesitat 7-8 zile de îngrijiri medicale, care s- au putut produce prin lovire cu corp dur și care pot data din data de (...).

Conform certificatului medico-legal nr. 4638/II/a/161 din (...) B. S. a suferit leziuni corporale care au necesitat 3-4 zile de îngrijiri medicale, care s- au putut produce prin lovire cu corp dur și care pot data din data de (...).

Conform certificatului medico-legal nr. 4640/II/a/163 din (...) B. S. F. a suferit leziuni corporale care au necesitat 4-5 zile de îngrijiri medicale, care s- au putut produce prin lovire cu corp dur și care pot data din data de (...).

Totodată la data de (...) proprietara imobilului D. P. a depus plângere penală împotriva inculpaților pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, plângerea fiind înregistrată la nr. unic 1077/(...), în cauză dosarul fiind conexat la dosarul nr. 1. întrucât s-a considerat că există situația prevăzută de art. 34 lit. a) și d) din C. de procedură penală.

P. reținerea situațiilor de fapt prezentate mai sus, instanța a coroborat declarațiile inculpaților, în conformitate cu prevederile art. 69 C. de procedură penală, cu declarațiile părților vătămate B. N., B. S. F., B. S., D. P., ale martorilor M. M., C. M., S. M., D. D., B. A. C., C. I. și B. S., date în cursul urmăririi penale și în cursul cercetării judecătorești, cu concluziile certificatelor medico-legale, cu procesele verbale și planșele foto întocmite.

A., inculpații au recunoscut încă din faza de urmărire penală gradul și modul în care s-a implicat fiecare în săvârșirea infracțiunilor, respectiv faptul că B. N. I., C. M. A. și D. C. F. s-au întors din drum pentru a se îndrepta spre locuința în fața căreia s-a oprit autoutilitara părților vătămate, pentru a le cere socoteală acestora că au fost interpelați cu privire la modul de deplasare pe carosabil. R. părților vătămate de a recunoaște că i-ar fi înjurat pe inculpați a dus la exacerbarea tensiunilor și la declanșarea agresiunilor fizice, soldate cu pătrunderea în curte a inculpaților și urmărirea părții vătămate B. S. F. prin cultura de porumb. Î. timp au sosit la locul faptei și C. D. S. și Z. C. A., care i- au sprijinit pe ceilalți inculpați în actele lor ilegale.

Aceste declarații au fost coroborate în ceea ce privește săvârșirea infracțiunilor de lovire sau alte violențe și de violare de domiciliu cu cele date de părțile vătămate și de către martori.

În ceea ce privește săvârșirea faptei de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, din declarațiile inculpaților, a părților vătămate și a martorilor reiese faptul că existența unui bec care asigura iluminatul public a permis ca incidentele să fie observate de mai multe persoane care s-au apropiat pentru a vedea ce se întâmplă. În plus, gălăgia creată a dus la alarmarea și trezirea unor vecini care au ieșit în stradă, scandalul derulat ducând la indignarea acestora și la apariția unor sentimente de neliniște, și chiar teamă în rândul acestora.

Din caracterizările depuse la dosar în faza de urmărire penală rezultă că inculpații sunt necăsătoriți, au finalizat în diferite stadii cursurile școlare și lucrează în domeniul construcțiilor. Ei locuiesc împreună cu familiile de proveniență, nu au antecedente penale și nu sunt cunoscuți în comunitate ca având un comportament problematic.

Raportat la starea de fapt reținută și la toate probele administrate și analizate anterior, instanța a constatat că în drept:

Faptele inculpaților B. N. I., D. C. F., Z. C.-A., C. M. A. și C. D. S., care în noaptea de 2. iunie 2008 au provocat scandal și au tulburat liniștea publică pe stradă și continuând în curtea părții vătămate D. P., din comuna M.-G.,manifestându-se prin strigăte și larmă, precum și prin agresarea fizică a unor părții vătămate - întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prevăzută de art. 321 alin. 1 din C. penal cu aplicarea art. 75 lit. a) din același cod, dar și a art. 75 lit. c din C. penal pentru inculpații majori.

Sub aspectul laturii obiective, elementul material al faptelor inculpaților s-a concretizat în acțiunea de a săvârși acte și gesturi, de a profera expresii și cuvinte jignitoare, acțiuni care au avut ca urmare imediată și în legătură de cauzalitate directă atingerea bunelor moravuri, producerea scandalului public și tulburarea liniștii publice.

În ceea ce privește latura subiectivă, inculpații au acționat cu forma de vinovăție prevăzută de norma de incriminare, respectiv aceea a intenției indirecte, întrucât au prevăzut potențialele rezultate ale faptelor, și, deși nu a urmărit cauzarea unor asemenea rezultate, respectiv producerea scandalului, tulburarea liniștii publice și atingerea bunelor moravuri, au acceptat posibilitatea producerii lor.

Faptele inculpaților B. N. I., D. C. F., Z. C.-A., C. M. A. și C. D. S., care în aceeași noapte au intrat, fără drept și fără consimțământul părții vătămate D. P. în curtea imobilului și au refuzat să o părăsească de îndată la cererea expresă a acesteia, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de violare de domiciliu prevăzută și pedepsită de art. 192 alin. 1 și 2 din codul penal cu aplicarea art. 75 lit. a) din același cod, dar și a art. 75 lit. c din C. penal pentru inculpații majori..

Sub aspectul laturii obiective, elementul material al faptelor inculpaților s-a concretizat în acțiunea de a pătrunde în curtea imobilului aparținând părții vătămate D. P. și ulterior de a refuza să o părăsească la solicitarea acesteia, acțiuni care au avut ca urmare imediată și în legătură de cauzalitate directă punerea în pericol a libertății persoanei, aducând atingere caracterului inviolabil al locuinței/domiciliului.

În ceea ce privește latura subiectivă , inculpații au acționat cu forma de vinovăție prevăzută de norma de incriminare, respectiv aceea a intenției indirecte, întrucât au prevăzut potențialele rezultate ale faptelor, și, deși nu a urmărit cauzarea unor asemenea rezultate, respectiv punerea în pericol a libertății persoanei, au acceptat posibilitatea producerii lor.

Fapta inculpatului B. N. I., care, la aceeași dată, împreună cu inculpatul D. C. F. a aplicat mai multe lovituri cu pumnii părții vătămate B. N., cauzându-i leziuni corporale care au necesitat pentru vindecare un număr de

7-8 zile de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 180 alin. 2 din C. penal.

Fapta inculpatului B. N. I., care la aceeași dată și împrejurări împreună cu alți inculpați - între care și un minor - a aplicat lovituri corporale părții vătămate B. S. F. cauzându-i leziuni care au necesitat un număr de 4-5 zile de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe prevăzută și pedepsită de art. 180 alin. 2 cu aplicarea art. 75 lit. a) și c) din C. penal.

Fapta inculpatului D. C. F., care, la aceeași dată, împreună cu inculpatul

B. N. I. a aplicat părții vătămate B. N. mai multe lovituri cu pumnii, cauzându-i leziuni corporale care au necesitat un număr de 7-8 zile îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe prevăzută și pedepsită de art. 180 alin. 2 din C. penal.

Fapta inculpatului D. C. F., care la aceeași dată și în aceleași împrejurări împreună cu alți inculpați, între care și un minor - a aplicat mai multe lovituri părții vătămate B. S. F., cauzându-i leziuni corporale care au necesitat un număr de 4-5 zile de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe prevăzută și pedepsită de art. 180 alin. 2 cu aplicarea art. 75 lit. a) și c) din C. penal.

Fapta inculpatului Z. C. F. care, la aceeași dată, împreună cu alți inculpați, între care și un minor - a aplicat lovituri corporale părții vătămate B.

S. F., cauzându-i leziuni corporale care au necesitat un număr de 4-5 zile de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe prevăzută și pedepsită de art. 180 alin. 2 cu aplicarea art. 75 lit. a) și c) din C. penal.

Fapta inculpatului C. M. A., care, la aceeași dată și împrejurări cu alți inculpați - între care și un minor - a aplicat leziuni corporale părții vătămate

B. S. F., cauzându-i leziuni care au necesitat un număr de 4-5 zile de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe prevăzută și pedepsită de art. 180 alin. 2 cu aplicarea art. 75 lit. a) și c) din C. penal.

Fapta inculpatului minor C. D. S., care, la aceeași dată și împrejurări a aplicat lovituri corporale părții vătămate B. S. F., împreună cu mai mulți inculpați cauzându-i leziuni care au necesitat un număr de 4-5 zile de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 180 alin. 2 cu aplicarea art. 75 lit. a) și art. 99 și urm. din C. penal.

Fapta inculpatului minor C. D. S. care, în aceeași noapte și în aceleași împrejurări, a aplicat lovituri corporale părții vătămate B. S., cauzându-i leziuni corporale care au necesitat un număr de 3-4 zile de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 180 alin. 2 cu aplicarea art. 99 și urm. din C. penal.

Sub aspectul laturii obiective, elementul material al faptelor inculpaților s-a concretizat în acțiunea de a aplica lovituri părților vătămate, acțiuni care au avut ca urmare imediată și în legătură de cauzalitate directă crearea unor leziuni corporale, care au necesitat pentru vindecare mai multe de îngrijiri medicale.

În ceea ce privește latura subiectivă , inculpații au acționat cu forma de vinovăție prevăzută de norma de incriminare, respectiv aceea a intenției indirecte, întrucât au prevăzut potențialul rezultat al faptelor, și, deși nu au urmărit cauzarea unui asemenea rezultat, respectiv provocarea de leziuni părților vătămate, au acceptat posibilitatea producerii lor.

Cât privește reținerea în sarcina inculpaților a formei agravate a infracțiunii de lovire sau alte violențe, prevăzute de art. 180 alin. 2 Cod penal, aceasta a fost impusă de concluziile certificatelor medico-legale, din care rezultă că părțile vătămate au suferit leziuni corporale care au necesitat pentru vindecare mai multe zile de îngrijiri medicale.

La data comiterii faptelor inculpatul C. D. S. era minor, situație în care sunt aplicabile în cauză față de el și prevederile art. 99 și următoarele din C. penal.

Întrucât, inculpații au săvârșit mai multe infracțiuni înainte de a fi condamnați definitiv pentru vreuna dintre ele, în cauză sunt aplicabile față de fiecare și prevederile art. 33 lit. b din C. penal, faptele fiind comise în concurs.

La finalul procesului penal, inculpații au solicitat schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care au fost trimiși în judecată din infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prevăzută de art. 321 alin. 1 din C. penal în infracțiunea de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 180 alin. 2 din C. penal.

Analizând faptele pentru comiterea cărora inculpații au fost trimiși în judecată, instanța constată că în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, incriminată prin art. 321 alin. 1 din C. penal alături de cele ale infracțiunii de lovire sau alte violențe sau de încăierare.

A., prin modalitatea de săvârșire a faptelor (agresiuni verbale și fizice, proferare de amenințări, lovirea de mai multe ori a persoanelor vătămate, fugărirea unui tânăr de către mai multe persoane, strigăte, alarmarea vecinilor și a tinerilor prezenți pe stradă în acele momente, etc.), în locuri publice (în fața curții imobilului părții vătămate D. P., conflictul prelungindu-se ulterior și în interiorul acesteia și în cultura de porumb), în prezența unui număr relativ mare de persoane instanța consideră că s-a adus atingere relațiilor sociale referitoare la asigurarea climatului de ordine și liniște publică necesar desfășurării normale a activității social-culturale.

Cu privire agresiunile fizice exercitate de inculpați asupra părților vătămate, acestea reprezintă una dintre modalitățile de realizare a laturii obiective a infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice. A., infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice se săvârșește printr-o acțiune care se materializează în comiterea în public de acte sau gesturi, în proferarea de cuvinte ori expresii sau în orice alte manifestări, acțiune care aduce atingere bunelor moravuri sau produce scandal public. Legiuitorul a indicat în conținutul acestuia cele mai frecvente variante de comitere a faptei, referindu-se expres la comiterea de acte sau gesturi, la proferarea de cuvinte sau expresii, deși, în realitate, modalitățile de comitere sunt extrem de variate. P. a acoperi această situație, legiuitorul a folosit și expresia sau alte manifestări după indicarea variantelor determinate, însă atunci când varianta prin care se realizează acțiunea întrunește ea însăși conținutul unei infracțiuni distincte se aplică regulile privitoare la concursul de infracțiuni (ceea ce s-a întâmplat și în prezenta cauză).

P. considerentele expuse anterior, instanța a respins solicitarea inculpaților de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prevăzută de art. 321 alin. 1 din C. penal în infracțiunea de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 180 alin. 2 din C. penal.

Potrivit art. 345 alin. 2 C. de procedură penală, condamnarea se pronunță dacă fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de către inculpat.

În continuare, instanța a constatat că în prezenta cauză sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 345 alin. 2 din C. de procedură penală cu privire la săvârșirea de către inculpați a infracțiunilor de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice, prevăzută de art. 321 alin. 1 din C. penal, de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 180 alin. 2 din C. penal și de violare de domiciliu, prevăzută de art. 192 alin. 2 din C. penal.

În vederea unei juste individualizări judiciare a pedepselor la care au fost condamnați inculpații și a modalității de executare a acestora, instanțava avut în vedere criteriile generale de individualizare prescrise de art. 72 C. penal,respectiv gradul de pericol social concret al infracțiunilor săvârșite, modul și împrejurările concrete ale comiterii acestora, precum și persoana fiecărui inculpat.

Cu privire la f ap ta d e ul tr aj con tr a bunelo r mor avur i ș i tulbur are a ord in ii ș i

l in iș tii publ ice săvârșită de inculpatul B. N. I. instanța a reținut la alegereapedepsei, precum și la individualizarea cuantumului acesteia, pericolul social concret al faptei săvârșite, determinat atât de modul în care fapta a fost comisă (după un consum prealabil de băuturi alcoolice, de cinci persoane împreună, între care și un minor, pe timp de noapte, prin amenințare și exercitare de violențe), contribuția personală a lui B. N. la comiterea faptei (i-a aparținut inițiativa la deplasarea inculpaților spre locul în care s-a oprit mașina, la abordarea părților vătămate pentru a le cere socoteală pentru că au fost interpelați și le-a fost cerut să se retragă de pe carosabil, l-a încurajat și susținut prin atitudinea adoptată pe minorul C. D. S., funcționând ca un model negativ pentru acesta), precum și de datele privind persoana inculpatului. În acest sens, instanța a constatat că inculpatul nu a mai fost anterior condamnat și nici nu este cunoscut ca având probleme de comportament în comunitatea din care face parte.

Cu privire la fapta de violare de domiciliu săvârșită de inculpatul B. N. I.instanța a reținut că aceasta prezintă un grad mediu de pericol social care rezultă din modul de derulare a evenimentelor, respectiv din pătrunderea mai multor persoane în curtea imobilului părții vătămate D. P., pe timp de noapte, în scopul de a exercita agresiuni asupra persoanelor vătămate, din refuzul acestora de a părăsi imobilul în ciuda strigătelor proprietarei.

Cu privire la f ap tele de lov ire s au al te v io lențe săvârșite de inculpatul B. N.

I. față de părțile vătămate B. N. și B. S. F., instanța a reținut că aceasta prezintă un grad mediu de pericol social care rezultă din modul de derulare a evenimentelor, respectiv din agresarea acestora de către inculpat, pe timp de noapte, împreună cu mai multe persoane, după pătrunderea în curtea imobilului părții vătămate D. P. și urmărirea în cultura de porumb, în ciuda strigătelor proprietarei și a soției/. părții vătămate. A. în vedere împrejurările derulării incidentului, instanța s-a orientat spre aplicarea unei pedepse cu închisoarea.

Cu privire la împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, instanța a reținut la individualizarea pedepsei pentru B. N. I. atât împrejurarea care agravează răspunderea penală prevăzută la art. 75 lit. a și c din C. penal („săvârșirea faptei de trei sau mai multe persoane împreună"; și

săvârșirea infracțiunii de către un infractor major, dacă aceasta a fost comisăîmpreună cu un minor";), cât și împrejurările care pot atenua răspunderea penală prevăzute la art. 74 alin. 1 lit. a și c („conduita bună a infractorului înainte de săvârșirea infracțiunii"; și „atitudinea infractorului după săvârșirea infracțiunii rezultând din prezentarea sa în fața autorității, comportarea sinceră în cursul procesului, înlesnirea descoperirii ori arestării participanților";), respectiv lipsa antecedentelor penale și atitudinea sa de cooperare cu organelejudiciare și de prezentare în fața instanței de judecată. A. în vedere concursul dintre aceste împrejurări de circumstanțiere, instanța a făcut aplicarea prevederilor art. 80 din C. penal care arată că (1)În caz de concurs între cauzele de agravare și cauzele de atenuare, pedeapsa se stabilește ținându-se seama de circumstanțele agravante, de circumstanțele atenuante și de starea de recidivă. (2) În caz de concurs între circumstanțele agravante și atenuante, coborârea pedepsei sub minimul special nu este obligatorie";

În baza acestor criterii, instanța a apreciat că pedepsele de:

 1 an 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contrabunelor moravuri și tulburarea liniștii și ordinii publice

 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu

 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențefață de partea vătămată B. N.

 1 an 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe față de partea vătămată B. S. F.sunt apte să răspundă scopurilor prevăzute de art. 52 din C. penal.

În temeiul art. 33 lit. a și b din C. penal, instanța a contopit cele patru pedepse stabilite anterior (1 an 6 luni închisoare, 2 ani închisoare, 2 luni închisoare și 1 an 6 luni închisoare) în pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, la care a adaugat un spor de 4 luni ca urmare a numărului mare de fapte pentru care este judecat în prezentul dosar penal, aplicând în final pedeapsa de 2 ani 4 luni închisoare.

A. în vedere lipsa antecedentelor penale, la care se adaugă și regretul exprimat pentru săvârșirea faptelor, disponibilitatea (cel puțin verbală) de a se împăca cu părțile vătămate, instanța a considerat că este posibilă reeducarea inculpatului și fără executarea în regim privativ de libertate a pedepsei stabilite.

A., în temeiul articolului 861 C. penal s-a suspendat sub supraveghere executarea pedepsei pe durata termenului de încercare de 5 ani și în temeiul articolului 359 alin. 1 din C. de procedură penală s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor articolului 864 din C. penal privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

În temeiul art. 863 alin. 1 C. penal, instanța a stabilit că, pe durata termenului de încercare de 5 ani, condamnatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

1. să se prezinte la S. de probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj, la datele fixate de consilierul de probațiune responsabil de caz;

2. să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

3. să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

4. să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

A. în vedere natura faptelor săvârșite (infracțiuni contra libertății sau a integrității corporale ale persoanei), instanța a considerat oportună instituirea unei obligații în sarcina acestuia cu privire la contactul cu părțile vătămate. A., în temeiul art. 863 alin. 3 lit. d din C. penal, instanța a stabilit ca, pe perioada termenului de încercare de 5 ani, condamnatul să nu intre în contact cu părțile vătămate.

Cu privire la fapta de ultraj contr a bunelo r mor avur i ș i tulbur are a ord in ii ș i

l in iș tii publ ice săvârșită de inculpatul D. C. F. instanța a reținut la alegerea pedepsei, precum și la individualizarea cuantumului acesteia, pericolul social concret al faptei săvârșite, determinat atât de modul în care fapta a fost comisă (după un consum prealabil de băuturi alcoolice, de cinci persoane împreună, între care și un minor, pe timp de noapte, prin amenințare și exercitare de violențe), contribuția personală a lui D. C. F. la comiterea faptei (l-a susținut peinculpatul B. N. I. în acțiunile agresive, l-a încurajat prin atitudinea adoptată pe minorul C. D. S., funcționând ca un model negativ pentru acesta), precum

și de datele privind persoana inculpatului. În acest sens, instanța a constatatcă inculpatul nu a mai fost anterior condamnat și nici nu este cunoscut ca având probleme de comportament în comunitatea din care face parte.

Cu privire la fapta de violare de domiciliu săvârșită de inculpatul D. C. F.instanța a reținut că aceasta prezintă un grad mediu de pericol social care rezultă din modul de derulare a evenimentelor, respectiv din pătrunderea mai multor persoane în curtea imobilului părții vătămate D. P., pe timp de noapte, în scopul de a exercita agresiuni asupra persoanelor vătămate, din refuzul acestora de a părăsi imobilul în ciuda strigătelor proprietarei.

Cu privire la f ap tele de lov ire s au al te v io lențe săvârșite de inculpatul D. C. F. față de părțile vătămate B. N. și B. S. F., instanța a reținut că aceasta prezintă un grad mediu de pericol social care rezultă din modul de derulare a evenimentelor, respectiv din agresarea acestora de către inculpat, pe timp de noapte, împreună cu mai multe persoane, după pătrunderea în curtea imobilului părții vătămate D. P. și urmărirea în cultura de porumb, în ciuda strigătelor proprietarei și a soției/. părții vătămate. A. în vedere împrejurările derulării incidentului, instanța s-a orientat spre aplicarea unei pedepse cu închisoarea.

Cu privire la împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, instanța a reținut la individualizarea pedepsei pentru D. C. F. atât împrejurarea care agravează răspunderea penală prevăzută la art. 75 lit. a și c din C. penal („săvârșirea faptei de trei sau mai multe persoane împreună"; și

săvârșirea infracțiunii de către un infractor major, dacă aceasta a fost comisă împreună cu un minor";), cât și împrejurările care pot atenua răspunderea penală prevăzute la art. 74 alin. 1 lit. a și c („conduita bună a infractorului înainte de săvârșirea infracțiunii"; și „atitudinea infractorului după săvârșirea infracțiunii rezultând din prezentarea sa în fața autorității, comportarea sinceră în cursul procesului, înlesnirea descoperirii ori arestării participanților";), respectiv lipsa antecedentelor penale și atitudinea sa de cooperare cu organele judiciare și de prezentare în fața instanței de judecată. A. în vedere concursul dintre aceste împrejurări de circumstanțiere, instanța a făcut aplicarea prevederilor art. 80 din C. penal care arată că (1)În caz de concurs între cauzele de agravare și cauzele de atenuare, pedeapsa se stabilește ținându-se seama de circumstanțele agravante, de circumstanțele atenuante și de starea de recidivă. (2) În caz de concurs între circumstanțele agravante și atenuante, coborârea pedepsei sub minimul special nu este obligatorie";

În baza acestor criterii, instanța a apreciază că pedepsele de:

 1 an 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii și ordinii publice

 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu

 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențefață de partea vătămată B. N.

 1 an 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe față de partea vătămată B. S. F.sunt apte să răspundă scopurilor prevăzute de art. 52 din C. penal.

În temeiul art. 33 lit. a și b din C. penal, instanța a contopit cele patru pedepse stabilite anterior (1 an 6 luni închisoare, 2 ani închisoare, 2 luni închisoare și 1 an 6 luni închisoare) în pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, la care adaugă un spor de 4 luni ca urmare a numărului mare de fapte pentru care este judecat în prezentul dosar penal, aplicând în final pedeapsa de 2 ani 4 luni închisoare.

A. în vedere lipsa antecedentelor penale, la care s-a adaugat și regretul exprimat pentru săvârșirea faptelor, disponibilitatea (cel puțin verbală) de a se împăca cu părțile vătămate, instanța a considerat că este posibilă reeducarea inculpatului și fără executarea în regim privativ de libertate a pedepsei stabilite.

A., în temeiul articolului 861 C. penal s-a suspendat sub supraveghere executarea pedepsei pe durata termenului de încercare de 5 ani și în temeiul articolului 359 alin. 1 din C. de procedură penală s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor articolului 864 din C. penal privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

În temeiul art. 863 alin. 1 C. penal, instanța a stabilit că, pe durata termenului de încercare de 5 ani, condamnatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

1. să se prezinte la S. de probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj, la datele fixate de consilierul de probațiune responsabil de caz;

2. să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

3. să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

4. să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

A. în vedere natura faptelor săvârșite (infracțiuni contra libertății sau a integrității corporale ale persoanei), instanța a considerat oportună instituirea unei obligații în sarcina acestuia cu privire la contactul cu părțile vătămate. A., în temeiul art. 863 alin. 3 lit. d din C. penal, instanța a stabilit ca, pe perioada termenului de încercare de 5 ani, condamnatul să nu intre în contact cu părțile vătămate.

Cu privire la f ap ta d e ul tr aj con tr a bunelo r mor avur i ș i tulbur are a ord in ii ș i

l in iș tii publ ice săvârșită de inculpatul Z. C. A. instanța a reținut la alegerea pedepsei, precum și la individualizarea cuantumului acesteia, pericolul social concret al faptei săvârșite, determinat atât de modul în care fapta a fost comisă (după un consum prealabil de băuturi alcoolice, de cinci persoane împreună, între care și un minor, pe timp de noapte, prin amenințare și exercitare de violențe), contribuția personală a lui Z. C. A. la comiterea faptei (a intervenit după începerea scandalului, venind în ajutorul inculpaților B. N. I., D. C. F. și C. D. S.), precum și de datele privind persoana inculpatului. În acest sens,instanța a constatat că inculpatul nu a mai fost anterior condamnat și nici nu este cunoscut ca având probleme de comportament în comunitatea din care face parte.

Cu privire la fapta de violare de domiciliu săvârșită de inculpatul Z. C. A.instanța a reținut că aceasta prezintă un grad mediu de pericol social care rezultă din modul de derulare a evenimentelor, respectiv din pătrunderea mai multor persoane în curtea imobilului părții vătămate D. P., pe timp de noapte, în scopul de a exercita agresiuni asupra persoanelor vătămate, din refuzul acestora de a părăsi imobilul în ciuda strigătelor proprietarei.

Cu privire la f ap tele de lov ire s au al te v io lențe săvârșite de inculpatul Z. C. A. față de partea vătămată B. S. F., instanța a reținut că aceasta prezintă un grad mediu de pericol social care rezultă din modul de derulare a evenimentelor, respectiv din agresarea acestuia de către inculpat, pe timp de noapte, împreună cu mai multe persoane, după pătrunderea în curtea imobilului părții vătămate D. P. și urmărirea în cultura de porumb, în ciuda strigătelor proprietarei și a soției/. părții vătămate. A. în vedere împrejurărilederulării incidentului, instanța s-a orientat spre aplicarea unei pedepse cu închisoarea.

Cu privire la împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, instanța a reținut la individualizarea pedepsei pentru Z. C. A. atât împrejurarea care agravează răspunderea penală prevăzută la art. 75 lit. a și c din C. penal („săvârșirea faptei de trei sau mai multe persoane împreună"; și

săvârșirea infracțiunii de către un infractor major, dacă aceasta a fost comisă împreună cu un minor";), cât și împrejurările care pot atenua răspunderea penală prevăzute la art. 74 alin. 1 lit. a și c („conduita bună a infractorului înainte de săvârșirea infracțiunii"; și „atitudinea infractorului după săvârșirea infracțiunii rezultând din prezentarea sa în fața autorității, comportarea sinceră în cursul procesului, înlesnirea descoperirii ori arestării participanților";), respectiv lipsa antecedentelor penale și atitudinea sa de cooperare cu organele judiciare și de prezentare în fața instanței de judecată. A. în vedere concursul dintre aceste împrejurări de circumstanțiere, instanța a făcut aplicarea prevederilor art. 80 din C. penal care arată că (1)În caz de concurs între cauzele de agravare și cauzele de atenuare, pedeapsa se stabilește ținându-se seama de circumstanțele agravante, de circumstanțele atenuante și de starea de recidivă. (2) În caz de concurs între circumstanțele agravante și atenuante, coborârea pedepsei sub minimul special nu este obligatorie";

În baza acestor criterii, instanța a apreciat că pedepsele de:

 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelormoravuri și tulburarea liniștii și ordinii publice

 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu

 1 an 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe față de partea vătămată B. S. F.sunt apte să răspundă scopurilor prevăzute de art. 52 din C. penal.

În temeiul art. 33 lit. a și b din C. penal, instanța a contopit cele trei pedepse stabilite anterior (1 an 6 luni închisoare, 1 an închisoare și 1 an 6 luni închisoare) în pedeapsa cea mai grea de 1 an 6 luni închisoare, la care adaugă un spor de 3 luni ca urmare a numărului mare de fapte pentru care este judecat în prezentul dosar penal, aplicând în final pedeapsa de 1 an 9 luni închisoare.

A. în vedere lipsa antecedentelor penale, la care se adaugă și regretul exprimat pentru săvârșirea faptelor, disponibilitatea (cel puțin verbală) de a se împăca cu părțile vătămate, instanța a considerat că este posibilă reeducarea inculpatului și fără executarea în regim privativ de libertate a pedepsei stabilite.

A., în temeiul articolului 861 C. penal suspendă sub supraveghere executarea pedepsei pe durata termenului de încercare de 4 ani și în temeiul articolului 359 alin. 1 din C. de procedură penală s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor articolului 864 din C. penal privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

În temeiul art. 863 alin. 1 C. penal, instanța a stabilit că, pe durata termenului de încercare de 4 ani, condamnatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

1. să se prezinte la S. de probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj, la datele fixate de consilierul de probațiune responsabil de caz;

2. să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

3. să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

4. să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

A. în vedere natura faptelor săvârșite (infracțiuni contra libertății sau a integrității corporale ale persoanei), instanța a considerat oportună instituirea unei obligații în sarcina acestuia cu privire la contactul cu părțile vătămate. A., în temeiul art. 863 alin. 3 lit. d din C. penal, instanța a stabilit ca, pe perioada termenului de încercare de 4 ani, condamnatul să nu intre în contact cu părțile vătămate.

Cu privire la f ap ta d e ul tr aj con tr a bunelo r mor avur i ș i tulbur are a ord in ii ș i

l in iș tii publ ice săvârșită de inculpatul C. M. A. instanța a reținut la alegereapedepsei, precum și la individualizarea cuantumului acesteia, pericolul social concret al faptei săvârșite, determinat atât de modul în care fapta a fost comisă (după un consum prealabil de băuturi alcoolice, de cinci persoane împreună, între care și un minor, pe timp de noapte, prin amenințare și exercitare de violențe), contribuția personală a lui C. M. A. la comiterea faptei (a intervenit după începerea scandalului, venind în ajutorul inculpaților B. N. I., D. C. F. și C. D. S.), precum și de datele privind persoana inculpatului. În acest sens, instanța a constatat că inculpatul nu a mai fost anterior condamnat și nici nu este cunoscut ca având probleme de comportament în comunitatea din care face parte.

Cu privire la fapta de violare de domiciliu săvârșită de inculpatul C. M. A.instanța a reținut că aceasta prezintă un grad mediu de pericol social care rezultă din modul de derulare a evenimentelor, respectiv din pătrunderea mai multor persoane în curtea imobilului părții vătămate D. P., pe timp de noapte, în scopul de a exercita agresiuni asupra persoanelor vătămate, din refuzul acestora de a părăsi imobilul în ciuda strigătelor proprietarei.

Cu privire la f ap tele de lov ire s au al te v iol ențe săvârșite de inculpatul C. M. A. față de partea vătămată B. S. F., instanța a reținut că aceasta prezintă un grad mediu de pericol social care rezultă din modul de derulare a evenimentelor, respectiv din agresarea acestuia de către inculpat, pe timp de noapte, împreună cu mai multe persoane, după pătrunderea în curtea imobilului părții vătămate D. P. și urmărirea în cultura de porumb, în ciuda strigătelor proprietarei și a soției/. părții vătămate. A. în vedere împrejurările derulării incidentului, instanța s-a orientat spre aplicarea unei pedepse cu închisoarea.

Cu privire la împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, instanța a reținut la individualizarea pedepsei pentru C. M. A. atât împrejurarea care agravează răspunderea penală prevăzută la art. 75 lit. a și c din C. penal („săvârșirea faptei de trei sau mai multe persoane împreună"; și

săvârșirea infracțiunii de către un infractor major, dacă aceasta a fost comisă împreună cu un minor";), cât și împrejurările care pot atenua răspunderea penală prevăzute la art. 74 alin. 1 lit. a și c („conduita bună a infractorului înainte de săvârșirea infracțiunii"; și „atitudinea infractorului după săvârșirea infracțiunii rezultând din prezentarea sa în fața autorității, comportarea sinceră în cursul procesului, înlesnirea descoperirii ori arestării participanților";), respectiv lipsa antecedentelor penale și atitudinea sa de cooperare cu organele judiciare și de prezentare în fața instanței de judecată. A. în vedere concursul dintre aceste împrejurări de circumstanțiere, instanța a făcut aplicarea prevederilor art. 80 din C. penal care arată că (1)În caz de concurs între cauzele de agravare și cauzele de atenuare, pedeapsa se stabilește ținându-se seama de circumstanțele agravante, de circumstanțele atenuante și de starea de recidivă.

(2) În caz de concurs între circumstanțele agravante și atenuante, coborârea pedepsei sub minimul special nu este obligatorie";

În baza acestor criterii, instanța a apreciat că pedepsele de:

 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii și ordinii publice

 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu

 1 an 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe față de partea vătămată B. S. F.sunt apte să răspundă scopurilor prevăzute de art. 52 din C. penal.

În temeiul art. 33 lit. a și b din C. penal, instanța a contopit cele trei pedepse stabilite anterior (1 an 6 luni închisoare, 1 an închisoare și 1 an 6 luni închisoare) în pedeapsa cea mai grea de 1 an 6 luni închisoare, la care adaugă un spor de 3 luni ca urmare a numărului mare de fapte pentru care este judecat în prezentul dosar penal, aplicând în final pedeapsa de 1 an 9 luni închisoare.

A. în vedere lipsa antecedentelor penale, la care se adaugă și regretul exprimat pentru săvârșirea faptelor, disponibilitatea (cel puțin verbală) de a se împăca cu părțile vătămate, instanța a considerat că este posibilă reeducarea inculpatului și fără executarea în regim privativ de libertate a pedepsei stabilite.

A., în temeiul articolului 861 C. penal s-a suspendat sub supraveghere executarea pedepsei pe durata termenului de încercare de 4 ani și în temeiul articolului 359 alin. 1 din C. de procedură penală s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor articolului 864 din C. penal privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

În temeiul art. 863 alin. 1 C. penal, instanța a stabilit că, pe durata termenului de încercare de 4 ani, condamnatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

1. să se prezinte la S. de probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj, la datele fixate de consilierul de probațiune responsabil de caz;

2. să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

3. să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

4. să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

A. în vedere natura faptelor săvârșite (infracțiuni contra libertății sau a integrității corporale ale persoanei), instanța a considerat oportună instituirea unei obligații în sarcina acestuia cu privire la contactul cu părțile vătămate. A., în temeiul art. 863 alin. 3 lit. d din C. penal, instanța a stabilit ca, pe perioada termenului de încercare de 4 ani, condamnatul să nu intre în contact cu părțile vătămate.

Cu privire la f ap ta d e ul tr aj con tr a bunelo r mor avur i ș i tulbur are a ord in ii ș i

l in iș tii publ ice săvârșită de inculpatul minor C. D. S. instanța a reținut laalegerea pedepsei, precum și la individualizarea cuantumului acesteia, pericolul social concret al faptei săvârșite, determinat atât de modul în care fapta a fost comisă (după un consum prealabil de băuturi alcoolice, de cinci persoane împreună, pe timp de noapte, prin amenințare și exercitare de violențe), contribuția personală a lui C. D. S. la comiterea faptei (implicarea activă în evenimente, în ciuda minorității, agresarea unei persoane feminine), precum și de datele privind persoana inculpatului. În acest sens, instanța constată că inculpatul nu a mai fost anterior condamnat și nici nu estecunoscut ca având probleme de comportament în comunitatea din care face parte.

Cu privire la fapta de violare de domiciliu săvârșită de inculpatul C. D. S.instanța a reținut că aceasta prezintă un grad ridicat de pericol social care rezultă din modul de derulare a evenimentelor, respectiv din pătrunderea mai multor persoane în curtea imobilului părții vătămate D. P., pe timp de noapte, în scopul de a exercita agresiuni asupra persoanelor vătămate, din refuzul acestora de a părăsi imobilul în ciuda strigătelor proprietarei. În plus, instanța a reținut cu caracter de agravantă a faptei săvârșite de către C. D. S. și aspectul că fratele inculpatului a fost condamnat pentru săvârșirea unei infracțiuni de viol față de partea vătămată D. P., situație în care minorul ar fi trebuit să acorde o mai mare atenție/reținere în stabilirea oricărui tip de contact cu partea vătămată.

Cu privire la f ap tele de lov ire s au al te v io lențe săvârșite de inculpatul C. D. S. față de partea vătămată B. S. F., instanța a reținut că aceasta prezintă un grad mediu de pericol social care rezultă din modul de derulare a evenimentelor, respectiv din agresarea acestuia de către inculpat, pe timp de noapte, împreună cu mai multe persoane, după pătrunderea în curtea imobilului părții vătămate D. P. și urmărirea în cultura de porumb, în ciuda strigătelor proprietarei și a soției/. părții vătămate. A. în vedere împrejurările derulării incidentului, instanța s-a orientat spre aplicarea unei pedepse cu închisoarea.

Cu privire la f ap tele de lov ire s au al te v io lențe săvârșite de inculpatul C. D.

S. față de partea vătămată B. S., instanța a reținut că aceasta prezintă un grad mediu de pericol social care rezultă din modul de derulare a evenimentelor, respectiv din agresarea acesteia de către inculpat, pe timp de noapte, după pătrunderea în curtea imobilului părții vătămate D. P. A. în vedere împrejurările derulării incidentului, instanța s-a orientat spre aplicarea unei pedepse cu amenda.

Cu privire la împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, instanța a reținut la individualizarea pedepsei pentru C. D. S. împrejurarea care agravează răspunderea penală prevăzută la art. 75 lit. a din

C. penal („săvârșirea faptei de trei sau mai multe persoane împreună";), cât și împrejurarea care poate atenua răspunderea penală prevăzută la art. 74 alin. 1 lit. a („conduita bună a infractorului înainte de săvârșirea infracțiunii";), respectiv lipsa antecedentelor penale. A. în vedere concursul dintre aceste împrejurări de circumstanțiere, instanța va face aplicarea prevederilor art. 80 din C. penal care arată că (1)În caz de concurs între cauzele de agravare și cauzele de atenuare, pedeapsa se stabilește ținându-se seama de circumstanțele agravante, de circumstanțele atenuante și de starea de recidivă. (2) În caz de concurs între circumstanțele agravante și atenuante, coborârea pedepsei sub minimul special nu este obligatorie";

În baza acestor criterii, instanța a apreciat că pedepsele de:

 5 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii și ordinii publice

 1 an 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare dedomiciliu

 10 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe față de partea vătămată B. S. F.

 1000 lei amendă pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențefață de partea vătămată B. S.sunt apte să răspundă scopurilor prevăzute de art. 52 din C. penal.

În temeiul art. 33 lit. a și b din C. penal, instanța a contopit cele patru pedepse stabilite anterior (5 luni închisoare, 1 an 8 luni închisoare, 10 luni închisoare și 1000 lei amendă penală) în pedeapsa cea mai grea de 1 an 8 luni închisoare, la care a adaugat un spor de 4 luni ca urmare a numărului mare de fapte pentru care este judecat în prezentul dosar penal, aplicând în final pedeapsa de 2 ani închisoare.

A. în vedere lipsa antecedentelor penale și implicarea acestuia în procesul de învățământ, instanța a considerat că este posibilă reeducarea lui și fără executarea în regim privativ de libertate a pedepsei stabilite. Datorită faptului că minorul inculpat nu locuiește pe teritoriul țării și că, până în prezent, legislația națională nu reglementează situația suspendării sub supraveghere a pedepselor aplicate unor persoane cu domiciliul în străinătate, instanța s-a orientat spre suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate prin prezenta sentință penală.

A., în temeiul articolului 110 C. penal suspendă condiționat executarea pedepsei pe durata termenului de încercare de 4 ani și în temeiul articolului

359 alin. 1 din C. de procedură penală s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor articolului 1101 din C. penal raportat la art. 84 din C. penal privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

În ceea ce privește pedeapsa accesorie, instanța a reținut că natura faptelor săvârșite și ansamblul circumstanțelor personale ale inculpaților duc la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea dreptului de natură electorală prevăzut de art. 64 lit. a teza a II-a C. penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, motiv pentru care exercitarea acestuia a fost interzisă pe durata executării pedepsei.

Instanța nu a interzis dreptul de a alege, ci doar dreptul de a fi ales, având în vedere exigențele Curții Europene a Drepturilor Omului, reflectate în Hotărârea din 06 octombrie 2005 în cauza Hirst împotriva Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de N., în care curtea a apreciat, păstrând linia stabilită prin decizia S. și P. împotriva României, că nu se impune interzicerea ope legis a drepturilor electorale, aceasta trebuie să fie dispusă în funcție de natura faptei sau de gravitatea acesteia. Or, faptele care au făcut obiectul prezentei cauze nu are conotație electorală, astfel că instanța a apreciat că nu se impune interzicerea dreptului de a alege. Dreptul de a fi ales se impune a fi interzis deoarece condamnații nu ar putea reprezenta un model de conduită pentru concetățenii lor față de care aleg să aibă comportamentul anterior analizat.

În consecință, în temeiul articolului 71, aliniatul 2 din C. penal instanța a interzis inculpaților dreptul prevăzut la articolul 64, litera a teza a II-a din C. penal, pe durata executării pedepselor aplicate (pentru inculpatul minor - după împlinirea vârstei de 18 ani).

În temeiul articolului 71, aliniatul 5 din C. penal a suspendat executarea pedepselor accesorii constând în interzicerea dreptului prevăzut la articolul 64, litera a teza a II-a din C. penal pe durata suspendării sub supraveghere/condiționate a executării pedepselor aplicate.

Cu privire la latura civilă, instanța a constatat că inculpații și părțile vătămate (deși au manifestat deschidere unele față de celelalte) nu au reușit să ajungă la un numitor comun, situație pentru care nu au intervenit în cauză instituțiile împăcării sau a retragerii plângerii prealabile.

În faza de judecată părțile vătămate B. N., B. S. F., B. S. și D. P. s-au constituit părți civile cu diferite sume reprezentând daune morale pentru faptele săvârșite față de inculpați, ținând cont de participația și gradul de implicare al fiecăruia dintre aceștia. Aceste aspecte, alături de urmările fizice și psihice produse asupra părților vătămate, au fost luate în considerare și de către instanța de judecată pentru aprecierea cuantumului despăgubirilor ce a fost acordate.

Față de situația de fapt reținută anterior, instanța a constatat că sunt întrunite condițiile instituite de art. 998 cod civil pentru angajarea răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie a inculpaților (fapta ilicită, prejudiciul produs părților civile, legătura de cauzalitate dintre acestea și vinovăția inculpaților), faptele de lovire și de violare de domiciliu constituind, sub aspect civil, fapte ilicite care aduc atingere unor valori nepatrimoniale importante, cum sunt integritatea fizică și psihică, libertatea persoanei, fapte care antrenează răspunderea civilă delictuală a făptuitorului.

A., fapta ilicită intenționată a fiecărui inculpat de a lovi partea vătămată a avut drept urmare imediată cauzarea unor leziuni corporale, astfel: partea vătămată B. N. a suferit leziuni corporale care necesită pentru vindecare 7-8 zile îngrijiri medicale, partea vătămată B. S. F. a suferit leziuni corporale pentru care se estimează vindecarea în 4-5 zile, partea vătămată B. S. ar necesita pentru vindecarea leziunilor 3-4 zile îngrijiri medicale, leziuni care au fost de natură să aducă atingere dreptului fiecărei părți vătămate la integritate fizică, generându-le acestora suferințe psihice și fizice.

În plus, fapta ilicită intenționată a fiecărui inculpat de a pătrunde în curtea imobilului părții vătămate D. P. și ulterior de a refuza să o părăsească a avut drept urmare imediată crearea unei stări de pericol cu privire la libertatea psihică a persoanei, mai cu seamă că aceasta s-a confruntat în trecut cu alte experiențe negative din partea prietenilor sau rudelor inculpaților.

Cu privire la soluționarea laturii civile s-au reținut în practica judiciară următoarele:

Este justificată acordarea daunelor morale ca pretium doloris, în compensarea suferințelor și durerilor de natură fizică și psihică inerente faptei de lovire, pe care le-a încercat victima faptului ilicit [J. sectorului 1 București, sentința penală nr. 715 din 9 martie 2006], iar în aprecierea daunelor morale ce vor fi acordate, instanțele au avut în vedere actele doveditoare și probele administrate [Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, decizia nr. 1631 din 14 martie 2006], în lipsa unor criterii de determinare a cuantumului daunelor morale, instanța a stabilit întinderea acestora în raport de gravitatea vătămărilor produse și de intensitatea suferințelor cauzate [Curtea Supremă de

Justiție, secția penală, decizia nr. 1387 din 14 martie 2002].

A. în vedere aceste considerații, instanța a constatat, în ceea ce privește solicitările părții civile B. N., ca fiind întemeiate pretențiile acestuia privind suma de 3000 lei cu titlu de daune morale față de inculpații B. N. și D. C. F., și a admis acțiunea civilă în parte și a respins restul pretențiilor.

De asemenea, asupra pretențiilor părții civile B. S. F., instanța a obligat în solidar pe inculpații B. N., D. C. F., Z. C. A. și C. D. S. (ultimul în solidar cu persoanele responsabile civilmente C. I. și C. S. L.) la plata către această parte a sumei de 6000 lei, reprezentând daune morale, și a respins acțiunea civilă pentru restul pretențiilor ca neîntemeiate.

Cât privește acțiunea civilă formulată de partea civilă B. S., instanța a constatat ca temeinică solicitarea acestei părți de obligare a inculpatului C. D.

S. în solidar cu persoanele responsabile civilmente C. I. și C. S. L. la plata către această parte a sumei de 1.000 lei cu titlu de daune morale.

Asupra pretențiilor părții civile D. P., instanța a obligat în solidar pe inculpații B. N., D. C. F., C. M. A., Z. C. A. și C. D. S. (ultimul în solidar cu persoanele responsabile civilmente C. I. și C. S. L.) la plata către această parte a sumei de 2500 lei, reprezentând daune morale, și a respins acțiunea civilă pentru restul pretențiilor ca neîntemeiate.

Instanța a stabilit că aceste cuantumuri privind daunele morale o reparație echitabilă a suferințelor fizice și psihice a părților vătămate, luând în considerare concluziile certificatelor medico-legale, care atestă pentru fiecare în parte perioada în care leziunile produse ar necesita îngrijiri medicale, împrejurarea că părțile vătămate B. N. și B. S. F. au fost agresate în mod repetat, că partea vătămată B. S. a asistat la agresarea soțului și a fiului său, că B. N. a necesitat spitalizare, că incidentul a avut consecințe deosebit de grave în timp asupra sănătății părții vătămate B. S., consecințele negative suferite de victime pe plan fizic și psihic, importanța și gradul de atingere a valorilor morale lezate, intensitatea perceperii consecințelor vătămării, gradul de afectare a situației familiale și sociale a fiecăruia.

În temeiul art. 191 alin. 1 și alin. 2 din C. de procedură penală a obligat pe fiecare dintre inculpații B. N., D. C. F., C. M. A., Z. C. A. și C. D. S. (ultimul în solidar cu persoanele responsabile civilmente C. I. și C. S. L.) la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul articolului 192 alin. 3 din C. de procedură penală, onorariul apărătorului desemnat din oficiu în faza de urmărire penală, avocat B. M. M., în sumă de 200 lei s-a avansat din Fondul M.ui Justiției în favoarea Baroului

C. și a rămas în sarcina statului.

În temeiul articolului 192 alin. 3 din C. de procedură penală, onorariul apărătorilor desemnați din oficiu în faza de judecată s-a avansat din Fondul M.ui Justiției în favoarea Baroului C. și a rămas în sarcina statului (avocat B. N. P., avocat Ș. R., avocat P. M. C. și avocat B. M. M. - fiecare în sumă de 200 lei, iar avocat C. A. - în sumă de 400 lei).

În baza art. 193 alin. 1 și 4 din C. de procedură penală raportat la art. 191 alin. 2 din C. de procedură penală a fost obligat fiecare dintre inculpații B. N., D. C. F., C. M. A., Z. C. A. și C. D. S. (ultimul în solidar cu persoanele responsabile civilmente C. I. și C. S. L.) să plătească părților civile B. N., B. S.

F. și B. S. suma de 790 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei hotărâri au declarat la data de (...) recursuri, întermen legal, inculpații Z. C. A.( înscrisul de la fila 2 fiind semnat de avocat), B. N. F., D. C.-F., C. M. A., C. D. S.( înscrisul de la fila 3 din dosar nefiind semnat de niciunul dintre inculpații recurenți și nici de către apărătorul acestora).

Deși legali citați și informați de către curte cu privire la obligativitatea prezenței acestora și a semnării sau însușirii declarațiilor de recurs inculpații, cu excepția inculpatului C. M. A., nu s-au prezentat în fața curții.

Inculpatul C. M. A., prezent în fața instanței a dat o declarație prin care a învederat faptul că nu-și însușește recursul declarat în numele său de o persoană necunoscută.

Vom ține seama la pronunțarea hotărârii de această manifestare de voință.

În ceea ce-i privește pe restul inculpaților recurenți vom avea în vedere faptul că primul recurs a fost declarat de către apărătorul inculpaților din fața instanței de fond, recursul fiind admisibil conform art.362 alin.2 C.

Văzând și declarațiile de recurs ale celorlalți inculpați, curtea apreciază că acestea au fost redactate de același avocat, inculpații nu s-au prezentat în fața curții pentru a-și manifesta în mod oficial poziția. A., pentru a respecta drepturile procesuale ale inculpaților, existând reale dubii cu la poziția procesuală a acestora, dubii ce le profită acestora, vom aprecia că recursurile inculpaților îndeplinesc condițiile de admisibilitate astfel că vom trece la analiza în fond a acestora.

În motivarea recursurilor lor, inculpații, prin apărătorii din oficiu au învederat faptul că în mod greșit instanța de fond a dispus condamnarea acestora pentru comiterea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice atâta vreme cât lipsește unul dintre elementele constitutive ale infracțiunii și anume locul public, fapta comițându-se în curtea părților vătămate, nefiind astfel îndeplinite cerințele textului de lege incriminator.

Cu privire la celelalte două infracțiuni reținute și anume lovire sau alte violențe și violare de domiciliu, raportat la împrejurările concrete de comitere a faptelor, cuantumurile pedepselor aplicate sunt mult prea mari și trebuie reduse, prin reținerea circumstanțelor atenuante în favoarea inculpaților.

De asemenea, au fost criticate și despăgubirile civile acordate, considerându-se că acestea nu sunt justificate și probate.

Analizând hotărârea atacată, prin prisma motivelor de recurs invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale în materie curtea reține următoarele:

În urma administrării unui vast probatoriu, a analizării atente și detaliate a acestuia instanța de fond a reținut o stare de fapt corectă, conformă cu realitatea.

A., s-a constatat pe deplin dovedită vinovăția inculpaților care, în noaptea de 2. iunie 2008 au provocat scandal și au tulburat liniștea publică pe stradă și continuând în curtea părții vătămate D. P., din comuna M.-G., manifestându-se prin strigăte și larmă, precum și prin agresarea fizică a unor părții vătămate.

Ne însușim întrutotul argumentele primei instanțe, care în considerentele hotărârii atacate expune pe larg starea de fapt reținută, gradul de participație a fiecărui inculpat, urmarea produsă, precum și probele prin a căror coroborare, conform art.63 C. s-a dovedit incontestabil vinovăția inculpaților.

În ceea ce privește motivele de recurs invocate, curtea apreciază că acestea sunt nefondate.

Din starea de fapt dovedită în cauză rezultă cu certitudine că prin acțiunile lor inculpații au comis infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice, fiind întrunite toate elementele constitutive ala acestei infracțiuni.

A., din declarațiile inculpaților, a părților vătămate și a martorilor reiese faptul că existența unui bec care asigura iluminatul public a permis ca incidentele să fie observate de mai multe persoane care s-au apropiat pentru a vedea ce se întâmplă. În plus, gălăgia creată a dus la alarmarea și trezirea unor vecini care au ieșit în stradă, scandalul derulat ducând la indignarea acestora și la apariția unor sentimente de neliniște, și chiar teamă în rândul acestora, astfel că sunt întrunite condițiile cerute de art.152 C.

În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepselor aplicate, constatăm că prima instanță în mod corect a ținut seama de criteriile generale prev. de art.72 C., de gradul de pericol social concret al faptelor comise,raportat la faptul că inculpații au acționat împreună, dând dovadă de perseverență infracțională, de urmarea produsă agresarea fizică a părților vătămate, precum și de persoanele inculpaților și participația fiecăruia la comiterea faptelor.

A., prima instanță a dat dovadă de clemență reținând circumstanțe atenuante în favoarea acestora și orientând cuantumul pedepselor sub minimul special prevăzut de textele incriminatoare, iar ca modalitate de executare a acestora a ales instituția suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, apreciind că scopul acesteia poate fi atins și fără executarea efectivă a pedepsei.

Cu privire la latura civilă a cauzei, criticile aduse sunt de asemenea neîntemeiate, în condițiile în care s-au admis acțiunile civile promovate doar cu privire la acordarea unor daune morale.

Analizând starea de fapt expusă mai sus, apreciem pe deplin justificate danele morale acordate ca o compensare pentru prejudiciul moral cauzat. Este evident că părților vătămate le-au fost cauzate suferințe fizice și psihice, fiind agresate atât fizic cât și verbal de către inculpați, fiind necesară o reparație echitabilă a acestora.

Față de cele de mai sus, în baza art.385 ind.15 pct.1 lit.b C. va respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații Z. C. A., B. N. I., D. C. F. și C.

D. S.

În baza art.385 ind.15 pct.1 lit.a C.p va respinge ca inadmisibil recursul declarat de inculpatul C. M. A.

Va stabili în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 2000 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.

Va obliga pe inculpații Z. C. A., B. N. I., D. C. F. si C. D. S., ultimul in solidar cu părțile responsabile civilmente C. I. si C. S. L. să plătească în favoarea statului suma de câte 600 lei cheltuieli judiciare, din care câte 400 lei reprezentând onorar avocațial.

P. ACESTE M.IVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:

Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații Z. C. A., domiciliat in comuna M. G., sat B., nr. 88, jud. C., B. N. I., domiciliat in B. nr.

67, D. C. F., domiciliat in B. nr. 315 si C. D. S., domiciliat in B. nr. 117, împotriva sentinței penale nr. 394 din 14 martie 2011 a Judecătoriei G..

Respinge ca inadmisibil recursul declarat in numele inculpatului C. M.

A.

Stabilește în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 2000 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.

Obligă pe inculpații Z. C. A., B. N. I., D. C. F. si C. D. S., ultimul in solidar cu părțile responsabile civilmente C. I. si C. S. L. să plătească în favoarea statului suma de câte 600 lei cheltuieli judiciare, din care câte 400 lei reprezentând onorar avocațial.

Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 29 iunie 2011.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

M. R. A. D. L. V. C.

GREFIER M. B.

Red.M.R./S.M.D.

6 ex./(...) Jud.fond.M. D. A.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 1122/2011, Curtea de Apel Cluj