Decizia penală nr. 1166/2011, Curtea de Apel Cluj

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR. (...)

DECIZIA PENALĂ NR. 1166/R/2011

Ședința publică din 6 iulie 2011

Instanța constituită din : PREȘEDINTE : V. G.-judecător JUDECĂTORI : ANA C.

: L. M. G. : M. N.

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin P. - A. C.

S-au luat spre examinare recursurile declarate de către inculpații G. ANA și C. E. împotriva sentinței penale nr.1269 din 2 iunie 2011, pronunțată de J. B.-M., în dosar nr. (...), trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 211 Cod penal.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul G. Ana în stare de arest, asistat de apărătorul desemnat din oficiu avocat R. V., din cadrul Baroului de avocați C., cu delegația la dosar, inculpatul C. E. în stare de arest, asistat de apărătorul desemnat din oficiu avocat C. E. B., din cadrul Baroului de avocați C., cu delegația la dosar lipsă partea civilă P. G., partea responsabilă civilmente C. M.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, Apărătorii din oficiu depun la dosar referatele privind plata onorariilor din fondul M.ui Justiției, solicitând ca instanța să se pronunțe asupra acestora.

Întrebați fiind de către instanță, inculpații arată că își însușesc recursurile declarate în numele acestora de către apărători. Mai arată că sunt nemulțumiți de faptul că pedeapsa este prea mare, recursul vizând doar latura penală, solicitând reducerea pedepselor.

Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.

Apărătorul inculpatului G. Ana solicită admiterea recursului declarate de inculpat, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond pentru încălcarea dispozițiilor art. 334 Cod procedură penală ceea ce echivalează cu nesoluționarea fondului cauzei.

În continuare se arată de către apărătorul inculpatei că instanța în mod greșit a reținut faptul că ambii inculpați au antecedente penale, reținere contrazisă de cazierul acestora și de actele de la dosar, condiții în care la individualizarea pedepselor nu se rețin circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 lit.a Cod penal. Solicită trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond raportat la faptul că instanța nu s-a pronunțat la cererea inculpaților privind schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina lor.

Cererea de schimbare a încadrării juridice constituie o cerere esențială pentru inculpați, de natură să-i garanteze drepturile și să influențeze soluțiaprocesului, omisiunea instanței de a se pronunța echivalând cu nesoluționarea fondului cauzei. Se arată în continuare că pentru inculpată s-a cerut schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de tâlhărie prev de art.211 alin.1 și 2 lit.b și alin.2 1 Cod penal în infracțiunea de furt calificat prevăzută de art. 209 alin.1lit a și g.

De asemenea, instanța de fond nu s-a pronunțat nici cu privire la reținerea circumstanțelor atenuante în favoarea inculpaților reținând în schimb în mod greșit existența antecedentelor penale, deși prin rechizitoriul parchetului pentru ambii inculpați s-a menționat „fără antecedente penale";.

Cu onorariu avocațial din fondul M.ui Justiției.

Apărătorul inculpatului C. E. solicită admiterea recursului declarat deinculpat, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond pentru încălcarea dispozițiilor art. 334 Cod procedură penală ceea ce echivalează cu nesoluționarea fondului cauzei.

Solicită trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond raportat la faptul că instanța nu s-a pronunțat la cererea inculpaților privind schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina lor.

Cererea de schimbare a încadrării juridice constituie o cerere esențială pentru inculpați, de natură să-i garanteze drepturile și să influențeze soluția procesului, omisiunea instanței de a se pronunța echivalând cu nesoluționarea fondului cauzei.

La instanța de fond s-a solicitat, așa cum s-a reținut în încheierea de ședință, după audierea părții vătămate, schimbarea încadrării juridice a faptei în temeiul dispozițiilor art. 334 Cod procedură penală, această cerere fiind reiterată în cuvântul pe fond precum și prin concluziile scrise depuse la dosar.

Se arată în continuare că pentru inculpat s-a cerut schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de tâlhărie prev de art.211 alin.1 și 2 lit.b și alin.2 1 Cod penal în infracțiunea de tâlhărie prev de art. 211 alin 1 și 2 lit b din Codul penal.

Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursurilor declarate de către inculpați ca fiind nefondate. Se arată în continuare, că solicitarea de trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond nu este justificată, motivele invocate în fața instanței de recurs pot fi soluționate la termenul de azi. De asemenea, raportat la probele administrate în cauză, cererea de schimbare a încadrării juridice solicitată de apărătorii inculpaților nu esteîntemeiată. Solicită a se lua în considerare și declarațiile părții vătămate și a inculpaților care sunt contradictorii.

La individualizarea judiciară a pedepselor, instanța a avut în vedere împrejurările concrete în care a fost comisă fapta, gradul de pericol social apreciat în raport cu consecințele comiterii infracțiunii, participația fiecărui inculpat și circumstanțele personale ale acestora.

În ce o privește pe inculpata G. Ana s-a avut în vedere că a mai comis infracțiuni de violență, fiind cercetată în prezent pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie și de asemenea pentru infracțiuni de furt calificat. S-a mai avut în vedere faptul că infracțiunea pentru care a fost trimisă în judecată în prezenta cauză a fost comisă împreună cu un minor, fiind aplicabilă în cauză circumstanța agravantă prevăzută de art. 75 lit c Cod penal.

În ce îl privește pe inculpatul C. E., a fost avut de asemenea în vedere faptul că este cercetat penal pentru comiterea altor infracțiuni și că în prezenta cauză își găsesc aplicarea, cu privire la acesta, dispozițiile art. 109 Cod penal.

La individualizarea pedepselor aplicate acestora, instanța de fond a mai

ținut seama și de atitudinea procesuală a inculpaților, care nu au recunoscutsăvârșirea faptei, vinovăția acestora fiind dovedită prin coroborarea probelor administrate în cauză atât în cursul urmăririi penale cât și în faza de judecată.

Instanța de fond a considerat că se impune executarea pedepselor de către inculpați în stare de detenție, infracțiunea având un grad sporit de pericol social, iar atitudinea procesuală a inculpaților care nu doar că nu au recunoscut comiterea faptei dar au demonstrat că nu înțeleg gravitatea actelor lor de violență este de natură să impună privarea de libertate a acestora.

Solicită în temeiul art. 88 Cod penal deducerea perioadei arestului preventiv începând cu data de 7 februarie 2011- la zi, cu obligarea inculpaților la cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Inculpata G. Ana având ultimul cuvânt, solicită reducerea pedepsei aplicată de instanța de fond, considerând-o prea mare.

Inculpatul C. E. având ultimul cuvânt solicită, solicită reducerea pedepsei aplicată de instanța de fond, considerând-o prea mare.

C U R T E A :

Prin sentința penală nr. 1269 din 2 iunie 2011, pronunțată de J. B.-M., în dosar nr. (...), au fost condamnați inculpații G. ANA pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie prev.de art: 211 al.1, 2 lit.b și al.2 ind.1 lit.a C.penal, cu aplicarea art.75 lit.c C.penal, la 7 ani închisoare pe care îi va executa în regim de detenție și C. E., pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie prev.de art: 211 al.1, 2 lit.b și al.2 ind.1 lit.a C.penal, cu aplicarea art.99 și urm. C.penal, la 3 ani 6 luni închisoare pe care îi va executa în regim de detenție, cu aplicarea art.71 și 64 lit.a, teza II C.penal, pentru ambii inculpați.

Conform disp.art.350 C.pr.penală s-a menținut starea de arest a inculpaților și potrivit art.88 C.penal deduce din pedepsele aplicate acestora reținerea și arestul preventiv începând cu (...), la zi.

În baza art.14 C.pr.penală, art.998, art.1003 și art.1000 al.2 C.civil ambii inculpați au fost obligați în solidar (minorul în solidar și cu părțile responsabile civilmente) la 5000 lei cu titlu de despăgubiri civile către P. G. din B. M., str.V. R. nr.94, Maramureș.

În temeiul art.191 al.1,3 C.pr.penală inculpații au fost obligați (minorul în solidar și cu părțile responsabile civilmente), la câte 1500 lei, cheltuieli judiciare statului, din care câte 400 lei, onorariul avocatului din oficiu de la urmărire penală și propunerea de arestare preventivă, Ilea D..

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia Mare, nr. 4. din (...) au fost trimiși în judecată inculpații G. Ana pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie faptă prevăzută de art. 211 alin.1, alin.2 lit.b și alin.2 lit.a Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit.c Cod penal și C. E. pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 211 alin.1, alin.2 lit.b și alin. 21 lit.a Cod penal, cu aplicarea art. 99 și următoarele Cod penale.

S-a reținut în actul de inculpare în sarcina inculpaților că la data de (...), în jurul orelor 19,00, împreună și prin violență exercitată asupra paznicului F. D. N., au sustras bunuri din incinta imobilului aparținând părții vătămate P. G.

Inculpații nu au recunoscut comiterea infracțiunii susținând în apărare că paznicul le-a permis să sustragă bunurile.

Trecând la soluționarea cauzei, în baza probatoriului administrat, instanța reține următoarele:

În data de (...), în jurul orei 19,00, inculpata G. Ana și inculpatul minor C. E., în vârstă de 16 ani, s-au deplasat din zona „Pirită"; a municipiului B. M., până la imobilul situat pe B-dul B., nr. 140 din municipiul B. M., aparținând părții vătămate P. G., unde se aflau un gater și o baracă metalică, păzite de partea vătămată F. D. N.

Știind că în curtea acestui imobil erau depozitate mai multe bucăți de fier vechi, inculpații au pătruns în interior prin dislocarea unor bucăți de lemn din gardul împrejmuitor și s-au îndreptat către baraca în care se afla partea vătămată F. D. N., cu intenția de a sustrage fier vechi. P. vătămată a ieșit din baracă pentru a vedea ce se întâmplă, moment în care i-a observat pe cei doi inculpați care se apropiau, având fiecare în mână câte o bucată de lemn. P. vătămată a intrat din nou în baracă și a încercat să sune la S. de U. 112, ținând ușa barăcii cu mâna. Inculpatul minor C. E. a spart geamul barăcii metalice și i-a strigat părții vătămate să nu sune pe nimeni că îl vor omorî.

În momentul în care partea vătămată a ieșit afară și a încercat să fugă către poartă, inculpatul C. E. l-a lovit cu o sapă peste spate și peste brațul stâng, cauzându-i leziuni traumatice ce au necesitat un număr de 12-14 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, conform raportului de constatare medico legală n r. 120/(...).

La rugămințile părții vătămate, inculpatul a încetat să-l mai lovească, dar ambii inculpați au continuat să-l amenințe cu bătaia, în cazul care ar fi sunat la poliție sau pe proprietarul gaterului.

După aceea, inculpata G. Ana a pătruns în interiorul barăcii metalice și a scos două baterii marca „Rombat"; și un redresor, iar apoi a spart geamul unei alte barăci din lemn, din care a sustras mai multe țevi din fier, un capac de canal din fontă și alte obiecte metalice. În acest interval de timp, inculpatul minor C. E. a rămas alături de partea vătămată F. D. N., pentru a se asigura că acesta nu va suna la poliție.

În continuare, inculpații i-au spus părții vătămate că nu poate rămâne singur lângă baraca metalică și i-au cerut să-i ajute să care bunurile sustrase lângă gardul împrejmuitor al curții, amenințându-l din nou cu acte de violență. După ce au terminat de cărat bunurile, inculpata G. Ana a plecat să caute pe cineva cu o căruță, timp în care partea vătămată era păzită de către inculpatul minor C. E.

După aproximativ zece minute, inculpata G. Ana a revenit însoțită de o persoană de sex feminin, pe nume „., persoană care nu a fost identificată, și care, în schimbul sumei de 50 de lei a fost de acord să transporte cu căruța sa, la locuința inculpaților, bunurile sustrase, pe care le-au predat ulterior la un centru de colectare fier vechi de pe str. M. din municipiul B. M., în schimbul sumei de 200 lei. Din această sumă, inculpații i-au dat numitei „. suma de 50 lei, iar restul banilor i-au împărțit în mod egal și i-au cheltuit pe produse alimentare și țigări.

Prejudiciul cauzat, în sumă totală de 5.000 lei nu a fost recuperat.

În drept, fapta inculpatei G. Ana care în data de (...), în jurul orei 19.00,împreună cu inculpatul minor C. E., prin întrebuințarea de amenințări asupra părții vătămate F. D. N., a sustras mai multe bunuri aparținând părții vătămate P. G. și a cauzat un prejudiciu în sumă de 5000 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin.1, alin.2 lit.b și alin21 lit.a Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit.c Cod penal, pentru care instanța va aplica pedeapsa de 7 ani închisoare în regim de detenție.

Fapta inculpatului C. E. care, cu aceeași ocazie, împreună cu inculpata G. Ana, prin întrebuințarea de violențe asupra părții vătămate F. D. N., a sustras mai multe bunuri aparținând părții vătămate P. G. și a cauzat un prejudiciu în sumă de 5000 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin.1, alin.2 lit.b și alin21 lit.a Cod penal, cu aplicarea art. 99 și urm Cod penal, pentru care instanța va aplica pedeapsa de 3 ani 6 luni închisoare în regim de detenție.

La individualizarea judiciară a pedepselor, instanța a avut în vedere împrejurările concrete în care a fost comisă fapta, gradul de pericol social apreciat în raport cu consecințele comiterii infracțiunii, participația fiecărui inculpat și circumstanțele personale ale acestora.

Astfel, în ce o privește pe inculpata G. Ana s-a avut în vedere că a mai comis infracțiuni cu violență, fiind cercetată în prezent pentru comiterea unei infracțiuni de tâlhărie și de asemenea pentru infracțiuni de furt calificat.S-a mai avut în vedere faptul că infracțiunea pentru care a fost trimisă în judecată în prezenta cauză a fost comisă împreună cu un minor, fiind aplicabilă în cauză circumstanța agravantă prev.de art.75 lit.c C.penal.

În ce îl privește pe inculpatul C. E., a fost avut de asemenea în vedere faptul că este cercetat penal pentru comiterea altor infracțiuni și că în prezenta cauză își găsesc aplicarea, cu privire la acesta, disp.art.109 C.penal.

La individualizarea pedepselor aplicate inculpaților s-a mai ținut seama și de atitudinea procesuală a celor doi, care nu au recunoscut săvârșirea faptei, vinovăția acestora fiind dovedită prin coroborarea probelor administrate în cauză atât în cursul urmăririi penale cât și în faza de judecată.

Aceste elemente de individualizare au determinat instanța să consideră că în cauză se impune executarea pedepselor de către inculpați în regim de detenție, infracțiunea având un grad sporit de pericol social, iar atitudinea procesuală a inculpaților care nu doar că nu au recunoscut comiterea faptei dar au demonstrat că nu înțeleg gravitatea actelor lor de violență este de natură să impună privarea de libertate a acestora.

Împotriva acestei sentințe au formulat recurs inculpații G. Ana și C. E. prin care au solicitat admiterea recursului, casarea sentinței penale atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond pentru încălcarea dispozițiilor art. 334 Cod penal ceea ce echivalează cu nesoluționarea fondului cauzei.

În motivele de recurs inculpații prin memoriul depus la dosar și susținerile orale ale apărătorilor desemnați din oficiu pe seama acestora, au arătat că reținerea instanței de judecată, referitoare la antecedentele penale ale inculpaților nu este întemeiată, raportat la fișele de cazier ale inculpaților, față de care nu s-au reținut circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 lit.a Cod penal.

Cererea de schimbare a încadrării juridice constituie o cerință esențială pentru garantarea drepturilor la apărare ale inculpaților, iar omisiunea instanței de a se pronunța cu privire la aceasta, echivalează cu nesoluționarea fondului.

Inculpații au solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea de tâlhărie prev. de art. 211 alin.1 și 2 lit. b și alin.21 Cod penal în infracțiunea de furt calificat prev. de art. 209 alin.1 lit.a și c Cod penal.

De asemenea, instanța de fond nu s-a pronunțat cu privire la reținerea circumstanțelor atenuante în favoarea inculpaților, reținând în mod greșit existența antecedentelor penale, deși în rechizitoriu se menționează expres că inculpații nu au antecedente penale.

Verificând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs invocate de inculpați și a celor care puteau fi puse în discuție din oficiu, Curtea reține următoarele:

Instanța de fond a reținut o stare de fapt conformă cu realitatea și necontestată de inculpați, în sensul că, la data de 5 februarie 2011 în jurul orelor 19.00 inculpata G. Ana, însoțită de inculpatul minor C. E. în vârstă de

16 ani la acea dată, s-au deplasat la imobilul situat pe B-dul B. nr.140 din municipiul B.-M. aparținând părții vătămate P. G., unde se aflau un gater și o baracă metalică păzite de partea vătămată F. D. N.

Inculpații au pătruns în interior prin dislocarea unor bucăți de lemn din gardul împrejmuitor cu intenția de a sustrage fier vechi, fiind observați de partea vătămată F. D. N. care a ieșit din baracă, cei doi inculpați s-au apropiat de partea vătămată având fiecare câte o bucată de lemn în mână, sens în care partea vătămată a intrat din nou în baracă și a încercat să sune la S. de urgență 112, ținând ușa barăcii cu mâna, întrucât aceasta nu se închidea cu închizătoarea, moment în care inculpatul C. E. a spart geamul barăcii metalice și i-a solicitat părții vătămate să nu apeleze pe telefonul mobil pe nici o persoană, amenințându-l cu moartea.

În momentul în care partea vătămată a ieșit din baracă, încercând să fugă către poartă, inculpatul C. E. l-a lovit cu o sapă peste spate și brațul stând cauzându-i leziuni care au necesitat pentru vindecare un număr de 12-

14 zile îngrijiri medicale, potrivit raportului de constatare medico-legală nr. 120 din 18 februarie 2011 al IML B.-M. .

După aceasta, inculpata G. Ana a pătruns în interiorul barăcii metalice de unde a sustras doi acumulatori auto și un redresor, după care a spart geamul unei alte barăci din lemn, din care a sustras mai multe țevi metalice, un capac de canal din fontă, precum și alte obiecte metalice. În acest interval de timp inculpatul minor C. E. a stat alături de partea vătămată, pentru a se asigura că aceasta nu va suna după ajutor.

Inculpații au transportat bunurile sustrase cu o căruță, pe care le-au valorificat la un centru de colectare a fierului vechi.

Prejudiciul cauzat părții vătămate a fost în valoare de 5.000 lei, care nu a fost recuperat.

Corect a fost încadrată în drept fapta comisă de inculpați, întrucât aceasta realizează elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie prev de art. 211 alin 1 lit.b și alin 21 lit.a Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit.c Cod penal pentru inculpata G. Ana și cu aplicarea art. 99 și următoarele din Codul penal pentru inculpatul C. E., iar pedepsele aplicate inculpaților au fost corect individualizate, ținându-se seama de dispozițiile art. 72 Cod penal, aplicându- le inculpaților pedepse la limita minimă prevăzută de lege pentru fapta reținută în sarcina acestora.

Solicitarea inculpaților de trimitere a cauzei spre rejudecare pe motiv că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra unei cereri de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de tâlhărie în infracțiunea de furt calificat, nu este întemeiată, deoarece asupra acestei cereri se poate pronunța instanța de recurs, nefiind necesară rejudecarea cauzei de către instanța de fond pentru acest motiv, această omisiune nefiind prevăzută de dispozițiile art. 197 alin.2

Cod procedură penală.

Cererea inculpaților de schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea de tâlhărie în cea de furt calificat nu este întemeiată, deoarece din starea de fapt prezentată în detaliu mai sus rezultă cu certitudine că inculpații au sustras bunurile proprietatea părții vătămate P. G. prin acte de violențăexercitate asupra părții vătămate F. D.- paznic la imobilul proprietatea părții vătămate P. G.

Infracțiunea de tâlhărie este o infracțiune complexă care presupune săvârșirea unei fapte de furt prin amenințări sau violență, ceea ce s-a realizat în prezenta cauză și nu doar primul element al infracțiunii, respectiv fapta de furt, așa cum în mod neîntemeiat susțin inculpații prin motivele de recurs.

Cu privire la cel de-al doilea motiv de recurs referitor la nereținerea circumstanțelor atenuante de către instanța de fond în favoarea inculpaților, se rețin următoarele:

Corespunde adevărului că potrivit fișelor de cazier privind pe inculpați, aceștia nu au antecedente penale (f.55-56 dosar u.p.) însă raportat la fapta comisă de inculpați, modalitatea de săvârșire a infracțiunii, respectiv prin lovirea și amenințarea părții vătămate F. D. și imobilizarea acesteia din urmă de către inculpatul minor C. E. pentru ca partea vătămată să nu apeleze organele de poliție, în timp ce inculpata G. Ana a sustras bunurile proprietatea părții vătămate P. G., apreciem că nu se impune reținerea de circumstanțe atenuante în favoarea inculpaților și aplicarea unor pedepse sub limita minimă prevăzută de lege, întrucât acestea nu ar fi în măsură să contribuie la reeducarea inculpaților.

Având în vedere că nu se impune trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, nici schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea de tâlhărie în cea de furt calificat, la fel nu se impune reținerea de circumstanțe atenuante în favoarea inculpaților, cu reducerea pedepselor sub limita minimă prevăzută de lege, sens în care, pentru motivele în care s-au arătat în detaliu mai sus, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, recursurile formulate de inculpații G. Ana și C. E. împotriva sentinței penale nr.1269/2 iunie 2011 a J.ecătoriei B.-M. urmează să fie respinse ca nefondate.

În baza art.88 Cod penal se va deduce din pedepsele aplicate inculpaților perioada arestării preventive, începând cu data de 7 februarie 2011- la zi.

Potrivit art. 189 Cod procedură penală urmează să se stabilească în favoarea Baroului de avocați C., suma de 600 lei reprezentând onorarii pentru apărătorii din oficiu, care se vor avansa din fondul M.ui Justiției.

În baza art. 192 alin.2 Cod procedură penală inculpații urmează să plătească statului suma de câte 500 lei cheltuieli judiciare, din care câte 300 lei reprezentând onorariu avocațial.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații G. ANA și C. E., deținuți în Penitenciarul Gherla, împotriva sentinței penale nr.1269 din (...) a

J.ecătoriei B. M..

Potrivit art.88 C.pen. deduce din pedeapsa aplicată inculpaților perioada arestului preventiv începând cu data de (...) și până în prezent.

Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 600 lei onorarii pentru apărătorii din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției (av.B. C. și av.V. R..

Obligă pe inculpați să plătească în favoarea statului suma de câte 500 lei cheltuieli judiciare, din care câte 300 lei reprezentând onorariu avocațial.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din data de 6 iulie 2011.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

V. G. ANA C. L. M.

G. M. N.

Red.V.G./M.N. (...) - 5 ex.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 1166/2011, Curtea de Apel Cluj