Decizia penală nr. 1173/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
DECIZIA PENALĂ NR. 1173/R/2011
Ședința publică din 6 iulie 2011
Instanța constituită din :
PREȘEDINTE : V. G. - judecător
JUDECĂTORI : ANA C.
: L. M.
G. : M. N.
Ministerul Public, P. de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin P. - A. C. S-au luat spre examinare recursurile declarate de către P. DE PE L.
JUDECĂTORIA VIȘEU DE SUS și inculpatul T. C., împotriva sentinței penale nr.146 din 11 mai 2011, pronunțată de J. V. de S., în dosar nr.(...), inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prev de art.321 Cod penal.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul, aflat în stare de arest, asistat de apărătorul desemnat din oficiu avocat N. A. M., din cadrul Baroului C., cu delegația la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, Apărătorul desemnat din oficiu depune la dosar referatul privind plata onorariilor din fondul M.ui Justiției, solicitând ca instanța să se pronunțe asupra acestuia.
Întrebat fiind de către instanță, inculpatul arată că își menține recursul declarat în cauză și este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.
Reprezentantul parchetului solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună condamnarea inculpatului la o pedeapsă cu închisoarea într-un cuantum mai mare, corespunzător gradului de pericol social al faptelor,împrejurărilor în care au fost săvârșite și caracterizării persoanei inculpatului.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată de către reprezentantul parchetului că, apreciază soluția ca fiind nelegală și netemeinică, arătând că potrivit art.72 Cod penal, la stabilirea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale ale Codului, de limitele de pedeapsă din partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, criterii care demonstrează netemeinicia pedepsei aplicate inculpatului.
Se consideră că aplicarea unei pedepse de numai opt luni închisoare nu este suficientă pentru atingerea scopului pedepsei prevăzută de art.52 Cod penal, acela de a constitui prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni. Aplicarea pedepsei în acest cuantum nu reflectă o justă apreciere a criteriilor de individualizare stabilite imperativ de legiuitor, pedeapsa aplicată inculpatului fiind blândă în raport de situația de fapt reținută în cauză.
La stabilirea și aplicarea pedepsei instanța trebuia să țină cont de faptul că inculpatul a săvârșit un număr de 6 infracțiuni într-un interval de timp relativ scurt, gradul de pericol social sporit al faptelor săvârșite raportat la modalitatea
și împrejurările concrete de săvârșire, impactul negativ al unor astfel de fapte printre membrii unei comunități restrânse și nu în ultimul rând, antecedentele penale numeroase ale inculpatului și starea de recidivă în care a fost săvârșite fiecare dintre fapte.
De asemenea, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.180 alin.2
Cod penal instanța a stabilit o pedeapsă nelegală de o lună închisoare, coborând sub minimul de două luni închisoare rezultat prin aplicarea dispozițiilor art.3201
Cod procedură penală, fără reținerea de circumstanțe atenuante.
Potrivit art.88 Cod penal solicită deducerea perioadei arestului preventiv începând cu data de 8 februarie 2011- la zi.
În final, solicită înlăturarea tuturor aspectelor de nelegalitate și netemeinicie invocate, cu consecința condamnării inculpatului la o pedeapsă cu închisoarea într-un cuantum mai mare.
Cu privire la recursul declarat de către inculpat, solicită respingerea acestuia ca nefondat, în temeiul art.38515 pct.1 lit.b Cod procedură penală, cu obligarea inculpatului la plata cheltuielilor de judecată către stat.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună reducerea pedepsei aplicate de instanța de fond, cu aplicarea art.74 lit.c Cod penal.
În continuare se arată de către apărătorul inculpatului că, acesta a recunoscut faptele, le regretă, solicitând a se avea în vedere la stabilirea pedepsei, comportamentul sincer al acestuia.
Se mai arată că, aplicarea de către instanța de fond a unei pedepse de o lună, nu constituie o greșeală, deoarece în favoarea inculpatului s-au reținut circumstanțe atenuante, după cum reiese din considerentele hotărârii.
Cu privire la recursul declarat de parchet, solicită respingerea acestuia ca nefondat.
Cu onorariu avocațial din fondul M.ui Justiției.
Inculpatul T. C. având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța.
C U R T E A :
Prin sentința penală nr.146 din data de 11 mai 2011 a J.ecătoriei V. de S. s-a dispus condamnarea inculpatului T. C., fiul lui C. și M., născut la 30 iulie
1982 în Arad, jud. Arad, CNP 1., cetățean român, studii 4 clase, necăsătorit, fără ocupație, cu antecedente penale, recidivist, domiciliat în V. de S., str. Dragoș
Vodă, nr. 4, jud. Maramureș, pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prev. și ped. de art. 321 al. 1 c. pen., săvârșită la data de 6 iunie 2010, cu aplicarea art.37 lit.b C. și art.320 ind.1 al.7 C.pr.pen. la 8 (opt) luni închisoare; pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prev. și ped. de art.321 al.1 C., săvârșită la data de 19 decembrie 2010, cu aplicarea art.37 lit.b C. și art.320 ind.1 al.7 C. pr.pen. la 8 (opt) luni închisoare; pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prev. și ped. de art.321 al.1 C., săvârșită la data de 16 ianuarie 2011, cu aplicarea art.37 lit.b C. și art.320 ind.1 al.7
C.pr.pen. la 8 (opt) luni închisoare; pentru săvârșirea infracțiunii de lovire prev. și ped. de art.180 al. 2 C., (parte vătămată T. F.), cu aplicarea art.37 lit.b C. pen și art. 320 ind.1 al.7 C.pr.pen. la o (una) lună închisoare; pentru săvârșirea infracțiunii de lovire prev. și ped. de art.180 al.2 C., (parte vătămată R. G. I.), cu aplicarea art.37 lit.b C.pen și art.320 ind.1 al.7 C.pr.pen. la o (una) lunăînchisoare; pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere prev. și ped. de art.217 al.1 C. (parte vătămată C. G.) cu aplicarea art.37 lit.b C. și art.320 ind.1 al.7
C.pr.pen. la 20 (douăzeci) zile închisoare.
În baza art.33 lit.a și 34 lit.b C. s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 8 (opt) luni închisoare cu executare într-un loc de detenție cu toate consecințele prev. de art.71 și 64 lit.a-c C.
S-a menținut inculpatul în stare de arest și s-a dedus din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive începând cu data de 8 februarie 2011 până la pronunțarea sentinței.
A fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 330 lei cheltuieli judiciare.
În baza art.320 indice 1 al.5 C.pr.pen, s-a dispus disjungerea laturii civile a cauzei și s-a fixat termen de judecată separat la 8 iunie 2011.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut în esență că prin rechizitoriul P. de pe lângă J. V. de S. inculpatul T. C. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice (trei infracțiuni), lovirea sau alte violențe (două infracțiuni) și distrugere, fapte prev. și ped. de art.321 al.1, art.180 al.2 și art.217 al.1 c.pen. cu aplic.art.33 lit.a și b și art.37 al.1 lit.b c.pen., inculpatul fiind recidivist.
S-a reținut că în data de 6 iunie 2010, inculpatul a provocat scandal în incinta Restaurantului „Andra"; și a lovit pe partea vătămată T. F. la data de 19 decembrie 2010 a provocat scandal în Restaurantul „G."; și a lovit pe numiții T. V. și V. S. B. în data de 16 ianuarie 2011, aflându-se în discoteca „Blue Sky"; a lovit pe partea vătămată R. G. I.
Inculpatul a recunoscut și a declarat că regretă săvârșirea faptelor, solicitând ca judecata să aibă loc în condițiile art.320 ind.1 al.7 C.pr.pen., fără reaudierea martorilor audiați în cursul urmăririi penale și fără administrarea altor probe.
Din probele administrate în cauză, coroborate cu declarațiile martorilor audiați în cursul urmăririi penale, instanța a reținut în fapt următoarele:
La data de 6 iunie 2010, inculpatul se afla în Restaurantul Andra din V. de
S. împreună cu alte persoane. La un moment dat a izbucnit un conflict între inculpat și partea vătămată T. F., inculpatul aplicându-i acestuia lovituri care au cauzat leziuni vindecabile în 15-17 zile de îngrijiri medicale. Conflictul a antrenat apoi pe mai mulți consumatori aflați în local, fapt care a produs indignarea celor
30-40 de persoane aflate în local.
În drept, faptele comise de către inculpat întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice prev. și ped. de art.321 c. pen. și lovire prev. și ped. de art.180 al.2 C. pentru care urmează a fi condamnat la câte o pedeapsă cu închisoarea, individualizată în dispozitivul sentinței.
La data de 19 decembrie 2010, inculpatul se afla în incinta Restaurantului G. din V. de S. unde i-a agresat fizic pe numiții V. S. B. și T. V. În altercația care a avut loc, inculpatul a spart mai multe sticle și pahare și a distrus două scaune.
În drept, faptele comise de inculpat întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prev. și ped. de art. 321 al. 1 c. pen. și distrugere prev. și ped. de art. 217 al.1 Cod penal, pentru care urmează a fi condamnat la pedepse cu închisoarea individualizate în dispozitivul sentinței.
În data de 16 ianuarie 2011inculpatul se afla în localul discotecii „Blue Sky"; unde a avut un conflict cu partea vătămată R. G. I., căruia i-a aplicat lovituri ce i-au cauzat leziuni vindecabile în 8-9 zile de îngrijiri medicale, dupăcum rezultă din certificatul medico-legal. Conflictul dintre inculpat și partea vătămată a tulburat liniștea și ordinea publică.
În drept, faptele comise de inculpat întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice prev. și ped. de art. 321 c. pen. și lovire prev. și ped. de art. 180 al. 2 c. pen. pentru care urmează a fi condamnat la câte o pedeapsă cu închisoarea, individualizată în dispozitivul sentinței.
La stabilirea cuantumului pedepselor s-a avut în vedere gravitatea faptelor, dar și comportamentul sincer al inculpatului care a recunoscut și a declarat că le regretă.
Inculpatul a mai solicitat ca judecata să aibă loc în condițiile prev. de art. 320 ind.1 al.7 C.pr.penală.
S-a reținut totodată că inculpatul posedă antecedente penale, faptele fiind comise în stare de recidivă.
Infracțiunile săvârșite fiind în concurs real, s-a făcut aplicarea art.33 lit.a
și 34 lit.b C.pen, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, cu toate consecințele prev. de art.71 și 64 lit.a-c C.
S-a dedus din pedeapsă durata arestării preventive de la data de 8 februarie 2011 până la pronunțarea sentinței.
Deoarece soluționarea laturii civile ar întârzia mult soluționarea cauzei, unele dintre părțile civile fiind plecate din localitate, în temeiul art.320 ind.1 al.5
C.pr.pen., instanța a disjuns latura civilă.
În baza art.191 C.pr.pen., instanța l-a obligat pe inculpat la cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Împotriva acestei decizii au formulat recurs în termen legal P. de pe lângă J. V. de S. și inculpatul T. C.
P. de pe lângă J. V. de S. a solicitat admiterea recursului, casarea în parte a sentinței și rejudecând cauza să se stabilească pedepse legale pentru infracțiunile de lovire și să fie majorat cuantumul pedepsei aplicate inculpatului.
S-a arătat că instanța de fond a efectuat o greșită individualizarea pedepsei, neținând cont de starea de recidivă post executorie în care s-a aflat inculpatul la momentul săvârșirii faptelor și nu a analizat comportamentul infracțional anterior al acestuia, inculpatul suferind mai multe condamnări pentru fapte grave.
Inculpatul T. C. nu a indicat motivele de nelegalitate ori netemeinicie, iar în
ședința publică din data de 6 iulie 2011 prin apărător din oficiu a solicitat reducerea cuantumului pedepsei, ca urmare a reținerii circumstanței atenuante prevăzute de art.74 lit.c Cod penal.
S-a arătat că inculpatul a recunoscut faptele, le regretă, solicitând a se avea în vedere la stabilirea pedepsei, comportamentul sincer al acestuia.
Verificând hotărârea atacată, pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei, conform prevederilor art.38514 Cod procedură penală, curtea constată că recursul P. de pe lângă J. V. de S. este fondat și îl va admite, iar recursul inculpatului este nefondat și va fi respins, pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.
Astfel, se constată că J. V. de S. a reținut o stare de fapt corectă, susținută de probatoriul administrat în cursul urmăririi penale, stare de fapt de altfel necontestată de inculpatul T. C., care a solicitat ca judecarea cauzei să aibă loc potrivit procedurii reglementate de art.3201 Cod procedură penală privind recunoașterea vinovăției. Instanța de fond a dispus condamnarea inculpatului T. C. la pedepse de câte 1 lună închisoare pentru comiterea infracțiunii de lovire prev.de art.180 alin.2 Cod penal, cu aplicarea prevederilor art.37 lit.b Cod penal și art.3201 Cod procedură penală, părți vătămate T. F. și R. G. I. Prima instanță a greșit însă calculul privind reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă. Infracțiunea de lovire prev.de art.180 alin.2 C. este sancționată cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani, astfel că limitele reduse cu o treime sunt de la 2 luni la 1 an și 4 luni închisoare. În ceea ce privește individualizarea fiecărei pedepse curtea constată că instanța de fond a stabilit un cuantum adecvat în raport de criteriile prevăzute de art.72 C., însă cu ocazia contopirii pedepselor stabilite nu a făcut aplicarea pe deplin a prevederilor art.34 lit.b Cod penal, care dispune că în caz de concurs de infracțiuni, când s-au stabilit numai pedepse cu închisoarea, se aplică pedeapsa cea mai grea, care poate fi sporită până la maximul ei special, iar când acest maxim este neîndestulător se poate adăuga un spor de până la 5 ani. Individualizarea pedepsei are ca scop determinarea aplicării unei pedepse juste, corecte, atât sub aspectul restabilirii ordinii de drept încălcate, cât și din punctul de vedere al nevoii de reeducare a inculpatului, numai în această manieră putând fi realizat scopul pedepsei, cel de prevenție generală și specială. Gravitatea faptei săvârșite, persoana inculpatului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală sunt criterii cumulative, întrucât ele se intercondiționează reciproc, astfel că în procesul de individualizare a cuantumului pedepsei și a modalității de executare a acesteia nu trebuie dată o pondere mai mare aspectelor care conturează personalitatea infractorului ori celor care caracterizează fapta săvârșită. Față de multitudinea infracțiunilor comise de inculpatul T. C., gravitatea acestora, faptele fiind caracterizate de violență, starea de recidivă postexecutorie în care s-a aflat inculpatul la momentul comiterii lor, ținând seama și de conduita sinceră a inculpatului, curtea consideră că pedeapsa rezultantă trebuie sporită cu 4 luni închisoare. Referitor la recursul inculpatului prin care se vizează reducerea cuantumului pedepsei, prin reținerea circumstanței atenuante prevăzute de art.74 lit.c Cod penal, curtea constată că acesta nu este fondat, sinceritatea inculpatului primind relevanță prin admiterea cererii de aplicare a prevederilor art.3201 Cod procedură penală și stabilirea unor pedepse la nivelul limitei minime reduse cu o treime. În ce privește prezența inculpatului în fața organelor judiciare, se constată că aceasta nu a se datorează voinței inculpatului, ci faptului că fiind arestat preventiv în cauză, inculpatul a fost prezentat în mod obligatoriu la judecarea cauzei. Raportat la considerentele mai sus menționate, curtea urmează ca în temeiul art.38515 pct.2 lit.d Cod procedură penală să admită recursul declarat de P. de pe lângă J. V. de S., împotriva sentinței penale nr.146 din data de (...) a J.ecătoriei V. de S. și să o caseze în parte cu privire la pedepsele stabilite pentru infracțiunile de lovire și la cuantumul pedepsei finale aplicate inculpatului T. C. Rejudecând cauza, în limitele de mai sus, urmează a condamna pe inculpatul T. C. la pedeapsa de 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire prev. și ped. de art.180 al.2 Cod penal, (parte vătămată T. F.), cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal și art.320 ind.1 al.7 Cod procedură penală și la pedeapsa de 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire prev. și ped. de art.180 al.2 Cod penal, (parte vătămată R. G. I.), cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal și art.320 ind.1 al.7 Cod procedură penală. În temeiul art.33 lit.a Cod penal, art.34 lit.b Cod penal va contopi pedepsele de 8 luni închisoare, 8 luni închisoare, 8 luni închisoare, 2 luni închisoare, 2 luni închisoare și 20 de zile închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa ceamai grea de 8 luni închisoare, sporită cu 4 luni închisoare, în final având de executat pedeapsa de: 1 an închisoare în regim de detenție. Se va deduce din pedeapsa aplicată timpul detenției preventive începând cu data de 8 februarie 2011 și până la zi. Se vor menține celelalte dispoziții din sentința atacată. În baza art.38515 pct.1 lit.b Cod procedură penală curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul T. C. împotriva aceleiași sentințe. În baza art.189 Cod procedură penală se va stabili onorariu pentru apărătorul desemnat din oficiu în sumă de 200 lei care se va avansa din Fondul M.ui Justiției și Libertăților Cetățenești în favoarea av.A. M.. În temeiul art.192 al.2 Cod procedură penală va obliga pe inculpat să plătească suma de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului, din care 200 lei reprezentând onorariu apărător din oficiu, iar în baza art.192 alin.3 Cod procedură penală celelalte cheltuieli în recurs vor rămâne în sarcina statului. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E I. În temeiul art.38515 pct.2 lit.d Cod procedură penală admite recursul declarat de P. de pe lângă J. V. de S., împotriva sentinței penale nr.146 din data de (...) a J.ecătoriei V. de S., pe care o casează în parte cu privire la pedepsele stabilite pentru infracțiunile de lovire și la cuantumul pedepsei finale aplicate inculpatului T. C. Rejudecând cauza, în limitele de mai sus, condamnă pe inculpatul T. C., fiul lui C. și M., născut la 30 iulie 1982 în Arad, CNP 1., cetățean român, studii 4 clase, necăsătorit, fără ocupație, recidivist, domiciliat în V. de S., str. Dragoș Vodă, nr.4, jud. Maramureș, aflat în Penitenciarul Gherla, la pedeapsa de 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire prev. și ped. de art.180 al.2 Cod penal, (parte vătămată T. F.), cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal și art.320 ind.1 al.7 Cod procedură penală și la pedeapsa de 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire prev. și ped. de art.180 al.2 Cod penal, (parte vătămată R. G. I.), cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal și art.320 ind.1 al.7 Cod procedură penală. În temeiul art.33 lit.a Cod penal, art.34 lit.b Cod penal contopește pedepsele de 8 luni închisoare, 8 luni închisoare, 8 luni închisoare, 2 luni închisoare, 2 luni închisoare și 20 de zile închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 8 luni închisoare, sporită cu 4 luni închisoare, în final având de executat pedeapsa de: - 1 an închisoare în regim de detenție. Deduce din pedeapsa aplicată timpul detenției preventive începând cu data de 8 februarie 2011 și până la zi. Menține celelalte dispoziții din sentința atacată. II. În baza art.38515 pct.1 lit.b Cod procedură penală respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul T. C., fiul lui C. și M., născut la 30 iulie 1982, aflat în Penitenciarul Gherla, împotriva aceleiași sentințe. În baza art.189 Cod procedură penală stabilește onorariu pentru apărătorul desemnat din oficiu în sumă de 200 lei care se avansează din Fondul M.ui Justiției și Libertăților Cetățenești în favoarea av.A. M.. În temeiul art.192 al.2 Cod procedură penală obligă pe inculpat să plătească suma de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului,din care 200 lei reprezentând onorariu apărător din oficiu, iar în baza art.192 alin.3 Cod procedură penală celelalte cheltuieli în recurs rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunțată în ședința publică din data de 6 iulie 2011. PREȘEDINTE JUDECĂTORI G. V. G. ANA C. L. M. M. N. Red. L.M. (...)/2 ex. J..fond: T.H.
| ← Decizia penală nr. 1979/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 1003/2010, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
