Decizia penală nr. 124/2011, Curtea de Apel Cluj

ROMANIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR.(...)

DECIZIA PENALĂ NR.124/2011

Ședința publică din 2 februarie 2011

Instanța compusă din: PREȘEDINTE: M. R., judecător

JUDECĂTORI: L. M.

ANA C. GREFIER: M. B.

Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin P. A. C.

S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul I. M. M. împotriva deciziei penale nr.294 din 27 septembrie 2010 a T.ui C., pronunțată în dosarul nr.(...), inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea a două infracțiuni de vătămare corporală gravă din culpă, fapte prev.și ped.de art.184 al.2 și 4 C., în dauna părților vătămate I. C.-E. și T. M.-C. și trei infracțiuni de vătămare corporală din culpă prev.și ped.de art.184 alin.1 și 3 C., în dauna părților vătămate D. V., D. V. și D. L., cu aplic.art.33 lit.b C.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul I. M. M. asistat de apărător ales, av. H. L. din cadrul Baroului de avocați C., cu delegația la dosar, partea civilă D. V., asista reprezentantul legal G. A., lipsă fiind garantul SC B. A. V. I. G. SA prin S. C. de A. I. și O., părțile civile D. V. și D. L., S. O. H., S. M. D. S. C. J. de U. C. N., S. C. de U. și T. R. C. N., I. I. „. C. N. precum și părțile vătămate I. C. E., T. M. C., SC B. A. V. I. G. SA B. și S. Ț. A.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, reprezentantul părților civile D. V., D. V. și D. L. depune la dosar declarațiile părților civile D. V. și D. L. prin care se arată că sunt de acord cu decizia luată de partea civilă D. V. privind împăcarea cu inculpatul I. M.

De asemenea, se depun la dosar declarațiile părților vătămate I. C. E. și

T. M. C. prin care arată că s-au împăcat cu inculpatul I. M.

Întrebat fiind de către instanță, partea civilă D. V. arată că s-a împăcat cu inculpatul și nu mai are nici o pretenție.

Nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea cauzei.

Apărătorul inculpatului I. M. solicită admiterea recursului și a se lua act de împăcarea părților și în consecință, să se dispună încetarea procesului penal.

Apărătorul părților civile solicită a se lua act de împăcarea părților.

Reprezentantul M.ui P., având în vedere că una dintre părțile civile este prezentă și declară personal că între părți a intervenit împăcarea, avocatul acestora certificând această împrejurare, solicită admiterea recursului numai sub acest aspect.

Cu privire la cele cinci infracțiuni, solicită a se dispune încetarea procesului penal și obligarea părților la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Inculpatul I. M. având ultimul cuvânt solicită a se lua act de împăcarea părților.

C U R T E A :

Prin sentința penală nr. 191/(...) a Judecătoriei H. în baza art. 184 alin. 2 și 4 C. s-a dispus condamnarea inculpatului I. M.-M., fiul lui I. și E., născut la data de (...) în loc. C.-N., jud. C., posesorul CI seria KX nr. 3., eliberat de Pol mun. C.-N., CNP 1., cetățean român, studii 12 clase, necăsătorit, stagiul militar satisfăcut, conducător auto la SC P. C., fără antecedente penale, cu domiciliul în mun. C.-N., str. H., nr. 92, apt. 9, jud. C., la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă din culpă a părții vătămate I. C.-E.

În baza art. 184 alin. 2 și 4 C. s-a dispus condamnarea aceluiași inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă din culpă a părții vătămate T. M.-C.

În baza art. 184 alin. 1 și 3 C. s-a dispus condamnarea aceluiași inculpat la pedeapsa de 9 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă a părții vătămate D. V.

În baza art. 184 alin. 1 și 3 C. s-a dispus condamnarea aceluiași inculpat la pedeapsa de 9 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă a părții vătămate D. V.

În baza art. 184 alin. 1 și 3 C. s-a dispus condamnarea aceluiași inculpat la pedeapsa de 9 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă a părții vătămate D. L.

În baza art. 34 lit. b rap. la art. 33 lit. b C. s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare, pe care a sporit-o cu 3 luni, inculpatul urmând să execute în final pedeapsa de 1 an și 3 luni închisoare.

În baza art. 71 C. s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II- a C.

În baza art. 81 și 71 alin. final C. s-a suspendat condiționat executarea atât a pedepsei principale cât și a pedepsei accesorii pe o durată de 3 ani și 3 luni, termen de încercare stabilit în condițiile art. 82 C.

În baza art. 359 C.Pr.Pen. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor prevăzute de art. 83 C. a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării.

În baza art. 14 și 346 C.Pr.Pen. rap. la art. 998 și urm. C.Civ. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 3.500 E. cu titlul de despăgubiri civile pentru daune morale către partea civilă D. V., 3.500 E. cu titlul de despăgubiri civile pentru daune morale către partea civilă D. V. și 5.500 E. cu titlul de despăgubiri civile pentru daune morale către partea civilă D. L., toți cu domiciliul în com. Ciceu-Giurgești, str. P., nr. 407, jud. B.-Năsăud, respingând celelalte pretenții civile formulate în cauză.

În baza art. 14 și 346 C.Pr.Pen. rap. la art. 998 și urm. C.Civ. și art. 313 din L. 95/2006 modificată a fost obligat inculpatul la următoarelor sume, cu dobânda legală calculată de la data externării fiecărei părți vătămate și până la achitarea integrală a debitului:

- suma de 115,16 lei către S. O. H., cu sediul în H., str. S. nr. 42, jud. C., reprezentând valoarea prestațiilor medicale acordate părții vătămate D. V.

- suma de 1039,50 lei către S. M. D., cu sediul în mun. D., str. 1 Mai, nr.

14-16, jud. C., reprezentând valoarea prestațiilor medicale acordate părților vătămate D. V. și D. L.

- suma de 884,40 lei către S. C. J. de U. C., cu sediul în C.-N., str. C., nr.

3-5, jud. C. reprezentând valoarea prestațiilor medicale acordate părții vătămate I. C.-E. și suma de 884,40 lei către aceeași unitate medicală, reprezentând valoarea prestațiilor medicale acordate părții vătămate T. M.-C.

- suma de 2297,56 lei către S. C. de U. și T. R. C.-N., cu sediul în C.-N., str. C., nr. 3-5, jud. C. reprezentând valoarea prestațiilor medicale acordate părții vătămate I. C.-E.

- suma de 357,86 lei către I. I. „N. Stăncioiu"; C.-N., cu sediul în C.-N., C.

M., nr. 19-21, jud. C. reprezentând valoarea prestațiilor medicale acordate părții vătămate T. M.-C.

S-a luat act că părțile vătămate I. C.-E. și T. M.-C. nu s-au constituit părți civile în cauză.

S-a luat act că SC A. Ț. A. S., cu sediul în B., str. C. B., nr. 80-84, sector

1 nu a formulat pretenții civile în cauză.

În baza art. 193 C.Pr.Pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 747

E. și 1735,5 lei către părțile vătămate D. V., D. V. și D. L. cu titlul de cheltuieli judiciare parțiale.

În baza art. 191 C.Pr.Pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de

2.000 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.

Prezenta sentință este opozabilă asiguratorului SC B. A. SA, S. V., cu sediul în B., C. V., nr. 155, sector 1.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul P. de pe lângă Judecătoria Huedin nr. 7. din data de (...) și înregistrat la Judecătoria Huedin sub nr. (...) s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului I. M.-M. pentru săvârșirea în concurs ideal a două infracțiuni de vătămare corporală gravă din culpă, prev. de art.184 alin.

2 și 4 C. în dauna părților vătămate I. C.-E. și T. M.-C. și a trei infracțiuni vătămare corporală din culpă prev. de art. 184 alin. 1 și 3 C. în dauna părților vătămate D. V., D. V. și D. L.,.

În sarcina inculpatului I. M. M. s-a reținut faptul că în data de (...), în timp ce conducea autoturismul marca Subaru cu nr. de înmatriculare B-

18313-07 pe DN-1 E 60 din direcția C.-N. spre O., ajungând în dreptul restaurantului Perla Ardealului situat pe raza comunei C., jud. C., acesta a pătruns pe contrasens fără o prealabilă asigurare și a intrat în coliziune frontală cu autoturismul marca VW Sharan cu nr. de înmatriculare CV-259- GF, care se deplasa regulamentar pe sensul opus, autoturism ce era condus de partea vătămată D. V.

În urma accidentului de circulație a rezultat avarierea celor două autoturisme și vătămarea corporală a părților vătămate D. V., D. V. și D. L., aflați în autoturismul VW Sharan, precum și a părților vătămate I. C.-E. și T.

M.-C., aflați în autoturismul marca Subaru, persoane ce au avut nevoie de intervenție medicală de urgență.

Părțile vătămate D. V. și D. V. au suferit leziuni corporale care au necesitat 34-35 zile de îngrijiri medicale, iar D. L. a avut nevoie de 54-55 zile deîngrijiri medicale, așa cum a rezultat de certificatele medico-legale ale S.ui J. de M. L. B.-N.

Părțile vătămate I. C.-E. și T. M.-C. au suferit leziuni corporale care au necesitat 56-70 zile de îngrijiri medicale, respectiv 40-45 zile, viața ultimei victime fiind pusă în primejdie, iar lipsa splinei ce a fost îndepărtată în urma unei intervenții chirurgicale reprezintă o infirmitate, așa cum a rezultat de certificatele medico-legale ale IML C..

În urma analizei toxicologice privind concentrația de alcool avută în sânge de cei doi conducători auto s-a constatat ca aceștia nu au consumat băuturi alcoolice.

Inculpatul, prin apărătorul său a solicitat să se constate că cercetarea penală nu este finalizată, astfel că se impunea trimiterea dosarului la parchet pentru completarea probatoriului, instanța respingând această cerere pe considerentul că nu este necesar că eventuala lărgire a probatoriului să se facă de parchet, ea putând să fie efectuată și de instanța de judecată.

Fiind audiat, inculpatul I. M. M. nu s-a considerat vinovat de producerea accidentului de circulație și de vătămarea corporală a victimelor, susținând că a fost nevoit să intre cu autoturismul pe care îl conducea pe contrasens întrucât o altă mașină ce circula din sens opus a efectuat o manevră de depășire, intrând pe banda de circulație folosită de inculpat, acesta din urma evitând impactul frontal prin manevra de pătrundere pe contrasens unde apoi s-a lovit de autoturismul condus de partea vătămată D. V.

Inculpatul nu a putut să dea detalii legate de pretinsul autoturism care ar fi intrat pe sensul lui de circulație, susținând doar că accidentul de circulație putea să fie evitat dacă conducătorul autoturismul marca VW Sharan cu nr. de înmatriculare CV -259-GF ar fi virat spre dreapta autoturismul.

Inculpatul a considerat că se impune efectuarea unei expertize criminalistice de către I. B. pentru clarificarea aspectelor legate de dinamica producerii accidentului de circulație și de existența sau nu a posibilității evitării accidentului, etc., expertiză ce nu a mai fost efectuată, instanța de judecată considerând că probele existente în dosarul cauzei sunt concludente, iar o nouă expertiză tehnică nu ar fi utilă cauzei, toate aspectele legate de condițiile în care s-a produs accidentul de circulație fiind clarificate prin probatoriul administrat în cauză atât în fața instanței cât și în faza de urmărire penală.

Inculpatul a solicitat achitarea sa pentru toate infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată în conformitate cu dispozițiile art. 11 pct.2 lit.a, raportat la art. 10 lit.e Cod pr. penală și art. 45 Cod penal, considerând că a acționat în stare de necesitate datorat apariției inopinate pe contrasens a unui alt autovehicul, singura manevră de evitare a unui impact frontal fiind manevra de trecere pe contrasens.

Inculpatul a solicitat în principal a se respinge pretențiile civile formulate, iar în situația în care i se va putea reține o minimă culpă civilă concurenta să fie obligat la despăgubiri civile proporționale cu aceasta eventuala culpă.

Părțile vătămate I. C. E. și T. M. C. în declarațiile date în fața instanței au descris modul în care s-a produs accidentul de circulație, susținând ca înaintea impactului cu autoturismul condus de partea vătămata D. V., din sens opus a apărut un alt autoturism, respectiv o dubiță transporter de culoare deschisă care a intrat pe sensul lor de circulație astfel că inculpatulcare se afla la volanul autoturismului marca Subaru cu nr. de înmatriculare B-

18313-07 a fost nevoit pentru evitarea impactului sa vireze spre stânga și să intre pe contrasens de unde venea autoturismul condus de partea vătămata D. V., manevră în urma căreia s-a produs impactul celor două mașini.

Partea vătămata D. V. a declarat că se găsea împreună cu D. V. și D. L. în autoturismul marca VW Sharan ce era condus de fiul acestuia D. V. iar în momentul în care au ajuns în dreptul localului Perla Ardealului a observat în fața lor un alt autovehicul Transporter de culoare bleu deschis ca semnaliza în intenția de a intra în partea stânga unde se găsea un loc de parcare și a făcut corect manevra de intrare în parcare.

În același moment a observat că din sens opus a venit autoturismul condus de inculpat care a intrat pe sensul lor de circulație cu o mare viteză producând impactul celor două autoturisme.

Și părțile vătămate D. V. și D. L. au relatat modul în care s-a produs accidentul de circulație din data de (...), respectiv că în dreptul localului Perla Ardealului au observat că înaintea lor se găsea o altă mașină care a încetinit și a semnalizat că intra pe partea stânga într-o parcare, iar în timp ce efectua această manevră din sens opus a apărut în mod neașteptat un alt autovehicul cu care s-a lovit, producându-se accidentul de circulație soldat cu rănirea persoanelor aflate în cele două autoturisme.

Părțile vătămate D. V., D. L. s-au constituit părți civile față de inculpat cu sumele de cate 1.500 E. reprezentând despăgubiri materiale, iar partea vătămată D. V. cu suma de 1.800 E. despăgubiri materiale la care au mai pretins și sumele de câte 10.000 E. cu titlu de daune morale pentru fiecare din cele trei părți civile.

S-a mai solicitat obligarea inculpatului și la plata sumei de 33.000 E. sau echivalentul în lei a acestei sume de bani, reprezentând contravaloarea autoturismului marca VW Sharan distrus în accidentul produs de inculpat la care se mai adăuga și suma de 2.300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

S-au mai constituit părți civile în cauză cu sumele de suma de 115,16 lei, S. O. H., cu sediul în H., str. S. nr. 42, jud. C., reprezentând valoarea prestațiilor medicale acordate părții vătămate D. V., 1039,50 lei, S. M. D., cu sediul în mun. D., str. 1 Mai, nr. 14-16, jud. C., reprezentând valoarea prestațiilor medicale acordate părților vătămate D. V. și D. L., 884,40 lei S. C. J. de U. C., cu sediul în C.-N., str. C., nr. 3-5, jud. C. reprezentând valoarea prestațiilor medicale acordate părții vătămate I. C.-E. și suma de 884,40 lei către aceeași unitate medicală, reprezentând valoarea prestațiilor medicale acordate părții vătămate T. M.-C., 2297,56 lei S. C. de U. și T. R. C.-N., cu sediul în C.-N., str. C., nr. 3-5, jud. C. reprezentând valoarea prestațiilor medicale acordate părții vătămate I. C.-E., 357,86 lei către I. I. „N. Stăncioiu"; C.-N., cu sediul în C.-N., C. M., nr. 19-21, jud. C. reprezentând valoarea prestațiilor medicale acordate părții vătămate T. M.-C., sume la care s-a pretins și cu dobânda legală calculată de la data externării fiecărei părți vătămate și până la achitarea integrală a debitului.

Părțile vătămate I. C.-E. și T. M.-C. nu s-au constituit părți civile în cauză.

Asiguratorul mașinii conduse de inculpat și implicate în accident este SC

B. A. SA, S. V., cu sediul în B., C. V., nr. 155, sector 1, asigurator ce a fost introdus în cauză și care a solicitat ca la stabilirea despăgubirilor civile să se aibă în vedere existența vinovăției inculpatului și dovezile prezentate de părțile vătămate.

Analizând actele și lucrările dosarului, declarațiile date de inculpat și părțile vătămate și civile în faza de urmărire penală și în fața instanței, declarațiile martorilor D. D. I., C. I. D., G. A., precum și rapoartele de expertiză, instanța de fond a reținut următoarele:

În fapt, la data de (...) în timp ce conducea autoturismul marca Subaru cu nr. de înmatriculare B-18313-07 pe DN-1 E 60 din direcția C.-N. spre O., inculpatul I. M. M. a ajuns în dreptul restaurantului Perla Ardealului situat pe raza comunei C., jud. C., pe un sector de drum drept unde a observat că un alt autovehicul efectua o manevră de intrare într-o parcare virând spre stânga.

Întrucât inculpatul circula cu viteză pe acel sector de drum și dorind să nu reducă viteza și să nu se intersecteze cu celalalt autovehicul a pătruns pe contrasens fără o prealabilă asigurare neobservând ca în spatele transporterului se găsea în deplasare autoturismul VW și a intrat în coliziune frontală cu autoturismul marca VW Sharan cu nr. de înmatriculare CV -259-

GF, care se deplasa regulamentar pe sensul opus, autoturism ce era condus de partea vătămată D. V.

În urma accidentului de circulație a rezultat avarierea celor două autoturisme și vătămarea corporală a părților vătămate D. V., D. V. și D. L., aflați în autoturismul VW Sharan, precum și a părților vătămate I. C.-E. și T. M.-C., aflați în autoturismul marca Subaru, persoane ce au avut nevoie de intervenție medicală de urgență.

Părțile vătămate D. V., D. V. au suferit leziuni corporale care au necesitat

34-35 zile de îngrijiri medicale, iar D. L. a avut nevoie de îngrijiri medicale de

54-55 zile, așa cum a rezultat de certificatele medico-legale ale S.ui județean de medicină legală B. N.

Părțile vătămate I. C.-E. și T. M.-C. au suferit leziuni corporale care au necesitat 56-70 zile de îngrijiri medicale, respectiv 40-45 zile, viața ultimei victime fiind pusă în primejdie, iar lipsa splinei ce a fost îndepărtată în urma unei intervenții chirurgicale reprezintă o infirmitate, așa cum a rezultat de certificatele medico-legale ale IML C..

În urma analizei toxicologice privind concentrația de alcool avută în sânge de cei doi conducători auto, s-a constatat că aceștia nu au consumat băuturi alcoolice.

Deși inculpatul a susținut că nu se face vinovat de producerea accidentului de circulație întrucât a fost nevoit sa evite la rândul sau impactul cu un alt autovehicul ce i-a apărut inopinat pe sensul sau de mers, situație în care a fost obligat să efectueze o manevră de evitare prin virarea bruscă la stânga și prin pătrunderea pe celalalt sens de mers, aceste susțineri nu sunt plauzibile în condițiile în care atât părțile vătămate aflate în celalalt autovehicul cât și martorul C. I. D. au relatat că în fața lor pe aceiași bandă de circulație se găsea o dubiță care a încetinit și a semnalizat manevra de a intra într-o parcare ce se găsea pe partea stângă a drumului în sensul lor de mers, după ce acel autovehicul a intrat în parcare la câteva secunde, după parcurgerea unei distante de 20-30 m o altă mașină ce venea din sens opus a intrat pe contrasens și a lovit mașina condusă regulamentar de partea civilă D. V.

Pentru clarificarea aspectelor legate de accident s-a dispus în faza de urmărire penală efectuarea unei expertize criminalistice de către L. I. de E. C.

C., expertiza care a descris cinetica producerii impactului, concluzionând că impactul dintre cele două autovehicule putea să fie evitat dacă inculpatul I. M.

M. ar fi adaptat viteza la condițiile de drum și nu ar fi pătruns pe contrasens.

E. nu a putut să stabilească cu exactitate viteza cu care a circulat autoturismul condus de inculpat anterior impactului întrucât lipseau urmele de frânare, dar a stabilit ca în momentul impactului autoturismul condus de inculpat avea viteza de aproximativ 29 km/h iar cel condus de partea civilă D. V. de 59 km/h. I. dintre autoturisme a avut loc pe sensul de deplasare O. - C.- N., autoturismul Subaru depășind complet, cu partea frontală, axul longitudinal al drumului. E. nu a putut stabili vitezele inițiale de deplasare a autoturismului (în momentul declanșării stării de pericol iminent), întrucât lipsesc urmele de frânare. E. precizează că numitul D. V. nu putea evita, în condițiile date, producerea accidentului, indiferent de valoarea vitezei de deplasare a autoturismului VW. Inculpatul I. M.-M. putea preveni producerea accidentului dacă ar fi adaptat viteza de deplasare la condițiile de drum. În final, expertul concluzionează că producerea accidentului s-a datorat pătrunderii pe contrasens a autoturismului marca Subaru, datorită neadaptării vitezei de deplasare la condițiile de drum de către conducătorul auto I. M.-M..

Inculpatul a solicitat efectuarea unei noi expertize criminalistice, expertiză ce a fost efectuată de I. N. de E. C. și care a concluzionat că viteza în momentul impactului era de 64 km/h la autoturismul condus de inculpat și de

33 km/h la cel condus de partea civilă, experții neputând să stabilească vitezele inițiale ale celor doua autoturisme. Prin raportul de expertiză criminalistică nr. 203 din (...), al I.ui N. de E. C., s-a concluzionat că viteza din momentul impactului a autoturismului Subaru condus de inculpat, a fost de aproximativ 64 km/h, iar viteza autoturismului VW Sharan a fost de 33 km/h, iar impactul dintre autoturisme a avut loc pe sensul de deplasare O. - C.-N. E. nu au putut stabili vitezele inițiale de deplasare a autoturismelor (în momentul declanșării stării de pericol iminent), întrucât lipsesc urmele de frânare. De asemenea, experții au precizat că nu se poate stabili cu certitudine dacă virajul la stânga efectuat de autoutilitara rămasă neidentificată, a generat sau nu starea de pericol ce a dus la pătrunderea pe sensul opus a autoturismului Subaru. Raportat la probatoriul administrat, experții nu au exclus însă posibilitatea ca această manevră să fi determinat declanșarea stării de pericol, prin obturarea de către autoutilitară a sensului de mers către O.. În ipoteza în care autoutilitara a pătruns în parcare pe intrarea dinspre O., accidentul putea fi prevenit de inculpatul I. M.-M. dacă ar fi circulat cu o viteză până la cea maximă legal admisă (90 km/h), inițiind procesul de frânare încă din momentul generării stării de pericol iminent. Analizând ipoteza în care pătrunderea autoutilitarei în parcare s-a făcut pe intrarea dinspre C.-N., întrucât între autoturismul Subaru și autoutilitară nu a existat contact, experții precizează că nu dispun de date suficiente care să le permită stabilirea unei poziții relative certe între cele două autovehicule, în fiecare moment al derulării evenimentului. Ca atare, în condițiile în care nu se poate stabili natura pericolului ce a determinat pătrunderea pe sensul opus a autoturismului condus de inculpatul I. M.-M., nu pot fi analizate nici posibilitățile de prevenire și evitare a accidentului din partea acestuia. În final, experții concluzionează că, raportat la probele administrate în cauză, nu se poate stabili cauza producerii accidentului. (d.u.p., f. 113-118).

Instanța de fond a apreciat că apărările inculpatului în sensul că a fost nevoit de apariția neașteptată pe sensul său de mers a autotransporterului să treacă pe sensul contrar nu pot fi primite, în condițiile în care părțile vătămate și martorul C. I. D., ocupanții autoturismului VW Sharan au declarat constantcă autotransporterul a încetinit și a semnalizat intenția de a intra în parcare, iar după acesta manevră la câțiva zeci de metri a pătruns pe contrasens autovehiculul condus de inculpat.

De altfel declarațiile inculpatului au fost contradictorii pe parcursul procesului penal. Astfel în prima declarație, dată la scurt timp după producerea accidentului, a precizat că autoutilitara care a intrat pe sensul său de mers s-a aflat în fața autoturismul VW Sharan, înaintea efectuării virajului spre stânga pentru a intra în parcare, iar el a văzut acest autoturism numai în momentul ulterior manevrei de evitare, când a intrat în coliziune cu acesta. În declarația ulterioară, a precizat că autoutilitara s-a aflat în spatele autoturismului VW Sharan și a intrat pe sensul său de deplasare, în depășirea acestui autoturism. În fața instanței a declarat că autotransporterul a intrat pe contrasens, cu intenția de a depăși, fără să se asigure, fără să poată preciza ce a făcut acel autoturism ulterior.

Declarațiile date de ocupanții autoturismului marca Subaru condus de inculpat în sensul ca transporterul rămas neidentificat a efectuat o manevră de depășire și nu a intrat în parcare sunt singulare. Or, acestea trebuie analizate de instanța de judecată și servesc la stabilirea stării de fapt doar în măsura în care se coroborează cu celelalte probe și depoziții ale parților vătămate și martorilor, neputându-se omite nici posibilitatea ca acele persoane să nu fi perceput corect starea de fapt.

În baza probelor administrate în cauză instanța a constatat că vinovat de producerea accidentului de circulație cu consecința vătămărilor corporale descrise mai sus este inculpatul care nu a respectat prevederile art. 41 alin.1, art. 45 alin.3, art.47 și art.48 alin.3 din OUG 1., art.118 alin.1 lit.a și art. 120 lit.j din Regulamentul de aplicare a OUG 1., respectiv nu a circulat pe partea dreaptă în sensul de mers cât mai aproape de marginea părții carosabile, în momentul efectuării manevrei de depășire nu s-a asigurat în mod corespunzător că din sens opus nu vine un alt autovehicul, nu a adaptat regimul de viteză condițiilor de drum.

În drept, faptele inculpatului I. M.-M., care, în data de (...), în jurul orelor 12,30, în timp ce conducea autoturismul marca Subaru cu nr. deînmatriculare B-18313-0., pe DN 1 E 60, din direcția C.-N. spre O., ajungând în apropierea km. 550+850 m, în fața restaurantului "Perla Ardealului";, situat în raza comunei C., jud. C., circulând cu o viteză neadaptată condițiilor de carosabil umed acoperit cu mâzgă, datorită neatenției și a unei manevre interzise de legislația rutieră, a pătruns pe contrasens și a intrat în coliziune frontală cu autoturismul marca VW Sharan cu nr. de înmatriculare CV-259- GF, care se deplasa regulamentar din sens opus, condus de partea vătămată D. V., iar în urma acestei coliziuni, a rezultat vătămarea corporală a părților vătămate D. V., D. V. și D. L., pasageri în autoturismul VW Sharan, care au suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare între 34 și 55 zile de îngrijiri medicale, precum și vătămarea corporală gravă a pasagerilor din autoturismul Subaru, respectiv partea vătămată I. C.-E. a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare un număr de 56-70 zile de îngrijiri medicale, iar partea vătămată T. M.-C., a suferit leziuni care i-au pus în primejdie viața și au dus la pierderea splinei, fiindu-i necesare pentru vindecare un număr de 40-45 zile de îngrijiri medicale, întrunesc elementele constitutive a 2 infracțiuni de vătămare corporală gravă din culpă, fapte prev și ped. de art. 184, alin. 2 și 4 Cod pen. și 3 infracțiunii de vătămare corporală din culpă, fapte prev. și ped. de art. 184, alin. 1 și 3, Cod penal.

Instanța de fond în baza art.184 alin. 2 și 4 C. l-a condamnat pe inculpatul I. M.-M. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă din culpă a părții vătămate I. C.-E.

În baza art. 184 alin. 2 și 4 C. l-a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă din culpă a părții vătămate T. M.-C.

În baza art. 184 alin. 1 și 3 C.Penal, instanța de fond a aplicat inculpatului o pedeapsă de 9 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă a părții vătămate D. V.

În baza art. 184 alin. 1 și 3 C. l-a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 9 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă a părții vătămate D. V.

În baza art. 184 alin. 1 și 3 C. instanța l-a condamnat pe inculpat la pedeapsa de 9 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă a părții vătămate D. L.

Instanța de fond a constatat că infracțiunile săvârșite de inculpat sunt în concurs ideal, astfel că în baza art. 34 lit. b rap. la art. 33 lit. b C. a dispus contopirea pedepselor stabilite în pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare, care a sporit-o cu 3 luni, inculpatul urmând să execute în final pedeapsa de 1 an și 3 luni închisoare.

În baza art. 71 C. instanța de fond i-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II- a C.

La individualizare și dozarea pedepselor instanța a avut în vedere lipsa antecedentelor penale al inculpatului, regretul său sincer față de urmările accidentului rutier, faptul ca s-a prezentat la fiecare termen de judecată, precum și celelalte criterii prev. de art. 72 C.

Instanța de fond a apreciat că scopul pedepsei aplicate inculpatului I. M.

M. poate fi atins și fără privarea lui de libertate, iar suspendarea condiționată a executării pedepsei rezultante de 1 an și 3 luni închisoare nu va impieta asupra scopului sau preventiv și educativ față de inculpat.

În consecința instanța de fond în baza art. 81 și 71 alin. final C. a dispus suspendarea condiționată a executării atât a pedepsei principale cât și a pedepsei accesorii pe o durată de 3 ani și 3 luni, termen de încercare stabilit în condițiile art. 82 C.

În baza art. 359 C.Pr.Pen. instanța i-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor prevăzute de art. 83 C. a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.

În ceea ce privește soluționarea laturii civile a cauzei, instanța de fond a reținut că potrivit art. 1169 C.Civ. și art. 129 C.pr.Civ. sarcina probei revine părții civile care formulează pretenții. Laturii civile i se aplică aceleași dispoziții legale pertinente în orice alt proces pe tărâmul răspunderii civile delictuale. Partea civilă are obligația dovedirii prejudiciului cert și nereparat și a raportului de cauzalitate intre fapta ilicită a inculpatului, deja reținută, și prejudiciu.

Or, din această perspectivă instanța a apreciat că pretențiile civile formulate de pârtile civile D. V., D. V. și D. L. au fost dovedite doar parțial.

Astfel sumele de cate 1.500 E. reprezentând despăgubiri materiale solicitate de părțile vătămate D. V., D. L. și 1.800 E. de către partea vătămata

D. V. nu au fost dovedite. Nedovedită a rămas și pretenția legată de plata sumei de 33.000 E. sau echivalentul în lei a acestei sume de bani, reprezentând contravaloarea autoturismului marca VW Sharan distrus înaccident. Afirmația părții civile D. L. din cuprinsul declarației de la fila 304 în sensul că în anul 2005 s-a achitat pe autoturism 33.000 euro, însă factura și celelalte acte au fost distruse trebuie privite cu rezervă. În orice caz, fiind așa cum susțin părțile civile, un autoturism cumpărat ’’ la prima mână și cu numerar’’, sarcina probei le revenea.

Instanța de fond a considerat că daunele morale solicitate de cele trei părți civile sunt admisibile, însă doar în parte, fiind cert că părțile civile au fost traumatizate de accidentul rutier, fiind și spitalizate, astfel că se impune compensarea suferinței fizice și psihice avute de părțile civile.

Astfel în baza art. 14 și 346 C.Pr.Pen. rap. la art. 998 și urm. C.Civ. instanța de fond a obligat inculpatul la plata sumei de 3.500 E. cu titlul de despăgubiri civile pentru daune morale către partea civilă D. V., 3.500 E. cu titlul de despăgubiri civile pentru daune morale către partea civilă D. V. și

5.500 E. cu titlul de despăgubiri civile pentru daune morale către partea civilă

D. L., respingând celelalte pretenții civile formulate în cauză.

În baza art. 14 și 346 C.Pr.Pen. rap. la art. 998 și urm. C.Civ. și art. 313 din L. 95/2006 modificată instanța de fond l-a obligat pe inculpat la următoarelor sume, cu dobânda legală calculată de la data externării fiecărei părți vătămate și până la achitarea integrală a debitului suma de 115,16 lei către S. O. H., cu sediul în H., str. S. nr. 42, jud. C., reprezentând valoarea prestațiilor medicale acordate părții vătămate D. V., suma de 1039,50 lei către S. M. D., cu sediul în mun. D., str. 1 Mai, nr. 14-16, jud. C., reprezentând valoarea prestațiilor medicale acordate părților vătămate D. V. și D. L., suma de 884,40 lei către S. C. J. de U. C., cu sediul în C.-N., str. C., nr. 3-5, jud. C. reprezentând valoarea prestațiilor medicale acordate părții vătămate I. C.-E. și suma de 884,40 lei către aceeași unitate medicală, reprezentând valoarea prestațiilor medicale acordate părții vătămate T. M.-C., suma de 2297,56 lei către S. C. de U. și T. R. C.-N., cu sediul în C.-N., str. C., nr. 3-5, jud. C. reprezentând valoarea prestațiilor medicale acordate părții vătămate I. C.-E. și suma de 357,86 lei către I. I. „N. Stăncioiu"; C.-N., cu sediul în C.-N., C. M., nr.

19-21, jud. C. reprezentând valoarea prestațiilor medicale acordate părții vătămate T. M.-C.

Instanța de fond a luat act că părțile vătămate I. C.-E. și T. M.-C. nu s- au constituit părți civile în cauză.

Instanța a luat act că SC A. Ț. A. S., cu sediul în B., str. C. B., nr. 80-84, sector 1 nu a formulat pretenții civile în cauză.

În baza art. 193 C.Pr.Pen. l-a obligat pe inculpat la plata sumei de 747 E.

și 1735,5 lei către părțile vătămate D. V., D. V. și D. L. cu titlul de cheltuieli judiciare parțiale (respectiv ½ din 1494 euro și 1735,5 lei), conform înscrisurilor depuse la dosar ( f. 186, 188, 191, 192, 193, 196).

În baza art. 191 C.Pr.Pen. instanța a obligat inculpatul la plata sumei de

2.000 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.

Prezenta sentință este opozabilă asiguratorului SC B. A. SA., autoturismul marca Subaru cu nr. de înmatriculare B-18313-0. condus de inculpat fiind asigurat la această societate.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel inculpatul I. M. M., părțile civile D. V., D. V. și D. L., asiguratorul SC B. A. V. I. G. SA- B.

Inculpatul I. M. M. a solicitat în temeiul art. 379 alin. 2 lit. a Cod procedura penala, desființarea sentinței primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care sa se dispună, pe latura penală în principal, achitarea în baza art. 11 alin. 2, lit. a, coroborat cu art. 10 lit. d Cod procedura penala iarîn subsidiar, în măsura aprecierii existentei vreunei culpe în sarcina inculpatului, aplicarea, în considerentele prevederilor art. 72 Cod penal, a unei pedepse sub minimul special, spre minimul general, dispunând totodată suspendarea condiționată a executării acesteia iar pe latura civilă, respingerea pretențiilor de despăgubire, pe motivul lipsei formei de vinovăție ceruta de lege pentru incidența în cauza a art. 184 Cod penal, în subsidiar, acordarea de daune materiale raportat la prejudiciul dovedit suferit de părțile civile și proporțional cu vina ce se va retine inculpatului.

Cu privire la latura penală, se solicită în principal achitarea inculpatului I. M. M. în baza art. 11 alin. 2, lit a, coroborat cu art. 10 lit. d Cod procedura penala, față de împrejurarea cum că, în ceea ce privește producerea accidentului exista trei variante testimoniale, toate vizând un element cheie în descifrarea dinamicii producerii accidentului rutier, prezenta și poziția autoturismului rămas neidentificat, cel care a determinat apariția stării de pericol prin intrarea sa pe contrasens, pe direcția de deplasare a autoturismului Subaru. a) O prima varianta testimonială este aceea la care fac referire ocupanții mașinii VW Sharan, care precizează că autoturismul neidentificat, a inițiat o manevra de schimbare a direcției de mers către stânga, intenționând sa intre în parcarea restaurantului „Perla Ardealului"; în timp ce rula în fața autoturismului VW.

D. V., D. V. și D. L. au declarat că după ce autoutilitara neidentificata a intrat în parcare, ei au mai înaintat 20-30 de metri până când, fără a fi avut vreun obstacol în față, autoturismul Subaru a intrat pe banda lor izbindu-i frontal. Ei insista în sensul că autoutilitara neidentificată nu i-a tăiat calea autoturismului Subaru, deci nu avea de ce sa iasă pe contrasens, de aici culpa inculpatului. F. de aceste susțineri ridicăm un serios semn de întrebare- cum este posibil ca pe un sector de drum fără curbă, când la volanul unei mașini performante se afla un șofer profesionist, nu un amator, acesta să iasă pur și simplu pe contrasens în condițiile în care, potrivit declarațiilor de mai sus, autoutilitara era deja intrată în parcare. Ocupanții VW își aduc aminte că autoutilitara a intrat în parcare, apoi au mai parcurs vreo 30 de metri și abia acum mașina Subaru intră pe contrasens b) O a doua declarație privește poziția ocupanților autoturismului

Subaru, martorii I. C. E. și T. M. C., doi avocați clujeni, persoane a căror probitate morală, credem noi, nu poate fi contestata de nimeni. A. precizează ca autoturismul rămas neidentificat, s-a angajat în depășirea autoturismului VW fără să se asigure, intrând pe sensul de mers al autoturismului Subaru, fapt care a determinat intrarea acestuia din urma pe contrasens, fapt ce a dus la coliziunea cu autoturismul VW. Martorul I. C. E., ocupantul locului de lângă șofer spune limpede ca manevra inculpatului a fost făcuta pentru a încerca să salveze viața ocupanților autoturismului Subaru. Ambii martori indică că inculpatul s-a străduit să evite impactul ce devenea iminent, cu autoutilitara neidentificata ce se angajase în depășirea autoturismului VW Sharan fără sa se asigure. Inculpatul nu a putut vira dreapta, întrucât autoturismul neidentificat a virat spre parcare, singura soluție care i-a rămas fiind acea de a încerca să ocolească intrând pe contrasens, strecurându-se printre celelalte mașini. Este evident ca pericolul a fost iminent, imediat și surprinzător, căci dacă ar fi existat distanța și durata temporală de care fac vorbire părțile civile, reacția fireasca ar fi fost frâna, nu hazardarea pe contrasens. D. iminenta impactului și surpriza totala pot sa facă un șofer experimentat să încerce oocolire pe contrasens. A., având timp la dispoziție și având o mașina performanta, frâna este soluția ideala. Sa avem în vedere și împrejurarea că surpriza șoferului Subaru și iminenta impactului trebuie sa fi fost atât de mari, încât l-au făcut să aleagă ieșirea pe contrasens, pentru a valorifica șansa de a se strecura și de a scapă, ignorând, datorita certitudinii impactului cu autoutilitara, riscul unui impact frontal pe contrasens. c) O a treia poziție testimonială este cea reprezentata de martorul D. D. I., care asigura că nu a existat nicio autoutilitară în nici un moment secvențial ce privește accidentul, arătând că, fără să fi avut obstacol în fața sa, autoturismul Subaru a ieșit brusc pe contrasens în întâmpinarea autoturismului VW Sharan. Mai mult, martorul ne asigura că s-a aflat la 5 metri de locul unde s-a produs accidentul. Datorită clarei contraziceri cu toți ceilalți martori, credem ca se impune a înlătura aceasta mărturie ca nesinceră, sau în cel mai bun caz ca total inexactă și viciată. Având în vedere depozițiile de la dosar, credem că se impune concluzia lipsei vinovăției inculpatului, dedusă ca explicită din interpretarea

În subsidiar, în măsura aprecierii existentei vreunei culpe în sarcina inculpatului, aplicarea, în considerentele prevederilor art. 72 Cod penal, a unei pedepse sub minimul special, spre minimul general, dispunând totodată suspendarea condiționata a executării acesteia.

Sentința atacată arată clar că în sarcina inculpatului se pot reține o suita de împrejurări apte a ajuta la individualizarea judiciară a pedepsei: astfel, lipsesc antecedentele penale, inculpatul regretă toate cele întâmplate, el s-a prezentat la toate termenele de judecată, arătând prin asta responsabilitate. Inculpatul își câștigă în mod cinstit, din muncă traiul, are o familie față de care are responsabilități. Având în vedere toate aceste împrejurări, rugam a aplica inculpatului, în subsidiar, o pedeapsa sub minimul de 6 luni prevăzut de art. 184 alin 4 Cod penal, orientată spre minimul general.

2. Pe latura civilă, în principal, subsecvent solicitării principale pe latură penală, se solicită respingerea pretențiilor de despăgubire, pe motivul lipsei formei de vinovăție cerută de lege pentru incidența în cauză a art. 184 Cod penal. Vinovat pentru producerea accidentului este șoferul autoutilitarei neidentificate, el fiind și sursa ilicitului civil.

D. în subsidiar, și excepțional, pur formal, căci credem în pertinenta capătului de cerere privind achitarea, cerem ca, în măsura în care inculpatului i se va reține vreo culpă, să răspundă civil proporțional cu aceasta ( căci în cel mai rău caz nu ne putem închipui decât o eventuală, dar, după cum rezultă limpede din declarații, improbabilă culpa comună alături de șoferul autoutilitarei ramase neidentificate), Ar fi cu totul absurd ca întreaga răspundere civilă să cadă pe umerii inculpatului, doar pentru că organele abilitate nu au reușit să identifice mașina despre care fac vorbire toate părțile implicate în accident. În ceea ce privește daunele materiale solicitate, dorim ca raportarea să se facă la întinderea la care acestea au fost dovedite concret, nu la întinderea solicitată abstract. De altfel, acest aspect a fost surprins și de instanța de fond.

Părțile civile apelante au criticat sentința judecătoriei sub aspectul neacordării în totalitate a despăgubirilor civile pretinse și dovedite, în timp ce apelul declarat de asigurător nu a fost motivat nici în scris, nici oral în fața instanței de control judiciar.

Prin decizia penală nr.294 din 27 septembrie 2008 pronunțată de

Tribunalul Cluj în dosarul nr.(...), ae fost respinse ca nefondate apeluriledeclarate de inculpatul I. M. M., fiul lui I. și E., născut la data de (...) în C.-N., jud. C., dom. în C.-N., str. H. nr. 92, ap. 9, jud. C., părțile civile D. V., D. V. și D. L., dom. în com. Ciceu-Giurgești, str. P. nr. 407, jud. B.-Năsăud și SC B. A. V. I. G. SA cu sediul în B., str. Grigore M. nr. 23, sector 1 și cu sediul procesual în B., str. S. I. nr. 2J, ap. 34 împotriva sentinței penale nr.191/(...) a

Judecătoriei H..

În baza art. 111 al. 6 din OUG nr. 146/2008 s-a dispus prelungirea dreptului de circulație privind pe inculpatul I. M. M., fiul lui I. și E., născut la data de (...) în C.-N., jud. C., dom. în C.-N., str. H. nr. 92, ap. 9, jud. C., pe o perioadă de 30 de zile începând cu data de (...).

Soluția privind prelungirea dreptului de circulație s-a comunicat comandantului SPR C..

A fost obligat inculpatul la plata în favoarea statului a sumei de 200 lei, pe părțile civile la plata sumei de câte 50 lei fiecare și pe asigurător la plata sumei de 100 lei, reprezentând cheltuieli judiciare în apel.

Pentru a pronunța această soluție tribunalul verificând hotărârea atacată prin prisma motivelor de apel invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale în materie, a constatat că prezentele apeluri sunt nefondate pentru argumente ce vor fi expuse în cele ce urmează.

Prin rechizitoriul P. de pe lângă Judecătoria Huedin a fost trimis în judecată inculpatul I. M. M. pentru săvârșirea a două infracțiunii de vătămare corporală gravă din culpă, prev. de art. 184 al. 2 și 4 C., în dauna părților vătămate T. M. C. și I. C. E. și a trei infracțiuni de vătămare corporală din culpă, prev. de art. 184 al. 1 și 3 C. în dauna părților vătămate D. V., D. L. și D. V.

Sub aspectul stării de fapt s-a reținut aceea că inculpatul, în data de (...), în jurul orelor 12,30, în timp ce conducea autoturismul marca Subaru cu nr. de înmatriculare B-18313-0., pe DN 1 E 60, din direcția C.-N. spre O., ajungând în apropierea km. 550+850 m, în fața restaurantului "Perla Ardealului";, situat în raza comunei C., jud. C., circulând cu o viteză neadaptată condițiilor de carosabil umed acoperit cu mâzgă, datorită neatenției și a unei manevre interzise de legislația rutieră, a pătruns pe contrasens și a intrat în coliziune frontală cu autoturismul marca VW Sharan cu nr. de înmatriculare CV-259-GF, care se deplasa regulamentar din sens opus, condus de partea vătămată D. V., iar în urma acestei coliziuni, a rezultat vătămarea corporală a părților vătămate D. V., D. V. și D. L., pasageri în autoturismul VW Sharan, care au suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare între 34 și 55 zile de îngrijiri medicale, precum și vătămarea corporală gravă a pasagerilor din autoturismul Subaru, respectiv partea vătămată I. C.-E. a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare un număr de 56-70 zile de îngrijiri medicale, iar partea vătămată T. M.-C., a suferit leziuni care i-au pus în primejdie viața și au dus la pierderea splinei, fiindu-i necesare pentru vindecare un număr de 40-45 zile de îngrijiri medicale.

Prin rechizitoriul P. de pe lângă Judecătoria Huedin s-a reținut culpa exclusivă a inculpatului în producerea acestui eveniment rutier, apreciindu-se că, conduita culpabilă a acestuia, constând în aceea că circulând cu o viteză de 90-100 km/h, neadaptată condițiilor de carosabil umed și acoperit cu mâzgă și sesizând că în fața sa, autoutilitara rămasă neidentificată, a pătruns în parcarea restaurantului pe intrarea dinspre O. dar, nedorind să reducă viteza de deplasare a pătruns pe contrasens fără a observa că în urma autoutilitarei se deplasa regulamentar autoturismul VW Sharan și a intrat încoliziune frontală cu acesta, este singura care a cauzat accidentul de circulație ce face obiectul prezentului dosar.

În faza de urmărire penală s-a întocmit raportul de expertiză criminalistică nr. 134/(...) a L.ui I. de E. C. C. care a concluzionat că producerea accidentului s-a datorat pătrunderii pe contrasens a autoturismului marca Subaru condus de inculpat, datorită neadaptării vitezei de deplasare la condițiile de drum, precizându-se că nu este posibilă stabilirea cauzei ce a determinat această conduită și de asemenea, s-a întocmit raportul de expertiză criminalistică nr. 203 din data de (...) al I.ui N. de E. C. care a precizat că în condițiile în care nu se poate stabili natura pericolului ce a determinat pătrunderea pe contrasens a autoturismului condus de inculpat nu se pot analiza posibilitățile de prevenire și evitare a accidentului de către acesta, concluzionându-se că nu se poate stabili cauza produceri accidentului.

Totodată, în faza de urmărire penală a fost audiat inculpatul I. M. M., părțile vătămate D. V., D. V., D. L., T. M. C. și I. C. E., precum și martorii C. I. D. și D. D. I., pentru ca în faza cercetării judecătorești să se procedeze la reaudierea tuturor acestora și în plus au fost administrate probe testimoniale pe latura civilă și s-au depus înscrisuri în dovedirea pretențiilor civile.

Instanța de judecată, analizând ansamblul probator administrat pe tot parcursul procesului penal a concluzionat că revine inculpatului I. M. M. culpa exclusivă în producerea acestui eveniment rutier, soluție contestată de către inculpat care, declarând prezentul apel, a solicitat a se pronunța o soluție de achitare a sa ori cel mult, a se reține o culpă concurentă, potrivit concluziilor orale.

Soluția adoptată de către prima instanță este cea corectă, în ciuda susținerilor inculpatului care a afirmat pe tot parcursul procesului penal că, producerea accidentului s-a datorat unui factor cauzal, respectiv apariția intempestivă a autoutilitarei pe sensul său de deplasare ceea ce a determinat pătrunderea sa pe contrasens și intrarea în coliziune cu celălalt autovehicul.

Fără îndoială, analizând declarațiile părților implicate în acest eveniment rutier respectiv, declarațiile inculpatului, ale părților vătămate și ale martorilor audiați, rezultă existența a două variante privind modalitatea de producere a evenimentului rutier și a cauzelor ce l-au determinat, fiecare variantă fiind susținută de ocupanții fiecăruia dintre cele două autoturisme implicate.

Astfel, pe de o parte ocupanții autoturismului VW Sharan, părțile vătămate D. și martorul C. I. D. au susținut constant varianta conform căreia, apropiindu-se de parcarea restaurantului Perla Ardealului au observat cum autoutilitara care se deplasa în fața lor (cu precizarea că potrivit declarațiilor lor, aceasta se deplasa înaintea autoturismului VW Sharan cu mult înainte), a semnalizat intenția de intrare în parcarea restaurantului, că după ce dubița a efectuat această manevră și-au continuat deplasarea circa 20-30 m, până când autoturismul condus de inculpat care circula cu viteza mare a intrat în mod nejustificat, pe sensul lor de mers, intrând în coliziune frontală.

De cealaltă parte, ocupanții autoturismului condus de inculpat au afirmat că pe acel sector de drum se deplasau cu o viteză de aproximativ 90 km/h când în apropierea restaurantului amintit au observat cum o autoutilitară în mod inexplicabil a ocupat banda lor de deplasare, situație în care inculpatul care conducea autoturismul Shubaru a încercat să se strecoare între autoutilitară și autoturismul VW Sharan, intrând în coliziune cu acesta din urmă.

Rezultă așadar că la un anumit moment, toți cei implicați în accident fac referire la apariția acelei autoutilitare, însă în timp ce într-o variantă, aceasta nu se află în legătură cauzală cu producerea accidentului, în cealaltă variantă, apariția intempestivă a acesteia a determinat evenimentul rutier ce face obiectul prezentului dosar.

Trebuie însă precizat faptul că declarațiile ocupanților autoturismului condus de inculpat, deși converg spre aceeași finalitate, sunt contradictorii sub anumite aspecte esențiale pentru soluționarea cauzei.

Astfel, în privința declarațiilor inculpatului, inițial acesta a declarat că dubița care circula în fața autoturismului VW Sharan i-ar fi tăiat calea pentru a intra în parcare, la o distanță foarte mică și că nu a văzut că în spatele acesteia rula o altă mașină, pentru ca ulterior să afirme că nu știe dacă dubița respectivă a intrat în parcare sau s-a angajat în depășirea autoturismului VW Sharan și nici dacă aceasta a intrat în parcare ori și-a continuat deplasarea.

Pe de altă parte, martorul I. C. E. a susținut inițial că la ieșirea din C. se deplasau cu circa 100 km/h a observat cele două autovehicule ce veneau din sens opus, iar la o distanță de circa 10 m, autoutilitara a ocupat banda lor de deplasare în încercarea de a depăși autoturismul VW Shran, situație în care inculpatul a încercat să treacă printre cele două mașini, iar după impact șoferul dubiței a plecat de la fața locului. În fața instanței, martorul și-a precizat declarația afirmând că inculpatul ar fi frânat violent la apariția intempestivă a dubiței, în ciuda constatării din procesul verbal de cercetare la fața locului în sensul că la fața locului nu s-au descoperit urme de frânare.

Martorul T. M. C. la rândul său a susținut inițial că dubița a trecut pe sensul opus de deplasare pentru a depăși autoturismul VW Sharan sau pentru a intra în parcare, dar că din discuțiile ce au avut loc ar fi auzit că aceasta și-a continuat deplasarea, ulterior precizând într-o altă declarație, că dubița intrase în depășirea autoturismului VW Sharan, pentru ca în fața instanței de judecată să susțină că inculpatul a frânat la apariția dubiței și că aceasta nu a intrat în parcare.

De cealaltă parte, declarațiile părților vătămate D. V., D. V. și D. L. sunt constante și necontradictorii, fiecare susținând că dubița respectivă circula în fața lor, că la un moment dat a semnalizat intenția de a intra în parcare pe prima intrare, că după efectuarea acestei manevre de către autoutilitara din fața lor și-au continuat deplasarea circa 20-30 m când au fost loviți frontal de autoturismul condu de inculpat.

În plus, martorul C. I. D., pasager în autoturismul VW Sharan a declarat că impactul s-a produs după ce dubița intrase deja în parcare, pe fondul vitezei excesive a autoturismului Subaru în timp ce martorul D. D. I., care se afla în parcarea restaurantului Perla Ardealului, fiind martor ocular și credem, obiectiv, a relatat că a văzut cum autoturismul condus de inculpat a intrat pe contrasens, fără a avea vreun obstacol în fața și cum a intrat în coliziune cu celălalt autoturism care se deplasa regulamentar.

Rezultă astfel, în mod cert că dubița respectivă care rula în fața autoturismului condus de parte vătămată D. V. a intrat în parcarea restaurantului pe intrarea dinspre O., or impactul s-a produs în dreptul celeilalte intrări în parcare, ceea ce vine să confirme susținerile pasagerilor din autoturismul VW Sharan că după ce dubița a intrat în parcare, și-au continuat deplasarea, impactul survenind ulterior.

Așadar, s-a apreciat raportat la toate mijloacele de probă administrate, că singura variantă credibilă este aceea că inculpatul se deplasa cu o viteză deaproximativ 90 km/h, că a observat autoutilitara în efectuarea manevrei de intrare în parcarea dinspre O., însă și-a continuat deplasarea cu aceeași viteză intrând pe contrasens fără a observa că în spatele acesteia circula regulamentar autoturismul VW Sharan cu care a intrat în coliziune frontală.

De altfel, această ipoteză corespunde și celei prezentate de inculpat în declarația olografă din chiar ziua producerii accidentului rutier (fila 91-92 d.u.p.). Socotim că dacă inculpatul ar fi adaptat viteza de deplasare la condițiile de drum, carosabilul fiind umed și acoperit cu mâzgă, astfel cum rezultă din planșele foto depuse la dosar și ar fi avut în vedere și faptul că în zonă există mai multe restaurante cu parcările aferente, acesta putea evita producerea accidentului.

Pe de altă parte, nu se poate reține eventual culpa concurentă a inculpatului în condițiile în care nu rezultă date în sensul că, conducătorului autoutilitarei ori părții vătămate D. V. li s-ar putea imputa încălcarea vreunei norme privind circulația rutieră.

Reținând în mod corect vinovăția inculpatului în producerea acestui eveniment rutier, prima instanță a avut în vedere în procesul individualizării judiciare a pedepsei criteriile generale cuprinse în art. 72 C., stabilind în sarcina inculpatului pedepse corect individualizate care corespund pe deplin scopului pedepsei astfel cum este acesta definit în art. 52 C. și în mod corect nu a reținut în favoarea inculpatului circumstanțe atenuante, raportat la urmările concrete produse și la atitudinea inculpatului pe parcursul procesului penal.

Sub aspectul laturii civile, instanța de fond a stabilit că sarcina probei revine celui ce formulează pretenții, sub acest aspect considerând că despăgubirile civile pretinse nu au fost dovedite decât parțial, în apel părțile civile solicitând acordarea în întregime a acestora.

Părțile vătămate D. V., D. V. și D. L. s-au constituit părți civile în cauză și au pretins obligarea inculpatului la plata unor daune materiale în sumă de

1800 euro în favoarea părții vătămate D. V. și câte 1500 euro în favoarea părților civile D. V. și D. L., a unor daune morale în sumă de câte 10000 euro și la plata contravalorii autoturismului marca WV Sharan distrus în accident, respectiv 33000 euro.

Instanța de fond a admis constituirea de parte civilă în parte și a obligat inculpatul să plătească părților civile despăgubiri civile reprezentând daune morale și a respins ca nedovedite restul pretențiilor civile privind daune materiale.

Așa cum rezultă din constituirea de parte civilă depusă în faza de urmărire penală, sumele de 1800 euro și respectiv 1500 euro se referă la „. pe lună";, probabil fiind vorba despre beneficiul de care părțile vătămate au fost lipsite pe perioada convalescenței, însă la dosar au fost depuse niște state de plată privind doar pe partea vătămată D. L. din care însă nu se poate stabili suma de care aceasta a fost lipsită, cu atât mai mult cu cât nu rezultă efectiv perioada cât a fost în concediu medical. Aceeași este situația și în privința despăgubirilor pretinse referitoare la contravaloarea autoturismului distrus în accident, în acest sens nefiind depuse nici un fel de acte doveditoare.

Pentru aceste considerente, s-a apreciat că apelul declarat de către părțile civile nu este fondat și ca a fost respins, asemeni apelului declarat de către asigurător, care de altfel nici nu a fost motivat.

Sintetizând, tribunalul în baza art. 379 pct. 2 lit. b C.p.pen. a respins ca nefondate apelurile declarate de inculpatul I. M. M., fiul lui I. și E., născut ladata de (...) în C.-N., jud. C., dom. în C.-N., str. H. nr. 92, ap. 9, jud. C., părțile civile D. V., D. V. și D. L., dom. în com. Ciceu-Giurgești, str. P. nr. 407, jud. B.-Năsăud și SC B. A. V. I. G. SA cu sediul în B., str. Grigore M. nr. 23, sector

1 și cu sediul procesual în B., str. S. I. nr. 2J, ap. 34 împotriva sentinței penale nr.191/(...) a Judecătoriei H..

În baza art. 111 al. 6 din OUG nr. 146/2008 s-a dispus prelungirea dreptului de circulație privind pe inculpatul I. M. M., fiul lui I. și E., născut la data de (...) în C.-N., jud. C., dom. în C.-N., str. H. nr. 92, ap. 9, jud. C., pe o perioadă de 30 de zile începând cu data de (...).

Soluția privind prelungirea dreptului de circulație s-a comunicat comandantului SPR C..

În baza art. 192 al. 2 C.p.pen. a fost obligat inculpatul la plata în favoarea statului a sumei de 200 lei, pe părțile civile la plata sumei de câte 50 lei fiecare și pe asigurător la plata sumei de 100 lei, reprezentând cheltuieli judiciare în apel.

Împotriva acestei decizii a formulat, în termen legal, recurs, inculpatul, criticând-o ca nefiind temeinică și legală.

În ședința publică din (...), partea vătămată D. V., prezentă în fața curții a declarat că se împacă cu inculpatul, întrucât au încheiat o tranzacție și nu mai are pretenții civile în cauză.

Prin înscrisurile depuse la dosar de către părțile vătămate I. E., T. M., D.

V. și D. L., înscrisuri atestate de către avocații prezenți, aceștia au declarat că s-au împăcat cu inculpatul, nu doresc condamnarea acestuia și nu mai au pretenții civile de la inculpat.

F. de aceste manifestări de voință, față de dispozițiile art.184 alin.5 și 6

C.p.(aliniat introdus prin L. nr.202/2010, astfel că este aplicabil în speță art.13 C.p. referitor la legea penală mai favorabilă), curtea în baza art.385 ind.15.pct.2 lit.b C.p.p. va admite recursul declarat.

În baza art.11 pct.2 lit.b rap. la art.10 lit.h C.p.p. și art.13 C.p. va înceta procesul penal pornit împotriva inculpatului recurent pentru comiterea a două infracțiuni de vătămare corporală din culpă prev și ped. de art.184 alin.2,4

C.p.( părți vătămate I. C. E. și T. M.-C.) și a trei infracțiuni de vătămare corporală din culpă prev. de art.184 alin.1, 3 C.p.( părți vătămate D. V., D. V.,

D. L.), ca urmare a împăcării părților.

Va constata stinsă acțiunea civilă promovată în cauză de părțile civile D. V., D. V. și D. L.

Va obliga atât inculpatul cât și părțile vătămate la plata în favoarea statului a câte 200 lei fiecare, cheltuieli judiciare la fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:

În baza art.385 ind.15 pct.2 lit.b C.p.p. admite recursul declarat de inculpatul I. M. M., domiciliat în C.-N., str. H. nr.92, ap.9, județul C. împotriva deciziei penale nr.294/A/2010a T.ui C., pe care o casează împreună cu sentința penală nr.191/2009 a Judecătoriei H..

În baza art.11 pct.2 lit.b rap. la art.10 lit.h C.p.p. și art.13 C.p. încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului recurent pentru comiterea a două infracțiuni de vătămare corporală din culpă prev și ped. de art.184 alin.2,4

C.p.( părți vătămate I. C. E. și T. M.-C.) și a trei infracțiuni de vătămare corporală din culpă prev. de art.184 alin.1, 3 C.p.( părți vătămate D. V., D. V., D. L.), ca urmare a împăcării părților.

Constată stinsă acțiunea civilă promovată în cauză de părțile civile D. V., D. V. și D. L.

Obligă atât inculpatul cât și părțile vătămate la plata în favoarea statului a câte 200 lei fiecare, cheltuieli judiciare.

Cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din data de (...).

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

M. R. L. M. ANA C.

GREFIER M. B.

Red.M.R./S.M.D.

3 ex./(...)

Jud.apel S. T/A. T

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 124/2011, Curtea de Apel Cluj