Decizia penală nr. 1249/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
DECIZIA PENALĂ NR. 1249/R/2011
Ședința publică din 17 august 2011
Instanța compusă din:
PREȘEDINTE : M. Ș., judecător
JUDECĂTORI : C. I.
: A. D. L.
GREFIER : L. S.
Ministerul Public, P. de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin procuror V. G.
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul L. G. D., împotriva încheierii penale nr.79/C/2011 a T.ui C., pronunțată în dosar nr.(...), prin care s-a admis propunerea de arestare preventivă a inculpatului, acesta fiind cercetat pentru săvârșirea a șapte infracțiuni de trafic de influență, prev.de art.257 C.penal cu art.37 lit.b C.penal și art.33 lit.a
C.penal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul L. G. D. aflat în stare de arest asistat de apărător desemnat din oficiu, av.M. M., din cadrul Baroului C., cu delegație avocațială depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, întrebat fiind, inculpatul învederează instanței că-și menține recursul declarat și că este de acord cu apărătorul desemnat din oficiu. De asemenea, inculpatul arată că dorește să facă declarații suplimentare, sens în care se procedează la ascultarea acestuia, declarația lui fiind consemnată conform procesului verbal de la dosar.
Nefiind alte cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.
Apărătorul inculpatului, solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale recurate și rejudecând cauza, să se dispună, în principal, respingerea propunerii de arestare cu consecința cercetării acestuia în stare de libertate iar în subsidiar, înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara. Consideră că nu sunt întrunite cumulativ toate condițiile prev.de art.148 lit.f C.pr.pen., respectiv că inculpatul ar prezenta pericol pentru ordinea publică dacă ar fi cercetat în stare de libertate. A. a recunoscut în totalitate toate cele șapte infracțiuni, are un loc de muncă stabil, are asigurate venituri prin mijloace oneste și va recupera prejudiciul cauzat. Consideră că măsura arestării preventive este cea mai dură măsură astfel că scopul procesului penal poate fi atins și prin aplicarea unei alte măsuri neprivative de libertate, inculpatul obligându-se să respecte toate obligațiile ce-i vor fi impuse. Cu onorar din FMJ.
Reprezentantul P. solicită respingerea ca nefondat a recursului inculpatului și obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat. Inculpatul a comis șapte infracțiuni de trafic de influență în condițiile recidivei postexecutorii. Inculpatul a pretins că are influență asupra unor funcționari cu putere de decizie care, urmare a pretinsei sale intervenții, ar face acte contrare îndatoririlor lor de serviciu. În total, inculpatul a pretins șiprimit de la un număr de 6 persoane 300 euro și 10.000 lei. Este evident că , datorită perseverenței inculpatului în comiterea infracțiunilor, într-o perioadă scurtă de timp, lăsarea lui în libertate nu este justificată sub nici o formă deoarece prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Inculpatul L. G. D., având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța în cauză.
C U R T E A
Prin sesizarea înregistrată sub numărul de mai sus, P. de pe lângă Tribunalul Cluj a propus instanței, în conformitate cu prevederile art.149¹ și urm. C.pr.pen., luarea măsurii arestării preventive față de inculpatul L. G. D., fiul lui natural și E., născut la (...) în Gherla, jud. C., domiciliat în Bistrița, str. Solomon Halita nr.3, ap.16, jud. C., CNP 1., cercetat pentru săvârșirea a șapte infracțiuni de trafic de influență, prev. de art. 257 C., cu art. 37 lit. b C. și art. 33 lit. a C., arătând în susținerea acestei propuneri că sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru luarea acestei măsuri procesuale preventive față de inculpat, iar arestarea acestuia este necesară pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal.
Prin încheierea penală nr. 79/C/C/(...), pronunțată de Tribunalul Cluj îndosar nr. (...), s-a admis propunerea formulată de P. de pe lângă Tribunalul Cluj și în consecință, în temeiul art.149/1 C.p.pen. și art. 148 lit. f C.pr.pen., s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului L. G. D., fiul lui natural și E., născut la (...) în Gherla, jud. C., domiciliat în Bistrița, str. Solomon Halita nr.3, ap.16, jud. Bistrița-Năsăud, CNP 1., pe o perioadă de
30 de zile, începând cu data de 09 august 2011 și până la data de 07 septembrie 2011.
În baza art.189 C.pr.pen., s-a stabilit în favoarea Baroului de A. C. suma de 100 lei reprezentând onorariul avocațial din oficiu, cuvenit av. Maier M. Raul, avansat din F.M.J.
Potrivit art.192 alin.3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea propunerii de arestare preventivă (în care se include și onorariul avocațial din oficiu) au rămas în sarcina statului.
Analizând propunerea formulată, în raport cu actele dosarului de urmărire penală și cu dispozițiile legale în materie, instanța a reținut următoarele:
La data de (...) s-a dispus prin ordonanța P. de pe lângă Tribunalul
Cluj punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpatul L. G. D., fiul lui natural și E., născut la (...) în Gherla, jud. C., domiciliat în Bistrița, str. Solomon Halita nr.3, ap.16, jud. Bistrița-Năsăud, CNP 1., pentru săvârșirea a șapte infracțiuni de trafic de influență, prev. de art. 257 C., cu art. 37 lit. b C. și art. 33 lit. a C., dintre care una în formă continuată, la aceeași dată fiind audiat de către procuror în prezența apărătorului desemnat din oficiu.
În sarcina inculpatului L. G. D. s-au reținut, în esență, sub aspectul stării de fapt următoarele: în perioada noiembrie-decembrie 2010, respectiv februarie-iunie 2011, a pretins și primit de la denunțătorul F. I.-F. suma de
350 de euro lăsându-l să înțeleagă că, prin intermediul unor angajați la I. C. poate să-i „rezolve alcoolemia";, i-a pretins lui C. T. și acesta i-a remis suma de 1.100 lei (la care se adaugă solicitarea „cu titlu de împrumut"; și remiterea efectivă și a sumei de 100 lei) lăsând să se creadă că are influență asupra unor angajați din cadrul Casei Județene de P. C. (directoarea Casei Județene de P.) pentru a obține soluționarea favorabilă a pensionării anticipate a numitei C. L., i-a pretins lui D. I. și acesta i-a remis suma de 4.000 leilăsând să se creadă că are influență asupra unor angajați din cadrul Casei
Județene de P. C. (directoarea Casei Județene de P.) pentru a obține soluționarea favorabilă a pensionării sale anticipate, i-a pretins lui B. C. I. și acesta i-a remis suma de 1.500 lei în schimbul promisiunii ca va interveni pe lângă angajați ai Primăriei C.-N. pentru aprobarea și eliberarea în regim de urgență a unei autorizații de construire și suma de 2.500 lei pentru a interveni pe lângă angajați din cadrul UM Divizia 4 Infanterie Gemina C.-N. în vederea aprobării cererii sale de trecere în corpul subofițerilor de armată; i-a pretins lui P. T. I. și acesta i-a remis suma de 900 lei pentru a interveni pe lângă angajați din cadrul Primăriei C.-N. și a-i determina să-i aprobe amplasarea pe domeniul public a unei tonete de comercializare de înghețată; i-a pretins lui C. I. suma de 3.000 lei și acesta i-a remis efectiv suma de
1.000 lei pentru a interveni pe lângă angajați de Ia Primăria Cluj-Napoca și a-i determina să-i restituie o suprafață de teren de aproximativ 90 de arii pentru care a depus documentația necesară restituirii în urmă cu cca. 6 ani; i-a pretins lui B. I. suma de 1.000 lei în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă angajați din cadrul Primăriei C.-N. pentru a-i determina să-i atribuie un spațiu comercial destinat comercializării legumelor.
Pe scurt, se susține în cuprinsul propunerii de arestare preventivă aceea că din probele administrate până la acest moment rezultă că inculpatul L. G. D., folosindu-se de influența pe care pretindea că o are asupra unor persoane cu drept de decizie în diferite domenii de care se arătau interesați denunțătorii - cumpărători de influență, a pretins de la aceștia și a acceptat efectiv diferite sume de bani sau alte foloase - bani cu titlu de împrumut susținând că intervine pe lângă acele persoane astfel încât pretențiile sau solicitările lor să fie soluționate favorabil.
În cauză s-a autorizat folosirea unui investigator sub acoperire având nume de cod I. M. iar la data de (...) a fost organizată prinderea în flagrant a inculpatului L. G. D., în momentul primirii de către acesta a unei sume de bani de la investigatorul sub acoperire în scopul traficării influenței.
Inculpatul nu se află la prima confruntare cu legea penală și a negat acuzațiile care i se aduc.
Propunerea de arestare preventivă a fost motivată prin aceea că sunt întrunite cumulativ condițiile prevăzute de art.143 și art.148 lit. f C.pr.pen., respectiv că există probe sau indicii temeinice că inculpatul a săvârșit infracțiunea reținută în sarcina lui, pentru fapta comisă legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar lăsarea inculpatului în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Judecătorul investit cu soluționarea propunerii de arestare preventivă a constatat că, în cauză, sunt întrunite condițiile legale pentru luarea acestei măsurii împotriva inculpatului, având în vedere următoarele considerente:
Astfel, în primul rând, sub aspectul incidenței art. 143 C.p.pen., s-a apreciat că în cauză există probe și indicii temeinice că inculpatul a săvârșit faptele reținute în sarcina lui, aceste indicii și probe fiind relevate de procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante, declarațiile martorilor
P. M. B. și O. C. V., declarația investigatorului sub acoperire, declarațiile denunțătorilor audiați în cauză și nu în ultimul rând, de chiar declarațiile date de inculpat în care acesta, deși a negat comiterea faptelor descrise mai sus, recunoaște că îi cunoștea pe denunțători, că aceștia i-au cerut ajutorul în rezolvarea unor probleme, chiar dacă susține că doar le-a dat unele îndrumări în mod cu totul și cu totul dezinteresat.
În al doilea rând, în ceea ce privește condițiile prevăzute la lit. f a articolului 148 C.pr.pen., inculpatul este acuzat că a comis o infracțiunepentru care legea prevede pedeapsa închisorii de la 2 la 10 ani, astfel încât cerința cuprinsă în teza I a textului de lege sus-menționat este îndeplinită.
Referitor la probele din care rezultă pericolul social concret pe care l-ar reprezenta pentru ordinea publică lăsarea în libertate a inculpatului, s-a menționat că acest pericol nu se presupune generic, ci el trebuie să fie de ordinul evidenței și mai ales nemijlocit dovedit.
Pericolul concret pentru ordinea publică trebuie înțeles deci ca o reacție colectivă față de anumite stări de lucruri, reacție care ar produce perturbații la nivelul disciplinei publice, al respectului față de lege, stimulând temerea colectivă că împotriva unor fapte periculoase organele de stat nu acționează suficient, că legea nu este aplicată cu hotărâre.
Este interpretarea care trebuie dată tocmai pentru a înlătura confuziile frecvente între conceptul de pericol social al faptei (care ține în principal de instituția individualizării tratamentului penal) și conceptele de ordine publică și pericol pentru aceasta, care ține de cu totul alte instituții, printre care arestarea preventivă.
Starea de pericol pentru ordinea publică, spre deosebire de pericolul social concret al faptei respective, presupune o rezonanță a acelei fapte, o afectare a echilibrului social firesc, o anumită stare de indignare, de dezaprobare publică, o anumită stare de insecuritate socială.
Așa fiind, în condițiile stabilirii unor date certe cu privire la starea de insecuritate generată în rândul opiniei publice, cu tot ce presupune aceasta, la pericolul social al infracțiunii și la persoana infractorului, judecătorul investit cu soluționarea propunerii de arestare preventivă poate stabili dacă este sau nu necesară privarea de libertate a inculpatului și este chemat să aprecieze asupra existenței acestei stări de pericol.
În cauza de față, din modul de derulare al evenimentelor, gravitatea deosebită a faptelor imputate, perioada în care s-a desfășurat activitatea infracțională, modul și mijloacele de săvârșire a acestora, împrejurările în care au fost comise, antecedența infracțională a inculpatului, care este recidivist și faptul că, astfel după cum acesta susține, era cunoscut ca fiind o persoană care obișnuia „să ajute"; alte persoane în rezolvarea unor probleme aparent irezolvabile și din atitudinea sa de negare a comiterii acestor fapte, reies probe că lăsarea în libertate a inculpatului poate prezenta un real pericol pentru ordinea publică.
În aceste condiții, apreciind că arestarea inculpatului este în mod evident necesară pentru buna desfășurare a urmăririi penale, în baza art. 149/1 C.pr.pen. propunerea P. de pe lângă Tribunalul Cluj a fost admisă, iar instanța a dispus arestarea preventivă a inculpatului L. G. D. pe o durată de
30 de zile, începând cu data de cu data de 09 august 2011 și până la data de
07 septembrie 2011.
Conform art.189 C.pr.pen. s-a stabilit în favoarea Baroului de A. C. suma de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, avansat din
F.M.J.
Potrivit art.192 alin.3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea propunerii de arestare (în care se include și onorariul avocațial din oficiu) au rămas în sarcina statului.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul L. G. D., prin apărătorul său, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii penale recurate și rejudecând cauza, să se dispună, în principal, respingerea propunerii de arestare cu consecința cercetării acestuia în stare de libertate iar în subsidiar, înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.
În motivarea recursului s-a arătat că nu sunt întrunite cumulativ toate condițiile prevăzute de art.148 lit. f C.pr.pen., respectiv că inculpatul ar prezenta pericol pentru ordinea publică dacă ar fi cercetat în stare de libertate. A. a recunoscut în totalitate toate cele șapte infracțiuni, are un loc de muncă stabil, are asigurate venituri prin mijloace oneste și va recupera prejudiciul cauzat. Consideră că măsura arestării preventive este cea mai dură măsură astfel că scopul procesului penal poate fi atins și prin aplicarea unei alte măsuri neprivative de libertate, inculpatul obligându-se să respecte toate obligațiile ce-i vor fi impuse.
Este de menționat că în fața instanței de recurs inculpatul a recunoscut în totalitate infracțiunile ce i se rețin în sarcină, manifestându-și disponibilitatea de a recupera prejudiciile cauzate.
Analizând recursul declarat, prin prisma actelor de la dosar, a motivelorinvocate și a dispozițiilor legale în materie, Curtea apreciază că acesta estenefondat.
Astfel, judecătorul care a dispus luarea măsurii a procedat la o analizare amănunțită a existenței în cauză a motivelor prev. de art. 143 și art. 148 lit. f C.pr.pen., apreciind în mod corect că există și probe și indicii din care reiese împrejurarea că inculpatul este autorul infracțiunii reținute în sarcina lui, aceea de trafic de influență în formă continuată, iar lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
În privința condițiilor prevăzute de art. 148 lit. f C.pr.pen., cerința cuprinsă în teza I a acestui articol (referitor la limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpatului) este îndeplinită.
Cât privește pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta lăsarea în libertate a inculpatului, trebuie subliniat faptul că, raportat la noțiunea de „. care se regăsește în teza a II-a a art. 148 lit.f C.pr.pen., acesta trebuie să reiasă din existența la dosar a unor date din care să rezulte, fără putința de tăgadă, că o întreagă colectivitate ar fi pusă în primejdie prin lăsarea în libertate a infractorului. Astfel, pentru a se constata existența sau inexistența acestei condiții cerute de art.148 lit.f C.p.p.se pornește uneori de la pericolul social al infracțiunii de a cărei comitere este bănuit inculpatul, însă apare imperios necesară și existența unor date și probe certe care să convingă judecătorul că pentru siguranța publică se impune privarea de libertate a inculpatului. N. nu trebuie privite izolat, ci interdependent, pentru că legea impune drept condiție a luării măsurii preventive existența unor probe că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
În cauza de față, așa cum s-a arătat și în conținutul hotărârii atacate, există indicii și probe că inculpatul, în mod repetat, a promis în schimbul unor sume de bani, folosindu-se de calitatea de consilier pe probleme sociale la cabinetul unui deputat, diverse „intervenții"; pe lângă persoane angajate în cadrul unor instituții publice ale statului, instituții care trebuie să se bucure de credibilitate în cadrul unei colectivități. Decredibilizarea acestora prin acreditarea ideii că angajații acestora, unii chiar cu funcții de conducere, sunt coruptibili, mai ales la intervențiile unor persoane care sunt consilierii unor parlamentari, induc opiniei publice o puternică impresie negativă, de natură a afecta un întreg climat social și de a-l destabiliza.
Curtea apreciază în aceste condiții că lăsarea acestuia în libertate ar pune într-un real pericol ordinea publică, fiind necesară derularea urmăririi penale cu inculpatul în stare de arest preventiv, în scop de prevenție a repetării unor astfel de fapte antisociale, cu atât mai mult cu cât inculpatul este recidivist.
În consecință, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b C.pr.pen. Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul L. G. D., fiul lui N. si E., născut la 1 august 1983, deținut in A. IPJ C., împotriva încheierii penale nr. 79/CC din 09 august 2011 a T.ui C..
Se va stabili în favoarea Baroului de A. C. suma de 100 lei onorariu apărător din oficiu, care se va plăti din FMJ.
În baza disp. art. 192 alin. 2 C.pr.pen. va fi obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare în recurs în sumă de 300 lei, sumă, în care se include și onorariul avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul L. G. D., fiul lui N. si E., născut la 1 august 1983, deținut in A. IPJ C., împotriva încheierii penale nr. 79/CC din 09 august 2011 a T.ui C..
Stabilește în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 100 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.
Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorar avocațial.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 17 august 2011.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER M. Ș. C. I. A. D. L. L. S.
Red.ADL/dact.MS
4 ex./(...)
Jud.fond: A. Ț.
| ← Decizia penală nr. 360/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 1196/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
