Încheierea penală nr. 131/2011, Curtea de Apel Cluj

Comentarii

0

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR. (...)

ÎNCHEIEREA PENALĂ NR. 131/2011

Ședința Camerei de C. din data de 10 noiembrie 2011

Instanța constituită din: PREȘEDINTE : I. C. M. GREFIER : T. G.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D. N.

A. - S. T. C. reprezentat prin

PROCUROR : E. BOTEZAN

S-a luat spre examinare propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D. N. A. - S. T. C., privind pe inculpații A. S. și S. C. M.

La apelul nominal făcut în cauză inculpatul A. S., aflat în stare de reținere, asistat de apărători aleși, av. G. M. și Ban T., cu delegații avocațiale la dosar și inculpatul S. C. M., aflat în stare de reținere, asistat de apărători aleși, av. S. B., av. Chesteș Dan S., av. T. R. și av. D. Ș., toți cu delegații avocațiale la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, s-a procedat la identificarea inculpaților A. S. și S. C. M. și la citirea propunerii de arestare preventivă a acestora, instanța aducând la cunoștința celor doi obiectul cauzei și motivul pentru care se solicită arestarea preventivă în cauză.

S-a adus la cunoștința inculpaților A. S. și S. C. M. dispozițiile art. 70 C., respectiv că au dreptul la un apărător, dreptul de a nu face nicio declarație și că tot ceea ce declară poate fi folosit împotriva lor.

Inculpatul A. S. arată că este de acord cu audierea sa la acest moment procesual.

Inculpatul S. C. M. arată că își menține declarația dată la procuror însă dorește să mai facă unele precizări.

Apărătorul inculpatului A. S., av. G. M., solicită a se constata că în cauză au fost încălcate în mod flagrant dispozițiile art. 149/1 alin. 1 C., și art. 150 alin. 1 C., text ce prevede condiția prealabilă a ascultării inculpatului de către procuror în vederea întocmirii referatului cu propunere de arestare. A., din formularele de declarații de la dosar rezultă că la data de 9 noiembrie 2011 față de inculpatul S. A., care este adus pentru prima dată la procuror în mod silit, fiind emis pe numele acestuia mandat de aducere, se parcurg toate procedeele, respectiv i se aduce la cunoștință învinuirea adusă, se emit rezoluția de începere a urmăririi penale, apoi ordonanța de punere în mișcare a urmăririi penale, se dispune reținerea inculpatului și se întocmeștereferatul cu propunerea de arestare preventivă a acestuia. Conform dispozițiilor art. 70 alin. 2 C., în prealabil inculpatul trebuie să fie încunoștințat în mod detaliat, amănunțit, cu privire la faptele imputate. Solicită a se avea în vedere că din conținutul procesului verbal de aducere la cunoștință a rezoluției și apoi a ordonanței de începere a urmăririi penale rezultă că se aduce la cunoștința inculpatului o prezentare succintă a faptei materiale imputate. Pe de altă parte, conform dispozițiilor art. 149/1 alin.1 C., când se propune luarea măsurii arestului preventiv ascultarea inculpatului se realizează cu privire la toate condițiile de arestare, respectiv fapta materială care i se reproșează inculpatului și cu privire la cazurile de arestare prev. de art. 148 C., pentru că se știe că nu este suficient să există probe sau indicii temeinice din care să rezultă că a săvârșit o faptă penală, ci să fie prezent și unul din cazurile de arestare prev, de art. 148 C.

Dacă inculpatul și-a exprimat opțiunea de a nu face declarații, aceasta fiind interpretarea dată de procuror, dacă urmează întocmirea referatului cu propunere de arestare preventivă conform dispozițiilor art. 149/1 C., procurorul are obligația de atenționare a inculpatului cu privire la acest aspect și cu privire la temeiurile de arestare preventivă, pentru că, conform dispozițiilor art. 143 C. trebuie să existe date și probe. În speță în referatul cu propunerea de arestare consultat de către inculpați și apărătorii acestora sunt prezentate trei cazuri distincte de arestare preventivă, respectiv art. 148 lit. b C., în sensul că există date că se încearcă să se zădărnicească aflarea adevărului, art. 148 lit. c C., respectiv că pregătește săvârșirea unei noi infracțiuni, că ar fi avut o discuție cu numita D. A. în legătură cu pregătirea unui pretins sprijin de asigurare a parcului auto pentru anul 2012 și art. 148 lit. f C.. În opinia sa, atunci când arestarea preventivă a inculpatului face obiectului unei propunerii în cursul urmăririi penale obligația față de cerințele art. 149 alin. 1, art. 150 alin. 1 C. privind ascultarea inculpatului trebuie să privească fapta materială imputată și cazurile de arestare prev. de art. 148 C., deoarece trebuie întrebat inculpatul cu privire la aceste cazuri. Solicită a se avea în vedere că din procesele verbale de aducere la cunoștință inculpatului rezultă că aceste temeiuri nu figurează printre elementele de fapt aduse la cunoștința acestuia.

Pe cale de excepție sau o dată cu fondul propunerii solicită a se constata că nu s-a îndeplinit condiția prealabilă a ascultării inculpatului de către procuror față de dispozițiile art. 150 C., ce stabilesc că arestarea preventivă nu poate fi luată decât dacă a fost ascultat de procuror și apoi de judecător, cu mențiunea că ascultarea de judecător nu acoperă neascultarea de procuror, întrucât astfel inculpatul este privat de un drept esențial, elementar și fundamental, de a răspunde la toate acuzațiile aduse.

P. toate aceste motive solicită admiterea excepției, constatarea nulității absolute a referatului cu propunere de arestare, conform art. 197 C.. Dacă se apreciază că aceastăexcepție poate fi soluționată cu fondul propunerii, solicită a se ține seama de aceasta.

Apărătorul inculpatului A. S., av. Ban T., arată că achiesează concluziilor colegului său, av. G. M. cu privire la excepția invocată.

Apărătorii inculpatului S. C. M. arată că achiesează concluziilor apărătorului inculpatului A. S. cu privire la excepția invocată.

Reprezentanta P. solicită respingerea excepției ridicate, întrucât din actele dosarului rezultă fără îndoială că procurorul a respectat dispozițiile art. 140/1 C., art. 143 C. și art. 70 C., referitoare la dreptul la apărare. În opinia sa dreptul la apărare nu poate fi transformat în abuz mai ales că nu este real că inculpatului

A. S. nu i s-a dat dreptul de a-și formula apărarea, i s-au adus la cunoștință în extenso și nu succint învinuirile aduse, acesta având posibilitatea de a da o declarație, iar după inculpare a susținut că nu este pregătit să dea declarație și că solicită termen pentru pregătirea apărării. Solicită a se avea în vedere că împrejurarea că inculpatul A. S. nu s-a simțit pregătit să dea o declarație în cauză nu poate opri cursul anchetei și urmăririi penale.

P. aceste motive solicită a se constata că inculpatului i s-au respectat toate drepturile procesuale, precum și că este esențial că în 24 de ore trebuie efectuate actele referitoare la reținere și sesizarea instanței cu propunerea de arestare preventivă.

Curtea arată că se va pronunța cu privire la excepția ridicată de către apărătorul inculpatului A. S. odată cu soluționarea pe fond a propunerii de arestare preventivă.

Nefiind alte cereri sau excepții prealabile de formulat s-a procedat la ascultarea inculpaților A. S. și S. C. M., declarațiile acestora fiind consemnate conform proceselor verbale depuse la dosarul cauzei.

După ascultarea inculpatului S. A., apărătorul acestuia, av. G. M., solicită în temeiul art. 140 lit. a C. a se constata încetarea măsurii reținerii inculpatului.

Reprezentanta Parhetului, fiind reale cele solicitate, arată că nu se opune cerii formulate de apărătorul inculpatului S. A.

Apărătorul inculpatului S. A., av. Ban T., arată că formulează aceeași cerere.

Curtea, având în vedere cererea formulată de apărătorul inculpatul A. S., în baza art. 140 lit. a C. constată că a încetat de drept măsura reținerii luată de acest inculpat prin ordonanța nr. 6. din data de 9 noiembrie 2011 pentru 24 de ore de către DNA - S. T. C., cu începere de la ora 20,50.

Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a propunerii.

Reprezentanta P. arată că susține propunerea de arestare preventivă a inculpatului S. A. pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată și arestarea preventivă a inculpatului S. C. M. pentru comiterea infracțiunii de dare de mităîn formă continuată pe o durată de 29 de zile, începând cu data de 10 noiembrie 2011.

Pe scurt, solicită a se constata că pentru inculpatul A. se reține că a comis infracțiunea de corupție relativ la relațiile dintre societățile G. F. reprezentată de învinuita D. A. și SC T. T. C. condusă de inculpatul S. C. M., în sensul că prin exercitarea abuzivă a funcției de primar al mun. C.-N., pe care o deține a înțeles să beneficieze de foloase necuvenite acestei funcții, în perioada 2009 până în prezent în ceea ce privește societatea reprezentată de D. A., iar pe T. T. în perioada 2010 - 2011, beneficiind conform actelor de la dosar în total de suma de 95.000 euro. Arată că după ce s-a primit extrasul de cont de la inculpat s-a stabilit că această sumă se ridică la 125.000 euro pe aceeași decadă, datele care au stat la baza sumei stabilite de către organele de urmărire penală fiind datele obținute de la organele fiscale în baza declarației 394. De asemenea, solicită a se avea în vedere că față de același inculpat se desfășoară multe alte investigații și cu privire la actele materiale și alte date ce au rezultat în urma perchezițiilor.

Referitor la inculpatul S. C. M. învederează instanței că în sarcina acestuia se reține că în perioada 2010-2011 a remis inculpatului A. prin intermediul cabinetului de avocatură al soției acestuia din urmă o sumă echivalentă cu 45.000 euro pentru a proceda în favoarea societății B. V., în sensul încheierii și derulării fără incidente a unui contract de salubrizare, contract ce a fost încheiat în 2010 pe o durată de 8 ani.

Totodată, în cauză s-a dovedit că pentru prestațiile financiare de care beneficia cabinetul avocațial al învinuitei A. M. U., aceasta nu desfășura nicio activitate juridică, activitatea zilnică a învinuitei fiind în fapt o perpetuă vacanță. Mai mult, nimic de ce întreprinde aceasta nu poate justifica un nivel minim al sumelor care intră în contul acesteia.

Raportat la această stare de fapt apreciază că sunt incidente prevederile art. 148 lit. b, c și f C., existând date că inculpații încearcă să zădărnicească aflarea adevărului, că pregătesc săvârșirea de noi infracțiuni, iar pentru faptele săvârșite legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, existând probe că lăsarea lor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

A., în ce privește pe inculpatul A. S. și temeiul prev. de art. 148 lit. b C., probatoriul cauzei arată că, în conivență cu soția sa, învinuita A. M. U., inculpatul a încercat să disimuleze actele de corupție săvârșite, prin crearea unei aparențe de legalitate sub forma unor contracte de consultanță juridică, încercând astfel să zădărnicească aflarea adevărului. Conduita de disimulare, de încercare a ascunderii urmelor faptelor de corupție, se regăsește și în discuțiile telefonice ale inculpatului, când, după luarea măsurii arestării vicepreședintelui C.ui Județean C., inculpatul se credea vizat de eventuale cercetări penale și lua măsuri suplimentare de prevedere.

Totodată, referitor la același inculpat în cauză este incident temeiul de arestare prevăzut de art. 148 lit. c C., din probatoriul dosarului rezultând că, la înțelegere cu învinuita D. A., inculpatul A. S. pregătea săvârșirea unei noi infracțiuni, prin înlesnirea obținerii de către societatea acesteia, SC Gruope F. SRL a unui nou contract de asigurare al parcului auto al R. C.-N. pentru anul 2012, urmărind obținerea în continuare de foloase necuvenite urmare a faptelor sale de corupție. P. doar intervenția organelor de urmărire penală a reușit să curme activitatea infracțională a inculpatului.

În ce privește pericolul social, respectiv art. 148 lit. f C., solicită a se constata că acesta este întrunit în cauză și rezidă din modul în care inculpatul a acționat, din lipsa de responsabilitate de care a dat dovadă prin desconsiderarea a ceea ce înseamnă actul de management al instituției Primăriei M. C.-N., din scopul urmărit, respectiv, obținerea unor sume însemnate de bani. Mai mult, folosind într-un scop total neadecvat poziția sa de primar al municipiului, inculpatul A. S. s-a prevalat de aceasta pentru obținerea unor foloase materiale necuvenite, activitate în care s-a implicat, după cum rezultă din actele dosarului, pe întreaga perioadă a funcției, până în prezent.

Mai arată că, în cauză se desfășoară acte de urmărire penală și acte premergătoare cu privire la numeroase alte fapte de corupție în care inculpatul A. S. este implicat, iar față de activitatea infracțională și modalitatea în care a acționat inculpatul, ținând seama de relațiile pe care și le-a creat în decursul anilor în mediul profesional face posibil ca lăsarea sa în libertate să îi descurajeze pe cei care au cunoștință despre acele fapte, în a oferi relațiile necesare organelor de anchetă.

Referitor la inculpatul S. C. M. solicită a se constata că și cu privire la acesta sunt incidente dispozițiile art. 148 lit. b, c și f C. A. din probatoriul cauzei rezultă că în conivență cu inculpatul A. S. și cu soția acestuia, învinuita A. M. U., a încercat să disimuleze actele de corupție săvârșite, prin crearea unei aparențe de legalitate sub forma unor contracte de consultanță juridică, încercând astfel să zădărnicească aflarea adevărului. De asemenea solicită a se reține că în cursul zilei de 9 noiembrie 2011, în contextul în care pe media au apărut date privind activitățile judiciare ce se derulau față de inculpatul A. S., inculpatul S. C. M. a făcut eforturi în a ascunde, de urgență, informații conținute în calculatorul său de la birou, luând măsuri privind schimbarea hardului calculatorului sau ștergerea datelor conținute în acesta de către o firmă de IT.

Totodată, din probatoriul dosarului rezultă date certe că inculpatul S. C. M., prevalându-se de buna relație pe care o avea cu inculpatul A. S., intervenea la acesta pentru rezolvarea unor acte/autorizații și în beneficiul unor apropiați ai săi, indicând în acest sens discuțiile purtate cu numitul B. H., căruia îi promite că va interveni la inculpatul A. pentru obținerea de urgență a unei autorizații, intervenție care a și făcut-o la data de (...). Din discuțiile purtate cu acest om de afaceri și cu inculpatul A. rezultă că cele cetrebuiau rezolvate și natura discuțiilor trebuia să fie una ascunsă, ce impunea ca aceștia să se întâlnească în mod nemijlocit.

Consideră că în cauză sunt incidente și dispozițiile art. 148 lit. c C. existând date și indicii că inculpatul S. C. M. pregătește săvârșirea unei noi infracțiuni de corupție, prin promisiunea că va interveni la persoane cu funcții de decizie pentru rezolvarea alocării unor sume de bani pentru contracte la construcții de drumuri, în scopul obținerii unor foloase necuvenite. A., în cadrul discuțiilor purtate cu numitul B. I., om de afaceri în județul Argeș, inculpatul S. C. M. îi promite acestuia că va interveni la persoane din anturajul G. României, pentru alocarea unor sume de bani din fondul de rezervă al G., în favoarea unei societăți de construcții de drumuri. P. această intervenție, inculpatul S. C. M. pretinde remiterea unui procent de

10% din suma alocată de la G.

A. că în cauză probele administrate până în acest moment procesual creează cu suficientă putere rezonabilitatea comiterii de către inculpații A. S. și S. C. M. a infracțiunilor pentru care sunt cercetați. Protejarea libertății individuale împotriva ingerințelor arbitrare ale autorităților nu trebuie să stânjenească însă eforturile autorităților judiciare în administrarea probelor, desfășurarea procesului în bune condiții.

În ceea ce privește condiția pericolului concret pentru ordinea publică apreciem că și aceasta este îndeplinită și rezultă din analiza probelor de la dosar. A., inculpatul A. S., în calitatea pe care o are, de persoană obligată să vegheze la respectarea și aplicarea legii în instituțiile administrației publice, s-a folosit de funcția sa pentru a obține foloase materiale, iar inculpatul S. C. M., a profitat pe buna relație avută cu inculpatul A. S. pentru a urmări satisfacerea intereselor comerciale ale societăților pe care le conduce, prin acte de corupție exercitate la nivel înalt al administrației locale, acesta relevând un comportament cu predispoziție infracțională vădită, prin prisma probelor la care a făcut referire.

P. toate aceste considerente solicită admiterea propunerii și arestarea preventivă a celor doi inculpați pe o durată de 29 de zile.

Apărătorul inculpatului A. S., av. G. M., solicită a se constata că în cauză nu există probe sau indicii temeinice conform art. 143 C. din care să rezulte că inculpatul a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, iar propunerea de arestare nu are la bază nici probe în sensul art. 63 C. și nici indicii temeinice în sensul art. 68/1 C.

Consideră că în cazul în care se propune arestarea preventivă a inculpatului măsura nu poate avea la bază decât probe, deoarece realizează obiectul procesului penal, ce reprezintă o tragere la răspundere penală a unei persoane cu privire la care există presupunerea că a săvârșit fapta. Ca această condiție să fie îndeplinită nu este suficient să existe presupuneri ci trebuie să existe elemente de fapt ferme ce să confirme o asemenea presupunere, care în conformitate cu dispozițiile art. 68/1 C. trebuie să fie rezonabil și trebuie să rezulte din dosar.

A. că propunerea de arestare preventivă este relativ motivată, arătându-se că există probe și indicii temeinice în acest sens, respectiv declarația învinuitei D. A., înregistrările convorbirilor telefonice, procesele verbale de supraveghere operativă, de consemnare a activității învinuitei A. M. și contractele de consultanță juridică. Referitor la declarația învinuitei D. A. solicită a se reține că față de aceasta s-a început urmărirea penală la data de

9 noiembrie 2011, aducându-i-se la cunoștință învinuirile aduse conform art. 70 alin. 2 C. În opinia sa declarația acestei învinuite are valoare probantă condiționată doar dacă se coroborează cu alte probe din dosar, iar în cauza de față nu se coroborează cu niciun alt mijloc de probă. Constată că învinuita D. A. arată referitor la fapta materială pentru care se solicită arestarea preventivă a inculpaților că inculpatul A. i-a făcut cunoștință cu directorul R. și în acest fel a sprijinit-o să obțină licitația organizată pentru acele contracte de asigurare. C. dacă aceste susțineri ar fi adevărate, raportat la textul incriminator nu poate fi vorba despre o faptă cu relevanță penală, nefiind o faptă cu caracter penal. Dispozițiile art. 143 C. stabilesc imperativ ca probele și indiciile temeinice să privească o faptă materială prevăzută de legea penală. În declarația olografă de la fila

76 vol. I al dosarului de urmărire penală, reprodusă pe formular la fila 79, învinuita D. arată că inculpatul a trimis-o la R. să ia legătura cu numitul N. L. și să discute cu acesta în numele său, dar nu știe dacă inculpatul a discutat cu numitul N. A. învinuită arată că după o lună sau două de la începutul primei convenții a putut discuta cu soția inculpatului și probabil și cu inculpatul, oferindu-se să se revanșeze. A. că declarația învinuitei D. A. nu se coroborează cu niciun alt mijloc de probă din dosar.

Constată că în susținerea propunerii de arestare se invocă convorbirile telefonice, care demonstrează că inculpatul a fost monitorizat pentru o perioadă în permanență, aceste aspecte rezultând și din supravegherea operativă. Solicită însă a se verifica conținutul proceselor verbale de supraveghere operativă, interceptările convorbirilor telefonice și procesele verbale de supraveghere operativă, din care nu rezultă vreo faptă materială cu caracter penal, care să fie justifice condiția prealabilă a arestării. Constată că P. extinde aprecierea cu privire la temeiurile arestării preventive pentru că se fac afirmații generale în implicarea cu anumite persoane chiar dacă judecătorul nu este sesizat cu această faptă. A. că învinuirile și probele administrate în cauză infirmă orice implicare a inculpatului în fapte penale, declarația martorului de la fila 85 dosar de urmărire penală infirmând în totalitate afirmațiile P., acesta precizând că inculpatul A. nu a pretins, primit sau obținut avantaje materiale. De asemenea, martorul S. M., a cărui declarație se află la fila 102 dosar de urmărire penală, audiat în procedura comisiei rogatorii, a arătat că nu a dat sume de bani sau articole pentru a fi predate primarului. P. considerentele arătate apreciază că în cauză lipsesc probele cu desăvârșire, neexistând nici măcar indicii privind săvârșirea unei fapte prevăzută de legea penală.

Referitor la contractele de consultanță juridică încheiate de către soția inculpatului S. A., care se rețin de acuzare a fi fictive și ar ascunde acte de corupție, arată că nu există probe în acest sens, nici indicii doar afirmații. Î. instanței că în cauză cu ocazia efectuării percheziției domiciliare s-a ridicat un calculator, pe care există documente, din care rezultă activitatea de avocat a soției inculpatului, care este normală. Mai mult, contractele există la dosar și atestă o activitate legală, neexistând nicio prevedere expresă care să stabilească obligativitatea întocmirii unor acte materiale pentru dovedirea actelor. De asemenea, conform dispozițiilor art. 100 lit. a din statutul profesiei de avocat coroborat cu Legea nr. 51/1995 rezultă că avocatul poate presta activități de consultanță juridică.

Pe fond, pentru motivele învederate, solicită a se constata că nu există nici probe și nici indicii temeinice în sensul prev. de art. 143 C., astfel că solicită respingerea propunerii de arestare, deoarece printr-o analiză a probelor și datelor invocate aceste consecințe nu sunt îndeplinite. Dacă se apreciază că nu sunt îndeplinite dispozițiile art. 143 alin. 1 C., consideră că instanța poate respinge propunerea de arestare fără a intra în analiza art. 148 C.

Solicită a se constata că în cauză nu sunt prezente niciunul din temeiurile prev. de art. 148 C. În ceea ce privește temeiul prev. de art. 148 lit. b C. apreciază că aceste dispoziții pot fi reținute dacă există date că post delictum, pentru a ascunde fapta, inculpatul ar fi săvârșit acte distincte cu scopul de a ascunde săvârșirea faptei și asta în modalitatea prevăzută de lege, însă în cauză înscrisurile existente în acest sens la dosar nu sunt în conformitate cu dispozițiile art. 89 C., motiv pentru care solicită a se constata că nu există temeiul prev. de art. 148 lit. b C.

Referitor la temeiul prev. de art. 148 lit. c C., respectiv că inculpatul pregătește săvârșirea unei noi infracțiuni, o infracțiune intenționată, consideră că acest temei nu are la bază probe sau indicii temeinice. Constată că în cauză se invocă declarația învinuitei D. A., ce relatează că în 2011 a apelat la sprijinul inculpatului, urmărind obținerea unor contracte de asigurare pentru R. pentru anul 2012, inculpatul A., în calitatea sa de primar promițând că totul va fi „ok, vom merge la fel și ca și până acum";. Conform dispozițiilor art. 69 C. această declarație trebuie să se coroboreze cu alte probe sau elemente de fapt, fiind în concret o declarație nedovedită a unei singure persoane implicată în dosar, cu interes de a face declarații împotriva inculpatului, pentru a fi cercetată în stare de libertate, cu mențiunea că față de aceasta nu s-a dispus nicio măsură preventivă. În aceste condiții apreciază că temeiul prev. de art. 148 lit. c C. este lipsit de orice suport probator.

Cu privire la temeiul prev. de art. 148 lit. f C., consideră că propunerea de arestare preventivă se bazează pe simple afirmații cu caracter general, deși legea prevede expres și distinct că trebuie să existe probe din care să rezulte că în stare de libertate inculpatul este periculos pentru societate, pentru comunitate, care s-ar simți nesigură. În ceea ce privește acest temei de arestare solicită a seavea în vedere jurisprudența CEDO, respectiv cazurile Letellier și Tomassi contra Franței și Calmanovici, Jiga, Scudeanu, I. și P. contra României. Arată că în baza dispozițiilor art. 137 alin. 2 C., trebuie să existe temeiuri din care să rezulte dispozițiile art. 148 C., respectiv să fie prezentă fapta materială concretă, din care să rezulte că inculpatul în stare de libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică. Mai mult, art. 149/1 alin. 1 C.pr.pen prevede expres că măsura arestului preventiv poate fi dispusă dacă este necesară în interesul urmării penale, iar din conținutul propunerii de arestare nu există nicio motivare în acest sens, respectiv să se indice care este interesul urmării penale ce justifică arestarea inculpatului.

Pe fondul propunerii de arestare preventivă a inculpatului solicită a se reține că în conformitate cu prevederile art. 149/1 alin 1 C. nu există probe, indicii temeinice și nici măcar indicii și nu sunt prezente niciunul din motivele prev. de art. 148 C., astfel că solicită respingerea referatului cu propunere de arestare preventivă a inculpatului și pentru motivul de nelegalitate invocat anterior, privind neascultarea prealabilă a inculpatului. C. unui inculpat de amânare pentru pregătirea apărării nu reprezintă un tertip avocățesc, ci are temei legal, conform art. 6 alin. 3 C. Inculpatul are dreptul la apărare, la a-și pregăti apărarea și de a beneficia de timp în acest sens, iar organele de urmărire penală au dreptul de a asigura exercitarea acestui drept.

Apărătorul inculpatului A. S., av. Ban T., arată că achiesează la concluziile apărătorului inculpatului A. S., av. G. M., care a prezentat argumente temeinice și judicioase, ce corepsund realității și probelor dosarului, infirmând totodată solicitarea DNA.

Consideră că în cauză o singură chestiune se mai pune în discuție, respectiv dispozițiile art.136 C., referitoare la buna derulare a procesului penal și dacă există dovezi și probe certe că lăsarea în libertatea inculpatului ar prezenta acesta stare de insecuritate nu pentru o viitoare soluție care ar putea fi dată in cauză, ci asupra fondului și dacă procesul penal în faza de urmărire își poate continua parcursul în mod normal. De asemenea, raportat la prevederile art.149/1 C. trebuia apreciat dacă starea de arest preventiv solicitată de acuzare este utilă și necesară în cauza de față. Sesizarea trebuie justificată pe anumite argumente și probe certe că lăsat in libertate inculpatul ar prezenta această situație care ar pune în pericol desfășurarea procesului penal in faza de urmărire. A ascultat argumentele invocate de reprezentanta parchetului și recunoaște că a găsit doar referiri la faptă, referiri și considerații, care se situează în sfera unor chestiuni de ordin general și puține referiri la elemente concrete, la probe că într-adevăr cazurile în care art.148 C. invocate ar fi îndeplinite. A., s-a arătat că aceste situații care constituie temeiuri ale arestării preventive sunt împrejurări care trebuie să subziste după săvârșirea faptei supusă anchetei penale și procesului penal. Într-adevăr trebuie dovedite aceste împrejurări și situații cu argumente concrete care în situația de față se situează doar in sfera posibilei realități, sens în care dăcitire susținerilor acuzării că este „posibil ca lăsarea sa în liberate să provoace temere";, însăși P. persistând în această nesiguranță. P. aceste motive, apreciază că la dosar nu există probele, care să convingă un observator imparțial că lăsat în libertate inculpatul ar prezenta acele riscuri pe care Curtea europeană le-a statuat și stabilit în cauzele contra România, că există pericolul de comitere a unor altor infracțiuni, pericolul de alterare a probelor sau pericolul de influențarea martorilor, ce reprezintă temeiuri solide, ce ar justifica arestarea.

Solicită a se reține că nu s-au făcut referiri la persoana inculpatului. A., învederează că este vorba de edilul municipiului C.- N., care și-a subordonat întreaga activitate bunului mers al acestui oraș. De asemenea, inculpatul se bucură de o carieră profesională de excepție și de aceea nu crede că lăsat în libertate s-ar cauza acea stare de puternică temere, că ar prezenta acea nesiguranță pentru liniștea și ordinea publică. Totodată, trebuie reținută și situația personală a inculpatului, care este căsătorit, are 2 copii minori, nu are antecedente penale, prezumția de nevinovăție operând și în favoarea sa.

P. aceste considerente, în baza art.149/1 al.9 C., solicită respingerea sesizării DNA - S. teritorial C. privind luarea măsurii arestării preventive față de inculpatul A. S. întrucât niciunul dintre argumentele invocate de P. nu pot convinge spre justețea unei asemenea soluții.

Apărătorul inculpatului S. C. M., av. S. B., solicită respingerea propunerii de arestare preventivă a inculpatului.

Solicită a se constata că indiciile temeinice că inculpatul ar fi săvârșit o infracțiune, respectiv cea de dare de mită în definiția clasică presupune ca aceasta să fie în legătură cu atribuțiile de serviciu ale unui funcționar. Inculpatul A. însă în calitatea sa de primar nu a avut atribuții de serviciu cu licitația contractului de salubritate, pe care de altfel nici nu l-a semnat, simpla afirmație generală că se comit fapte de corupție este o afirmație, iar acuzația trebuie să fie punctuală. A primit și a luat mită în legătură cu ce? În aceste condiții, cât timp primarul nu avea atribuții privitoare la acel contract nu se poate vorbi despre infracțiunea de dare de mită. Orice alte discuți referitoare la împrejurarea că inculpatul avea sau nu mai multe telefoane mobile sau că cei doi se întâlneau la restaurantul T. nu are importanță.

Referitor la susținerea că contractul de asistență juridică era unul disimulat, constată că această pretinsă disimulare rezultă din împrejurarea că nu s-au efectuat prestații de avocat. Dar în opinia sa nu se poate acuza faptul negativ că cineva nu a făcut ceva. Nu este niciun element probator în acest sens, este o speculație, o bănuială. În acest sens, arată că există mai multe tipuri de consultanță juridică, respectiv orală, verbală, scrisă, iar așa cum a arătat dl. primar acel calculator nici nu s-a verificat încă. S-a susținut totodată că acel contract de asistență juridică este disimulat având în vedere și suma stabilită, dar în opinia sa estevorba de o sumă rezonabilă, raportată la calibrul firmei, stabilită de comun acord, chiar inculpatul S. arătând că are contracte cu alte societăți de avocatură pe sume mult mai însemnate. În opinia sa acele prestații juridice nu s-au dovedit că nu s-au realizat și nici nu se referă la așa ceva. Î. instanței că personal are contracte de permanență, în baza cărora în fiecare lună primește o sumă de bani, chiar dacă nu au nevoie de consultanță juridică efectivă.

De asemenea, solicită a se reține și faptul că s-au emis niște facturi în baza contractului de asistență juridică, contractul a fost înregistrat în contabilitatea firmelor, s-au achitat taxele aferente, iar restul sunt simple afirmații generice ale DNA, deoarece în dosar s-a probat existența contractului juridic pe care nu l-a negat niciuna dintre părți. A. că în cauză pentru a se reține infracțiunile imputate celor doi inculpați trebuie dovedit că sumele încasate erau în legătură cu atribuțiile primarului.

Întâlnirile și aspectele legate de cartele telefonice sunt simple bănuieli, ce nu pot sta la baza unei propuneri de arestare.

Totodată, solicită a se avea în vedere și declarația inculpatului

A., care a arătat că nu discută cu soția sa problemele legate de natura serviciului său, precum și că inculpatul S. a arătat că contractul de salubrizare încheiat cu P. municipiului prejudiciază firma reprezentată de inculpatul S.

Cu privire la temeiurile prev. de art. 148 lit. b C., referitor la care se reține că inculpatul a încercat să disimuleze activitatea infracțională pentru încheierea acestui contract, însă solicită a se avea în vedere în aceasta constă infracțiunea presupus a fi comisă de inculpat, astfel că nu poate fi considerată temei de arestare, fiind evident neserioasă o astfel de abordare.

Constată că în cauză pentru reținerea temeiului prev. de art. 148 lit. b C. s-a făcut referire la calculatorul inculpatului, dar solicită a se reține că există un contract cu privire la schimbarea calculatorului încheiat în urmă cu 2 săptămâni, iar DNA poate face expertize informatice cu privire la acel hard.

În legătură cu supoziția că inculpatul ar încerca să ascundă probe cu privire la săvârșirea infracțiunii imputate, raportat la dispozițiile și practica CEDO, solicită a se avea în vedere că la luarea măsurii arestului preventiv nu trebuie avute în vedere suspiciuni. A. că, cât timp inculpatul A. nu are atribuții de serviciu în legătură cu contractul de salubritate, contract care există de altfel în continuare și care a fost încheiat în baza unei hotărâri judecătorești, nu rezultă ce anume se încearcă a se ascunde. P. aceste considerente, apreciază că în cauză nu sunt îndeplinite temeiurile prev. de art. 148 lit. b C.

Referitor la temeiul de arestare preventivă prev. de art. 148 lit. c C., constată că reținerea acestuia se bazează pe interceptările convorbirilor telefonice, dar în opinia sa trebuie să existe probe certe în acest sens, iar interceptările invocate de către DNA nu demonstrează care este acea infracțiune care s-ar putea comite și nu poate fi vorba de un indiciu ci trebuie să existe o certitudine.

Consideră că interceptările sunt invocate pentru a se inventa motive de arestare, iar bănuilele se pot extinde la orice faptă penală și atunci orice persoană ar putea fi arestată în baza art. 148 lit. c C. P. toate aceste motive, consideră că nu este îndeplinit nici temeiul prev. de art. 148 lit. c C..

Cu privire la temeiul prev. de art. 148 lit. f C. învederează instanței că pericolul pentru ordinea publică trebuie raportat la persoana făptuitorului, la care nu s-a făcut referire. În cauză există speculații și interceptări din care ar rezulta gravitatea presupusei infracțiuni, infracțiune ce este gravă, dar nu există porbe că inculpatul a săvârșit-o. În același context solicită a se avea în vedere și echitatea procesuală, respectiv că în cauză, în care se discută despre fapte atât de grave de corupție, există învinuiți cu aceași situație ca și a clientului său, față de care, cu excepția unuia față de care s-a luat o măsură neprivativă de libertate, nu s-a dispus luarea niciunei măsuri preventive. În aceste condiții, cel puțin pentru echitate procesuală nici față de inculpatul S. nu se poate dispune arestarea preventivă, nefiind indicat care este elementul particular al inculpatului care impune luarea măsurii preventive față de acesta.

Față de aceste aspecte apreciază că în cauză s-a mers pe o analiză globală a pericolului concret pentru ordinea publică, raționamentul DNA fiind acela că orice persoană care are încheiat contract de asistență juridică cu soția inculpatului A. în mod evident va da mită primarului. Nu s-a avut în vedere că între cei doi inculpați există și relații de prietenie.

Raportat la aceste aspecte consideră că temeiurile de arestare invocate nu există mai ales că infracțiunea pentru care inculpatul este cercetat este pedepsită de lege cu pedeapsa închisorii de la 6 luni la 5 ani. În acest moment în opinia sa nu se poate desfășura procesul penal în continuare cu inculpatul în stare de arest preventiv și deoarece motivul de arestare trebuie să aibă legătură cu interesul urmării penale, ce nu a fost invocat în cauză. De asemenea, consideră că nu se poate justifica cercetarea și mai ales arestarea inculpatului pe simple bănuieli, opinii și păreri, DNA trebuie să prezinte probe certe în acest sens.

P. toate aceste motive solicită respingerea propunerii de arestare preventivă și punerea inculpatului în stare de libertate.

Apărătorul inculpatului S. C. M., av. T. R., arată că susține concluziile complete ale colegului său. În plus, susține că nu există nicio legătură logică clară și evidentă pentru a se oferi mită inculpatului A. C. de asistență juridică a avut un caracter evident, public, era atât în contabilitatea societății pe care o reprezintă inculpatul S. cât și în cea a cabinetului avocațial al soției inculpatului A., putându-se oricând verifica actele în acest sens. Mai mult, taxele plătite în baza acestor contracte sunt reale, acestea neputând avea scopul de dare de mită, nefiind dovedită această relație. P. motivele invocate solicită respingerea propunerii de arestare preventivă a inculpatului S. C. M.

Apărătorii inculpatului S. C. M., av. C. Dan S. și av. D. Ș., arată că achiesează concluziilor colegilor.

Inculpatul A. S., având ultimul cuvânt, solicită a se avea în vedere că nu a cerut și nu a primit nici un folos material. Se consideră nevinovat și solicită respingerea propunerii de arestare, achiesând concluziilor apărătorilor săi.

De asemenea, solicită a se reține că de 14, 15 ani lunea mănâncă pește și de acea în fiecare zi de luni merge la restaurantul T.

Inculpatul S. C. M., având ultimul având, arată că nu este vinovat de acuzațiile aduse, fiind foarte conștient ce ar însemna pentru el și compania sa o asemenea infracțiune, ce ar pune un semn de îndoială asupra activității firmei, solicitând a se reține că este singurul din dosar cercetat pentru comiterea infracțiunii de dare de mită care a fost prezentat instanței cu propunere de arestare. De asemenea, învederează că se obligă să se prezinte la orice solicitare a instanței, nu este un pericol pentru ordinea publică și este un om respectabil. Experiența trăită nu dorește să o repete, mai ales că la momentul la care a fost ridicat de organele de anchetă era împreună cu fetița sa de 8 ani, pe care a trebuit să o lase în grija unei persoane străine.

CURTEA

Deliberând reține că prin propunerea formulată de către P. de pe lângă Î. Curte de C. și Justiție -DNA- S. T. C. se solicită luarea măsurii arestării preventive a inculpaților:

1. A. S., fiul lui G. și M., născut la (...), în Focșani, domiciliat în C. N., str. I., nr. 12, jud. C., CNP 1., pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată prev. de art. 254 alin. 1 Cod penal coroborat cu art. 6 din Legea 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal,

2. S. C. M., administrator al SC C. de S. B. V. S.A, fiul lui I. și N. S., născut la (...) în Sibiu, domiciliat în C. N., str. Ion R. Pop nr.

26, CNP 1., pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită în formă continuată prev. de art. 255 Cod penal coroborat cu art. 6 din Legea 78/2000 cu aplic. 41 alin. 2 Cod penal,

- pentru o durată de 29 de zile, cu începere din data de 10 noiembrie 2011.

În mot iva re a propune ri i de a re sta re pre ve nti vă se arată că în f a pt s-a re ținut că, în pe r ioa da 2009 -2011, în calitatea sa de primar al municipiului C. N., având toate pârghiile necesarepentru condiționarea eliberării unor documente, avize, autorizații, semnarea de contracte, emiterea ordinelor de începere a lucrărilor privind reabilitări de drumuri, avizarea emiterii ordinelor pentru plăți către societățile aflate în parteneriat cu instituția pe care o conduce, inculpatul A. S. a înțeles să exercite această funcție în folosul său, în urmărirea obținerii de foloase necuvenite, sub formaunor sume de bani, bunuri de orice fel, vacanțe, bilete de avion, cazări la diverse hoteluri.

Învinuirea adusă inculpatului A. S. până la acest moment în prezentul dosar reține, obținerea de către acesta, de la reprezentanții unor societăți comerciale care au în derulare contrate cu P. municipiului C. N., cu tit lu de m ită, ba ni î n sum ă de a pr ox im ativ

95.000 de euro.

De asemenea, se arătă că, pentru a disimula caracterul ilicit al primirii foloaselor necuvenite, inculpatul A. S. a angrenat-o în activitățile sale și pe soția sa, învinuita A. M. U., avocat în cadrul Baroului C.. A., banii pretinși cu titlu de mită au fost primiți de inculpatul A. S. prin intermediul C. de avocatură al soției sale, sub falsa justificare a unor contracte de consultanță.

În sar cina inc ulpa t u lu i S. C. M. se re ține că, în pe r ioa da

2010-2011, a remis inculpatului A. S., primar al municipiului C. N., pr in i nte r me diul C . de a vocatură a l soț ie i a ce stuia , în v in uita A. M.

U., sum a t ota lă de 188. 760 le i, e chiv a le nt a 45. 000 e ur o , pentru caacesta să procedeze la favorizarea societății B. V. SA C. N. în obținerea contractului de salubrizare a municipiului, contract care a și fost încheiat cu P. C. N. la data de (...), pentru o perioadă de 8 ani, precum și pentru derularea ulterioară, fără incidente, a acestui contract.

1. În mod concret, s-a reținut în cauză că, pentru încheierea și derularea în bune condiții a contractului de asigurare al parcului auto al unei regii aflate în subordinea Primăriei, R. C. N., contract anual încheiat cu SC G. F. A. de A. S. C. N. reprezentat de învinuita D. A., inculpatul A. S. a pretins acesteia remiterea unor sume de bani, disimulate prin încheierea unui contract de consultanță cu C. avocațial al soției sale, învinuita A. M. U.

În perioada imediat următoare de la încheierea primului contract (survenit în anul 2009), societatea G. F. a început să plătească, lunar, sume de bani în contul C. de avocatură A. M. U. A., în perioada aprilie 2009-noiembrie 2011, societatea a efectuat plăți în valoare totală de 208.936 lei, echivalent a cca. 50.000 euro, această prestație având la bază supraevaluarea polițelor de asigurare RCA și C. S. exemplu, prima de asigurare RCA a unui autoturism Dacia 1310 pentru anul 2011, se ridică, în medie, pe piața asigurărilor, la suma de 550 lei. În cazul unui autoturism identic, asigurat de P. municipiului C. N., pentru anul 2011, prin societatea G. F., prima de asigurare se ridică la suma de 1.008 lei (deși plata este efectuată integral și în avans).

Semni fic a ti v din pu nc t de ve der e penal e ste fapt ul c ă , deși învin uita A. M. pr in C. său de a voc a tur ă obț ine c onst a nt ve nit uri subst a nți a le , din a na li za a c ti vit ă ți i zil nic e a a c e ste ia re zultă c ă nu a re nic io a c ti vit a te juri dic ă și nic io a lt ă î ndel e tnic ir e luc ra ti vă de na tur ă să -i justifi c e ve nit uril e , nic i mă c a r la un nivel minim.

O altă împrejurare la fel de semnificativă din punct de vedere penal o reprezintă faptul că singurele contacte dintre

înv in u ita A. M. U. și î nvi n uita D. A. sun t ce le din zile le în care se re a lize a ză tr a nsm ite re a f a ctur il or pe ntru pla tă, a ctivi tate care dur e a ză câte va m inute și a re loc pe f ugă, înt otde a una la dom ic il i ul învinuitei A. M. U., sau cele în care, prin intermediul învinuitei A. M.se stabilesc întâlniri cu inculpatul A. S., ce sunt derulate tot la domiciliul celor doi soți. I. dintre aceste contacte sunt lipsite cu desăvârșire de vreo relație între părți.

S-a reținut, de asemenea, în sprijinul acuzării, declarația dată de învinuita D. A. care a arătat că, pentru încheierea contractului de asigurare a parcului auto R. C. N., pentru anii

(...), a apelat la sprijinul și influența inculpatului A. S. care, pentru ajutorul dat i-a pretins remiterea unor sume de bani. De asemenea, învinuita D. A. a arătat că, la înțelegere cu inculpatul A. S. și învinuita A. M. U., a convenit ca remiterea acestor foloase să se facă prin mascarea lor în contracte de consultanță juridică încheiate între C. de avocatură A. M. U. și societate sa G. F., contracte în baza cărora, în perioada 2009-2011 a virat în contul cabinetului suma de peste 200.000 lei. Învinuita a subliniat faptul că, în schimbul acestor bani nu a primit nicio consultanță juridică și nici nu a fost cazul, banii reprezentând în realitate obiect al infracțiunii de corupție. De asemenea potrivit susținerilor învinuitei D. A. în situația în care pe parcursul anilor 2010-2011 societatea sa a avut nevoie de serviciile unui avocat, a apelat la alte cabinete de avocatură.

Tot astfel, învinuita D. A. a arătat că, în cursul lunii octombrie 2011, a apelat din nou la sprijinul inculpatului A. S.

2012 urmărind obținerea contractului de asigurare cu R. pentru anul 2012, inculpatul promițându-i „că totul va fi ok, vom mergeîn continuare ca și până acum";.

2. În cursul anului 2010, P. municipiului C. N. a organizat licitație pentru încheierea contractului de salubrizare a orașului.

S. care și-a adjudecat contractul de concesionare a acestor servicii pentru partea de est a orașului, este SC C. de S. B. V. SA, administrată de inculpatul S. C. M., care a și semnat cu primăria contractul la data de (...), pentru o perioadă de 8 ani (după ce, la data de (...) a fost încheiat contract de delegare a acelorași servicii, cu aceeași societate).

Exact ca și în situația mai sus expusă, în perioada anterioară și ulterioară semnării contractului, în contul C. de avocatură al învinuitei A. M. U. au început să intre, sistematic, sume de bani provenind de la reprezentanții acestei societăți. A., în perioada aprilie 2010-octombrie 2011, în contul cabinetului de avocatură a intrat suma totală de 188.760 lei, echivalent a cca. 45.000 euro, plătită de SC T. T. C. SRL C. N. (persoană juridică ce are calitatea de administrator al SC C. de S. B. V. SA, condusă de inculpatul S. M. C.).

Din probatoriul realizat în cauză rezultă fără excepție, că învinuita A. M. U. nu are nicio relație profesională cu inculpatul S. C. M. sau cu societatea reprezentată de acesta care să justifice prestațiile financiare de care aceasta beneficiază. Dimpotrivă, actele cauzei au stabilit că, în fapt, inculpatul S. C. M. se află în relații extrem de strânse, cu inculpatul A. S., cei doi întâlnindu-se periodic și folosind pentru comunicare cartele telefonice anume dedicate comunicațiilor dintre ei.

În acest sens de exemplu , deși în cursul acestui an, în perioada iulie-noiembrie 2011, în contul cabinetului de avocatură al învinuitei A. M. a intrat în 4 tranșe suma de 56.640 lei de la SC T. T. C., învinuita a avut un singur contact cu inculpatul S. C., în data de 16 septembrie 2011, când inculpatul S. a trecut pe la domiciliul acesteia, pentru câteva minute, cel mai probabil să mai ridice o nouă factură pentru plată. Așada r , un

sin g ur co ntact în p a tr u l un i, o s in g ur ă disc uț ie de 3 m inute a stat la ba za une i re m une r a ții de 56. 640 le i, com pa r a bilă c u salar iu l u nui profesor pentru mai bine de 3 ani. Ce calități profesionale nebănuitepoate să dețină învinuita A. M. U. pentru a primi astfel de remunerații, alta decât aceea că este soția primarului municipiului C. N., de care aproape orice om de afaceri are nevoie.

Deosebit de relevant este faptul că, probatoriul cauzei a stabilit că inculpat ul A. S. e ste ce l c a re me dia ză și det e rmi nă

plă ți le luna re c ă tre c a binet ul de a voc a tur ă a l soție i sal e . A., îndata de 3 august 2011, după revenirea dintr-un concediu, la solicitarea inculpatului A. S., învinuita A. M. l-a contactat pe inculpatul S. C. căruia i-a cerut să se întâlnească cât mai curând

„pentru ca totul să fie OK";. Pe parcursul dialogului, învinuita îi spune că l-a apelat pentru că „i-a spus șeful că e în zonă și să-l sune";, referirea fiind evidentă la inculpatul A. S., cel cu care, anterior, inculpatul S. C. M. a avut mai multe contacte telefonice.

Conținutul acestor contacte anterioare dintre inculpații A. S. și S. C. M. (cu referire la cele din data de 2 august 2011) vine să arate relația de subordonare existentă între aceștia, primarul fiind cel care îl ia la rost pe interlocutor pentru că nu s-a prezentat la întâlnire cu o săptămână în urmă, așa cum au convenit.

Întâlnirea respectivă presupunea și remiterea sumei de bani lunare, așa cum rezultă din mișcările existente în conturile C. de avocatură.

Din analiza extrasului de cont reiese că inculpatul S. C. M. (prin SC T. T. C. SRL) virează lunar în conturile cabinetului suma de

14.880 lei. P. luna iulie 2011 însă, a virat numai suma de 5.000 lei, ceea ce însemna că, la începutul lunii august când a avut discuțiile cu soții A., el era „restant"; la plată. Această restanță este recunoscută și de inculpatul S. C. M. care s-a scuzat în fața învinuitei A. M., spunându-i că a lipsit în ultima lună, a fost plecat și a promis că o va căuta în zilele următoare. (………………………………………………………………………

AMU: Să tr e c i să mă v e zi u n pic .

SCM S. C. M.: Da ’ am lipsit ult im a lu nă, dr ă guță .

AMU: Me rsi m ult. Eu mă g â ndesc c ă -i O.K. to tu’ , da’ să fiu și e u

O.K., CĂ EU ÎS ÎN UR MĂ ȘI VR EA U SĂ FI U O.K .

SCM: S. C. M. ….. c-am fost plecat.

AMU: M-A M GÂN DIT Ș I L -A M ÎNT REBA T PE ȘE FU’ ȘI MI -O ZIS

CĂ EȘT I P RIN Z O NĂ ȘI SĂ T E SU N ȘI N O ...

SCM: Am venit eu, m-am întors efectiv, efectiv din țări străine luni...

AMU: Da, da, da, atuncea l-am întrebat.

SCM: Ieri am bolit, că eram bolnav și astăzi am venit am venit până la... pe-aicea prin sud pe unde mai am eu prăvălii și vineri îs acasă. AMU: Bine, drăguțule, deci când ai chef și timp mă suni, eu îs prin zonă până-n data de 16, dup-aia nu mai sunt......................................)

(AS: Da? Ai zis c ă vii să ptă mâ na t re c ută .

SCM: N-a m zis c ă vin săptă m â na tre cută. Ai zis tu ne vedem

săpt ă mâ na t re c ută , da ’ pâ n’ să r ă spund a i înc his . AS: Da?

SCM: Eu am venit, adică am fost în săptămâna trecută duminică acasă și te-am sunat, da’ aveai amândouă telefoanele închise.

AS: Aha.

SCM: Am venit sâmbătă, am stat un pic acasă și luni... AS: Ne vedem mâine? … Vineri, ne vedem vineri. SCM: Ești vineri?

AS: Da, da, da. Dă-mi un semnal.

SCM: Bine, te sun eu dimineață, da?...)

După aceste contacte telefonice, inculpații A. S. și S. C. s-au întâlnit în cursul zilei de 5 august 2011 la restaurantul T. din C. N., întâlnire surprinsă de activitatea de supraveghere operativă, ce a fost urmată de vir a re a în co nt ul C. de avocat ur ă A. M. U., a sumei de

19.880 lei di n pa r te a SC T. T. SRL ( vir a m e nte din da te le de 9 și 12 august 2011). E. de remarcat faptul că, deși în contactele sale cu învinuita A. M., inculpatul S. C. M. îi spune acesteia că o va căuta, întâlnirile au loc în realitate numai cu inculpatul A. S. și, imediat după aceste întâlniri, se fac plăți în contul cabinetului avocațial.

Analiza activității zilnice a învinuitei A. M. U., așa cum rezultă ea din probațiunea dosarului, cu referire la interceptări și supravegheri operative efectuate pe parcursul lunilor iulie - noiembrie 2011 cu autorizarea Curții de A. C. duce la concluzia clară că aceasta nu a desfășurat nicio activitate specifică domeniului consultanței juridice. Se arată că, pe parcursul a 4 luni de zile, învinuita a fost prezentă o sing ură dat ă la cabinetul său avocațial și doar pentru câteva minute la o discuție cu colega sa, avocat P. E. C. De asemenea, învinuita A. M. U. nu a avut întâlniri cu reprezentanții societăților comerciale cu care are încheiate contracte de consultanță, cu excepția momentelor de remitere a facturilor, întâlnirile fiind fără excepție la domiciliul său și extrem de scurte, de ordinul minutelor.

De asemenea, din actele C. de avocatură al învinuitei A. M. rezultă că, singurii „clienți"; ai acesteia sunt societăți comerciale aflate în relații contractuale cu P. municipiului C. N.

A., din fișa fiscală 394 depusă de învinuita A. M. U. la organele fiscale rezultă că, în perioada 2008-2011, aceasta a încasat sume de bani de societățile: D. (societate care, în cursul anului 2010 a obținut de la P. municipiului C. N. autorizația de construire, în acest an fiind inaugurat un mare complex comercial al acestei firme), Viva C. SRL Galați (dezvoltator imobiliar care a obținut de la P. municipiului C. N. autorizații de construire), Ald C.ing (un alt dezvoltator imobiliar).

Se mai arătă faptul că, investigațiile efectuate în cauză au relevat că utilizarea C. de avocatură al învinuitei A. M. U. a reprezentat o variantă nouă utilizată de inculpatul A. S. pentru mascarea folosului ilicit. Anterior, acesta înființase societatea comercială Toralex SRL, cu sediul la domiciliul său - C. N., str. I. nr.

12- având ca unic asociat pe numitul S. V., tatăl învinuitei A. M. U., societate la care învinuita avea calitatea de jurist. De remarcat este faptul că, potrivit datelor financiare comunicate de societate la organele fiscale, singurii clienți ai firmei au fost societățile OMV Petrom România, SC Carrefour România SA, Macromex Freda Products, firme care, în perioada 2008-2009 au virat, lunar, sume de bani în conturile societății Toralex. A. plăți, totalizând 200.000 lei, au coincis calendaristic, cu perioada în care au intrat pe piața clujeană, OMV cu înființarea a 4 stații de vânzare carburanți, iar Carrefour cu deschiderea primului hipermarket, pentru care au fost necesare eliberarea de avize și autorizații din partea Primăriei municipiului C. N.

Toate aceste relații vin să întărească suspiciunile de corupție care există în ce privește modul de exercitare a funcției de către inculpatul A. S., fiind cel puțin bizar că, marile societăți care au intrat pe piața clujeană, OMV, Carrefour, B., D., au avut brusc nevoie „de consultanță juridică"; din partea soției primarului, învinuita A. M. U.

În contextul acestei lipse totale și vădite de activitate juridică, care să stea la baza contractelor de consultanță, corelate cu faptul că, societățile „plătitoare";, F. și B. V., au încheiate contracte cu P. municipiului C. N. sau cu regii din subordinea acesteia, că persoanele care administrează respectivele societăți au nevoie de contacte cu inculpatul A. S., pe care-l caută, îl accesează în condiții de conspirativitate minuțios stabilită cu acesta, duc la concluzia că, sumele de bani virate în conturi sunt, în realitate, obiect al infracțiunilor de corupție.

În susținerea acuzației se arătă că, măsurile luate în cauză privind interceptarea convorbirilor telefonice și de supraveghere operativă, au condus la creionarea unui comportament al inculpatului A. S. care nu are nicio legătură cu funcția deținută de acesta, cu statutul său de ales local într-un municipiu de calibrul C.

A. punctual se arătă că inculpatul A. S.

 utilizează un număr impresionant de aparate telefonice mobile, la care schimbă cartelele cu mare frecvență, la domiciliul și biroul acestuia fiind identificate, cu ocazia perchezițiilor efectuate la data de

9 noiembrie 2011, un număr de 17 telefoane mobile;

 stabilește întâlniri conspirative cu învinuiții din dosar, care au loc în parking-ul Primăriei municipiului C. N., la etajul 5, locație aflată în afara oricărui control al autorităților;

 pentru emiterea ordinelor de începere a lucrărilor de reabilitări de drumuri, solicită prezența administratorului societății K. (cea care realizează lucrările în baza contractului încheiat cu P. C. N.) la domiciliul său, întâlniri la fel de conspirate;

 se deplasează în vacanțe exotice împreună cu oameni de afaceri care au în derulare contracte cu primăria, deplasări pe care încearcă să le ascundă, luând măsuri de deplasare separată a lui față de membrii familiei sale, cu avioane diferite, fără bagaje, pentru a nu atrage atenția (ca de ex, vacanța din D. din perioada 20-(...) petrecută cu familia învinuitului M. S., patronul Electrogup SA, societate care derulează cu P. un contract încheiat în anul 2010 în valoare de

1.000.000 de euro);

 se contactează și ține legătura cu unii oameni de afaceri, învinuiți și ei în acest dosar, numai pe anumite cartele telefonice, toți având interese legate de P. municipiului C. N.

 încearcă, prin soția sa, să ascundă urmele faptelorilicite;

A.,se subliniază faptul că, pentru contactele cu inculpatul S. C. M. și cu învinuiții din dosar (M. S. A., administrator al SC Electrogrup SA, B. M., administrator al K. SA), inculpatul A. S. folosește cartele telefonice dedicate, în sensul că, legăturile cu ei le ține doar prin acest mijloc de comunicare, iar învinuiții, la rândul lor, comunică pe acele cartele numai cu inculpatul A. S. E. evident că, tot acest efort de conspirativitate, a fost făcut tocmai pentru a ascunde natura relațiilor existente între ei, și nu pentru că cineva ar fi oripilat că inculpatul se cunoaște cu învinuiții (doar toți au contracte în derulare cu primăria, deci este de presupus că se cunosc) ci pentru că, re la ți ile lor re a le su nt c oi nte re sat e ma te ri a l,

su nt e senția lme n te il ic it e , iar ascunderea acestui ilicit s-a făcut cu foarte multă minuțiozitate. Dacă activitățile lor ar fi unele oneste, transparente, este evident că tot acest efort de ascundere nu ar mai avea loc.

De altfel, discuțiile telefonice purtate de inculpat și de învinuiți sunt grăitoare sub aspectul modului în care, protejarea contactelor dintre ei este dusă la extrem, ei evitând să intre în contact sub altă formă.

S. exemplu, în mod frecvent, inculpatul A. S. se folosește de serviciile numitului Pop L. pentru „upgradarea"; telefonului său, pentru schimbarea IMEI-ului acestuia, urmărind în mod evident să nu poată fi interceptat.

La fel, într-una din discuțiile sale, inculpatul S. C. ține să-i precizeze unui cunoscut de-al său că el folosește numai cartele telefonice preplătite, că are mai multe telefoane, folosește o cartelă câteva zile după care o aruncă, înlocuind-o cu o alta, pentru a se asigura că nu este supravegheat:

„S. C. M.: Ba, soluții ar fi. Îmi dai tu un număr și te sun eu de pe alt număr. Aș putea vorbi, știi?

BUJOR: Da. Îți trimit eu pe facebook.

S. C. M.: Numai m â ine, c ă e u a m a c a să vr e o 3 te le foa ne di n

a ste a c u c a rt e lă , știi ? Le ia u, le a runc . Folo sesc c a rt e le și o arunc.

BUJOR: OK.

S. C. M.: Îmi dai un nu mă r de te lefon și te su n e u d e pe un

nu mă r de a c olo și pute m v or bi. ….";(discuție purtată la data de (...))

O altă convorbire purtată de inculpatul S. M. C. devoalează parte din mecanismul de protecție instituit de inculpatul A. S. pentru ascunderea activității sale ilicite, anume faptul că, deși ține legătura cu persoanele din anturajul său penal numai pe telefoane dedicate, această măsură este luată doar pentru a nu se face nicio legătură între persoana sa și oamenii de afaceri cu care primăria are contracte în derulare, deoarece prin acest mijloc de comunicare stabilește doar datele și punctele de întâlnire, face comunicări succinte, singura variantă apreciată ca „. este discuția personală, în locuri considerate apte în protejarea confidențialității. A. că, după ce în cursul lunii septembrie 2011, omul de afaceri B. H. i-a cerut inculpatului S. M. C. să intervină la primarul A. S. pentru a

„obține cu urgență"; o autorizație și „nu pe cale normală";, S. îi împărtășește interlocutorului că astfel de discuții trebuie purtate personal, pentru că „așa funcționează sistemul…nu se pot vorbi prin telefon acest gen de probleme";:

„…………………………………………………………..

S. C. M.: Nu, nu pot, eu pe telefon cu el nu pot vorbi.

B. H.: Nu, nu, nu să vorbești, da’ îi trimiți un SMS cu un număr.

S. C. M.: N u ex istă , nu ex istă . Cr e de -mă , c ă nu vr e a u să. .. a șa îi,

a șa func ți o ne a ză .. .

B. H.: Am înțeles, eu te-am întrebat m-am gândit la o variantă.

S. C. M.: Dac ă .. . dec i sing ura va ri a n tă c a re func ți one a ză în a far ă

de mi ne dac ă mă duc la e l e ste să te duc i t u, c ă c i te c unoa ște ,

știe c ă e ști prie te nul me u, știe c i ne e ști și d a c ă tu te duc i și -i spui domnule, acolo, frumos. Îți spune vino la 1., te primeșteinstantaneu, deci nu există să stai, maxim 5 minute...

B. H.: Da.

S. C. M.: Da. Intri frumos, îi spui bună ziua, domnu’ X, am o problemă pe care nu știu cum s-o rezolv.........................................";

La fel, în data de 2 august 2011, după ce a schimbat din nou cartela telefonică, pentru a putea intra în contact cu inculpatul

A. S., inculpatul S. C. M. i-a trimis acestuia un mesaj cu conținutul „salut sunt C.";, menit să-l recunoască ca „. grupului"; și să-i răspundă la viitoarele apeluri, ceea ce s-a și întâmplat.

O altă împrejurare la fel de importantă în sublinierea comportamentului infracțional al inculpatului A. S. în relațiile sale interesate material este surprinsă în modalitatea în care acesta își stabilește întâlnirile cu învinuiții, comunicând și acest aspect eliptic, însă fiecare din interlocutori înțelege exact sensul comunicării, locul de întâlnire.

A., în doar câteva secunde vorbite cu inculpatul S. C. îi cere acestuia să se întâlnească „sus"; sau „acolo";, locația fiind aceeași, Restaurantul „T."; din C. N., locul unde „au multe de vorbit și de cunoscut";, după cum ne arată însuși inculpatul S. C. E. de domeniul evidenței că, cele necesar a fi discutate nu se pot vorbi la biroul din primărie, locul unde un primar onest ar trebui să trateze problemele urbei pe care o conduce.

Un loc și mai nepotrivit, dar deloc surprinzător pentru profilul infracțional care dovedește să-l aibă inculpatul A. S., este fixarea unor întâlniri pentru discuții, cu învinuiți din dosar, la etajul 5 al parking-ului primăriei, locație aflată în afara oricărui control al organelor judiciare, apreciată așadar ca extrem de sigură de către inculpat, locație perfectă pentru a purta discuții relativ la faptele ilicite în care este implicat. Ce altă natură pot să aibă discuțiile purtate la ceas de seară într-o astfel de locație, dacă nu una totalmente ilicită. Acest gen de întâlniri le are inculpatul A. S. cu învinuitul M. S., administrator al SC Electrogup SA, evident, o altă societate care derulează contracte cu primăria municipiului C. N.

Cu același învinuit inculpatul A. S. a stabilit de altfel mai multe întâlniri „cu caracter urgent";, la ore târzii, în diverse parcări din municipiul C. N. U. era de fiecare dată datorată unor acte de care învinuitul M. S. avea nevoie la societatea sa și care trebuiau să fie eliberate de primăria municipiului C. N., sub

„oblăduirea"; inculpatului A. S.

Din interceptările realizate în cauză rezultă faptul că inculpatul A. S. și învinuita A. M. fac demersuri pentru a ascunde natura ilicită a foloaselor primite. A., într-o discuție purtată la data de 30 septembrie 2011 între învinuita A. M. și colega sa, avocata P. E. C. (cele două având sediul cabinetului avocațial la aceeași adresă), s-a surprins că învinuita îi solicită acesteia să fie de acord să declare, în caz de nevoie, că a primit un anumit bun ca „. de succes"; și că, neavând ce să facă cu el și i l-a făcut cadou învinuitei A. M.

Se mai arătă că, după ce, la data de 1 noiembrie 2011, într-o altă cauză a DNA ST C. (disjunsă din prezenta cauză), s-a luat măsura arestului preventiv față de inculpatul B. R. V., vicepreședinte al C.ui Județean C., devenind astfel publicăinformația că, în aceeași cauză este cercetată și D. A., între inculpații și învinuiții din prezenta cauză a survenit o stare de maximă agitație, ce se regăsește în convorbirile dintre aceștia.

Din contactele telefonice purtate în zilele de 1 și 2 noiembrie

2011 rezultă că A. M. U. a convenit cu numita P. E. C., ca aceasta din urmă să-i redacteze niște documente (contracte) pe care să le ducă la anumite persoane, la indicația expresă a învinuitei A. M.

„.......P. E. C.: Na tu pui ule , e u ți -am pre g ă ti t dosa .. . e u ți -am

pre g ă ti t c ontr a c ... mi -a m pre g ă ti t... și -o pre g ă ti t fat a a sta dosar e de spo nsori za re , nu ma ’ să -mi spui c â nd să mă duc și un de.

A. M. U.: Na bine las’ că-ți spun eu.

P. E. C.: Să mă programezi.

A. M. U.: Eu te programez. Eu am dat bil e țelul și hâ rt ia

și ...............";

În contextul acestor discuții, există indicii că, prin respectivele documente, învinuita A. M. U. încearcă să

„acopere"; urmele faptelor de corupție și că se folosește de serviciile numitei P. E. pentru a evita contactul direct cu ceilalți învinuiți în dosar. P. lămurirea acestor împrejurări, în cauză a fost ridicat calculatorul utilizat de numita P. E. C. în vederea percheziționării în sistem informatic.

Cu pril e jul a udie ri i sal e , inculpat ul A. S. a a ră ta t c ă n u dore ște să dea o dec la ra ți e la mome ntul a d uce ri i la c unoști nță a învin uirii , solic it â nd un te rme n pentr u pre g ă ti re a a păr ă ri i,

a c e e a și poziț ie fi ind a dopta tă și după i nc ul par e a sa, a șa c u m re zultă din a c te le pr oc e dura le de a udie re .

Inculpatul S. C. M., audia t fiin d, a a ră ta t c ă nu re c unoa ște învin uire a a d usă , c ă n u a solic it a t nic i un fav or din par te a inculpat ul ui A. S. priv it or la a tr ibuț iil e a c e stuia în c a drul Primă ri e i C. N. și c ă , sensul c ontr a c tului de c ons ulta nță înche ia t între fir ma sa, T . T . C. și C. a voc a ți a l a l învin ute i A. M. U. e ste unul exclusiv juridic.

Apărarea formulată de inculpatul S. C. M. se arată de către parchet că nu poate fi avută în vedere, ea nefiind coroborată cu nici un alt mijoc de probă din cauză. A., inculpatul nu a putut furniza nicio informație legat de natura activităților juridice prestate de învinuita A. M. U., nici un reper privind ultima astfel de prestație sau actele în care s-ar fi concretizat consultanța juridică. Mai mult, inculpatul a arătat că, de executarea acestui contract s-a ocupat martora I. O., administrator împuternicit al societății T. T. C. , fiind de presupus că aceasta cunoaște mai multe amănunte. Declarația acestei martore, care a arătat că nu există nici un act de consiliere juridică din partea învinuitei A. M., învinuită pe care nu a întâlnit-o niciodată, ea ocupându-se exclusiv de plata facturilor aduse de inculpatul S. C., vine să arate nesinceritatea acestui inculpat.

Există probe și indicii temeinice că inculpații a săvârșit infracțiunile pentru care sunt cercetați penal și anume:

dec la ra ți il e învin uite i D. A. - care a arătat că, în virtutea relațiiloramicale pe care le-a avut de-a lungul anilor cu inculpatul A. S. aapelat la acesta ca, prin funcția pe care o deține, să o ajute în obținerea contractului de asigurare al parcului auto al R. C. N. de asemenea, învinuita a arătat că, prin ajutorul dat de inculpatul A. S., care i-a făcut legătura cu directorul R., numitul N. L., a reușit să câștige licitațiile organizate pentru anii (...), parcul auto astfel asigurat crescând considerabil, în sensul că s-a dublat față de anii anteriori. Finalmente, învinuita a arătat că, pentru ajutorul pe care inculpatul A. S. i l-a dat, a convenit cu acesta și cu soția acestuia, învinuita A. M. U., să procedeze la încheierea unor contracte de consultanță juridică între societatea sa și C. de avocatură al învinuitei, în baza cărora să poată vira sume de bani, modalitate prin care „s-a revanșat"; față de ajutorul primit. Învinuita a precizat că, prin încheierea contractului nu s-a urmărit decât remiterea foloaselor, niciodată nefiind vorba de existența unei prestații juridice din partea învinuitei A. M. U. convorbirile telefonice interceptate în cauză care surprind relațiile strânse și minuțios ascunse dintre inculpatul A. S. și învinuiții din dosar, completate cu procesele

ve rb a le de sup ra ve g he re oper a ti vă , proc e sel e ve rb a le de c onsem na re a a cti vit ă ți i învinuite i A. M. U. , a c te le c onta bil e ,

c ontr a c te le de c ons ulta nță , ex tra sel e de c ont, de c la ra ți il e 394.

Din actele ridicate de la domiciliul inculpatului, de la sediul firmei de contabilitate și de la sediul C. de avocatură, rezultă fără dubiu faptul că, relativ la contractele de consultanță încheiate învinuita A. M. U. nu a încheiat/redactat nici un act, de nicio natură. Mai mult, la sediul C. avocațial, percheziționat la data de

9 noiembrie 2011, nu a fost identificat nici un document sau bun care să aparțină învinuitei A. M. P. s-a constatat că la sediul cabinetului, în biroul acesteia, își desfășoară activitatea alte două avocate.

Tot de la domiciliul inculpatului A. S., au fost ridicate 2 carduri de alimentare cu carburanți, emise pe numele SC R., o altă societate aflată în relații contractuale cu P. municipiului C. N. pe servicii de salubrizare. E. de presupus că, folosind aceste carduri, inculpatul alimentează autoturismul său și al soției sale, contravaloarea carburanților fiind plătită din contul societății pe numele căreia cardul a fost emis. A. împrejurări, alături de celelalte fapte descrise, vor face obiectul investigațiilor viitoare.

Raportat la această stare de fapt s-a apreciat de către parchet că sunt incidente prevederile art. 148 lit. b, c și f Cod proc. pen., existând date că inculpații încearcă să zădărnicească aflarea adevărului, că pregătesc săvârșirea de noi infracțiuni, iar pentru faptele săvârșite legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, existând probe că lăsarea lor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

I. A., în ceea ce îl privește pe inculpatul A. S., probatoriul cauzei arată că, în conivență cu soția sa, învinuita A. M. U., inculpatul a încercat să disimuleze actele de corupție săvârșite, prin crearea unei aparențe de legalitate sub forma unor contracte de consultanță juridică, încercând astfel să zădărnicească aflareaadevărului. Conduita de disimulare, de încercare a ascunderii urmelor faptelor de corupție, o regăsim și în discuțiile la care s-a făcut referire anterior, când, după luarea măsurii arestării vicepreședintelui C.ui Județean C., inculpatul se credea vizat de eventuale cercetări penale și lua măsuri suplimentare de prevedere.

E. incident temeiul de arestare prevăzut de art. 148 lit „c"; Cod procedură penală, din probatoriul dosarului rezultând că, la înțelegere cu învinuita D. A., inculpatul A. S. pregătea săvârșirea unei noi infracțiuni, prin înlesnirea obținerii de către societatea acesteia, SC Gruope F. SRL a unui nou contract de asigurare al parcului auto al R. C. N. pentru anul 2012, urmărind obținerea în continuare de foloase necuvenite urmare a faptelor sale de corupție și doar intervenția organelor de urmărire penală a reușit să curme activitatea infracțională a inculpatului.

În ce privește pericolul social, ca temei de arestare, el este prezent și rezidă din modul în care inculpatul a acționat, din lipsa de responsabilitate de care a dat dovadă prin desconsiderarea a ceea ce înseamnă actul de management al instituției Primăriei M. C. N., din scopul urmărit, respectiv, obținerea unor sume însemnate de bani.

Folosind într-un scop total neadecvat poziția sa de primar al municipiului, inculpatul A. S. s-a prevalat de aceasta pentru obținerea unor foloase materiale necuvenite, activitate în care s-a implicat, după cum rezultă din actele dosarului, pe întreaga perioadă a funcției, până în prezent.

În acest sens se arătă că, în cauză se desfășoară acte de urmărire penală și acte premergătoare cu privire la numeroase alte fapte de corupție în care inculpatul A. S. este implicat, iar față de activitatea infracțională și modalitatea în care a acționat inculpatul, ținând seama de relațiile pe care și le-a creat în decursul anilor în mediul profesional face posibil ca lăsarea sa în libertate să îi descurajeze pe cei care au cunoștință despre acele fapte, în a oferi relațiile necesare organelor de anchetă.

II. În ceea ce îl privește pe inculpatul S. C. M. se arătă că, probatoriul cauzei relevă că, în conivență cu inculpatul A. S. și cu soția acestuia, învinuita A. M. U., a încercat să disimuleze actele de corupție săvârșite, prin crearea unei aparențe de legalitate sub forma unor contracte de consultanță juridică, încercând astfel să zădărnicească aflarea adevărului.

De asemenea, în cursul zilei de ieri, 9 noiembrie 2011, în contextul în care pe media au apărut date privind activitățile judiciare ce se derulau față de inculpatul A. S., inculpatul S. C. M. a făcut eforturi în a ascunde, de urgență, informații conținute în calculatorul său de la birou, luând măsuri privind schimbarea hardului calculatorului sau ștergerea datelor conținute în acesta de către o firmă de IT. A. împrejurări rezultă din discuțiile telefonice purtate de inculpat în cursul zilei de (...),consemnate în procesul verbal de certificare din data de (...), aflat la dosar.

Se mai reține că, din probatoriul dosarului rezultă date certe că inculpatul S. C. M., prevalându-se de buna relație pe care o avea cu inculpatul A. S., intervenea la acesta pentru rezolvarea unor acte/autorizații și în beneficiul unor apropiați ai săi. A. date rezultă din discuțiile purtate de inculpat în perioada 17 septembrie - 10 octombrie 2011, când îi promite numitului B. H. că va interveni la A. S. pentru obținerea de urgență a unei autorizații, intervenție care a și făcut-o la data de (...).

S-a reținut că, din probatoriului dosarului rezultă incidența temeiului de arestare prevăzut de art. 148 lit „c"; Cod procedură penală, că inculpatul S. C. M. pregătește săvârșirea unei noi infracțiuni de corupție, prin promisiunea că va interveni la persoane cu funcții de decizie pentru rezolvarea alocării unor sume de bani pentru contracte la construcții de drumuri, în scopul obținerii unor foloase necuvenite. A., în cadrul discuțiilor purtate la datele 25 și 28 august 2011 cu un cunoscut al său, om de afaceri din județul Argeș, inculpatul S. C. M. îi promite acestuia că va interveni la persoane din anturajul G. României, pentru alocarea unor sume de bani din fondul de rezervă al G., în favoarea unei societăți de construcții de drumuri. P. această intervenție, inculpatul S. C. M. pretinde remiterea unui procent de 10% din suma alocată de la G.

„S. C. M.: Hai zi cumetre.

BUJOR: Fii atent cum e treaba, deci e totul OK, legal,

frumos, e a dre să făc ută de pre fec t pre ședi nte lui C. ui J ude țe a n,

înțe le g i? E l ucr a re a din 20 09 la niște dr um uri, c â nd a u fo st c a la mit ă ți le ale a , înțe le g i?

S. C. M.: Da.

BUJOR: Și de, oa me nii a u u n mil ion de e uro de recuperat,

și a c uma, î n pr im a t ra nșă, e fă c ut sc ri soar e a de ă știa, ți -am zis...

S. C. M.: De firma care o făcut lucrările?

BUJOR: Da, dar pe primărie, e făcută adresa pe primăria respectivă.

S. C. M.: D. primă ri a o a vut c ontr a c t, fir ma re spec ti vă c u

primă ri a .

BUJOR: Da, deci nu apare firma, știi? Doar primăria apare.

S. C. M.: Am înțeles.

BUJOR: Î. Și în prima tranșă ar fi vrut 500.000 euro,

540.000...

S. C. M.: Stai puțin, e foarte important cine trebuie să plătească banii ăștia. P. care trebuie să-i primească de unde?

BUJOR: De la G.

S. C. M.: De la G. ce? De la F. de rezervă?

BUJOR: Da, F. de rezervă.

S. C. M.: Ăla-i la dispoziția primului ministru. BUJOR: Da, păi asta ți-am zis, că ăla merge... S. C. M.: Și de ce nu-i dă?

BUJOR: Păi se face o listă acuma, că de aia e urgență, cică se face o listă acuma în care să se dea la mai mulți și știi cum e, care intră pe listă. Asta ne trebuie.

……

S. C. M.: Măi frate, îți spun sincer și să nu mă înțelegi greșit, dar suma e prea mică ca să pot să declanșez o chestie de genul ăsta, bă, haide, dați-le la ăia un milion de euro. Î. A. eu am niște mecanisme prin care pot să declanșez o operațiune de genul ăsta, dar toate astea au niște costuri.

BUJOR: Păi normal că oamenii...

S. C. M.: Îs oa me ni ser io și, dac ă spu n a jut a ți -mă și pe

mine să ia ă la un mil ion .. .pe ntr u o sută de mii nu mă dau jo s din pat.

BUJOR: Da, da, atunci da, prima tranșă e de 500 mii, următoarea e de 500, înțelegi?

S. C. M.: Înțe le g , de a sta înc e rc să -ți spun, c a să a jung i

a c olo în pre a jma lu number o ne tr e buie să a jung i prin niște oa me ni c a re a u și e i a nu mit e va lor i, înțe le g i? Și ă sta vine și spune, ce-mi ie se mie la a fac e rea a sta ? O s ută de mii? Sau 50 mii cum zici tu ? Păi pentr u 50 mi i nu mă da u jos di n pa t, fr a te .

BUJOR: Da.

S. C. M.: Cam așa funcționează. A. afacerea trebuie să fie suficient de interesantă ca să-i ...

BUJOR: Dar normal, e normal. D. nu e pe ochi frumoși.

S. C. M.: Am înțe le s. Dar su nt ni ște c osturi , a sta înce rc e u

să -ți ex plic ți e , c ă -s niște s ume la c a re bă ie ți i c a re -i știu e u, c a re pot să influe nțe ze c he stia a sta nu s e de ra nje a ză .

BUJOR: Da, asta e.

S. C. M.: Eu o să pun o î ntr e ba re .

BUJOR: Pune-i o întrebare și zi care ar fi costul. Ca să știm.

S. C. M.: Îți spu n a c uma, 1 0% e î nto tde a una . Ă sta -i costul.

………………………

BUJOR: D a , un 10% a sta e , dar no, știu e u, nu e o proble mă , dar pr obl e ma ............................";

Se apreciază de către parchet că pentru a dispune arestarea unei persoane, organul judiciar este obligat să ofere un set minim de fapte și informații care să convingă un observator obiectiv (judecător) cu privire la existența indiciilor temeinice că s-a săvârșit o infracțiune. Acest aspect nu presupune ca autoritățile să dispună de probe suficiente pentru a formula acuzații încă din momentul arestării (cauzele Brogan și Murray c/a Regatului Unit).

În prezenta cauză, probele administrate până în acest moment procesual creează cu suficientă putere rezonabilitatea comiterii de către inculpații A. S. și S. C. M. a infracțiunilor pentru care sunt cercetați. Se cunoaște că, proclamând dreptul la libertate, scopul textelor din Codul de procedură penală român cât și cel al art.5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului este asigurarea că nici o persoană nu va fi lipsită de libertatea sa în mod arbitrar. (cauza Amuur c/a Franței).

Protejarea libertății individuale împotriva ingerințelor arbitrare ale autorităților nu trebuie să stânjenească însă eforturile autorităților judiciare în administrarea probelor, desfășurarea procesului în bune condiții.

În ceea ce privește condiția pericolului concret pentru ordinea publică se apreciază de către parchet că și aceasta este îndeplinită și rezultă din analiza probelor de la dosar, după cum urmează: inculpatul A. S., în calitatea pe care o are, de persoană obligată să vegheze la respectarea și aplicarea legii în instituțiile administrației publice, s-a folosit de funcția sa pentru a obține foloase materiale. La rândul său, inculpatul S. C. M., a profitat pe buna relație avută cu inculpatul A. S. pentru a urmări satisfacerea intereselor comerciale ale societăților pe care le conduce, prin acte de corupție exercitate la nivel înalt al administrației locale, acesta relevând un comportament cu predispoziție infracțională vădită, prin prisma probelor la care s-a făcut referire.

Starea de pericol pentru ordinea publică în cazul acestor inculpați presupune o rezonanță socială a unor fapte grave, atât în rândul comunității locale asupra căreia și-au exercitat influența negativă, dar și la nivelul întregii ordini sociale, într-un context în care imaginea instituțiilor statului este afectată de acuzațiile de corupție tot mai frecvente, în legătură cu care se așteaptă o reacție cât mai promptă și eficientă a organelor judiciare.

Acți une a pe nală a f ost pu să î n m ișcar e pr in or do nanțe le procuror u lu i di n d a te le de 9 noie m br ie 2011 și 10 noie mbr ie 2011 .

Inculpatul A. S. a fost reținut în baza ordonanței nr. 6. din data de (...) pentru 24 de ore cu începere de la ora 20,50, iar inculpatul S. C. M. a fost reținut în baza ordonanței nr. 6. din data de (...) pentru 24 de ore cu începere de la ora 00,30.

P. toate aceste considerente, se solicită să se admită propunerea de arestare preventivă și să se dispună față de inculpații A. S. și S. C. M. luarea măsurii arestului preventiv pentru o perioadă de 29 de zile, cu începere din data de azi, 10 noiembrie 2011.

EXAMINÂND PROPUNEREA DE ARESTARE FORMULATĂ DE CĂTRE P. DE PE LÂNGĂ Î. CURTE DE C. ȘI JUSTITIE - DNA - S. T. C. PRIN PRISMA PROBELOR DE LA DOSAR CURTEA VA CONSTATA CĂ ACEASTA E. FONDATA P. URMĂTOARELE CONSIDERENTE :

Inculpatul A. S. este cercetat în dosarul nr. 60 /P/2011 a P.

DE PE LÂNGĂ Î. CURTE DE C. ȘI JUSTITIE - DNA -S. T. C. alături de inculpatul S. C. M. și învinuiții A. M. U. ,D. A., M. S. A., B.

M. și S. M.

Prin Rezoluția din data de (...), ora 8,10 a P. DE PE LÂNGĂ Î. CURTE DE C. ȘI JUSTITIE - DNA -S. T. C. (filele 469-475 dos. u.p. vol.I) în temeiul art. 228 alin 1 Cod procedură penală, s-a dispus începerea urmăririi penale penale față de numiții: A. S., primar al municipiului C. N. pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mităîn formă continuată, prev. de art. 254 alin. 1 Cod penal, coroborat cu art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin.

2 Cod penal,( un număr de 8 acte materiale), A. M. U. , soția acestuia, avocat în cadrul Baroului C. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la luare de mită în formă continuată, prev. de art. 26 Cod penal, rap. la art. 254 alin. 1 Cod penal, coroborat cu art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal( un număr 5 acte materiale), D. A., asociat al SC G. F. A. de A. S. C. N., pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită în formă continuată prev. de art. 255 Cod penal coroborat cu art. 6 din Legea 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, (3 acte materiale),S. C. M., administrator al SC C. de S. B. V. S.A pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită în formă continuată prev. de art. 255 Cod penal coroborat cu art. 6 din Legea 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal (2 acte materiale),M. S. A., asociat al SC Electrogrup SRL C. N. pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită prev. de art. 255 Cod penal coroborat cu art. 6 din Legea

78/2000, B. M., asociat al SC K. G. C. S.R.L B. (născut la (...) în localitatea A. - T. pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită prev. de art. 255 Cod penal coroborat cu art. 6 din Legea

78/2000 și S. M., asociat al S. Cooperativa Agricolă Agroproduct Import Export SRL Dăbuleni, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită, prev. de art. 255 Cod penal coroborat cu art. 6 din Legea 78/2000.

În fapt s-a reținut că :

1. P. anii 2009, 2010 și 2011, primarul municipiului C. N. - A. S. a dispus asigurarea întregului parc auto propriu, precum și autovehiculele din cadrul regiilor primăriei (R.A.T.U.C., R.A.D.P., R.A.J.A.C.), prin încheierea unui contract cu același agent de asigurări, S. G. F. A. de A. S. C. N., reprezentată de făptuitoarea D.

A.

În perioada imediat următoare de la încheierea primului contract, societatea G. F. a început să plătească, lunar sau aproape lunar, sume de bani, în contul C. de avocatură A. M. U. A., în perioada aprilie 2009-octombrie 2011, societatea a efectuat plăți în valoare totală de 208.936 lei (echivalent a cca. 50.000 euro), această prestație având la bază supraevaluarea polițelor de asigurare RCA și C. S. exemplu, prima de asigurare RCA a unui autoturism Dacia 1310 pentru anul 2011, se ridică, în medie, pe piața asigurărilor, la suma de 550 lei. În cazul unui autoturism identic, asigurat de P. municipiului C. N., pentru anul 2011, prin societatea F., prima de asigurare se ridică la suma de 1.008 lei (deși plata este efectuată integral și în avans).

Esențial este faptul că, pentru aceste sume de bani, făptuitoarea A. M. U. nu a desfășurat nicio activitate juridică sau de altă natură, care să justifice prestațiile financiare primite.

2. În cursul anului 2010, P. municipiului C. N. a organizat licitație pentru încheierea contractului de salubrizare a orașului. S. care și-a adjudecat contractul de concesionare a acestor serviciipentru partea de est a orașului, este S. C. de S. B. V. S., și administrată de făptuitorul S. C. M. (prin intermediul societății T. T. C. S. C. N.), care a și semnat cu primăria contractul la data de (...), pentru o perioadă de 8 ani.

Exact ca și în situația mai sus expusă, în perioada anterioară și ulterioară semnării contractului, în contul C. de avocatură A. M.

U. au intrat, sistematic, sume de bani provenind de la reprezentanții acestei societăți, fără nicio contraprestație din partea făptuitoarei. A., în perioada aprilie 2010-august 2011, în contul cabinetului de avocatură a intrat suma totală de 188.760 lei (echivalent a cca.

45.000 euro), plătită de S. T. T. C. S. C. N. (persoană juridică ce are calitatea de administrator al S. C. de S. B. V. S.). În schimbul acestor sume de bani, societatea de salubrizare are asigurată, din partea făptuitorului A. S., derularea fără probleme a contractului încheiat cu P. C. N.

3. La data de 9 iunie 2010, societatea Electrogrup SA C. N., reprezentată de făptuitorul M. S., a câștigat o licitație publică organizată de P. municipiului C. N., având ca obiect închirierea unui număr de 300 de camere video de supraveghere a traficului rutier și a obiectivelor de interes ale municipiului. C., încheiat pentru o perioadă de 7 ani, se ridică la suma totală de 1.000.000 euro.

De asemenea, numai în anul 2011, societatea Electrogrup SA a obținut de la P. municipiului C. N., cu sprijinul făptuitorului A. S., un număr de 11 autorizații, avize, certificate de urbanism necesare în activitatea societății.

Actele premergătoare efectuate în cauză au stabilit că, între făptuitorii A. S. și M. S. există relații foarte apropiate, familiile acestora petrecând frecvent concediile împreună, concedii care sunt achitate de către făptuitorul M. S. personal sau prin intermediul societății sale, Electrogrup SA. A., din actele premergătoare efectuate în cauză a rezultat că, în cursul lunii august 2011, familia A. S. a

„beneficiat"; din partea SC Electrogrup de o vacanță în Grecia petrecută la vila din Halkidiki, aparținând făptuitorului M. S. (în perioada 16-27 august 2011), inclusiv contravaloarea biletelor de avion pe ruta C. - B. - S. și retur, cazare la H. H. în B. în noaptea de

1. august 2011; în cursul lunii septembrie 2011, M. S. prin societatea sa a achitat făptuitorilor A. S. și A. M. U. contravaloarea unui weekend la V., (în perioada 14-16 octombrie 2011), însemnând contravaloarea cazării pentru 2 nopți în Austria; în cursul lunii octombrie 2011, M. S. a mai achitat o vacanță pentru familia A. S. pe care aceștia, împreună cu copiii lor au petrecut-o în D., în perioada 20-25 octombrie 2011, incluzând bilete de avion pe ruta C. N. - B. - D. și retur, cazare cu servicii complete. Valoarea celor trei vacanțe de care au beneficiat făptuitorii A. S. și A. M. U. se ridică la suma de aproximativ 5.000 euro, constând în bilete de avion, cazare, masă în străinătate.

S-a mai reținut că, un alt folos material primit de făptuitorul A. S. a constat în plata contravalorii unei deplasări cu avionul la B. și cazare pentru datele de 1 și 2 august 2011, respectivplata contravalorii biletului de avion pentru cei doi copii ai săi pe ruta C. N. - B., precum și cazare pentru el și cei doi copii la hotel M.

- B. în noaptea de 1/2 august 2011.

Valoarea totală a folosului primit de A. S. pentru sine sau membrii familiei sale, constând în plata celor trei vacanțe de care au beneficiat, contravaloarea biletelor de avion, cazare cu servicii complete în țară și străinătate, este estimată la suma de 5.300 euro.

4. La debutul lunii martie 2010, P. municipiului C. N. a derulat licitația pentru realizarea proiectului ,,Reparație, întreținere, construire a drumurilor și proiectare pentru acestea, de pe raza municipiului C. N.. Printre societățile înscrise la licitație (14 în total), s-a aflat și S. K. G. C. S. B., reprezentată de B. M. și C. L., societate care finalmente a fost declarată câștigătoare.

Exact în aceeași perioadă, potrivit listingului telefonic al numitei A. M. U., aceasta a avut numeroase contacte cu reprezentanți ai societății K. G. C. S. (01.04-(...)), cabinetul de avocatură A. M. U. fiind chiar „angajat"; să reprezinte interesele firmei în ce privește relația cu terții, inclusiv cu P. municipiului C. N.

La data de (...), comisia de licitație a dispus atribuirea contractului către S. K. G. C. S. (asociată cu S. Diferit S.), iar la data de (...), contractul a fost semnat de ambele părți.

Între foloasele primite de A. S. din partea reprezentanților societății K. G. C. SRL, a fost stabilită și achitarea contravalorii unui bilet de avion pe ruta B. - T. M., la data de (...), precum și două nopți de cazare în B., la H. M. (13/14 și 14/15 mai 2011), toate în valoare de aproximativ 350 euro.

De asemenea, la data de 9 octombrie 2011, reprezentanții SC K., prin persoana numitei C. L., au achitat contravaloarea cumpărăturilor realizate de făptuitoarea A. M. U. din magazine de îmbrăcăminte/încălțăminte din Iulius Mal C. N., a cărora valoare nu este încă stabilită.

5. În cursul anului 2011, P. municipiului C. N., prin persoana făptuitorului A. S., a emis autorizații de comercializare stradală a producătorilor agricoli. Din actele premergătoare efectuate în cauză rezultă că, pentru emiterea acestor autorizații, făptuitorul A. S. percepe ,,taxe"; în bani și produse de la făptuitorul S. M., asociat al

S. Cooperativa Agricolă Agroproduct Import Export SRL Dăbuleni, jud. Dolj, liderul/reprezentantul producătorilor agricoli. A., s-a stabilit că acesta din urmă colectează de la fiecare producător suma de 4.000 de euro pentru fiecare locație pentru care i se alocă autorizație, sumele colectate, alături de produse agricole, fiind remise lui A. S.

În acest sens, se arătă că, la data de (...), P. municipiului C. N. sub semnătura lui A. S., a eliberat, pentru anul 2011, un număr de

26 autorizații de comercializare stradală (în principal pentru pepeni). Înainte de emiterea acestor autorizații, cât și în perioada următoare, făptuitorul S. M. l-a contactat pe A. S. telefonic, în repetate rânduri și s-a deplasat la locuința acestuia din C. N., str. I., nr. 12. Suspiciunile privind existența faptelor de corupție sunt întărite defaptul că ,,vizitele"; lui S. M. sunt la ore foarte târzii, întotdeauna în intervalul 23:30 - 24:30, noaptea, când acesta intră cu mașina proprie în curtea și garajul primarului, în timp ce primarul supraveghează din mașina sa, parcată pe stradă, derularea ,,vizitei";. De asemenea, actele premergătoare efectuate în cauză au surprins deplasări nocturne ale făptuitorului A. S. la locația unde făptuitorul S. M. comercializează în C. N. produse agricole (IRA), deplasări care au avut loc invariabil la ore foarte târzii, spre miezul nopții. A., A. S. l-a contactat pe S. M. în seara de (...) la ora 23,22 după care i-a făcut o vizită la locul unde acesta vindea marfa agricolă, precum și în seara de (...), la ora 23,09, discuție urmată de o altă vizită.

Din evaluarea sumelor colectate de către făptuitorul S. M. raportat la numărul de autorizații emise de P. C. N. numai pentru acest an ar rezulta suma de 50.000 euro remisă în acest context ilicit făptuitorului A. S.

Conform procesului verbal de percheziție domiciliară efectuată la domiciliul învinuiților A. S. și A. M. U. (f.141-145 din vol I dosar urmărire penală) rezultă că a fost identificată suma de 10.000 euro și suma de 50.000 RON a cărei proveniență a justificat-o inculpatul A. S. ca rezultat al economiilor soției iar cu ocazia audierii sale în instanță acesta a precizat că, aceste sume de bani care au fost scoase din bancă și urmau să fie utilizate pentru efectuarea deplasării sale în Germania în vederea efectuării unor lucrări stomatologice precum și pentru plata impozitului ca urmare regularizării impozitului pe venit , de către soția sa. Tot de la domiciliul inculpatului A. S., au fost ridicate 2 carduri de alimentare cu carburanți, emise pe numele SC R., o altă societate aflată în relații contractuale cu P. municipiului C. N. pe servicii de salubrizare, fiind de presupus că, folosind aceste carduri, inculpatul alimentează autoturismul său și al soției sale, contravaloarea carburanților fiind plătită din contul societății pe numele căreia cardul a fost emis, ]ns[ aceste împrejurări, alături de celelalte fapte descrise, vor face obiectul investigațiilor viitoare.

Cu ocazia percheziției efectuată atât la domiciliul inculpatului A. S. , cât și la biroul său din incinta Primăriei M. C.-N. a fost găsit un număr total de 17 telefoane mobile personale , precum și mai multe cartele telefonice. (f.179-183 vol I dosar urmărire penală).

De asemenea, cu ocazia percheziției domiciliare și de la cabinetul de avocat al învinuitei A. M. au fost ridicate mai multe documente.

Conform declarației învinuitei D. A. (f.77-81 vol I dosar urmărire penală) aceasta a arătat că, în esență că în anul 2008 sau la începutul anului 2009 a purtat o discuție cu inculpatul A. S. la biroul acestuia din primărie și l-a rugat să o ajute să asigure mașinile de la R. deoarece aceasta era administrator la SC G. F. SRL

- o societate de asigurare .După ce învinuita reușit să obțină primul contract cu R. C., aceasta a purtat discuții cu A. M. și cu A. S. despre modul în care s-ar putea revanșa și toți au convenit că este ovariantă foarte bună de a încheia un contract de consultanță juridică între societatea de asigurare a învinuitei A. D. și cabinetul de avocatură al învinuitei A. M., acel contract era anual însă nu era prevăzut în el nici o sumă de bani ce trebuia plătită , fiind redactat de învinuita A. M. și fiind reînnoit după anul 2009, și în 2010 și în

2011 prin acte pregătite tot de către învinuita A. M. adică noi contracte, ori acte adiționale la contractul inițial.

De asemenea, învinuita D. mai arată că, învinuita A. M. în baza acestor contracte emitea facturi pe sume pe care i le comunica învinuita D. care și-a calculat cât poate plăti la un moment dat.

De asemenea, învinuita D. a menționat în mod expres că învinuita A. M. nu a prestat nici un serviciu juridic pentru aceasta personal, sau pentru societatea de asigurări și nici nu a fost cazul deoarece sumele virate în contul cabinetului acesteia reprezentau modul în care învinuita D. răsplătea ajutorul pe care i l- a dat inculpatul A. S. iar dacă avea nevoie de serviciile unui avocat a apelat la un alt avocat.

De asemenea, mai arată aceast învinuită că în luna octombrie

2011 l-a căutat pe inculpatul A. S. pentru a-l ruga să o ajute în continuare ca P. A. R. să încheie contract de asigurare și pentru anul 2012 reușind să discute cu acesta la domiciliul său, iar inculpatul A. S. a asigurat-o că totul este în ordine și că vor merge mai departe tot așa.

Din declarația martorei I. O. - care este angajată în calitate de director economic la S. T. T. C. SRL (f.126-127 vol I dosar urmărire penală) rezultă că inculpatul S. C. - care este angajat la SC T. T. C. SRL în calitate de director general - i-a prezentat contractul de asistență juridică nr. 14 din 2 aprilie 2010 ce urma să se încheie între cabinetul învinuitei A. M. și SC T. T. C. SRL cu precizarea că acesta era deja redactat și semnat de învinuitul A. M. . Inculpatul S. C. i-a spus martorei că de acest contract se va ocupa personal fără să-i dea alte detalii ,iar martora urmând să se ocupe de toate aspectele ce țin de contract, respectiv aceasta își desfășura activitatea de control financiar- contabil și achita facturile emise de către cabinetul învinuitei A. M. facturi care erau prezentate personal de inculpatul S. C. De asemenea, menționează martora că nu a văzut nici un document întocmit de învinuita A. M. legat de acel contract de asistență juridică.

A. martoră, I. O. menționează că în ceea ce privește litigiile pe care SC T. T. C. SRL sau grupul de firme B. V. le are în instanțele de judecată au fost încheiate contracte de asistență juridice cu alte firme de avocatură precum Schonher, P. și asociații, Șomlea, Țuca, Zbârcea și asociații, avocat T. R., avocat T. L.

Conform contractului de prestări servicii de salubrizare nr.

5515 A din 28 octombrie 2010 (f.281-286 vol I dosar urmărire penală) acesta a fost încheiat între compania de salubritate B.-V. SA reprezentat de d-l E. V. în calitate de director general și M.

C.-N. reprezentată de S. A. în calitate de primar pe o durată de 8 ani însă în instanță inculpatul A. S. a precizat că nu a semnat acest contract- fiindu-i prezentat spre vedere de către instanță -ci a fost semnat de către viceprimarul R. Moisin.

Atât inculpatul A. S. cât și inculpatul S. C. cu ocazia audierii acestora în instanță au precizat că, a fost concesionat un serviciu public și că primăria nu achită nici o sumă de bani firmei de salubrizare menționată mai sus, iar inculpatul S. C. a și precizat că încheierea acestui contract nu a adus beneficii societății de salubrizare fiind în deficit deoarece, a rămas cu mai puțin de jumătate dintre clienți. Ambii inculpați au declarat că se încheie direct contracte cu agenții economici, persoane fizice, juridice și asociațiile de proprietari cu societatea de salubrizare menționată.

De asemenea din procesele -. de supraveghere operative întocmite în cauză rezultă următoarele aspecte în esență:

- învinuita A. M. nu desfășoară nicio activitate juridică

- la domiciliul inculpatului A. S. și a învinuitei A. M. efectuau vizite , printre alții, învinuita A. D., învinuitul M. S. A. , învinuitul B.

M., învinuitul S. M., toți cercetați în prezentul dosar

- inculpatul A. S. se întâlnea frecvent cu inculpatul S. C. mIhai la restaurantul T. din mun. C.-N.( după ce în prealabil aveau discuții reduse la telefon).

Și din cuprinsul proceselor -. de redare a convorbirilor telefonice rezultă pe lângă frecvența apelurilor și relațiile de prietenie sau după caz de subordonare între toate persoanele cercetate în acest dosar, ceea ce conturează în mod nemijlocit starea de fapt reținută de către procuror.

Prin Ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale din data de 0(...) s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva învinuitului A. S. pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată, prev. de art. 254 alin. 1 Cod penal, coroborat cu art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin.

2 Cod penal, ( un număr de 8 acte materiale) ( filele 21-24 dos. u.p. vol.I).

Prin Ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale din data de 0(...) s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva învinuitului ( filele 60-61 dos. u.p. vol.I). S. C. M., administrator al SC C. de S. B. V. S.A pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită în formă continuată prev. de art. 255 Cod penal coroborat cu art. 6 din Legea 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2

Cod penal (2 acte materiale),

În cuprinsul motivării acestor ordonanțe s-a reținut în esență aceeași stare de fapt ca și cea expusă în cuprinsul rezoluției de începere a urmăririi penale .

În prealabil se impune a se preciza că propunerea de arestare preventivă are la bază doar faptele pentru care sunt cercetați inculpații la punctele 1 și 2 expuse în cuprinsul rezoluției menționate.

Inculpații A. S. și S. C. M., audiați în fața instanței nu au recunoscut comiterea faptelor reținute în sarcina acestora menționând că sunt nevinovați.

P. și-a fundamentat propunerea de arestare preventivă vizând pe ambii inculpați pe incidența temeiurilor prev de art. 148 lit b,c, f Cod procedură penală.

În prealabil, Curtea va constata că este nefondată excepția invocată de către apărătorii inculpatului A. S. în sensul de a se constata că în cauză au fost încălcate în mod flagrant dispozițiile art. 149 ind.1 alin.1 Cod procedură penală și art. 150 alin.1 Cod procedură penală, text ce prevede condiția prealabilă a ascultării inculpatului de către procuror în vederea întocmirii referatului cu propunere de arestare și în consecință că ar fi incidente dispozițiile art. 197 alin 2 Cod procedură penală privind nulitatea absolută.

Potrivit art. 150 alin.1 Cod procedură penală măsura arestării inculpatului poate fi luată numai după ascultarea acestuia de către procuror și de către judecător, afară de cazul când inculpatul este dispărut, se află în străinătate ori se sustrage de la urmărire sau de la judecată ori se află în una dintre situațiile prevăzute de art. 149 indice 1 alin.6 Cod procedură penală.

Din actele dosarului rezultă că, după începerea urmăririi penale dispusă de către procuror prin rezoluția din data de (...) ora

08.10 (filele 469-475 dosar urmărire penală vol I.), la data de 9 noiembrie 2011 în prezența apărătorului ales cu delegația la dosar fila 17 dosar urmărire penală vol I.) inculpatului A. S. i s-a adus la cunoștință in extenso conținutul învinuirii, încadrarea juridică a faptei, limitele de pedeapsă ale infracțiunii prevăzute de lege, drepturile și obligațiile procesuale, astfel cum apare consemnat și pe declarația pe care a semnat-o inculpatul (fila 18) sens în care a fost încheiat procesul-verbal din data de 9 noiembrie 2011 ora 20,06 (fila

14 dosar urmărire penală vol I.).

Cu acea ocazie i s-a dat posibilitatea inculpatului de a lua legătura cu apărătorul său ales, inculpatul arătând că înțelege să nu dea vreo declarație la acel moment procesual deoarece dorește un timp mai îndelungat pentru pregătirea apărării (fila 14-16 dosar urmărire penală vol I.).

A. poziție procesuală a adoptat-o inculpatul A. S. și după punerea în mișcare a acțiunii penale respectiv conform declarației de la fila 19 dosar urmărire penală vol I. că nu va da vreo declarație deoarece dorește să i se acorde un termen în vederea pregătirii apărării, declarație dată tot în prezența apărătorului ales (filele 19-

20 dosar urmărire penală vol I.).

Poziția procesuală adoptată de către inculpat reflectă că acesta a înțeles să își valorifice drepturile sale procesuale respectiv pregătirea apărării, ceea ce însă nu echivalează cu o omisiune de a fi ascultat inculpatul care să atragă nulitatea absolută a propunerii de arestare preventivă conform art. 197alin 2 Cod procedură penală și nici nu îi poate fi imputabil procurorului că în acest context i-ar fi încălcat dreptul la apărare.

Nulitatea absolută prevăzută de art. 197 alin.2 Cod procedură penală se referă printre altele și la prezența inculpatului sau învinuitului și asistarea de către apărător când sunt obligatorii potrivit legii, însă în speță inculpatul a fost asistat de apărător ales, i s-a luat declarație în care s-a consemnat atât conținutul învinuirii, încadrarea juridică a faptei, limitele de pedeapsă, drepturile și obligațiile procesuale, însă acesta și-a manifestat dorința de a-și pregăti apărarea astfel că, nu i s-a eludat dreptul la apărare.

Tot în data de 9 noiembrie 2011 ora 20,50 a fost emisă și ordonanța de reținere împotriva inculpatului A. S. în baza art. 136,

143, 144, raportat la art. 148 lit. b, c, f Cod procedură penală iar în cuprinsul ordonanței (filele 25-28 dosar urmărire penală vol I.) se menționează motivele pentru care s-a dispus reținerea sa prin prisma textelor legale invocate iar împotriva acestei ordonanțe de reținere inculpatul a formulat plângere care prin rezoluția din 10 noiembrie 2011 a procurorului șef secție de combatere a corupției din cadrul DNA (filele 31-39 dosar urmărire penală vol I.) a fost respinsă ca neîntemeiată.

Cu ocazia audierii în instanță a inculpatului A. S. precum și a inculpatului S. C. aceștia au invocat că nu li s-a adus la cunoștință conținutul referatului privind arestarea preventivă precum și cazurile de arestare.

Sunt superflue aceste susțineri ale inculpaților deoarece dispozițiile Codului de procedură penală nu prevăd în mod expres obligația procurorului de a aduce la cunoștință inculpatului conținutul referatului propunerii de arestare preventivă și implicit a cazurilor de arestare, această abilitate procesuală îi revine instanței sesizată cu propunerea de arestare preventivă cum de altfel și în speță s-a procedat de către Curte, așa cum rezultă din practicaua prezentei încheieri penale.

În raport cu art. 5 din CEDO și art. 23 din Constituția

României măsura arestării unei persoane se poate dispune atunci când există motive verosimile că s-a săvârșit o infracțiune sau există motive temeinice de a se crede în posibilitatea săvârșirii unei noi infracțiuni fiind necesară astfel apărarea ordinii publice a drepturilor și libertăților cetățenești, desfășurarea în bune condiții a procesului penal.

În jurisprudența sa,CEDO (cauza Calmanovici contra României Hotărârea nr.42250-02 din data de (...) ), a expus patru motive fundamentale acceptabile pentru arestarea preventivă a unui acuzat suspectat că a comis o infracțiune: pericolul ca acuzatul să fugă ( Stogmuller împotriva Austriei , Hotărârea din (...)), riscul ca acuzatul odată repus în libertate, să împiedice aplicarea justiției ( Wemhoff împotriva Germaniei, Hotărârea din (...)) ,să comită noi infracțiuni ( Matzenetter împotriva Austriei, hotărârea din (...) ) sau să tulbure liniștea publică (Letellier împotriva Franței, Hotărârea nr.43701-04, din (...)).

A. motive au fost preluate și în legislația română, cu ocazia reglementării cazurilor de arestare preventivă prevăzute de art. 148

Cod procedură penală, mai exact în cuprinsul art. 148 lit. a), art. 148 lit. b), art. 148 lit.c) și art. 148 lit f) Cod procedură penală.

I. Referitor la incidența temeiurilor de arestare în privința inculpatului A. S., Curtea va reține următoarele:

P. a dispune arestarea unei persoane, organul judiciar este obligat să ofere un set minim de fapte și informații care să convingă un observator obiectiv (judecător) cu privire la existența indiciilor temeinice că s-a săvârșit o infracțiune. Acest aspect nu presupune ca autoritățile să dispună de probe suficiente pentru a formula acuzații încă din momentul arestării (cauzele Brogan și Murray c/a Regatului Unit) tocmai pentru ca nici o persoană să nu fie lipsită de libertatea sa în mod arbitrar. (cauza Amuur c/a Franței).

Arestarea preventivă a inculpatului A. S. se circumscrie disp art. 143 Cod procedură penală , adică există indicii și probe că acesta a săvârșit o faptă în formă continuată, prevăzută de legea penală fundamentate pe procesele -. de redare a convorbirilor telefonice interceptate în ba za a utor iza ți lor e mise de c ă tr e

judec ă to r ( fil e le 22 5 -251, filele 253-292, filele 293-434 dosar urmă ri re penal ă vol III), procesele verbale de supraveghere oper a ti vă și pla n șe foto g ra fic e ( f.1 -8 dosar urmă ri re penal ă vol II) proc e sel e ve rba le de c onsemnar e a a c ti vită ți i și a înviuitul ui A. S. învinuitei A. M. U. (fila 9-25, filele 32-51, filele 52-65, filele

66-75, filele 88-94, filele 104-11 0 vol II dosar urmă ri re penal ă filele 418-454), procese-verbale de supraveghe re și pla nșă foto g ra fic ă a învinuite i A. D. ( f.26 -31, filele 76-87, filele 111-

117, filele 127-128, filele 129-13 1 vol II dosar urmă ri re penal ă )

a c te le c onta bil e , c ontr a c te le de c ons ulta nță , ex tra sel e de c ont,

dec la ra ți il e 394, dec la ra ți a învinuite i A. M .( fila 69 dosar urmă ri re penal ă ) dec la ra ți a inculpat ului A. S.( fil e le 25 -27 dosar nr. (...), filele 18-20 vol I d osar urmă ri re penal ă ) , dec la ra ți il e inculpatului S. C. M. (filele 44-52, vol I dosar urm ă ri re penal ă filele 28-30 din dosar nr.(...)) declarați il e învinuite i A. D. ( fil e le

77-81 vol I dosar urmă ri re penal ă ) , dec la ra ți il e ma rto re i I. O.,

(filele 126-127) procesele-ve rb a le de per c he ziț ie ( per c he ziț ii e fec tua te în ba za a utor iza ți il or e mise de c ă tr e judec ă to r) ( file le

141-145 vol II dosar urmărire penală , filele 165-1 70 din a c e la și vol um de urmă ri re penal ă , fil e le 185 -187, filele 200-204, filele

221- 2 30) și pla n șe foto g ra fic e ( f.1 48 -16 5 vol I I d os a r urmă ri re penal ă , fil e le 17 9 -1 83) c ontr a c tu l de pre stă ri de ser vic ii de salubrizare nr. 5. din data de (...) încheiat între C. de S. B.-V. SA

și M. C. -N. (filele 281-2 86, vol I dosar urmă r ir e penal ă ) ,

a utor iza ți e de f unc ți o na re e mis ă de M. C. -N. la data de 8 octombrie 2010 pentru C. de S. B.-V. SA ( fil a 2 93 ) , hot ă râ re a e misă de C. Loca l a l M. C. e mi să la data de 30 noiembrie 2010

priv ind e x c lusivit a te a pre stă ri i ser vic iil or de sal ubri za re me na je ră pe ra z a mu nic ipiul ui C . de c ă tr e SC R. G. SRL pe sec to rul 1 și re sp e c ti v C. de S. B. -V. SA pe sectorul 2 (fila 294

vol I dosar urmă ri re penal ă ) , ac te și c a ie t ul de sarcini, ce au fost depuse c u oc a zia or g a niză ri i li c it a ți e i pentr u sta bil ir e a c ondiți il or de des fășura re a a c ti vită ți lor spec ific e ser vic iului de salubrizare pentru M. C.-N. (filele 292-4 17 vol I do sar urmă ri re penal ă ) , c ontr a c te de a siste nță j uri dic e încheiate între cabinetul de a voc a tur ă a l învin uite i A. M. și difer it e fir me ( file le 241 -251

vol I dosar urmă ri re pe na lă .

A. indicii și probe conturează fără echivoc starea de fapt reținută de către procuror în privința inculpatului A. S. și care a fost expusă mai sus.

Potrivit art. 148 alin 1 Cod procedură penală măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată dacă sunt întrunite prevăzute în art. 143 și există vreunul dintre cazurile reglementate de art. 148 Cod procedură penală.

A. Art. 148 lit b Cod procedură penală prevede existența datelor că inculpatul a încercat să zădărnicească în mod direct sau indirect aflarea adevărului prin influențarea unei părți , a unui martor sau expert ori prin distrugerea și alterarea mijloacelor de probă .

Din cuprinsul dosarului nr.6. rezultă că inculpatul A. S. este cercetat alături de soția sa învinuita A. M. U. - avocat în cadrul Baroului de avocați C. , inculpatul S. C. M., învinuiții M. S., A. D. , B. M. și S. M. .

Până în acest moment procesual învinuita A. M. nu a dat declarații, ( deși i s-a adus la cunoștință învinuirea, respectiv faptele, încadrarea juridică , drepturile sale procesuale) solicitând un termen pentru pregătirea apărării la învinuirile care i s-au adus la cunoștință in extenso, de către procuror, iar în virtutea calității de soție a inculpatului și având domiciliul comun cu al inculpatului A. S. există în mod evident zădărnicirea în mod direct a aflării adevărului de către inculpat prin influențarea acestei învinuite.

Aceasta cu atât mai mult cu cât inculpatul a disimulat comiterea actelor de corupție, respectiv de luare de mită, în perioada

2009-2011, printr-o metodă ingenioasă al cărei scop era crearea unei aparențe de legalitate prin încheierea unor contracte de consultanță juridică între cabinetul de avocatură al soției sale învinuita A. M. U. - avocat în cadrul Baroului de avocați C., care nu desfașura nicio activitate juridică și diferite societăți comerciale, inclusiv SC G. F. administrată de către învinuita D. A. S. C. de S. B. V. S. administrată de inculpatul S. C. M., care derulau sau urmau să deruleze diverse contracte cu P. municipiului C. -. sau să beneficieze de diverse servicii cum ar fi eliberarea autorizațiilor de construcție, avize, eliberarea de documente, inculpatul redirecționându-i în acest sens în schimbul facilitării serviciilor de care aceștia aveau nevoie.

A. sunt relevate atât actele care au fost ridicate cu ocazia efectuării perchezițiilor de la domiciliul inculpatului A. S. și a învinuitei A. M. U., de la cabinetul de avocatură al acesteia, de lasocietatea care se ocupa de contabilitatea cabinetului de avocatură menționat, de la primărie, declarația martorei I. O., procesele verbale de supraveghere operativă, declarația învinuitei A. D. extrasele de cont, declarația 396, declarația inculpatului S. C. M. procesele-. ce redau conținutul convorbirilor telefonice .

Inculpatul A. S. a declarat în fața instanței că a cunoscut-o pe învinuita D. A. în urmă cu circa 10 ani când aceasta lucra în presa și ca fost membră PD.

Învinuita A. D. a efectuat vizite la domiciliul inculpatului așa cum rezultă din procesele-. de supraveghere operativa , dar și din declarația inculpatului dată în fața instanței cu mențiunea expresă a acestuia că nu cunoștea conținutul discuțiilor dintre cele două învinuite (respectiv soția sa și D. A.).

Conform declarației învinuitei D. A. (filele 77-81 vol I dosar u.p.) în virtutea relațiilor amicale pe care le-a avut de-a lungul anilor cu inculpatul A. S. a apelat la acesta ca, prin funcția pe care o deține, să o ajute în obținerea contractului de asigurare al parcului auto al R. C. N. de asemenea, învinuita a arătat că, prin ajutorul dat de inculpatul A. S., care i-a făcut legătura cu directorul R., numitul N. L., a reușit să câștige licitațiile organizate pentru anii (...), parcul auto astfel asigurat crescând considerabil, în sensul că s- a dublat față de anii anteriori. Finalmente, învinuita a arătat că, pentru ajutorul pe care inculpatul A. S. i l-a dat, a convenit cu acesta și cu soția acestuia, învinuita A. M. U., să procedeze la încheierea unor contracte de consultanță juridică între societatea sa și C. de avocatură al învinuitei, în baza cărora să poată vira sume de bani, modalitate prin care „s-a revanșat"; față de ajutorul primit. Învinuita a precizat că, prin încheierea contractului nu s-a urmărit decât remiterea foloaselor, niciodată nefiind vorba de existența unei prestații juridice din partea învinuitei A. M. U. convorbirile telefonice interceptate în cauză care surprind relațiile strânse și minuțios ascunse dintre inculpatul A. S. și învinuiții din dosar, completate cu proc e sel e v e rb a le de supra ve g he re ope ra ti vă ,

proc e sel e ve rb a le de c onse mna re a a c ti vit ă ți i învinui te i A. M. U. , actele c onta bil e , c ontr a c te le de c ons ulta nță , ex tra sel e de c ont,

dec la ra ți il e 394.

Nu se poate face abstracție nici de relațiile de prietenie existente între inculpatul A. S. și inculpatul S. , deși ambii neagă că au comis faptele imputate, însă din conținutul convorbirilor telefonice interceptate, ar rezulta mai degrabă o relație de subordonare dintre cei doi inculpați care utilizau mai multe telefoane și cartele telefonice, iar cu ocazia perchezițiilor au fost găsite un număr de 17 telefoane mobile si mai multe cartele ce aparțineau inculpatului A. S., utilizate tocmai pentru a ascunde conținutul acestor convorbiri și a fi depistați ca utilizatori de telefonie mobilă.

Și inculpatul S. C. M. utiliza mai mute cartele telefonice și a recunoscut acest lucru, așa cum rezultă din redarea conținutului unei convorbiri telefonice, astfel că cu ocazia unei discuții ,inculpatul S. C. ține să-i precizeze unui cunoscut de-al său că el folosește numai cartele telefonice preplătite, că are mai multe telefoane, folosește o cartelă câteva zile după care o aruncă, înlocuind-o cu o alta, pentru a se asigura că nu este supravegheat:

„S. C. M.: Ba, soluții ar fi. Îmi dai tu un număr și te sun eu de pe alt număr. Aș putea vorbi, știi?

BUJOR: Da. Îți trimit eu pe facebook.

S. C. M.: Numai m â ine, c ă e u a m a c a să vr e o 3 te le foa ne di n

a ste a c u c a rt e lă , știi ? Le ia u, le a runc . Folo sesc c a rt e le și o arunc.

BUJOR: OK.

S. C. M.: Îmi dai un nu mă r de te lefon și te su n e u d e pe un

nu mă r de a c olo și pute m v or bi. ….";(discuție purtată la data de (...)) Din declarația martorei I. O. (filele 126-127 dosar u.p vol I) în calitate de administrator împuternicit al societății T. T. C., rezultă că nu a existat și nu există nici un act de consiliere juridică din partea învinuitei A. M., ea ocupându-se exclusiv de plata facturiloraduse de inculpatul S. C.

De asemenea, declarațiile inculpatului S. M. C. atât cele date în fața procurorului cât și în fața instanței de judecată relevă că, acesta nici nu cunoștea unde se află cabinetul de avocatură al învinuitei A. M. U., a aflat doar cu ocazia efectuării percheziției din mass-media ,iar facturile care erau emise de învinuită în baza contractului de asistență juridică încheiat între cabinetul de avocatură al acesteia și SC T. T. C. societate la care sunt asociați mama inculpatului și I. O., aceasta din urmă având și calitate de administrator împuternicit, le lua inculpatul de la aceasta și le ducea la firmă ori mergea acasă la învinuita A. M. ori se întâlnea cu aceasta în oraș (filele 44-52 dos. u.p vol I și filele 28-30 dosar instanță de fond).

Din analiza extrasului de cont ( filele 185-208 , vol.I, dos. u.p.)reiese că inculpatul S. C. M. (prin SC T. T. C. SRL) virează lunar în conturile cabinetului suma de 14.880 lei. P. luna iulie 2011 însă, a virat numai suma de 5.000 lei, ceea ce însemna că, la începutul lunii august când a avut discuțiile cu soții A., el era „restant"; la plată. Această restanță este recunoscută și de inculpatul S. C. M. care s-a scuzat în fața învinuitei A. M., spunându-i că a lipsit în ultima lună, a fost plecat și a promis că o va căuta în zilele următoare.

(………………………………………………………………………

AMU: Să tr e c i să mă v e zi u n pic .

SCM S. C. M.: Da ’ am lipsit ult im a lu nă, dr ă guță .

AMU: Me rsi m ult. Eu mă g â ndesc c ă -i O.K. to tu’ , da’ să fiu și e u

O.K., CĂ EU ÎS ÎN UR MĂ ȘI VR EA U SĂ FI U O.K .

SCM: S. C. M. ….. c-am fost plecat.

AMU: M-A M GÂN DIT Ș I L -A M ÎNT REBA T PE ȘE FU’ ȘI MI -O ZIS

CĂ EȘT I P RIN Z O NĂ ȘI SĂ T E SU N ȘI N O ...

SCM: Am venit eu, m-am întors efectiv, efectiv din țări străine luni...

AMU: Da, da, da, atuncea l-am întrebat.

SCM: Ieri am bolit, că eram bolnav și astăzi am venit am venit până la... pe-aicea prin sud pe unde mai am eu prăvălii și vineri îs acasă. AMU: Bine, drăguțule, deci când ai chef și timp mă suni, eu îs prin zonă până-n data de 16, dup-aia nu mai sunt......................................)

(AS: Da? Ai zis c ă vii să ptă mâ na t re c ută .

SCM: N-a m zis c ă vin săptă m â na tre cută. Ai zis tu ne vedem

săpt ă mâ na t re c ută , da ’ pâ n’ să r ă spund a i înc his . AS: Da?

SCM: Eu am venit, adică am fost în săptămâna trecută duminică acasă și te-am sunat, da’ aveai amândouă telefoanele închise.

AS: Aha.

SCM: Am venit sâmbătă, am stat un pic acasă și luni... AS: Ne vedem mâine? … Vineri, ne vedem vineri. SCM: Ești vineri?

AS: Da, da, da. Dă-mi un semnal.

SCM: Bine, te sun eu dimineață, da?...)

După aceste contacte telefonice, inculpații A. S. și S. C. s- au întâlnit în cursul zilei de 5 august 2011 la restaurantul T. din C. N., întâlnire surprinsă de activitatea de supraveghere operativă, ce a fost urmată de vir a re a în co nt ul C. de a vocatură A. M . U., a sumei de 19.880 lei din pa r te a SC T. T. SR L (vir a m e nte din da te le de 9 și

12 august 2011). E. de remarcat faptul că, deși în contactele salecu învinuita A. M., inculpatul S. C. M. îi spune acesteia că o va căuta, întâlnirile au loc în realitate numai cu inculpatul A. S. și, imediat după aceste întâlniri, se fac plăți în contul cabinetului avocațial.

Analiza activității zilnice a învinuitei A. M. U., așa cum rezultă ea din probațiunea dosarului, cu referire la interceptări și supravegheri operative efectuate pe parcursul lunilor iulie - noiembrie 2011 cu autorizarea Curții de A. C. duce la concluzia clară că aceasta nu a desfășurat nicio activitate specifică domeniului consultanței juridice. A. pe parcursul a 4 luni de zile, învinuita a fost prezentă o sing ură da tă la cabinetul său avocațial și doar pentru câteva minute la o discuție cu colega sa, avocat P. E. C. De asemenea, învinuita A. M. U. nu a avut întâlniri cu reprezentanții societăților comerciale cu care are încheiate contracte de consultanță, cu excepția momentelor de remitere a facturilor, întâlnirile fiind fără excepție la domiciliul său și extrem de scurte, de ordinul minutelor.

Așadar deși nu efectua vreo activitate juridică în schimb învinuita discuta cu contabila sa -G. E. despre sumele de bani pe care le--a încasat și chiar ținea personal o evidență după cum rezultă din convorbirea telefonică din ziua de (...), la ora 1., redată mai jos: (………………………………………………………………………………………

………)

A. M. U. este contactată de G. E. (L.

A. M. U.: Da?

G. E.: Ultima zi este 16.08.

A. M. U.: 16.08 ultima zi care-o avem, da?

G. E.: Da. Și numărul 16. D. 17...

A. M. U.: D. urmează 17 începând cu 16.08.

G. E.: D. 17.08 sau 16, dac-ai mai avut operațiuni.

A. M. U.: 16.08 pe august și-n septembrie la zi, da, bine. G. E.: Da.

A. M. U.: Să te uiți un pic la tine, dacă ești drăguță...

G. E.: Da.

A. M. U.: Dacă poți și ești cu ele-n față.

G. E.: Imediat îs cu ele-n față. Da.

A. M. U.: Da, aștept. Dacă cumva îs sumele pe august, să mi le spui tu, eu le am notate, da’ vreau să le verific. Înțelegi ce-ntreb.

G. E.: Da, da, da.

A. M. U.: Eu le am notate, mi-am făcut calculul, mi-am făcut totalul, da’ vreau să le verific dacă-s ălea.

G. E.: Acuma, c-acuma intru-n birou...

A. M. U.: Aștept.

G. E.: Că prin telefon am vorbit. Ai ajuns? Ai ajuns la bancă?

A. M. U.: Da, da’ stai liniștită, că nu-i nici o problemă, că uite- acuma am luat extrasele și eu le am în față pe... stai că m-am pus aici la măsuță, știi?

G. E.: Da.

A. M. U.: Eu le am în față, eu îl am pe ăstalalt cu sfârșit de august, știi?

G. E.: Da.

A. M. U.: Pe mine mă interesează partea de la început, de la întâi până în 16.

G. E.: Și eu îți spun din 16... stai c-acuma am intrat în birou...

A. M. U.: Da’ nu te grăbi, liniștită, nu te agita. L., stai liniștită.

G. E.: Da.

A. M. U.: Că nu-i concurs. Am avut noroc, dragă, că nu era nimeni, de obicei îi coadă aicea.

G. E.: Ua, da’ mare lucru.

A. M. U.: Mai ales aicea-n centru, tu-ți dai seama?

G. E.: Da. În centru ești?

A. M. U.: În centru aici lângă Tribunal.

G. E.: Ai... știi ce ai, ai așa: în 1.08... să-ți zic sumele?

A. M. U.: Zi-mi sumele, că...

G. E.: 26.195...

A. M. U.: Numa’ un pic, stai să-mi scot biletul și eu...

G. E.: Da, da, da.

A. M. U.: Stai, c-acuma nu mi-am scos eu biletul. G. E.: Nu-i nimic.

A. M. U.: Acuma nu-s eu pregătită. Tu zi-mi-le numa’. Zi.

G. E.: Ai scos biletul?

A. M. U.: Am scos biletul, da.

G. E.: 26.195. Să-ți zic și de la cine sau bifezi?

A. M. U.: Nu, nu, da’ să-mi spui... tu spune-mi suma...

G. E.: 26.195...

A. M. U.: D. 26.195, asta în întâi august?

G. E.: Da.

A. M. U.: Da. Trebe’ să-mi zici dup-aia fără TVA, știi, îmi faci tu socoteala. Dup-aia?

G. E.: Da. În 9 august 5.000. Îi factura din 1.07. A. M. U.: Da.

G. E.: În 12 august... da’ tu pe august plătești acuma?

A. M. U.: Păi eu sunt în septembrie acuma.

G. E.: Da.

A. M. U.: Ș.? Și eu plătesc luna august, cu o lună în urmă.

G. E.: A, da, da, da.

A. M. U.: Ș. ce zic? Î.

G. E.: Știu, știu, deci cu o lună în urmă. Ți-am mai spus în 12 august...

A. M. U.: Mi-ai spus, deci mi-ai spus 26.195, mi-ai spus 5.000... G. E.: Și 14.880.

A. M. U.: Aia da.

G. E.: Și eu atâta am la mine.

A. M. U.: 880, da? G. E.: Da.

A. M. U.: 880, da. G. E.: 14.880.

A. M. U.: Asta ai tu la tine, da? G. E.: Da, da.

A. M. U.: No, bun și eu am ceva? Stai să văd.

G. E.: Să vedem dacă ai tu și să facem calculul.

A. M. U.: Și să-mi faci socoteala, totalul și să-mi scoți TVA-ul. G. E.: Da, da, da.

A. M. U.: Apă i e u nu ști u ce -am avut, eu am avut alte sume aicea tu,

e u cre d că a sta o lună car e a m plă tit -o deja. Eu am avut alte sume, bine că n -a m me r s cu a sta. Eu a m a ltce va, nu ști u -s c u ă ste a. G. E.: Ce sume ai, să ne uităm pe iulie?

A. M. U.: Eu a m.. . te uiț i? E u a m 1 5 .407.. .

G. E.: Ne uităm pe iulie.

A. M. U.: Uită-te să văd, că le-am plătit? Da’ le-am plătit sigur. Nu-s normală nici eu, că nu mi-am scris luna.

G. E.: Ne uităm pe iulie ce ai. Ce sume ai pe iulie?

A. M. U.: Stai să termin... vrei să terminăm cu ăstea sau ne uităm pe iulie?

G. E.: Hai să te rminăm c u a ste a și p e ur m ă. .. a i un 5. 000 pe iul ie ,

a i. . . toa tă luna i ul i e . 14. 880 a i de pe iul ie , 5. 000 și. . . și -atâta ai avut.

A. M. U.: Da’ oa re unde a m e u 15. 40 7 și 1 0.78 8?

G. E.: 15.000 o fi fără TVA.

A. M. U.: Nu, ăla-i fără TVA îi 12.425...

G. E.: 12.425, ne uităm la facturi.

A. M. U.: Am 12.400... eu așa-mi amintesc, am 4 sume. 12.425,

8.700, 4.032,26 și 12.000. Ce dracu-i...

G. E.: E altă lună? 15.407 ai zis una?

A. M. U.: Da, o factură, da.

G. E.: Îi din 30.07. 10.788 din 14.07 și 9.880 din 1.07, deci era luna iulie.

A. M. U.: D. asta-i luna iulie înseamnă?

G. E.: Da, da’ nu ți-s încasate.

A. M. U.: Nu mi-s încasate, nu?

G. E.: Nu ți-s încasate.

A. M. U.: Aaaaaa, știu ce-am făcut! Vai, ce proastă îs! Stai, că mi-am amintit, L.. Ș. ce-am făcut? Vai, nu mi-s încasate. Ș. ce-am făcut? Mi-am amintit. Vezi, o trecut timpul. Mi le-am notat eu când am făcut facturile sumele fără TVA.

G. E.: Ca să știi, da.

A. M. U.: Ca să știu, da’ nu mi-s încasate. D. aia-i, nu mi-s încasate deci, așa-i? Nu.

G. E.: Și 26.19 5 îi suma l a 10. 70 0, l a fa c tur a din 14. 0 7 și 3 0.07.

A. M. U.: Am înțeles.

G. E.: Acuma ți-s încasate în 1 august.

A. M. U.: Da, ai zis 1, 12 și nu mai știu cât, alea 3.

G. E.: 5.000 în 9 august și 14.880 în 12 august.

A. M. U.: Bun, eu din 16 august nu mai am nimic aici la mine.

G. E.: Nu mai ai nimic, atunci să scot valoarea...

A. M. U.: D. poți să-mi faci... Te rog.

G. E.: Fără TVA.

A. M. U.: Să-mi faci totalul și să-mi scoți valoarea fără TVA, să mi-o dictezi și aia-i tot.

G. E.: Da, de la total.

A. M. U.: Ioi, ce figură îs, doamne.

G. E.: Trece timpul.

A. M. U.: O trecut timpul și eu... când vin la tine știi ce trebe’ să fac?

Să facem o... să văd ce nu-i încasat, trebe’ să ne uităm un pic împreună.

G. E.: Da.

A. M. U.: Să ve dem, să tr a g un pic de ure c hi, c ă vă d c ă nu mi -s

înca sat e une le și nu -mi convine. G. E.: Mi se pare normal.

A. M. U.: Nu?

G. E.: Stai să iau ceva de scris.

A. M. U.: Da, da, da, aștept, stai liniștită. Vai, ce bine că te-am sunat, vezi?

G. E.: Păi trebuie de fiecare dată.

A. M. U.: Mai bine verifici, vezi?

G. E.: Ai ceva de scris?

A. M. U.: Da. G. E.: 37...

A. M. U.: Cât?

G. E.: 37.157, 26. A. M. U.: 36...

G. E.: 7, după 6.

A. M. U.: 37 ai zis?

G. E.: Da. 157, 26. Da’ cred că numa’ 157 trebuie să raportezi.

A. M. U.: Nu, că eu pun de obicei și virgulă. G. E.: Pui și virgula? Atunci 37.157,26.

A. M. U.: D. 37.157, 26, da?

G. E.: Da, da.

A. M. U.: No, bine, draga mea.

G. E.: Mâine definitivez un control, miercuri poți să vii, miercuri dimineața cu documentele? Că mâine nu știu cât... sau dacă vii mâine la prima oră, că la 10 trebuie să fiu la control.

A. M. U.: Mai bine miercuri, dacă nu te deranjează. G. E.: Ca să nu ne stresăm. Nu mă deranjează.

A. M. U.: Bine, bine.

G. E.: Nu te mai sun. Sau să te sun miercuri dimineața să-ți amintesc?

A. M. U.: Păi nu.

G. E.: Rămâne pe miercuri dimineața.

A. M. U.: Da’ sigur.

G. E.: Bine, o zi bună.

A. M. U.: Mersi. Te pup. Mersi.

G. E.: Și eu. Servus.

A. M. U.: Pusi, pa, pa, pa.

De asemenea, din actele C. de avocatură al învinuitei A. M. rezultă că, singurii „clienți"; ai acesteia sunt societăți comerciale aflate în relații contractuale cu P. municipiului C. N.

A., din fișa fiscală 394 depusă de învinuita A. M. U. la organele fiscale rezultă că, în perioada 2008-2011, aceasta a încasat sume de bani de societățile: D. (societate care, în cursul anului 2010 a obținut de la P. municipiului C. N. autorizația de construire, în acest an fiind inaugurat un mare complex comercial al acestei firme),

Viva C. SRL Galați (dezvoltator imobiliar care a obținut de la P. municipiului C. N. autorizații de construire), Ald C.ing (un alt dezvoltator imobiliar).

Investigațiile efectuate în cauză au relevat că utilizarea C. de avocatură al învinuitei A. M. U. a reprezentat o variantă nouă utilizată de inculpatul A. S. pentru mascarea folosului ilicit.

Anterior, acesta înființase societatea comercială Toralex SRL, cu sediul la domiciliul său - C. N., str. I. nr. 12- având ca unic asociat pe numitul S. V., tatăl învinuitei A. M. U., societate la care învinuita avea calitatea de jurist. De remarcat este faptul că, potrivit datelor financiare comunicate de societate la organele fiscale, singurii clienți ai firmei au fost societățile OMV Petrom România, SC Carrefour România SA, Macromex Freda Products, firme care, în perioada

2008-2009 au virat, lunar, sume de bani în conturile societății

Toralex. A. plăți, totalizând 200.000 lei, au coincis calendaristic, cu perioada în care au intrat pe piața clujeană, OMV cu înființarea a 4 stații de vânzare carburanți, iar Carrefour cu deschiderea primului hipermarket, pentru care au fost necesare eliberarea de avize și autorizații din partea Primăriei municipiului C. N.

Cu ocazia continuării efectuării urmăririi penale în acest context există posibilitatea ca procurorul să se sesizeze și cu privire la comiterea infracțiunii de conflict de interese prev. și ped. 253 indice 1 C.p., existând indicii și probe în acest sens.

De asemenea din interceptările realizate în cauză rezultă faptul că inculpatul A. S. și învinuita A. M. fac demersuri pentru a ascunde natura ilicită a foloaselor primite. A., într-o discuție purtată la data de 30 septembrie 2011 între învinuita A. M. și colega sa, avocata P. E. C. (cele două având sediul cabinetului avocațial la aceeași adresă), s-a surprins că învinuita îi solicită acesteia să fie de acord să declare, în caz de nevoie, că a primit un anumit bun ca „. de succes"; și că, neavând ce să facă cu el și i l-a făcut cadou învinuitei A. M.

La data de 1 noiembrie 2011, într-o altă cauză a DNA ST C. (disjunsă din prezenta cauză), s-a luat măsura arestului preventiv față de inculpatul B. R. V., vicepreședinte al C.ui Județean C., devenind astfel publică informația că, în aceeași cauză este cercetată și D. A.

Din contactele telefonice purtate în zilele de 1 și 2 noiembrie

2011 rezultă că A. M. U. a convenit cu numita P. E. C., ca aceasta din urmă să-i redacteze niște documente (contracte) pe care să le ducă la anumite persoane, la indicația expresă a învinuitei A. M.

„.......P. E. C.: Na tu puiule , e u ți -a m pre g ă ti t dosa .. . e u ți -am

pre g ă ti t c ontr a c ... mi -a m pre g ă ti t... și -o pre g ă ti t fat a a sta dosar e de spo nsori za re , nu ma ’ să -mi spui c â nd să mă duc și un de.

A. M. U.: Na bine las’ că-ți spun eu.

P. E. C.: Să mă programezi.

A. M. U.: Eu te programe z. Eu a m dat bil e țelul și hâ rt ia

și ...............";

De asemenea, deși inculpatul A. S. și învinuitul M. S. își petreceau cu familiile concediile sau timpul liber împreună, totuși stabileau să se întâlnească la ore târzii din noapte în incinta parking-ului Primăriei C. -., la etajul 5, etaj care nu este prevăzut cu sistem de supraveghere video, așa cum rezultă din interceptarea convorbirile telefonice și a proceselor verbale de supraveghere operativă, aflate la dosarul cauzei.

Învinuitul Baker M., patronul firmei S. K. G. C. SRL îl vizita de asemenea pe inculpatul A. S. la domiciul acestuia , așa cum rezultă procese verbale de supraveghere operativă, fotografii depuse la dosar în acest sens, precum și interceptări telefonice, mai mult îi punea la dispoziție și pe șoferul său numitul D. pentru ca să îl transporte pe inculpatul A. S. în diverse locuri, (cu titlu exemplificativ să își cumpere pantofi inculpatul de la un anume magazin așa cum rezultă din procesul - verbal de redare al convorbirilor).

Nu este lipsit de relevanță că pentru contactele cu inculpatul S. C. M. și cu învinuiții din dosar, respectiv M. S. A., administrator al SC Electrogrup SA, B. M., administrator al K. SA, inculpatul A. S. folosește cartele telefonice dedicate, în sensul că, legăturile cu ei le

ține doar prin acest mijloc de comunicare, iar învinuiții, la rândul lor, comunică pe acele cartele numai cu inculpatul A. S.

Conduita de disimulare, de încercare a ascunderii urmelor faptelor de corupție, rezultă și din conținutul discuțiilor la care s-a făcut referire anterior, când, după luarea măsurii arestării vicepreședintelui C.ui Județean C., R. B., inculpatul A. S. se credea vizat de eventuale cercetări penale și și- a luat măsuri suplimentare de prevedere.

De asemenea, în mod frecvent, inculpatul A. S. se folosește de serviciile numitului Pop L. pentru „upgradarea"; telefonului său, pentru schimbarea IMEI-ului acestuia, urmărind în mod evident să nu poată fi interceptat.

Toate aceste aspecte conduc fără echivoc la conturarea unor elemente de clandestinitatea, ascundere, disimulare specifice comiterii infracțiunilor de corupție și tocmai în acest scop pentru depistare se folosesc tehnici speciale de investigare, inclusiv de supraveghere operativă .

Calitatea funcției de primar al C. implicit conferă și notorietate publică astfel că, totodată această funcție i-a permis și i-a facilitat să intre în contact cu mai multe persoane din diverse medii, inclusiv de afaceri, așa cum s-a arătat mai sus, astfel că lăsarea sa în libertate poate avea consecința pericolului influențării acestor persoane, precum și a altora , în ipoteza solicitării lor în calitate de martori în sensul descurajării acestora de a oferi relațiile necesare organelor judiciare.

Ca atare, este incident cazul de arestare prev . de art. 148 lit b) C.p.p. față de inculpatul A. S. .

B. E. incident și art. 148 lit c Cod procedură penală în sensul că există date că inculpatul pregătește săvârșirea unei noi infracțiuni.

A. în baza unei înțelegeri prealabile cu învinuita D. A., inculpatul A. S. pregătea săvârșirea unei noi infracțiuni, prin înlesnirea obținerii de către societatea acesteia, SC G. F. SRL a unui nou contract de asigurare al parcului auto al R. C. N. pentru anul

2012, astfel inculpatul i-a spus telefonic învinuitei „că totul vafi ok, vom merge în continuare ca și până acum";, desi inculpatul a declarat în fața instanței ca avea discuții cu aceasta doar pe teme de sănătate sau în legătură cu activitățile copiilor, aspecte ce rezultă din convorbirile telefonice și procesele -. de supraveghere operativă.

Prin prisma activității infracționale pentru care este cercetat inculpatul A. S. în prezentul dosar, aceste aspecte menționate mai sus relevă riscul comiterii de noi infracțiuni de luare de mită similare cu cele desfășurate de către acesta având în vedere și durata de timp care a trecut de la demararea activității sale infracționale (2009, deci de circa 2 ani).

C. Subzistă și condițiile reglementate de art. 148 lit f Cod procedură penală, ce implică îndeplinirea cumulativă a două condiții, astfel că fapta pentru care este cercetat inculpatul A. S., respectiv cea de luare de mită în formă continuată prevedepedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, ( limitele de pedeapsă fiind între 3 și 15 ani de închisoare), iar lăsarea sa în libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică, pericol care rezidă din natura și gravitatea infracțiunilor comise, urmările acestora și rezonanța socială negativă produsă în comunitate.

Deși pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social - ca trăsătură esențială a infracțiunii - totuși acestea prezintă puncte de interferență astfel că practica judiciară a conturat punctul de vedere majoritar că pericolul concret pentru ordinea publică se apreciază atât în raport de datele referitoare la persoana inculpatului cât și de datele referitoare la faptă, adică natura și gravitatea infracțiunii comise și rezonanța socială negativă produsă în comunitate ca urmare a săvârșirii acesteia.

Ca urmare a derulării activității infracționale a inculpatului A. S. în virtutea funcției publice pe care o deține , cea de primar al municipiului C.-N. un important oraș din România s-a adus atingere implicit nu numai imaginii instituției pe care acesta o conduce și o reprezintă, ci și o perturbare a activității Primăriei, existând indicii și probe temeinice - care deja au fost menționate ca aceste activități nu s-au derulat în concordanță cu dispozițiile legale în speță, încheierea și derularea unor contracte de licitații.

Mai mult, pentru obținerea unor asemenea contracte s-a recurs la remiterea ilegală către inculpatul A. S. prin intermediul firmei de avocatura al soției sale a unor sume de bani, în speță suma totală de 95.000 de euro, ceea ce denota un pericol social concret sporit care periclitează negativ în mod evident derularea raporturilor juridice și sociale, încălcând drepturile și libertățile cetățenilor din municipiul C.-N. , și care generează în final o gravă perturbare a ordinii publice , fiind deci îndeplinita cerința atât a textului art. 148 lit. f C.p.p. cât și a jurisprudenței CEDO în acest sens. ( Letellier contra Franței ).

Nu se poate face abstracție nici de forma continuată a comiterii faptei, iar etapa investigativă desfășurată pe durata unui anumit interval de timp, derivă din chiar faptul că era necesar în prealabil să se obțină informații care ulterior să conducă la obținerea probelor utile pertinente si concludente pentru dovedirea comiterii infracțiunii de luare de mită prin raportare și la modalitatea ingenioasa la care a recurs inculpatul A. S. , adică prin excluderea sa directă de a participa la remiterea sumelor de bani de la cei doi învinuiți, în speța, D. A. și S. C. M. prin disimularea unei activități aparent legale concretizată prin încheierea unor contracte de consultanță prin intermediul cabinetului de avocatură al soției sale în calitate de avocat în cadrul Baroului C. și firmele învinuiților A. și S., exploatând totodată și faptul că avocatura este o profesia liberală, fără restricții privind câștigurile realizate de către un avocat, deci de a nu provoca nici măcar o simplă bănuială.

Pe de altă parte luarea unei masuri are si un scop preventiv în sensul de descuraja alte persoane cu funcții publice similare de a comite fapte de corupție.

Referitor la existența unor circumstanțe sau împrejurări de natură să se răsfrângă asupra situație juridice a inculpatului respectiv absența antecedentelor penale, conduita procesuală adoptată, situația sa profesională, socială și familială, urmează să fie relevante într-un moment procesual ulterior.

De asemenea, susținerea nevinovăției de către inculpatul A.

S. nu constituie un element determinant și suficient pentru respingerea propunerii de arestare, acesta beneficiind de prezumția de nevinovăție în virtutea art. 5 ^{2 Cod procedură penală până la rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare.}

De altfel ,așa cum ÎCCJ s-a pronunțat prin dec.pen.nr.4284-

2009, în cursul procesului penal, forța prezumției de nevinovăție scade sau crește în funcție de probatoriul efectuat, ajungând în final, la stadiul de certitudine a nevinovăției sau, dimpotrivă, la negarea sa completă, iar art. 5 lit, c) din CEDO, condiționează legalitatea privării de libertate de existența unor motive verosimile, temeinice, că s-a săvârșit sau că se va săvârși o infracțiune sau autorul va fugi după săvârșirea unei infracțiuni.

C. daca în apărare nu s-a solicitat în mod expres luarea unei alte măsuri preventive cum ar fi obligarea de a nu părăsi

țara sau localitatea conform art 145 indice 1 , C.p.p., respectiv art. 145 c.p.p., Curtea are obligația de a analiza și aceste două măsuri alternative la arestare pentru a nu se eluda jurisprudenta

CEDO în acest sens, chiar într-o faza preliminara a procesului penal, ( cauza Khudoyorov contra Rusiei , hotărârea 6847/02/(...)), deoarece art.5 din CEDO prevede nu numai dreptul de a fi judecat într-un interval rezonabil ci și de a fi eliberat în cursul procesului, ci și ca eliberarea poate fi condiționată de existenta unor garanții ca acuzatul se va prezenta la proces (cauza Sualaoja contra Estoniei hot. 55939/00/(...), Jblonski contra Poloniei , hot. 33492 96/(...)).

Până în acest moment inculpatul nu a precizat care ar fi garanțiile de care s-ar putea prevala că îi poate asigura prezența la procesul penal, proces care se află în faza de urmărire penală.

Cu ocazia audierii sale în fața instanței inculpatul A. S. a declarat că, în cursul zilei de joi (10 noiembrie 2011) când s-a soluționat propunerea de arestare preventivă, urma să se deplaseze în Germania pentru a beneficia de servicii medicale stomatologice, deci există riscul părăsirii țării și implicit și riscul că inculpatul nu se va mai prezenta la cercetările penale în derulare.

De asemenea, cum s-a menționat deja cu ocazia analizării temeiului de arestare prev de art. 148 lit b Cod procedură penală, există riscul de a influența părțile din dosar sau martorii pentru considerentele expuse deja la punctul I lit. A și care nu se mai impun a fi reiterate.

Pe de altă parte, dispozițiile art. 145 Cod procedură penală sau dispozițiile art. 145 ind.1 Cod procedură penală, după caz, prevăd ca obligație facultativă ca inculpatul să nu se apropie de persoana vătămată, membrii familiei acesteia, persoana împreună cu care acomis fapta, martori, experți, ori alte persoane stabilite de organul judiciar și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect, deci de obicei cu persoanele implicate în derularea procesului penal. Ar fi chiar paradoxal ca inculpatului A. S. să i se interzică să ia legătura cu soția sa în mod direct sau indirect având în vedere că aceștia au domiciliul comun și ar fi și greu de verificat îndeplinirea unei asemenea obligații pentru că s-ar încălca atât relațiile de familie cât și dreptul de intimitate al persoanei.

Ca atare, luarea față de inculpatul A. S. a măsurii obligării de a nu părăsi țara sau localitatea sunt excluse nefiind îndeplinite condițiile în acest sens.

În concluzie, Curtea va constata că propunerea parchetului este fondata pentru toate cele temeiuri de arestare, tocmai pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal.

II. Referitor la incidența temeiurilor de arestare în privința inculpatului S. C. M., Curtea va reține următoarele:

Ca și în cazul inculpatului A. S. și în privința inculpatului S. C. M. pentru a dispune arestarea unei persoane, organul judiciar este obligat să ofere un set minim de fapte și informații care să convingă un observator obiectiv (judecător) cu privire la existența indiciilor temeinice că s-a săvârșit o infracțiune. Acest aspect nu presupune ca autoritățile să dispună de probe suficiente pentru a formula acuzații încă din momentul arestării (cauzele Brogan și Murray c/a Regatului Unit) tocmai scopul ca nici o persoană să nu fie lipsită de libertatea sa în mod arbitrar. (cauza Amuur c/a Franței).

Arestarea preventivă a inculpatului S. C. se circumscrie disp art. 143 Cod procedură penală , adică există indicii și probe că acesta a săvârșit o faptă în formă continuată, prevăzută de legea penală fundamentate pe procesele-. de redare a convorbirilor

te le fonic e inte rc e pta te în ba za a utor iza ți lor e mi se de c ă tr e judec ă to r ( fil e le 22 5 -251, filele 253-292, filele 293-434 dosar urmă ri re penal ă vol III), procesele verbale de supraveghere ope ra ti vă a inculpat ului S. C. ( fil a 64 -7 4 vol II dos a r urmă ri re penal ă ) , dec la ra ția învin uite i A. M. ( fil a 69 dos a r urmă ri re penal ă ) dec la ra ți a inc ulpat ului A. S.( fil e le 2 5 -27 dosar nr. (...),filele 18-2 0 vol I dosar urmă ri re pe na lă ) , dec la ra ți il e inculp atului S. C. M. (filele 44-52, vol I do sar ur mă ri re penal ă fil e le 28 -30 din dosar nr. ( .. .) ) , dec la ra ți il e ma rt ore i I. O., ( file le 126 -127)procesele-ve rb a le de per c he ziț ie ( per c he ziț ii e fec t uat e în ba za a utor iza ți il or e mise de c ă tr e judec ă to r) ( file le 141 -145 vol IIdosar urmărire penală , filele 165-1 70 di n a c e la și vol um de

urmă ri re penal ă , fil e le 185 -187, filele 200-204, filele 221- 230)

și pla nșe f ot og ra fic e ( f.148 -16 5 v ol II do sar urmă ri re penal ă , filele 179-1 83) c o ntr a c tul de pre st ă ri de ser vic ii de sa lubrizare nr. 5. din data de (...) încheiat între C. de S. B.-V. SA și M. C. -N. (filele 281-2 86, vol I dosar urm ă ri re penal ă ) , a uto ri za ți e de func ți o na re e mis ă de M. C. -N. la data de 8 octombrie 2010 pentru C. de S. B.-V. SA ( fil a 293), hot ă râ re a e misă de C. Local al M. C. e mi să la da ta de 30 n oie mbr i e 20 10 priv in d e x c lusivit a te a pre stă ri i ser vic iil or de sal ubri za re me na je ră pe ra za mu nic ipiul ui C. de c ă tr e SC R. G. SR L pe sec to ru l 1 și re spec ti v C. de S. B. -V.

SA pe sec to rul 2 ( fil a 294 vol I d osar urmă ri r e penal ă ) , a c te și c a ie tul de sar c ini, c e a u fost depuse c u oc a zi a or g a niză ri i li c it a ți e i pentr u sta bil ir e a c ondiți il or de desfă șura re a a c ti vit ă ți lor spec ific e ser vic iului d e sal ubri za re pen tr u M. C. -N. (filele 292-41 7 vol I dosar urmă ri re penal ă ) , c ontr a cte de a siste nță juri dic e înche ia te într e c a binet ul de a voc a tur ă a l învin uite i A. M. și difer it e fir me ( fil e le 241 -251 vol I dosar urmă ri re pe na lă .

A. indicii și probe conturează fără echivoc starea de fapt reținută de către procuror și în privința inculpatului S. C. M. și care a fost expusă mai sus.

Potrivit art. 148 alin 1 Cod procedură penală măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată dacă sunt întrunite prevăzute în art. 143 și există vreunul dintre cazurile reglementate de art. 148 Cod procedură penală.

A. Art. 148 lit. b Cod procedură penală prevede existența datelor că inculpatul a încercat să zădărnicească în mod direct sau indirect aflarea adevărului prin influențarea unei părți , a unui martor sau expert ori prin distrugerea și alterarea mijloacelor de probă .

Din cuprinsul dosarului nr.6. rezultă că inculpatul S. C. M. este cercetat împreuna cu inculpatul A. S. , învinuita A. M. U. , învinuitul M. S., învinita Apasia D. și învinuitul B. M.

Inculpatul S. C. M. împreună cu inculpatul A. S. și cu soția acestuia, învinuita A. M. U., a încercat să disimuleze actele de corupție săvârșite, în speță infracțiunea de dare de mită, prin crearea unei aparențe de legalitate sub forma unor contracte de consultanță juridică, încercând astfel să zădărnicească aflarea adevărului.

A., inculpatul A. S. a disimulat comiterea actelor de corupție , respectiv de luare de mită, în perioada 2009-2011, printr-o metodă ingenioasă al cărei scop era crearea unei aparențe de legalitate prin încheierea unor contracte de consultanță juridică între cabinetul de avocatură al soției sale învinuita a A. M. U. care nu desfașura nicio activitate juridică și diferite societăți comerciale, inclusiv S. C. de S. B. V. S. administrată de inculpatul S. C. M., care derulau sau urmau să deruleze diverse contracte cu P. municipiului C. -. sau să beneficieze de diverse servicii cum ar fi eliberarea autorizațiilor de construcție, avize,eliberarea de documente , inculpatul redirecționându-i în acest sens în schimbul facilitării servicii de care acestea aveau nevoie.

În acest sens sunt relevante atât actele care au fost ridicate cu ocazia efectuării perchezițiilor de la domiciliul inculpatului A. S. și a învinuitei A. M. de la cabinetul de avocatură al acesteia, de la societatea care se ocupa de contabilitatea cabinetului de avocatură menționat,de la biroul inculpatului A. S. de la primărie, declarațiamartorei I. O., procesele verbale de supraghere operativă, extrasele de cont, declarația 394, declarația inculpatului S. C. M. declarația inculpatului A. S. și din procesele-. ce redau convorbirilor telefonice după cum urmează :

Inculpatul A. S., deși a declarat în fața instanței că nu avea cunoștință de contractele de consultanță juridică încheiate de soția sa, că a aflat de existența lor abia cu prilejul percheziției din data de

9 noiembrie 2011 și învinuirii sale, din actele de urmărire penală rezultă că acesta era cel care intermedia și determina plățile către cabinetul de avocatură al soției sale.

A., din discuțiile telefonice purtate între cei doi inculpați la datele de 2-5 august 2011, rezultă că, inculpatul A. S. îi cere explicații inculpatului S. C. pentru că „nu s-a prezentat la întâlnire";, reacția imediată a inculpatului S. C., a fost aceea de a efectua , succesiv, două plăți către C. de avocatură A. M. (în datele de 5 și 12 august 2011.

Din actele dosarului mai rezultă că, la aceeași dată, contactându-l telefonic pe inculpatul S. C. M., învinuita A. M. îi precizează acestuia că „i-a spus șeful că e în zonă și să-l caute";, referirea fiind la inculpatul A. S., cel cu care S. C. tocmai avusese contactul telefonic.

De asemenea o altă tranșă de plată, cea din luna septembrie 2011, s-a efectuat tot într-un context determinat de inculpatul A. S. A., la data de 15 septembrie 2011, inculpatul S. C. este anunțat de o angajată a SC B. V. despre faptul că, deși au depus la P. C. N. documentele necesare pentru obținerea unei recomandări necesare în activitatea societății, inculpatul A. S. e refuzat semnarea actului. Aflând această împrejurare, inculpatul S. a cerut angajatei să-l lase pe el să se ocupe de problemă a doua zi, când s-a deplasat mai întâi la domiciliului învinuitei A. M., a efectuat o plată bancară a tranșei de plată aferente lunii septembrie 2011, după care l-a contactat telefonice pe inculpatul A. S. și a stabili o întâlnire la biroul acestuia din Primărie. În aceeași zi, P. municipiului C. N., sub semnătura inculpatului A. S., a emis recomandarea solicitată de SC B. V., exact în forma cerută de reprezentanții societății (fila 294, volI, dos. u.p.)

Nu se poate face abstracție deci de relațiile de prietenie existente între inculpatul A. S. și inculpatul S. , deși ambii neagă că au comis faptele imputate, însă din conținutul convorbirilor telefonice interceptate, ar rezulta mai degrabă o relație de subordonare dintre cei doi inculpați care utilizau mai multe telefoane și cartele telefonice, iar cu ocazia perchezițiilor au fost găsite un număr de 17 telefoane mobile si mai multe cartele ce aparțineau inculpatului A. S., utilizate tocmai pentru a ascunde conținutul acestor convorbiri și a fi depistați ca utilizatori de telefonie mobilă.

Și inculpatul S. C. M. utiliza mai mute cartele telefonice și a recunoscut acest lucru, așa cum rezultă din redarea conținutului unei convorbiri telefonice, astfel că cu ocazia unei discuții ,inculpatul S. C. ține să-i precizeze unui cunoscut de-al său că el folosește numai cartele telefonice preplătite, că are mai multe telefoane, folosește o cartelă câteva zile după care o aruncă, înlocuind-o cu o alta, pentru a se asigura că nu este supravegheat:

„S. C. M.: Ba, soluții ar fi. Îmi dai tu un număr și te sun eu de pe alt număr. Aș putea vorbi, știi?

BUJOR: Da. Îți trimit eu pe facebook.

S. C. M.: Numai m â ine, c ă e u a m a c a să vr e o 3 te le foa ne di n

a ste a c u c a rt e lă , știi ? Le ia u, le a runc . Folo sesc c a rt e le și o arunc.

BUJOR: OK.

S. C. M.: Îmi dai un nu mă r de te lefon și te su n e u d e pe un

nu mă r de a c olo și pute m v or bi. ….";(discuție purtată la data de (...)) Din declarația martorei I. O. (filele 126-127 dosar u.p vol I) în calitate de administrator împuternicit al societății T. T. C., rezultă că nu a existat și nu există nici un act de consiliere juridică din partea învinuitei A. M., ea ocupându-se exclusiv de plata facturiloraduse de inculpatul S. C.

De asemenea, declarațiile inculpatului S. M. C. atât cele date în fața procurorului cât și în fața instanței de judecată relevă că, acesta nici nu cunoștea unde se află cabinetul de avocatură al învinuitei A. M. U., a aflat doar cu ocazia efectuării percheziției din mass-media ,iar facturile care erau emise de învinuită în baza contractului de asistență juridică încheiat între cabinetul de avocatură al acesteia și SC T. T. C. societate la care sunt asociați mama inculpatului și I. O., aceasta din urmă având și calitate de administrator împuternicit, le lua inculpatul de la aceasta și le ducea la firmă ori mergea acasă la învinuita A. M. ori se întâlnea cu aceasta în oraș (filele 44-52 dos. u.p vol I și filele 28-30 dosar instanță de fond).

Din analiza extrasului de cont ( filele 185-208 , vol.I, dos. u.p.)reiese că inculpatul S. C. M. (prin SC T. T. C. SRL) virează lunar în conturile cabinetului suma de 14.880 lei. P. luna iulie

2011 însă, a virat numai suma de 5.000 lei, ceea ce însemna că, la începutul lunii august când a avut discuțiile cu soții A., el era

„restant"; la plată. Această restanță este recunoscută și de inculpatul S. C. M. care s-a scuzat în fața învinuitei A. M., spunându-i că a lipsit în ultima lună, a fost plecat și a promis că o va căuta în zilele următoare. (………………………………………………………………………

AMU: Să tr e c i să mă v e zi u n pic .

SCM S. C. M.: Da ’ am lipsit ult im a lu nă, dr ă guță .

AMU: Me rsi m ult. Eu mă g â n desc c ă -i O.K. to tu’ , da’ să fiu și e u

O.K., CĂ EU ÎS ÎN UR MĂ ȘI VR EA U SĂ FI U O.K .

SCM: S. C. M. ….. c-am fost plecat.

AMU: M-A M GÂN DIT Ș I L -A M ÎNT REBA T PE ȘE FU’ ȘI MI -O ZIS

CĂ EȘT I P RIN Z O NĂ ȘI SĂ T E SU N ȘI N O ...

SCM: Am venit eu, m-am întors efectiv, efectiv din țări străine luni...

AMU: Da, da, da, atuncea l-am întrebat.

SCM: Ieri am bolit, că eram bolnav și astăzi am venit am venit până la... pe-aicea prin sud pe unde mai am eu prăvălii și vineri îs acasă. AMU: Bine, drăguțule, deci când ai chef și timp mă suni, eu îs prin zonă până-n data de 16, dup-aia nu mai sunt......................................)

(AS: Da? Ai zis c ă vii să ptă mâ na t re c ută .

SCM: N-a m zis c ă vin săptă m â na tre cută. Ai zis tu ne vedem

săpt ă mâ na t re c ută , da ’ pâ n’ să r ă spund a i înc his . AS: Da?

SCM: Eu am venit, adică am fost în săptămâna trecută duminică acasă și te-am sunat, da’ aveai amândouă telefoanele închise.

AS: Aha.

SCM: Am venit sâmbătă, am stat un pic acasă și luni... AS: Ne vedem mâine? … Vineri, ne vedem vineri. SCM: Ești vineri?

AS: Da, da, da. Dă-mi un semnal.

SCM: Bine, te sun eu dimineață, da?...)

După aceste contacte telefonice, inculpații A. S. și S. C. s- au întâlnit în cursul zilei de 5 august 2011 la restaurantul T. din C. N., întâlnire surprinsă de activitatea de supraveghere operativă, ce a fost urmată de vir a re a în co nt ul C. de a vocatură A. M . U., a sumei de 19.880 lei din pa r te a SC T. T. SR L (vir a m e nte din da te le de 9 și

12 august 2011). E. de remarcat faptul că, deși în contactele salecu învinuita A. M., inculpatul S. C. M. îi spune acesteia că o va căuta, întâlnirile au loc în realitate numai cu inculpatul A. S. și, imediat după aceste întâlniri, se fac plăți în contul cabinetului avocațial.

Pe de altă parte în cursul zilei de 9 noiembrie 2011, în contextul în care pe media au apărut date privind activitățile judiciare ce se derulau față de inculpatul A. S., inculpatul S. C. M. a făcut eforturi în a ascunde, de urgență, informații conținute în calculatorul său de la birou, luând măsuri privind schimbarea hardului calculatorului sau ștergerea datelor conținute în acesta de către o firmă de IT, împrejurări care rezultă din discuțiile telefonice purtate de inculpat în cursul zilei de (...), consemnate în procesul verbal de certificare din data de (...), aflat la dosar.

Din probele dosarului rezultă date certe că inculpatul S. C. M., prevalându-se de buna relație pe care o avea cu inculpatul A. S., intervenea la acesta pentru rezolvarea unor acte/autorizații și în beneficiul unor apropiați ai săi. A. date rezultă din discuțiile purtate de inculpat în perioada 17 septembrie - 10 octombrie 2011, când îi promite numitului B. H. că va interveni la A. S. pentru obținerea de urgență a unei autorizații, intervenție care a și făcut-o la data de (...).

Toate aceste aspecte conduc fără echivoc la conturarea unor elemente de clandestinitatea, ascundere, disimulare pentru a se putea specifice comiterii infracțiunii de corupție si tocmaiin acest scop se folosesc tehnici speciale de investigare, inclusiv de supraveghere operativa .

Ca atare, este incident cazul de arestare prev . de art. 148 lit b) C.p.p. fata de inculpatul S. călin M. .

B. E. incident și art. 148 lit c Cod procedură penală în sensul că există date că inculpatul pregătește săvârșirea unei noi infracțiuni, respectiv că inculpatul S. C. M. pregătește săvârșirea unei noi infracțiuni de corupție, prin promisiunea că va interveni la persoane cu funcții de decizie pentru rezolvarea alocării unor sume de bani pentru contracte la construcții de drumuri, în scopul obținerii unor foloase necuvenite.

A., în cadrul discuțiilor telefonice purtate la datele 25 și 28 august 2011 cu un cunoscut al său, om de afaceri din județul Argeș, inculpatul S. C. M. îi promite acestuia că va interveni la persoane din anturajul G. României, pentru alocarea unor sume de bani din fondul de rezervă al G., în favoarea unei societăți de construcții de drumuri. P. această intervenție, inculpatul S. C. M. pretinde remiterea unui procent de 10% din suma alocată de la G., împrejurare care rezultă din procesul verbal de redare a convorbirilor telefonice din data de , după cum urmează.

„S. C. M.: Hai zi cumetre.

BUJOR: Fii atent cum e treaba, deci e totul OK, legal,

frumos, e a dre să făc ută de pre fec t pre ședi nt e lui C. ui J ude țe a n,

înțe le g i? E l ucr a re a din 20 09 la niște dr um uri, c â nd a u fo st c a la mit ă ți le ale a , înțe le g i?

S. C. M.: Da.

BUJOR: Și de, oa me nii a u u n mil ion de e uro de recuperat,

și a c uma, î n pr im a t ra nșă, e fă c ut sc ri soar e a de ă știa , ți -am zis...

S. C. M.: De firma care o făcut lucrările?

BUJOR: Da, dar pe primărie, e făcută adresa pe primăria respectivă.

S. C. M.: D. primă ri a o a vut c ontr a c t, fir ma re spec ti vă c u

primă ri a .

BUJOR: Da, deci nu apare firma, știi? Doar primăria apare.

S. C. M.: Am înțeles.

BUJOR: Î. Și în prima tranșă ar fi vrut 500.000 euro,

540.000...

S. C. M.: Stai puțin, e foarte important cine trebuie să plătească banii ăștia. P. care trebuie să-i primească de unde?

BUJOR: De la G.

S. C. M.: De la G. ce? De la F. de rezervă?

BUJOR: Da, F. de rezervă.

S. C. M.: Ăla-i la dispoziția primului ministru. BUJOR: Da, păi asta ți-am zis, că ăla merge... S. C. M.: Și de ce nu-i dă?

BUJOR: Păi se face o listă acuma, că de aia e urgență, cică se face o listă acuma în care să se dea la mai mulți și știi cum e, care intră pe listă. Asta ne trebuie.

……

S. C. M.: Măi frate, îți spun sincer și să nu mă înțelegi greșit, dar suma e prea mică ca să pot să declanșez o chestie de genul ăsta, bă, haide, dați-le la ăia un milion de euro. Î. A. eu am niște mecanisme prin care pot să declanșez o operațiune de genul ăsta, dar toate astea au niște costuri.

BUJOR: Păi normal că oamenii...

S. C. M.: Îs oa me ni ser io și, dac ă spu n a jut a ți -mă și pe

mine să ia ă la un mil ion .. .pe ntr u o sută de mii nu mă dau jo s din pat.

BUJOR: Da, da, atunci da, prima tranșă e de 500 mii, următoarea e de 500, înțelegi?

S. C. M.: Î nțe le g , de a sta înce rc să -ți spun, c a să a jung i

a c olo în pre a jma lu number o ne tr e buie să a jung i prin niște oa me ni c a re a u și e i a nu mit e va lor i, înțe le g i? Și ă sta vine și spune, ce-mi ie se mie la a fac e rea a sta ? O s ută de mii? Sa u 5 0 mii cum zici tu ? Păi pentr u 50 mi i nu mă da u jos di n pa t, fr a te .

BUJOR: Da.

S. C. M.: Cam așa funcționează. A. afacerea trebuie să fie suficient de interesantă ca să-i ...

BUJOR: Dar normal, e normal. D. nu e pe ochi frumoși.

S. C. M.: Am înțe le s. Dar su nt ni ște c osturi , a sta înce rc e u

să -ți ex plic ți e , c ă -s niște s ume la c a re bă ie ți i c a re -i știu e u, c a re pot să influe nțe ze c he stia a sta nu s e de ra nje a ză .

BUJOR: Da, asta e.

S. C. M.: Eu o să pun o î ntr e ba re .

BUJOR: Pune-i o întrebare și zi care ar fi costul. Ca să știm.

S. C. M.: Îți spu n a c uma, 1 0% e î nto tde a una . Ă sta -i costul.

………………………

BUJOR: Da, un 10% asta e , dar no, știu e u, nu e o

prob le mă , dar pr obl e ma ............................";

A. aspecte menționate mai sus relevă în mod evident riscul comiterii de noi infracțiuni de trafic de influenta și dare de mită, de către inculpatul S. C. M., fiind incidente deci dispozițiile art. 148 lit.c

Cod procedură penală.

C. Subzistă și condițiile reglementate de art. 148 lit f Cod procedură penală, ce implică îndeplinirea cumulativă a două condiții, astfel că fapta pentru care este cercetat inculpatul S. C. M. ,respectiv cea de dare de mită în formă continuată, prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, ( limitele de pedeapsă fiind între 6 luni și 5 ani de închisoare), iar lăsarea sa în libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică, pericol care rezidă din natura și gravitatea infracțiunii comise în forma continuata, urmările acesteia și rezonanța socială negativă produsă în comunitate.

Deși pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social - ca trăsătură esențială a infracțiunii - totuși acestea prezintă puncte de interferență astfel că practica judiciară a conturat punctul de vedere majoritar că pericolul concret pentru ordineapublică se apreciază atât în raport de datele referitoare la persoana inculpatului cât și de datele referitoare la faptă, adică natura și gravitatea infracțiunii comise și rezonanța socială negativă produsă în comunitate ca urmare a săvârșirii acesteia.

Tactica adoptată de către inculpatul S. de a oferi sistematic sume de bani inculpatului A. S. prin crearea unei aparențe de legalitate ca urmare a încheierii unui contract de consultanță a firmei S. T. T. C. cu cabinetul de avocatura al soției inculpatului A. S. fără ca învinuita să presteze vreo activitate juridica efectivă , nu corespunde unei conduite adecvate a unui om de afaceri care conduce un grup de firme cu o cifra anuala de afaceri de 20 de mil. de euro( conform afirmațiilor sale cu ocazia audierii sale în instanță), fiind periclitate astfel relațiile sociale si care generează în final o gravă perturbare a ordinii publice care este indusă în eroare că încheierea contractului în speța s-a făcut in condiții de legalitate. fiind deci îndeplinită cerința textului art. 148 lit. f C.p.p. inclusiv în accepțiunea jurisprudenței CEDO în acest sens. ( Letellier contra Franței).

Nu se poate face abstracție nici de forma continuată a comiterii faptei, iar etapa investigativă desfășurată pe durata unui anumit interval de timp derivă din chiar faptul că era necesar în prealabil să se obțină informații suficiente care ulterior să conducă la obținerea probelor utile, pertinente si concludente pentru dovedirea comiterii infracțiunii de dare de mita prin raportare și la oferirea de sume de bani sistematic, de către inculpatul S. C. M. prin modalitatea ingenioasă la care a recurs inculpatul A. S. prin excluderea sa directă de a participa la remiterea sumelor de bani de la inculpatul S., prin disimularea unei activități aparent legale concretizată prin încheierea unor contracte de consultanță prin intermediul cabinetului de avocatura de către soția sa în calitate de avocat în cadrul Baroului C. și firma S. T. T. C. SRL, persoană juridică ce are calitate de administrator al SC C. DE S. B. V. SA condusă de către inculpatul S. M. C.

Pe de alta parte luarea măsurii arestării are și un scop preventiv în sensul de descuraja alte persoane să recurgă la o asemenea modalitate de a rezolva probleme personale sau ale unor firme prin comiterea de fapte de corupție.

Referitor la existența unor circumstanțe sau împrejurări de natură să se răsfrângă asupra situației juridice a inculpatului S. C. M., respectiv absența antecedentelor penale, conduita procesuală adoptată, situația sa profesională, socială și familială, urmează să fie relevantă într-un moment procesual ulterior.

Sunt prematur formulate susținerile apărătorului inculpatului S. C. M. privind încadrarea juridică a faptei și excede cadrului procesual legal actual deoarece încadrarea juridică a infracțiunii de dare de mită reținută în sarcina inculpatului S. M. C., se stabilește în cursul urmăririi penale de către procuror care o va analiza până la finalizarea acestei faze procesuale.

Instanța, în această etapă procesuală trebuie doar să constate existența unor indicii și probe temeinice că s-a comis o faptă prevăzută de legea penală, de către inculpatul S. M. C., fără a analiza în detaliu elementele constitutive ale infracțiunii în speță, a celei de dare de mită, iar analiza încadrării juridice o va face ulterior dacă va fi sesizată prin rechizitoriu, deci în faza de judecată.

De asemenea, susținerea nevinovăției de către inculpatul S. C. M. nu constituie un element determinant și suficient pentru respingerea propunerii de arestare, acesta beneficiind de prezumția de nevinovăție în virtutea art. 5 ^{2 Cod procedură penală până la rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare.}

De altfel, așa cum ÎCCJ s-a pronunțat prin dec.pen.nr.4284-

2009, în cursul procesului penal, forța prezumției de nevinovăție scade sau crește în funcție de probatoriul efectuat, ajungând în final, la stadiul de certitudine a nevinovăției sau, dimpotrivă, la negarea sa completă, iar art. 5 lit, c) din CEDO, condiționează legalitatea privării de libertate de existența unor motive verosimile, temeinice, că s-a săvârșit sau că se va săvârși o infracțiune sau autorul va fugi după săvârșirea unei infracțiuni.

C. daca în apărarea inculpatului S. C. M. nu s-a solicitat în mod expres luarea unei alte măsuri preventive cum ar fi obligarea de a nu părăsi țara sau localitatea conform art 145 indice 1 C.p.p., respectiv art. 145 C.p.p., Curtea are obligația de a analiza și aceste două măsuri alternative la arestare pentru a nu se eluda jurisprudența CEDO în acest sens (cauza Khudoyorov contra Rusiei, Hotărarea nr. 6847/02/(...)), deoarece art.5 din CEDO prevede nu numai dreptul de a fi judecat într-un interval rezonabil ci și de a fi eliberat în cursul procesului, ci și că eliberarea poate fi condiționată de existenta unor garanții, respectiv că ca acuzatul se va prezenta la proces (cauza Sualaoja contra Estoniei, hot.

55939/00/(...), Jblonski contra Poloniei, hot. 33492/96/(...)), chiar dacă procesul se află într-o fază preliminară.

Până în acest moment inculpatul S. C. nu a precizat care ar fi garanțiile personale care ar conduce la concluzia că se va prezenta la procesul penal care se află în faza de urmărire penală.

Din modalitatea de comitere a infracțiunii de dare de mită reținută în sarcina sa precum și din conduita pe care acesta a manifestat-o după ce a aflat din mass-media că se derulează acte de urmărire penală față de inculpatul A. S., a procedat la ștergerea datelor din calculatorul său, dar și din faptul că se prevala de relație de prietenie cu inculpatul A. S. pentru a facilita rezolvarea diverselor probleme de competența primarului sau a unor servicii sau compartimente ale primăriei, așa cum rezultă din procesele-verbale de redare are a interceptărilor și a proceselor-verbale de supraveghere operativă (deja menționate) ale unor persoane, evident că în schimbul obținerii unor foloase materiale, converg concluziei că sunt excluse garanțiile de ordin personal pentru a justifica luareamăsurii obligării de a nu părăsi țara sau localitatea față de inculpatul S. C. M.

În concluzie Curtea va constata că propunerea parchetului este fondată pentru toate cele trei temeiuri de arestare și în ceea ce îl privește pe inculpatul S. C. M., tocmai pentru a asigura buna desfășurare a procesului penal.

Afluența fenomenului infracțional actual, în special cel vizând infracțiunile de corupție , impune luarea unor măsuri preventive , cum este cea a arestării preventive , astfel că în contextul celor expuse mai sus, Curtea în baza art. 149 ind.1 alin.9 Cod procedură penală va admite propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D. N. A. - S. T. C., privind pe inculpații A. S. și S. C. M. și în consecință: în temeiul art.143, 146 , art. 149 indice 1 rap.148 lit. b),c) și f) și art. 136 alin.1 lit. d) Cod procedură penală va dispune luarea măsurii arestării preventive a inculpaților A. S., și S. C. M. pe o durată de 29 zile, cu începere de la data de 11 noiembrie

2011 ora 00:30 și până la data de 9 decembrie 2011 ora 00:30.

Totodată se va dispune în baza art. 151 Cod procedură penală și emiterea mandatelor de arestare preventivă în acest sens.

În baza art. 192 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

P. A. MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII D I S P U N E

Respinge ca nefondată excepția invocată de către apărătorii inculpatului A. S. .

În baza art 149 ind.1 alin.9 Cod procedură penală admite propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D. N. A. - S. T. C., privind pe inculpații A. S. și S. C. M. și în consecință:

În temeiul art.143, 146 , art .149 indice 1 rap.148 lit. b),c) și f) și art. 136 alin.1 lit.d) Cod procedură penală dispune luarea măsurii arestării preventive a inculpaților A. S., fiul lui G. și M., născut la (...), în Focșani, domiciliat în C.-N., str. I., nr. 12, jud. C., CNP 1. și S. C. M., fiul lui I. și N. S., născut la (...) în Sibiu, domiciliat în C.-N., str. Ion R. Pop nr. 26, CNP 1., pe o durată de 29 zile, cu începere de la 11 noiembrie 2011 ora 00:30 și până la 9 decembrie 2011 ora 00:30.

Dispune conform art.151 Cod procedură penală emiterea mandatelor de arestare preventivă în acest sens .

În baza art. 192 alin.2 Cod procedură penală cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Cu drept de recurs în termen de 24 de ore de la pronunțare.

Pronunțată în ședința publică din 11 noiembrie 2011, ora

00:30 în prezența inculpaților.

PREȘEDINTE GREFIER I. C. M. T. G.

Red ICM/ICM

4 ex.(...)

PROCES VERBAL Încheiat azi, (...)

Cu ocazia pronunțării încheierii penale nr. 131 din 11 noiembrie

2011 prin care s-a dispus luarea măsurii arestului preventiv față de

inculpații A. S. și S. C. M., pe o durată de 29 zile, cu începere de la 11

noiembrie 2011 ora 00:30 și până la 9 decembrie 2011 ora 00:30,

apărătorii acestor inculpați au declarat recurs.

PREȘEDINTE GREFIER I. C. M. T. G.

← Decizia penală nr. 1957/2011, Curtea de Apel Cluj		Decizia penală nr. 360/2011, Curtea de Apel Cluj →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Decizia penală nr. 1632/2011, Curtea de Apel Cluj Decizia penală nr. 679/2011, Curtea de Apel Cluj Decizia penală nr. 1337/2011, Curtea de Apel Cluj Decizia penală nr. 1957/2011, Curtea de Apel Cluj Decizia penală nr. 360/2011, Curtea de Apel Cluj Decizia penală nr. 1249/2011, Curtea de Apel Cluj Decizia penală nr. 1196/2011, Curtea de Apel Cluj Decizia penală nr. 1033/2011, Curtea de Apel Cluj