Decizia penală nr. 74/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
DECIZIA PENALĂ NR. 74/A/2011
Ședința de la 4 aprilie 2011 lnstanța constituită din:
PREȘEDINTE : M. Ș.- judecător
JUDECĂTOR : D. P.
GREFIER : M. N.
.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D. N. A., S. T. C., reprezentat prin
PROCUROR -E. BOTEZAN
S-au luat spre pronunțare apelurile declarate de către P. DE PE L. TRIBUNALUL CLUJ, inculpații A. D., V. I., R. I. împotriva sentinței penale nr. 618 din data de 20 decembrie 2010, pronunțată în dosar nr. (...) al T. C., privind pe inculpatul M. H., inculpații fiind trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de:
◄ inculpatul R. I., pentru săvârșirea infracțiunilor de: trafic de influență în formă continuată prev. de art. 257 Cod penal rap.la art. 6 din L. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, dare de mită prev. de art. 255 Cod penal rap. la art. 6 din L. 78/2000, dare de mită prev. de art. 255 Cod penal rap. la art. 6 din L. 78/2000, complicitate la fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată prev. de art. 26 Cod penal rap. la art. 288 alin. 1 și 2 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, coroborat cu art. 17 alin. 1 lit. c din L.
78/2000,complicitate la sustragere sau distrugere de înscrisuri în formă continuată prev. de art. 26 Cod penal rap. la art. 242 alin. 1 și 3 Cod penal cu aplic art. 41 alin. 2 Cod penal, toate cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal.
◄ inculpatul V. I., pentru săvârșirea infracțiunilor de :. de mită în formă continuată prev. de art. 254 Cod penal rap. la art. 6 din L. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal,- trafic de influență în formă continuată prev. de art. 257 Cod penal rap. la art. 6 din L. 78/2000 cu aplic art. 41 alin. 2 Cod penal,- fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată prev. de art. 288 alin.1 și
2 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal coroborat cu art. 17 alin. 1 lit. c din L. 78/2000,- sustragere sau distrugere de înscrisuri în formă continuată prev. de art. 242 alin. 1 și 3 Cod penal cu aplic art. 41 alin. 2 Cod penal,- toate cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal.
◄ inculpatul AVRAM DOREL, pentru săvârșirea infracțiunii de: - trafic de influență în formă continuată prev. de art. 257 Cod penal rap. la art. 6 din L. 78/2000 cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal,
◄ inculpatul M. H., pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită prev. de art. 255 alin. 1 Cod penal.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Dezbaterea cauzei a avut loc în ședința publică din data de 28 martie
2011, cursul dezbaterilor și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 4 aprilie 2011.
C U R T E A :
Prin sentința penală nr. 618 din 20 decembrie 2010 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...) au fost condamnați: inculpatul R. I., fiul lui Z. și M., născut la 11 noiembrie 1961 în comuna R., jud. Sălaj, domiciliat în mun. C. N., str. I. nr. 68, ap. 53, jud. C., în prezent arestat preventiv la Penitenciarul Gherla, CNP 1., director al G. Ș. „. B. din C. N., în baza art. 257
C., rap. la art. 6 din L. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin.2 C., art. 19 din OUG
43/2002, art. 320 ind. 1 alin. 7 C.., la 2 ani și 1 lună închisoare , pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență în formă continuată.
În baza art. 65 alin. 1 C., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. . 64 lit. a tz. II, lit. b
și c C. pe o durată de 2 ani, care se calculează după executarea pedepsei principale, conform prevederilor art. 66 C.
În baza art. 255 C., rap. la art. 6 din L. 78/2000, cu aplic. art.19 din OUG 43/2002, art. 320 ind. 1 alin. 7 C.., a fost condamnat inculpatul la 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită (sesiunea iunie-iulie
2009).
În baza art. 255 C., rap. la art. 6 din L. 78/2000, cu aplic. art.19 din
OUG 43/2002, art. 320 ind. 1 alin. 7 C.., a fost condamnat inculpatul la 1 anînchisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită (sesiunea august- septembrie 2009).
În baza art. 26 Cod penal rap. la art. 288 alin. 1 și 2 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, coroborat cu art. 17 alin. 1 lit. c din L. 78/2000, cu aplicarea art. 19 din OUG 43/2002, art. 320 ind. 1 alin. 7 C.., a fost condamnat inculpatul la 1 an și 3 luni î nchisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată.
În baza art. 26 Cod penal rap. la art. 242 alin. 1 și 3 Cod penal cu aplic art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 320 ind. 1 alin. 7 C.., a fost condamnat inculpatul la 1 an și 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la sustragere sau distrugere de înscrisuri în formă continuată.
S-a constatat că prezentele infracțiuni au fost săvârșite în condițiile concursului real de infracțiuni și, pe cale de consecință:
În baza art. 33 lit. a C.- art. 34 lit. b C., s-au contopit pedepsele de 2 ani
și 1 lună închisoare, 1 an închisoare, 1 an închisoare, 1 an și 3 luni închisoare,
1 an și 3 luni închisoare stabilite prin prezenta, aplicând inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 2 ani și 1 lună închisoare, care a fost sporită cu 2 luni, în final executând 2 ani și 3 luni închisoare.
În baza art. 71 C., i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a tz. II, lit. b și c C., pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 35 alin. 1 C., s-a aplicat inculpatului R. I. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a tz. II, lit. b șic C. pe o durată de 2 ani, care se calculează după executarea pedepsei principale, conform prevederilor art. 66 C.
În baza art. 88 alin. 1 C., s-a dedus din durata pedepsei durata reținerii
și a arestării preventive, de la (...) la zi.
În baza art. 350 alin. 1 C.., s-a menținut măsura arestării preventive luate față de inculpatul R. I.
S-a constatat că inculpatul R. I. a restituit în favoarea denunțătorilor B. B. Hubert, B. M. S., C. L., M. I. F., M. A. B., M. L., M. D. M., M. A. D. și V. C. sumele de bani remise de aceștia, în cuantum total de 8000 euro și 4600 lei.
În baza art. 118 lit. e C., s-a dispus confiscarea specială de la inculpatul
R. I. a sumelor de 10550 euro și 5400 lei, dobândite în urma săvârșirii infracțiunii de trafic de influență și nerestituite denunțătorilor.
În baza art. 6 ind. 1 alin. 4 din L. nr. 78/2000, s-a dispus restituirea în favoarea denunțătorilor M.ca M. Raveca a sumei de 350 euro, în favoarea denunțătorului P. Vlad Codruț a sumei de 300 euro, în favoarea denunțătorului L. Flaviu D. a sumei de 1300 euro și în favoarea denunțătorului I. M. D. a sumei de 1200 euro.
În baza art. 357 alin. 2 lit. c C.., art. 163 alin. 1 C.., rap. la art. 20 din L. nr. 78/2000, s-a menținut măsura sechestrului asigurător instituit în vederea confiscării speciale prin O. nr. 8. a DNA, S. T. C. din data de 15 iulie 2010 asupra sumei de 2770 euro, consemnată pe numele inculpatului R. I., la dispoziția instanței, prin chitanța nr. 3. din (...), eliberată de CEC B. SA, S. C. (f. 24 vol. VI u.p).
În baza art. 357 alin. 2 lit. c C.., art. 163 alin. 1 C.., rap. la art. 20 din L. nr. 78/2000, s-a menținut măsura sechestrului asigurător instituit prin O. nr.
8. a DNA, S. T. C. din data de 06 septembrie 2010 asupra cotei-părți de ½ parte din imobilul de la numărul 53 din Mun. C. N., strada I. nr. 68, județul C., deținut de inculpatul R. I., în coproprietate cu C. E., până la concurența sumelor de 7780 euro și 5400 lei, în vederea confiscării speciale.
Inculpatul V. I. fiul lui I. și M., născut la 19 octombrie 1965 în comuna A., jud. C., domiciliat în mun. C. N., C. D., nr. 93, bloc X 2, ap. 1, județul C., în prezent arestat preventiv la Penitenciarul Gherla, CNP 1., director adjunct la C. T. „. N. din C. N., în baza art. 254 Cod penal rap. la art. 6 din L. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 19 din OUG 43/2002, art. 320 ind. 1 alin.
7 C.., la 2 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată.
În baza art. 65 alin. 2 și 3 C., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a tz. II, lit. b și c C. pe o durată de 2 ani, care se calculează după executarea pedepsei principale, conform prevederilor art. 66 C.
În baza art. 257 Cod penal rap. la art. 6 din L. 78/2000 cu aplic art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 19 din OUG 43/2002, art. 320 ind. 1 alin. 7 C.., a fost condamnat inculpatul la 1 an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență în formă continuată.
În baza art. 288 alin.1 și 2 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal coroborat cu art. 17 alin. 1 lit. c din L. 78/2000, art. 19 din OUG 43/2002, art. 320 ind. 1 alin. 7 C.., a fost condamnat inculpatul la 1 an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată.
În baza art. 242 alin. 1 și 3 Cod penal cu aplic art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 320 ind. 1 alin. 7 C.., a fost condamnat inculpatul la 1 an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de sustragere sau distrugere deînscrisuri în formă continuată.
S-a constatat că prezentele infracțiuni au fost săvârșite în condițiile concursului real de infracțiuni și, pe cale de consecință:
În baza art. 33 lit. a C.- art. 34 lit. b C., s-au contopit pedepsele de 2 ani
și 6 luni închisoare, 1 an și 6 luni închisoare, 1 an și 6 luni închisoare, 1 an și
6 luni închisoare stabilite prin prezenta, aplicând inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 2 ani și 6 luni închisoare, pe care o sporește cu 2 luni, în final executând 2 ani și 8 luni închisoare.
În baza art. 71 C., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a tz. II, lit. b și c C., pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 35 alin. 1 C., s-a aplicat inculpatului V. I. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a tz. II, lit. b
și c C. pe o durată de 2 ani, care se calculează după executarea pedepsei principale, conform prevederilor art. 66 C.
În baza art. 88 alin. 1 C., s-a dedus din durata pedepsei durata reținerii și a arestării preventive, de la (...) la zi.
În baza art. 350 alin. 1 C.., s-a menținut măsura arestării preventive luate față de inculpatul V. I.
În baza art. 118 lit. e C., s-a dispus confiscarea specială de la inculpatul
V. I. a sumelor de 4000 euro și 1500 lei, dobândite în urma săvârșirii infracțiunilor de luare de mită și trafic de influență.
În baza art. 357 alin. 2 lit. c C. art. 163 alin. 1 C.., s-a dispus ridicarea măsurii sechestrului asigurător instituit, în vederea confiscării speciale, prin ordonanța nr. 8. a DNA- S. C. din data de (...) asupra cotei părți de 1/2 din imobilul de la numărul 1 din Mun. C. N., strada C. D. nr. 93, bl. X2, județul
C., constatându-se că bunul este proprietatea exclusivă a numitei V. M. (f.
123-127 fond).
Inculpatul A. D. fiul lui G. și A., născut la 21 octombrie 1957, în mun. Arad, jud. Arad, domiciliat în mun. C. N., P. G. nr. 4-5, ap. 6, jud. C., CNP 1., director al G. S. „. N. din C. N. și director adjunct la L. „. B. din C. N., în baza art. 257 Cod penal rap. la art. 6 din L. 78/2000 cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal, art. 19 din OUG 43/2002, art. 320 ind. 1 alin. 7 C.., la 1 an și 9 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență în formă continuată.
În baza art. 71 C., s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a tz. II, lit. b și c C., pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 86 ind. 1 C., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, pe un termen de încercare de 3 ani și 9 luni, calculat în condițiile art. 86 ind. 2 C.
În baza art. 86 ind. 3 alin. 1 C., s-au impus inculpatului următoarele măsuri de supraveghere, pe durata termenului de încercare: să se prezinte la datele fixate la S. de probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj; să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice orice informații de natură a fi putea fi controlate mijloacele lui de existență.
În baza art. 71 alin. 5 C., s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.
În baza art. 359 C.., s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 86 ind. 4 C., privind cazurile de revocare a beneficiului suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
În baza art. 88 alin. 1 C., s-a dedus din durata pedepsei aplicată inculpatului durata reținerii și a arestului preventiv de la (...) la (...).
În baza art. 350 alin. 1 C.., s-a menținut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, C.-N., luată față de inculpatul A. D. prin decizia penală nr. 901/R/2010 de la data de (...) a C. de A. C.
În baza art. 118 lit. e C., s-a dispus confiscarea specială de la inculpatul
A. D. a sumei de 750 euro, dobândită în urma săvârșirii infracțiunii de trafic de influență și nerestituită de anunțătorilor.
În baza art. 357 alin. 2 lit. c C.., art. 163 alin. 1 C.., rap. la art. 20 din L. nr. 78/2000, s-a menținut măsura sechestrului asigurător instituit în vederea confiscării speciale prin O. nr. 8. a DNA, S. T. C. din data de 06 septembrie
2010 asupra sumei de 750 E. aflată în contul (...)E130SV34370871300 deschis la B. R. de D. - G. S. G. - A. G., din mun. C. N., aparținând inculpatului A. D.
Inculpatul M. H. fiul lui O. și M. E., născut la data de (...), în mun. C. N., domiciliat în comuna G., sat G., str. Republicii, bl. A3, ap. 20, jud. C., CNP 1., în baza art. 255 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 320 ind. 1 alin. 7 C.., la 11 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită.
În baza art. 71 C., s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a tz. II C., pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 81 C., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe un termen de încercare de 2 ani și 11 luni, calculat în condițiile art. 82 C.
În baza art. 71 alin. 5 C., s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.
În baza art. 359 C.., s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 C., privind cazurile de revocare a beneficiului suspendării executării pedepsei.
În baza art. 348 C.., s-a dispus anularea înscrisurilor false aflate la dosarul cauzei (vol. V u.p), respectiv a unui număr de 54 de lucrări ale candidaților M. M. (4 lucrări), Andor Laszlo Zsolt (4 lucrări), Toșa R. I.uț (3 lucrări), M.ca M. Raveca (o lucrare), C. E.n (o lucrare), Toader L. (o lucrare), P.
Vlad Codruț (o lucrare), L. Flaviu D. (4 lucrări), G. L. D. (3 lucrări), M. C. ( 4 lucrări), R. T. D. (2 lucrări), M. E. (4 lucrări), Răsvanță S. Ofelia (4 lucrări), Păcurar M. (4 lucrări), S. M. I.uț ( 4 lucrări), B. G. F. (4 lucrări), Cristurean R.
F. Constantin (o lucrare), R. S. M. (2 lucrări), M. V. (o lucrare), Kadar Arpad (o lucrare), N. R. N. (o lucrare) din sesiunea de bacalaureat din luna iunie-iulie
2009 de la C. de examen A. B. din Mun. C. N.;
- a unui număr de 68 de lucrări false ale candidaților S. M. (o lucrare), Căian
M. A. (4 lucrări), Brumar Remus E.n (o lucrare), T. M. C. (2 lucrări), F. I. P. (4 lucrări), Toderean D. A. (o lucrare), B. R. O. (3 lucrări), R. D. Horea (3 lucrări),
Hurgoi C. D. (2 lucrări), M. A. I.el (o lucrare), Nysztor Norbert Arnold (4 lucrări),Țâgșorean P. (o lucrare), Todea R. Silviu (o lucrare), Burian Ludovica (o lucrare), F. M. I. (o lucrare), M.u R. Vlad (o lucrare), M. O. G. (o lucrare), Chiorean D. L. (2 lucrări), C. P.mpei (2 lucrări), C. R. V. (o lucrare), N. S. (2 lucrări), C. Rreș S. (4 lucrări), C. A. (2 lucrări), C. S. A. (4 lucrări), F. C. R. (4 lucrări), P.a Benone M. (2 lucrări), Z. D. ( o lucrare), Copil L. (o lucrare), M. I. A.
(o lucrare), Paliescu C. (o lucrare), D. M. (4 lucrări), P. I. (4 lucrări) din sesiunea de B. august -septembrie 2009 de la C. de examen E. N. din mun. C. N..
În baza art. 189 alin. 1 C.., s-a încuviințat onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul M. H., av. B. B., în sumă de 400 lei, care s-a avansat din FMJLC în favoarea Baroului C.
În baza art. 191 alin. 1 și 2 C.., au fost obligați inculpații R. I., V. I. la plata în favoarea statului a sumei de câte 1300 lei fiecare, pe inculpatul A. D. a sumei de 1200 lei, iar pe inculpatul M. H. a sumei de 750 lei, sume care includ și onorariile apărătorilor desemnați din oficiu.
P. a pronunța această sentință tribunalul a reținut, prin raportare la probele administrate în faza de urmărire penală, cunoscute și însușite de cei patru inculpați, precum și la poziția procesuală a acestora, de recunoaștere în întregime a faptelor reținute în sarcina lor prin actul de sesizare, următoarea situație de fapt:
La data de 30 iunie 2010 la D. N. A. - S. T. C. a fost înregistrată sesizarea formulată de I. Ș. G. C., reprezentat de numita H. A. cu privire la existența unor suspiciuni de fraudare a examenului de bacalaureat, sesiunea iunie-iulie 2010, derulat în C. de examen G. Ș. „. B. C. N., la proba de L. și literatura română. Suspiciunile au fost semnalate în C. de evaluare a lucrărilor unde s-a constatat că un număr de 42 de lucrări scrise la proba de română sunt identice în conținut și prezintă elemente de fotocopiere (f. 1-2 vol. I d.u.p).
Urmare a cercetărilor efectuate în cauză, s-a stabilit următoarea situație de fapt, privind modul de desfășurare a examenului de bacalaureat la C. de examen G. Ș. A. B. și C. T. E. N. din C. N., pe durata a trei sesiuni consecutive, respectiv iunie-iulie 2009, august-septembrie 2009 și iunie-iulie 2010.
I. Sesiunea iunie-iulie 2009, desfășurată la C. de examen G. Ș. A. B. C.-
N.
În sesiunea de bacalaureat din vara anului 2009, la examenul desfășurat la C. de examen A. B., inculpatul V. I. a fost desemnat ca președinte de comisie.
Din probele administrate a rezultat că înainte de începerea examenelor, inculpații R. I. și V. I. au conceput o modalitate de fraudare a examenului, aflându-se la prima experiență de acest gen.
În concret, în scopul asigurării promovării examenelor, prevalându-se de influența pe care o are asupra președintelui comisiei de examen și promițând că le va asigura promovarea probelor scrise la bacalaureat, în cursul lunii iunie
2009 inculpatul R. I. a pretins și primit sume de bani de la un număr de 8 candidați, după cum urmează: M. M. (800 euro), Toșa R. I.uț (600 euro), M.ca
M. Raveca (350 euro), C. E.n (200 euro), Toader L. (300 euro), P. Vlad Codruț
(300 euro), L. Flaviu D. (1300 euro), Păcurar M. (800 euro) totalizând suma de
4650 euro.
P. celor convenite anterior, din banii colectați de la candidați inculpatul
R. I. a remis inculpatului V. I. suma de 2000 de euro pentru a facilita fraudarea examenelor și asigurarea promovării candidaților cumpărători de influență.
Din cei 8 candidați enumerați mai sus, cu excepția inculpatei M. M., toți au recunoscut frauda convenită cu inculpatul R. I., declarațiile date în acest sens de inculpații R. I. și V. I. fiind concordante cu cale ale candidaților anterior enumerați, audiați în calitate de martori în prezenta cauză.
S-a stabilit astfel că, în perioada anterioară demarării probelor scrise, inculpatul R. I. a instruit candidații să redacteze lucrările în sălile de examen înscriind în ele parola de recunoaștere „. că"; plasată în primul rând din pagina a treia, după care să iasă din sala de examen și să redacteze noi lucrări în sălile unei clădiri alăturate (având destinația de cămin), săli în care el împreună cu inculpatul V. I. le-au pus la dispoziție noi formulare de examen și soluțiile subiectelor.
După redactarea noilor lucrări de către candidați, ele au fost colectate de către inculpatul R. I. și înmânate inculpatului V. I., care a procedat la sigilarea lor și ștampilarea cu ștampila de examen. U., inculpatul V. I. a înlocuit lucrările astfel redactate cu cele colectate din sălile de examen. În aceeași modalitate au procedat la toate probele scrise, candidații fiind declarați promovați la examenul de bacalaureat.
P. cei 8 candidați arătați mai sus, inculpații R. și V. au falsificat un număr total de 19 lucrări scrise la probele de română, matematică, geografie, agropedologie, măsurări electrice, planificarea și organizarea construcției. A.: pentru inculpata M. M. - 4 lucrări (matematică, română, geografie, măsurători electrice), pentru M.ca M. Raveca - o lucrare (matematică), pentru L. Flaviu - 4 lucrări (matematică, română, geografie, măsurători electrice), pentru Toșa R.
I.uț - 3 lucrări (matematică, română, planificarea și organizarea construcției) pentru C. E.n - o lucrare (matematică), pentru Toader L. - o lucrare
(matematică), pentru P. Vlad Codruț - o lucrare (română) și pentru Păcurar
M.- 4 lucrări (matematică, română, geografie, măsurători electrice).
Alături de cei 8 candidați, pentru care inculpații R. I. și V. I. s-au implicat în fraudarea examenelor de bacalaureat urmărind obținerea unor foloase materiale necuvenite, potrivit probelor administrate în cauză a rezultat că, aceeași inculpați, în aceeași sesiune de bacalaureat, au procedat la falsificarea altor 35 de lucrări, fără a solicita și obține foloase materiale datorită relațiilor personale sau profesionale cu acești candidați sau cu familiile acestora, după cum urmează: pentru Andor Laszlo Zsolt - 4 lucrări
(matematică, română, geografie, măsurători electrice), Kadar Arpad-1 lucrare
(română), R.ță S. Ofelia -4 lucrări (matematică, română, geografie, agropedologie), G. L. D. - 3 lucrări (matematică, română, planificarea și organizarea construcției), S. M. I.uț - 4 lucrări (matematică, română, geografie, măsurători electrice), N. R. N. - 1 lucrare la proba de agropedologie, B. G. F. -
4 lucrări (matematică, română, geografie, organe de mașini și mecanisme), M.
C. - 4 lucrări (matematică, română, geografie, economia întreprinderii), M. E. -
4 lucrări (matematică, română, geografie, economia întreprinderii), R. S. M.- 2 lucrări (matematică, planificarea și organizarea construcției), R. T. D. - 2 lucrări (matematică, română), M. V. - 1 lucrare (matematică) și Cristurean R.
F. Constantin - 1 lucrare (matematică).
S. de fapt s-a conturat pe baza declarațiilor concordante date de inculpații R. I. și V. I., care se coroborează cu declarațiile date de candidații frauduloși (excepție făcând candidații M. C., M. E., R. S. M., R. T. D. și M. V., având calitatea de inculpați în prezenta cauză), audiați în calitate de martori în prezenta cauză.
Complinitor, se poate constata din examinarea lucrărilor redactate de acești candidați în săli de examen diferite (f. 212-321 vol. V d.u.p), faptul că nici una nu poartă semnăturile profesorilor supraveghetori, dar și identitatea sau izbitoarea asemănare de conținut (spre exemplu f. 248-249 vol. V, f. 265-266 vol. V, f. 252-253 vol. V, f. 258-259 vol. V, f. 268-269 vol. V), împrejurări ce confirmă faptul că nu au fost redactate în sălile de examen, ci în condiții de fraudă.
După predarea lucrărilor la centrul de evaluare, lucrările originale redactate de candidați în sălile de examen au fost reținute de către inculpați, iar ulterior ele nu au mai fost găsite, existând suspiciunea că au fost distruse, aspect însușit de inculpații R. I. și V. I. prin poziția de recunoaștere în întregime a faptelor reținute în sarcina lor prin rechizitoriu.
De altfel, prin declarațiile date în faza de urmărire penală (f. 188-189 vol. I d.u.p), inculpatul V. I. a arătat că potrivit înțelegerii avute anterior cu inculpatul R. I., a extras lucrările redactate în condiții de examen de candidații care inseraseră parolele convenite și după înlocuirea cu lucrările redactate de candidații frauduloși în alte săli decât cele de examen, a lăsat lucrările adevărate în biroul pus la dispoziție în calitate de președinte al comisiei de bacalureat, de unde au fost colectate de R. I. și duse la cabana acestuia de la munte, unde ar fi fost distruse prin incendiere.
II. Sesiunea august-septembrie 2009, desfășurată la C. de examen C. T. E. N. C. N.
În sesiunea de bacalaureat din toamna anului 2009, la examenul desfășurat la C. de examen E. N. din C. N., inculpatul C. I. a fost desemnat ca președinte de comisie. A. au fost repartizați să susțină examenele absolvenții proveniți de la școlile „. B., „. N. precum și de la „. N..
Având în antecedență experiența din vară, inculpații R. I. și V. I., cărora li s-a alăturat și inculpatul A. D., au stabilit să reitereze frauda care s-a dovedit anterior un succes.
Drept urmare, în perioada anterioară demarării probelor scrise, inculpații V. I., A. D. și R. I. au instruit candidații să redacteze lucrările în sălile de examen înscriind în ele parola de recunoaștere „. că"; plasată în primul rând din pagina a treia, după care să iasă din sala de examen și să redacteze noi lucrări în sălile unei clădiri alăturate (având destinația de atelier), săli în care inculpații le-au pus la dispoziție noi formulare de examen și soluțiile subiectelor.
După redactarea noilor lucrări de către candidați, inculpații V. I. și R. I. au procedat la sigilarea lor, după care inculpatul C. I. le-a ștampilat cu ștampila oficială și a înlocuit lucrările astfel redactate cu cele colectate de la sălile de examen. În aceeași modalitate au procedat la toate probele scrise, candidații fiind declarați promovați la examenul de bacalaureat.
După predarea lucrărilor la centrul de evaluare, lucrările originale redactate de candidați în sălile de examen au fost reținute de către inculpați, iar ulterior distruse.
În concret, în scopul promovării examenelor prin intervenții promise asupra președintelui comisiei de examen, inculpatul V. I. a pretins și primit sume de bani de la candidații S. M. (300 euro), Brumar Remus E.n (300 euro), T. M. C. (500 euro), F. I. P. (1000 euro), Toderean/Opriș D. A. (1500 lei, echivalent a 350 euro), F. M. I. (300 euro) și Căian M. A. (1000 euro), totalizând 3400 euro și 1500 lei.
Candidații anterior menționați au recunoscut implicarea în fraudarea bacalaureatului, precum și remiterea unor sume de bani către inculpatul V. I., cu excepția inculpaților T. M. C. și F. I. P. D. candidaților, audiați în calitate de martori în prezenta cauză, sunt concordante cu cele date de inculpatul V. I. însuși.
Complinitor, se poate constata din examinarea lucrărilor redactate de acești candidați în săli de examen diferite (f. 322-460 vol. V d.u.p), faptul că acestea nu poartă semnăturile profesorilor supraveghetori, dar și identitatea sau izbitoarea asemănare de conținut, împrejurări ce confirmă faptul că nu au fost redactate în sălile de examen, ci în condiții de fraudă.
În același scop și prevalându-se de influența pe care o are față de președintele C. de examen inculpatul R. I. a pretins și primit sume de bani de la candidații B. R. O. (750 euro), R. D. Horea (5400 lei, echivalent a 1350 euro), Hurgoi C. D. (500 euro), M. A. I.el (250 euro), Nisztor Norbert (1000 euro), Țâgșorean P. (350 euro), Todea R. Silviu (350 euro), M.u R. Vlad (250 euro), totalizând suma de 3450 euro și 5400 lei.
Cu excepția candidatului B. R., care nu a putut fi audiat în cauză, toți candidații anterior menționați au recunoscut promovarea examenelor de bacalaureat prin fraudă, declarațiile fiind în deplină concordanță cu cele date de inculpatul R. I. Și în privința lucrărilor redactate de acești candidați, se remarcă absența semnăturilor profesorilor supraveghetori și asemănarea de conținut, care confirmă o dată în plus declarațiile inculpatului și alecandidaților audiați în calitate de martori, privind metoda de fraudare a examenului.
În același scop și prevalându-se de influența pe care o are față de președintele C. de examen inculpatul A. D. a pretins și primit sume de bani de la candidații M. O. G. (250 euro), C. P. (500 euro), C. R. V. (500 euro, însă a primit doar 200 de euro), N./P. S. (500 euro), totalizând suma de 1750 euro, promițându-le că vor fi ajutați să promoveze în mod fraudulos examenul de bacalaureat.
Din cei 4 candidați, numai C. R. a recunoscut frauda, declarațiile sale fiind concordante cu cele ale inculpatului A. D. A. a arătat cum a fost instruit de inculpatul A. D. să insereze în lucrări parola „. că"; și, după o oră și jumătate de examen să se deplaseze în alt corp de clădire al liceului unde îi vor fi furnizate noi tipizate de examen precum și soluțiile subiectelor. A., candidatul a arătat că a procedat la probele de română și biologie, reușind să promoveze bacalaureatul (f. 309-310 vol. III d.u.p).
Poziția procesuală a inculpatului A. D., de recunoaștere în întregime a faptelor reținute în sarcina sa este susținută de declarațiile date de acesta în faza de urmărire penală, care se coroborează cu declarațiile martorului C. R., dar și cu proba cu înscrisuri, constând în lucrările pretins redactate de candidații frauduloși, care nu poartă semnăturile profesorilor supraveghetori și sunt identice în conținut, deși ar fi trebuit să fie redactate în săli diferite de examen.
P. cei 19 candidați arătați mai sus (7+8+4), inculpații R. și V. au falsificat un număr total de 37 lucrări scrise la probele de română, matematică, geografie, istoria românilor, agropedologie, măsurări electrice, organe de mașini și organisme, sănătatea și securitatea producției, economia întreprinderii, biologie. A.: pentru S. M.-1 lucrare (română), Brumar Remus E.n-1 lucrare
(română), T. M. C.-2 lucrări (matematică, română), F. I. P.- 4 lucrări
(matematică, română, istorie, măsurători electrice), Toderean/Opriș D. A.-1 lucrare (matematică), F. M. I.-1 lucrare (matematică), Căian M. A.-4 lucrări
(matematică, română, geografie, sănătatea și securitatea producției), B. R. O.-3 lucrări (matematică, română, organe de mașini și organisme), R. D. Horea-3 lucrări (română, geografie, istorie), Hurgoi C. D.-2 lucrări (matematică, română), M. A. I.el-1 lucrare (matematică), Nisztor Norbert-4 lucrări
(matematică, română, geografie, măsurători electrice), Țâgșorean P.-1 lucrare
(matematică), Todea R. Silviu-1 lucrare (matematică), M.u R. Vlad-1 lucrare
(agropedologie), M. O. G.-1 lucrare (matematică), C. P.-2 lucrări (matematică, română), C. R. V.-2 lucrări (română, biologie), N./P. S.-2 lucrări (matematică, geografie).
De asemenea, inculpații R. I. și V. I. au falsificat prin aceeași modalitate lucrările pentru candidații C. R. S. - 4 lucrări, examen pentru a cărui promovare frauduloasă i-ar fi remis inculpatului V. I. suma de 1400 euro pretinsă de acesta (act material pentru care însă s-a dispus disjungerea față de inculpatul V. I.); C. S. A. - 4 lucrări, examen pentru a cărui promovare frauduloasă i-a remis inculpatului V. I. suma de 1400 euro pretinsă de acesta
(act material pentru care de asemenea s-a dispus disjungerea față de inculpatul V. I.); F. C. R. - 4 lucrări, examen pentru a cărui promovare frauduloasă i-a remis inculpatului V. I. suma de 1300 euro pretinsă de acesta (act material pentru care de asemenea s-a dispus disjungerea față de inculpatul V. I.), Z. D.- 1 lucrare, pentru a cărei promovare frauduloasă i-a remis inculpatului R. I. suma de 300 euro pretinsă de acesta (act material pentru care s-a dispus disjungerea față de inculpatul R. I.); Copil L. - 1 lucrare, împrejurare recunoscută de acesta care a arătat că, pentru a fi ajutatîn promovarea bacalaureatului a apelat la inculpatul R. I. însă acesta nu i-a pretins nicio sumă de bani (f. 423 vol. III d.u.p), Paliescu C.- 1 lucrare, împrejurare recunoscută de acesta care a arătat că promovare a fost rezolvată de bunica sa, în prezent decedată (f. 475-476 vol. III d.u.p); C. A. - 2 lucrări; D. M.- 4 lucrări; M. I.- 1 lucrare; P.a Benone M. - 2 lucrări.
S. de fapt anterior expusă este confirmată de pozițiile procesuale de recunoaștere a învinuirii de către inculpații R. I., V. I., A. D., care se coroborează cu declarațiile date de martorii C. S. A. (f. 368-369 vol. III d.u.p), C. R. S. (f. 377-378 vol. III d.u.p), F. (fostă Sucală) C. R. (f. 468-469 vol. III d.u.p), Z. D. (f. 457-458 vol. III d.u.p), dar și din analizarea lucrărilor redactate de acești candidați în sesiunea de bacalaureat august-septembrie 2009, lucrările fiind nesemnate de profesorii supraveghetori și fiind identice ori cel puțin izbitoare ca și asemănare în conținut, deși se presupune că ar fi fost redactate în săli de examen diferite (a se vedea spre exemplu lucrările atașate filelor 409-410 și respectiv 411-412 vol. V d.u.p). Nu în ultimul rând, în ce privește lucrarea atașată filelor 348-349 vol. V d.u.p, se constată inserarea parolei de recunoaștere „. că";, această expresie neavând nici o legătură cu restul lucrării.
În sfârșit, din actele cauzei a rezultat că lucrările candidatului P. I. de la cele 4 probe scrise au fost falsificate în integralitatea lor de către inculpatul V. I., care a scris în mod nemijlocit lucrările acestui candidat la toate cele patru probe, lucrări în care a rezolvat parțial subiectele de examen, le-a sigilat, ele fiind ulterior ștampilate de către inculpatul C. I. și predate odată cu toate celelalte la C. de evaluare. L. astfel redactate au înlocuit cele scrise de candidatul P. I. în sălile de examen. C., ce ocupă funcția de primar al unei comune clujene, a fost declarat promovat, fiind titularul unei diplome de bacalaureat. P. susținerilor inculpatului V. I., pentru a proceda de această manieră nu i-a pretins și nu a primit de la numitul P. I. niciun folos material.
L. falsificate sunt redactate la probele de română (filele 378, 379, vol. V d.u.p), matematică (filele 324,325, vol.V d.u.p.), geografie (filele 431, 432, vol. V d.u.p.) și economia intreprinderii (filele 445,446, vol. V d.u.p.). Ele au fost supuse unei constatări tehnico științifice care a concluzionat, prin compararea scrisului conținut în aceste lucrări cu probele de scris luate inculpatului V. I., că au fost redactate integral de către acesta. (f. 35-44, vol. VI d.u.p.).
S-a stabilit, pe baza probelor administrate în cauză că inculpatul C. I., președintele C. de examen, a acceptat și primit de la inculpații V. I., R. I. și A. D. suma de 4300 de euro pentru a le facilita fraudarea examenelor de maniera descrisă, împrejurare recunoscută de cei trei inculpați. B. au fost remiși președintelui comisiei, din partea celor trei inculpați, de către V. I.
În ce privește rezolvarea subiectelor în sesiunile din anul 2009 se impun a fi făcute câteva precizări lămuritoare: A., în anul 2009, subiectele de examen
, în număr de 100 variante, au fost stabilite cu câteva luni înainte de începerea probelor scrise și postate pe site-ul M. Î. P., fiecare candidat la bacalaureat putea accesa aceste subiecte după care să se pregătească pentru examen cunoscând exact cerințele pentru promovare. P. metodologiei în vigoare, în ziua examenului se realiza la nivel de minister o exatragere din cele 100 de variante care era comunicată la nivel local pentru începerea probelor. Urmare a acestei metodologii, care a fost aplicată timp de 3 ani consecutiv, pe piața educațională au apărut broșuri conținând rezolvările acestor subiecte. P. declarațiilor date de inculpați, la redactarea soluțiilor subiectelor la probele din anul 2009 pe care le-au furnizat candidaților frauduloși, s-au folosit de aceste broșuri, iar unele subiecte au fost rezolvate chiar de către inculpați. A., inculpatul V. I. a recunoscut că a rezolvat subiectele la matematică, inculpatul R. I. pe cele lamateria de măsurări electrice și electronice iar inculpatul A. D. a rezolvat subiectele de economie.
III. Sesiunea iunie-iulie 2010, desfășurată la C. de examen G. Ș. A. B. C.-
N.
În sesiunea de bacalaureat iunie-iulie 2010, la G. Ș. „. B. din C. N., instituție școlară desemnată potrivit Ordinului ministrului educației ca C. de bacalaureat, au fost repartizați pentru susținerea examenelor finale, alături de absolvenții acestei școli, și elevii școlilor private D. N., Spiru Haret și Horea, Cloșca și C., toate din C. N.. A., în perioada 28 iunie 2010-2 iulie 2010, un număr de 499 elevi ai acestor școli s-au înscris pentru susținerea probelor scrise de bacalaureat.
În perioada premergătoare demarării probelor scrise, printre elevi a circulat un zvon potrivit căruia, inculpatul R. I., director al școlii „gazdă";, cea în care se desfășura examenul de bacalaureat, inculpatul A. D., director al școlii D. N. și inculpatul V. I., membru în C. de examen, pot înlesni, pentru o anumită sumă de bani, promovarea bacalaureatului. Zvonurile acreditau ideea că suma pretinsă se situează între 150-200 euro pentru fiecare probă, din unele surse, sau 1100-1300 euro pentru toate cele trei probe, din alte surse. În acest context, mai mulți absolvenți, de diverse vârste și provenind de la toate școlile arondate, i-au abordat pe inculpați pentru a afla dacă și în ce măsură pot fi ajutați.
Având experiența sesiunilor de bacalaureat anterioare, inculpații R. I. și
V. I. au plănuit atent și în detaliu punerea în practică a fraudei, ce a presupus obținerea unor formulare suplimentare de examen, rezolvarea subiectelor, obținerea unui copiator color de dimensiunea A 3 specifică tipizatelor de bacalaure t, instruirea candidaților, repartizarea lor în sălile unde urmau să copieze rezolvările subiectelor, multiplicarea lucrărilor, completarea chenarelor secretizate, activități care au fost sincronizate, fiecare inculpat având rolul său, întrucât trebuiau finalizate într-un interval de timp bine stabilit și fără a trezi suspiciunea celorlalți membrii ai comisiei.
În acest sens, după cum recunosc inculpații R. I., V. I. și A. D., cu câteva săptămâni înainte de începerea probelor scrise la bacalaureat, cei trei au convenit ca în cazul în care desemnarea membrilor comisiei de examen va fi una favorabilă din perspectiva lor, să pună în practică un plan de fraudare prin care urmăreau obținerea unor sume de bani de la candidații interesați în promovarea facilă a bacalaureatului.
Cu acel prilej inculpații au stabilit să pretindă de la candidați suma de aproximativ 300 euro pentru fiecare probă scrisă și să stabilească o parolă pe care aceștia să o insereze în lucrări, pentru a putea fi identificate și sustrase din totalul lucrărilor predate de la sălile de examen. Așa s-a ajuns ca pentru candidații proveniți de la inculpatul R. I. parola să fie „.-e-este";, iar pentru cei proveniți de la inculpatul A. D. parola stabilită era „dacă-e-este";. Au mai stabilit ca acești candidați frauduloși să redacteze două rânduri de lucrări la fiecare probă, fiind așadar necesare formulare suplimentare de examen. Se mai impunea ca persoane de specialitățile supuse testării să rezolve subiectele de examen într-un timp scurt de la comunicarea subiectelor de bacalaureat, rezolvări care să fie tehnoredactate și multiplicate pentru a fi puse la dispoziția candidaților în maxim o oră și jumătate de la începerea examenelor.
Metoda de fraudare consta în următorul plan: candidații F. C., M. E. R.,
B. I., Călbăjos M. E., Călbăjos M. I., C. T. I., C. V. G., S. Ilonka, I. M. D., D. E., L. Pap A., M. C. I., M. M. I., Dee S., B. I. N., T. C. D., P. C. S., S. M., P.a I. Sorin, R. S. V., S. E., Balasz B. Hubert, B. M. S., C. I. T., I. S. V., K. E. A., M. C. A., M. D. M., M. I. F., M. A. B., O. N. I., Oșan G. D., S. D. M., V. C., V. M.
A., A. I., Gyako-G. F., S. I. A., Cristurean C. V., M. Selia A., Mihălcioiu P.ț O., M. H. au fost instruiți, după caz, de inculpații R. I., V. I. și A. D. să se prezinte, la data de 28 iunie 2010, la examen în mod normal, să completeze lucrarea cu toate datele cerute de exigența examenului, să redacteze 4 pagini de lucrare indiferent de conținutului acesteia, important fiind ca, pe ultima pagină a lucrării, în penultimul rând, penultimul cuvânt să scrie expresia „.-e-este";, sau
„dacă-așa-este";, după caz, expresie având valoare de parolă, necesară pentru identificarea lucrării în vederea sustragerii și înlocuirii ei cu altă lucrare, în care subiectele erau corect rezolvate.
Totodată, un număr de 13 candidați dinainte aleși, respectiv V. M. A., K.
E. A., M. M. I., M. A. B., C. I. T., M. I. F., V. C., M. C. A., M. D. M., A. I., O. N., B. M. S. și I. M. D., au fost solicitați să părăsească sala de examen la proba de L. și literatura română după o oră și jumătate de la demararea probei (timpul minim obligatoriu) și să se deplaseze într-un anume corp de clădire al școlii, în una din cele 4 săli ale cabinetului de informatică sau în cabinetul pedagogului M. C., și ea candidată la bacalaureat. A. i-au așteptat noi formulare de examen și subiectele rezolvate.
O împrejurare care a rămas neelucidată în această cauză a fost în stabilirea persoanei care a soluționat subiectele la proba de română. Cu privire la acest aspect inculpații au dat declarații contradictorii, iar probațiunea cauzei nu a reușit să stabilească, dincolo de orice îndoială, „paternitatea"; rezolvării. După cum declară inculpații R. I. și V. I., cei care au fost permanent conectați la frauda din sesiunea de vară 2010 a bacalaureatului, sarcina rezolvării subiectelor ar fi revenit iculpatului R. I. (potrivit susținerilor inc.V.) sau în sarcina inculpatului V. I. (potrivit susținerilor inc. R.). Este adevărat că s-a făcut referire la diverse persoane care ocupă catedra de limba română la liceul Al. B., însă nu s-a putut dovedi, dincolo de orice îndoială rezonabilă, implicarea vreunui alt cadru didactic în această fraudă.
Cei 13 candidați menționați mai sus au primit instrucțiuni precise de a nu completa chenarul din dreapta formularului de examen (cel care trebuie să conțină numele candidatului, școala de proveniență, numele și semnăturile supraveghetorilor) și de a redacta subiectele în lucrare în ordine diferită. A. omisiune de a completa chenarul din dreapta formularului de examen se justifica prin aceea că lucrările fraudate conținând scrisul olograf al candidaților au fost multiplicate prin xerocopiere, permițând ca, după xerocopiere, acest spațiu să fie completat cu numele altor candidați și a altor supraveghetori la săli.
Din cele 13 lucrări „originale"; , respectiv care conțineau scrisul olograf al candidaților, inculpații au procedat la multiplicarea prin xerocopiere, până la obținerea unui număr total de 42 de lucrări inițial (în ce privește proba de limba și literatura română). După multiplicarea lucrărilor, inculpatul R. I. a completat olograf datele din chenarul secretizat unde a inserat numele fiecărui candidat fraudulos, școala de proveniență a acestora și numele supraveghetorilor-asistenți de la săli. L. au fost apoi sigilate și înmânate inculpatului C. I., căruia, în calitate de președinte al C. de examen i-au fost predate toate lucrările scrise de către membrii comisiei de examen.
Inculpatului C. I. i-a revenit sarcina de a selecta și sustrage lucrările conținând parolele, lucrări pe care le-a înlocuit cu cele falsificate, după ce le-a aplicat ștampila oficială de examen cu mențiunea „B. CE 2010"; pe colțul secretizat. L. astfel înlocuite, au fost amestecate între celelalte 358 de lucrări și predate, pe bază de borderou, C. zonal de evaluare, spre corectare. În aceleași împrejurări, s-a procedat la sustragerea borderourilor de predare - primire a lucrărilor la proba scrisă de L. și literatura română, borderouri ceconțin semnăturile în original ale candidaților, ale profesorilor supraveghetori precum și numărul de pagini al fiecărei lucrări de examen.
P. a ușura obținerea unui număr mare de lucrări care să asigure promovarea candidaților, cu prilejul unei discuții ulterioare purtate numai între inculpații R. I. și V. I. aceștia au ajuns la concluzia că ar fi utilă folosirea unui copiator color destinat multiplicării lucrărilor redactate de candidați.
Întrucât liceul A. B. nu avea în dotare un copiator color, pentru a putea realiza frauda de maniera plănuită, anterior începerii probelor scrise inculpații R. I. și V. I. au făcut demersuri pentru obținerea unui astfel de aparat care să poată fi utilizat la dimensiunea A3, dimensiune specifică tipizatelor de examen. C. a fost obținut cu împrumut de la societatea C. L. SRL din C. N., fiind furnizat la cererea inculpatului R. I. de către martorul D. A. A. a fost instalat în biroul directorului R. I., locație unde, în data de 28 iunie 2010, când a fost susținută proba scrisă la L. și literatura română, au fost multiplicate lucrările redactate de candidați în condiții de clandestinitate.
În dimineața de 27 iunie 2010 inculpații au aflat că președintele comisiei de examen de la G. Ș. A. B. fusese desemnat inculpatul C. I., iar inculpatul V.
I. fusese numit membru al aceleiași comisii. Ca atare, chiar din aceeași zi, inculpații R. I. și V. I. i-au propus coinculpatului C. I. implicarea și participarea la fraudă (cu rolul de a identifica lucrările conținând parola ce i-au fost comunicate, de a le sustrage din totalul lucrărilor redactate de candidați, de a ștampila lucrările falsificate și de a le pune în locul celor originale), promițându-i remiterea unei părți egale din sumele încasate de la candidați, ofertă acceptată de acesta.
Tot în cursul zilei de 27 iunie 2010 inculpații au stabilit că cei 13 candidați care vor redacta al doilea rând de lucrări se vor afla în sălile de informatică (3 săli) și în cabinetele pedagogilor (2 săli), de unde atât inculpatul R. I. cât și V. I. trebuiau să adune lucrările scrise și să le multiplice la copiatorul aflat în biroul inculpatului R. Tot aici cei doi inculpați trebuiau să completeze chenarul secretizat cu datele celor 42 de candidați și apoi lucrările urmau să ajungă la inculpatul C. I. pentru ștampilare și înlocuirea celor originale.
Întrucât activitatea de completare și multiplicare a lucrărilor presupunea un interval relativ ridicat de timp, care se situa după expirarea celor trei ore de examen, era necesar ca președintele comisiei, inculpatul C. I. să se izoleze de restul comisiei de examen pentru a putea realiza sustragerea lucrărilor cu parole și înlocuirea cu cele falsificate fără ca membrii comisiei să bănuiască ceva. P. a atinge și acest scop, inculpatul C. I. a hotărât să își desfășoare activitatea ca președinte de comisie într-o încăpere, izolat de toți ceilalți membrii ai comisiei, contrar metodologiei de examen, ce reglementează ca întreaga comisie de bacalaureat să își desfășoare activitatea într-o singură încăpere, fiind interzis ca lucrările de examen să rămână într-o sală în care se află mai puțin de trei membrii ai comisiei.
În dimineața de 28 iunie 2010 inculpatul R. I. s-a prezentat la L. Al. B. înainte de sosirea comisiei, rămânând în incinta clădirii liceului pe toată durata desfășurării probei scrise de bacalaureat, contrar metodologiei de examen. A. a rămas în biroul său (situat la etajul I al clădirii principale a liceului la același nivel cu sălile de informatică), unde a așteptat momentele în care trebuia să acționeze.
A., inculpatul R. I. s-a ocupat de candidații ce redactau al doilea rând de lucrări în sălile de informatică, iar inculpatul V. I. de candidații „. în birourile pedagogilor (birouri situate într-un alt corp de clădire în care inculpatul R. I. nu avea posibilitatea să ajungă fără a risca să fie văzut). Cei doi au distribuitcandidaților tipizate de examen și soluțiile subiectelor, au verificat dacă aceștia au ajuns în sălile în care au fost instruiți să se prezinte, dacă se încadrau în timpul care le-a fost alocat pentru copierea subiectelor. La final, lucrările astfel redactate au fost adunate de inculpații R. I. și V. I. și multiplicate în încăperea unde se afla copiatorul color.
A., pe măsură ce inculpatul V. I. xerocopia lucrările, din lista de candidați pe care o avea la dispoziție, inculpatul R. I. a completat chenarele secretizate (f. 88-118 vol. VI d.u.p). Tot aici, cei doi inculpați au constatat că lucrarea redactată de candidatul O. N. era scrisă de acesta cu litere de tipar și nu putea fi folosită, așa încât pe numele acestui candidat au xerocopiat o altă lucrare. Toată această activitate a necesitat o perioadă relativ lungă de timp, de mai bine de o oră.
În paralel cu activitățile desfășurate de inculpații V. I. și R. I., inculpatul
C. I. își ducea la bun sfârșit propriul său rol. A., acesta a dispus ca toți profesorii supraveghetori de la sălile de examen să predea lucrările din sălile respective membrilor comisiei anume desemnați. A fixat ca această activitate să aibă loc în cantina liceului, iar după numărarea lor, lucrările să-i fie predate lui, în biroul unde se afla singur.
P. declarațiilor date de membrii comisiei- Bereș Judita, Lobonț G., M. D.,
Salanță S., Lazăr M., R. A., Suciu M., audiați în calitate de martori în prezenta cauză, în această încăpere inculpatul C. I. a rămas singur aprope trei ore, afirmând că dorește să verifice lucrările, să le numere și să le așeze în calupuri de câte 50 de bucăți și, cu toate că membrii comisiei, în special vicepreședinții s-au oferit să-l ajute, inculpatul C. I. a refuzat prezența oricărei persoane în acel birou.
Din declarațiile martorei M. D., rezultă că inculpatul C. I. a cerut acesteia, în calitate de secretar al comisiei de examen, să-i aducă ștampila de examen, sub pretextul că unele pagini ale lucrărilor pe care el tocmai le verifica, nu erau ștampilate.
După aproximativ 2 ore de când i-au fost predate toate lucrările, inculpatul C. I. a cerut membrilor C. de examen (care se aflau în sala profesorală) să meargă la masă în cantina școlii și să-l aștepte acolo. A. inculpatul a urcat în biroul unde se aflau R. I. și V. I. pentru a-i grăbi în finalizarea multiplicării. A., cei doi inculpați, potrivit declarațiilor date de aceștia, tocmai terminaseră xerocopierea și completatea datelor în toate cele 42 de lucrări, astfel că inculpatul C. I. le-a luat asupra sa și s-a întors în biroul său. Singur în această încăpere, având asupra sa ștampila oficială de examen, inculpatul C. I. a ștampilat toate cele 42 de lucrări falsificate de inculpații R. I. și V. I., atestând în mod nereal că acestea au fost redactate potrivit metodologiei de bacalaureat. A. le-a amestecat cu celelalte 358 de lucrări originale. Separat, pe un raft din birou, a așezat cele 42 de lucrări originale conținând parolele, lucrări pe care le-a sustras tocmai pentru a le înlocui cu cele falsificate.
În scurt timp, inculpatul C. I. a chemat-o pe secretara comisiei și, împreună cu aceasta, a dus toate cele 400 de lucrări în cantina școlii unde a cerut membrilor comisiei să le mai verifice și să le numere încă o dată. Aceștia s-au conformat dispozițiilor președintelui, au reverificat lucrările și, constatând că totul era în regulă, că erau toate 400 (corespunzător numărului de candidați prezenți la probă). După această ultimă verificare, inculpatul C. I. a predat lucrările la C. Z. de E., spre corectare.
În timp ce membrii comisiei verificau lucrările, inculpatul C. I. i-a înmânat inculpatului V. I. cheia de la biroul unde lăsase lucrările originale sustrase de el anterior și i-a cerut să-l îndrume pe R. I. să le ia din încăperepentru a nu fi găsite de alte persoane. P. declarației date de inculpatul V. I., acesta s-a deplasat în birou, a luat cele 42 de lucrări originale și le-a înmânat inculpatului R. I., în biroul directorial al acestuia.
L. originale redactate de candidați în sălile de examen împreună cu borderourile de la sălile de examen au fost reținute de către inculpați și, ulterior, ele nu au mai fost găsite, existând suspiciunea că au fost distruse. A. suspiciune este întărită și prin declarația dată de inculpatul V. I., care a arătat că, la un moment dat, inculpatul R. I. i-a împărtășit faptul că a dus lucrările originale ale candidaților la munte, în localitatea unde acesta deține o cabană, și acolo le-a ars (f. 181-182 vol. I d.u.p).
În concret, în urma cercetărilor efectuate în cauză s-a stabilit că, în cursul lunii iunie 2010, inculpatul R. I., a pretins de la un număr de 16 candidați la examenul de bacalaureat, sume cuprinse între 750 și 1.300 euro, promițând că, în schimbul acestora va interveni asupra membrilor C. de bacalaureat din cadrul C. de examen G. Ș. „. B. din C. N., în vederea asigurării promovării examenului susținut de absolvenți în sesiunea iunie - iulie 2010.
În același scop inculpatul R. I., a pretins de la 2 candidați, la același examen de bacalaureat sume de bani al căror cuantum nu l-a precizat în mod concret, urmând a-l comunica după finalizarea examenului.
A., de la candidatul M. A. B. și de la tatăl acestuia, M. L. (care s-au autodenunțat), inculpatul R. I. a pretins și primit suma de 1100 euro. La fel, de la candidații B. M. și V. C. (care s-au autodenunțat), inculpatul R. I. a pretins și primit suma de 1000 euro de la fiecare, toți banii fiind înmânați inculpatului în zilele premergătoare începerii probelor scrise.
P. denunțurilor celor 3 candidați, după ce au remis sumele de bani inculpatului R. I., acesta i-a instruit să redacteze lucrările de examen în prima parte a timpului alocat și să le predea profesorilor supraveghetori. Inculpatul le-a precizat că nu are importanță ce vor scrie în lucrări numai să nu uite să insereze parola de recunoaștere „.-e-este"; pe pagina a 4 a, penultimul rând, ultimul cuvânt. Cei 3 au mai fost instruiți ca, după părăsirea sălii de examen, să se deplaseze la sala II de informatică a liceului, unde îi vor aștepta noi formulare de examen, rezolvările subiectelor și alte instrucțiuni.
În data de 28 iunie 2010 a avut loc prima probă scrisă la bacalaureat, cea de L. și literatura română. Candidații M. A., B. M. și V. C., repartizați în săli de examen diferite, au respectat întocmai instrucțiunile inculpatului R. au predat profesorilor supraveghetori lucrările redactate în examen și s-au deplasat la sala II de informatică. A. au găsit 4 formulare de examen și tot atâtea rezolvări ale subiectelor. În scurt timp în sală a apărut și candidatul O. N., acestuia fiindu-i destinat cel de-al patrulea formular. Fiecare formular avea atașat câte un bilețel care conținea instrucțiunea precisă de a nu fi completat spațiul din chenarul de secretizare al lucrării. De asemenea, fiecare set de subiecte rezolvate conținea instrucțiunea legată de subiectul cu care candidatul trebuia să înceapă redactarea (după cum au susținut ulterior inculpații, această instrucțiune urmărea ca lucrările să nu semene prea mult între ei atâta timp cât rezolvările erau identice).
Cei 4 candidați au redactat lucrările iar la final, potrivit celor convenite cu R. I., le-au lăsat pe masă. La plecare, V. C. a luat cu ea rezolvările subiectelor, documente pe care l-e predat la dosarul penal la momentul formulării denunțului (f. 336-338 vol. II d.u.p).
U., documente similare au fost descoperite în sălile de informatică ale școlii A. B., cu prilejul percheziției efectuate la data de 13 iulie 2010 (f. 214-
217 vol. VI d.u.p). Întrucât instrucțiunile conținute erau redactate olograf, actele au fost supuse unei constatări tehnico-științifice de natură grafică.
Rezultatul acesteia a confirmat faptul că instrucțiunile au fost completate de inculpatul R. I.
D. inițial inculpatul R. I. a afirmat că a primit sume reduse de bani de la acești candidați, ulterior a revenit asupra poziției procesuale, însușindu-și situația de fapt reținută în rechizitoriu, stare de fapt confirmată atât prin declarațiile candidaților frauduloși, cât și prin discuțiile ambientale purtate de inculpatul R. I. cu denunțătorul M. A. B. (f. 215-217 vol. IV d.u.p.)
Denunțând faptele săvârșite, numitul M. A. a solicitat restituirea sumei de 1.100 euro remisă inculpatului R. I. iar numiții B. M. și V. C. au solicitat restituirea sumei de 1.000 euro, fiecare.
În ce îl privește pe candidatul O. N., absolvent al cursurilor de frecvență redusă ale liceului Al. B. în anul 2010, potrivit denunțului său, primele discuții despre o eventuală fraudare a examenului de bacalaureat le-a purtat cu inculpatul R. I. în perioada aprilie-mai 2010. Aceste discuții au fost reluate cu aproximativ 2 săptămâni înainte de începerea probelor scrise când inculpatul l- a asigurat că, în schimbul sumei de 1100 euro, îl va ajuta să promoveze examenele. După ce candidatul a remis inculpatului suma pretinsă, R. I. l-a instruit legat de redactarea lucrări, parolă și redactarea unei noi lucrări, numitul O. N. fiind îndrumat să se deplaseze din sala de examen în sala II de informatică a liceului A. B.
D. a respectat toate instrucțiunile date de inculpatul R. I. și a redactat atât lucrarea din examen pe care a predat-o profesorilor supraveghetori cât și cea din sala de informatică, unde s-a aflat concomitent cu numiții M. A., B. M. și V. C., lucrarea predată centrului de evaluare pe numele candidatului O. N. este o copie xerox a unei alte lucrări redactate clandestin (f. 210-211 vol. V d.u.p.). Explicația a apărut numai după ce inculpații implicați în fraudă au recunoscut fraudele comise: astfel, cu prilejul xeroxării lucrărilor, inculpații R. I. și V. I. au sesizat că lucrarea redactată de O. N. era scrisă de acesta cu litere de tipar, nu putea fi folosită, scrierea cu litere de tipar fiind considerată semn distinctiv potrivit metodologiei de examen, astfel că riscau să fie anulată. În aceste împrejurări, au hotărât să mai xeroxeze un exemplar al unei alte lucrări cu care să înlocuiască lucrarea redactată de numitul O. N. în sala de examen.
D. inițial inculpatul R. I. a afirmat că a primit sume reduse de bani de la acești candidați, ulterior a revenit asupra poziției procesuale, însușindu-și situația de fapt reținută în rechizitoriu.
C. M. D. M., absolventă a G. Ș. Al. B., promoția 2004 a susținut examenul de bacalaureat în anul 2005 când a auzit zvonuri potrivit cărora inculpatul R. I., directorul liceului, poate înlesni promovarea în schimbul unor sume de bani. În acest context l-a abordat pe inculpat, dar, la acea vreme, a fost refuzată.
În anul 2010, cu aproximativ o săptămână înainte de începerea probelor scrise, l-a abordat din nou pe inculpat, iar acesta i-a promis că o va ajuta, că va interveni la membrii comisiei de examen, sens în care a precizat „că îi cunoaște, că are intrare la ei";. Au stabilit ca, pentru partea financiară a discuției să participe și mama candidatei. A., a doua zi, numita P. G. S. împreună cu fiica sa, s-au deplasat la liceul B. unde inculpatul R. I. a pretins pentru ajutorul ce-l va da în promovarea celor 3 probe scrise, suma de 1100 euro. B. au fost înmânați inculpatului în aceeași zi.
Cu o zi-două înainte de începerea examenelor, inculpatul R. I. a contactat-o telefonic pe candidata M. D. și i-a cerut să se deplaseze la școală.
A. a instruit-o exact ca pe ceilalți candidați (redactarea lucrării, inserarea parolei) și i-a cerut să iasă din examen după o oră și jumătate și să redacteze o nouă lucrare într-o altă sală unde va avea noi formulare de examen și soluțiilesubiectelor. Inculpatul R. I. i-a atras atenția să nu completeze chenarul negru al formularului.
C. a procedat potrivit instrucțiunilor, astfel că și lucrarea sa se regăsește între cele 12 lucrări așa zis originale, după care au fost xeroxate color lucrările pentru alți candidați. Se remarcă faptul că, deși inculpatul R. I. i-a specificat clar să nu completeze chenarul secretizat, candidata a înscris numele profesorilor supraveghetori, astfel că, pe copiile care au fost realizate pentru alți candidați, apar aceiași profesori supraveghetori, deși candidații respectivi au susținut proba la română în alte săli decât cea în care s-a aflat M. D. (f.
183-186 vol. II d.u.p, f. 125-126 vol. V d.u.p).
P. declarațiilor denunțătoarei M. D., în dimineața zilei de 29 iunie 2010, după ce la urechile inculpatului R. I. au apărut primele zvonuri despre sesizarea fraudei, acesta a chemat-o pe candidată la școală și i-a cerut să nu mai scrie parola în lucrări întrucât sunt probleme, fără să-i dea alte detalii. Totodată, inculpatul i-a cerut să nu recunoască vreodată ce s-a întâmplat la examen. Cu toate că au purtat această discuție, la proba de matematică M. D. a scris în lucrare parola „.-e-este"; poziționată exact în locul unde o scrisese și la proba de română (a se vedea lucrarea originală aflată la dosar, filele 123-124 vol. V d.u.p.).
Inculpatul R. I. a recunoscut implicarea sa în frauda legată de candidata
M. D. N. M. D. M. și mama acesteia, P. G. S. s-au autodenunțat cu privire la faptele săvârșite si au solicitat restituirea sumei de 1100 euro remisă inculpatului R. I.
În ceea ce îl privește pe candidatul C. I. T., absolvent al liceului Al. B., pentru promovarea examenelor scrise la bacalaureat în sesiunea de vară 2010, mama sa, numita C. L., a convenit cu inculpatul R. I. că, în schimbul sumei de 1100 euro, remisă acestuia înainte de începerea probelor, va interveni la membrii C. de examen și-l va ajuta pe candidat să promoveze bacalaureatul.
Și acest candidat a fost instruit de inculpatul R. I. să redacteze o nouă lucrare de examen în sala I de informatică, încăpere în care l-a întâlnit și pe candidatul I. M. De asemenea, C. T. a fost instruit să se prezinte la examen, să redacteze lucrarea indiferent de conținut dar să insereze parola de recunoaștere, iar la ieșirea din examen, după expirarea timpului minim obligatoriu, să se deplaseze la sala indicată.
Acolo l-a așteptat un alt formular de examen ce avea atașat instrucțiunea de a nu completa chenarul negru. De asemenea, alături de formular se aflau rezolvările subiectelor, pe care candidatul le-a copiat pe tipizatul de examen iar la final a lăsat toate foile pe masă și a plecat.
La probele scrise matematică și chimie, întrucât nu a mai fost solicitat să redacteze noi lucrări, candidatul a inserat în lucrările redactate în sălile de examen parola „.-e-este"; (f. 165-168 vol. V d.u.p.).
Inculpatul R. I. a recunoscut implicarea sa în frauda legată de candidatul C. I. T. însă a arătat că nu își amintește dacă a primit de la acesta vreo sumă de bani. U. a revenit asupra poziției procesuale, însușindu-și în întregime situația de fapt reținută prin actul de sesizare al instanței. Cu privire la infracțiunile săvârșite, atât C. L. cât și fiul acesteia, C. I. T., s-au autodenunțat și au solicitat restituirea sumei de 1.100 euro remisă inculpatului R. I.
C. I. S. V. a absolvit G. Ș. Al. B. în promoția 2010. P. a se asigura că va promova bacalaureatul, prin intermediul unui cunoscut al său, martorul D. A., l-a contactat pe inculpatul R. I. căruia i-a spus că este interesată să fie ajutată în promovarea examenelor. Inculpatul a asigurat-o că va interveni la membrii C. de examen și îi va înlesni promovarea în schimbul sumei de 1000 euro.
După remiterea banilor, remitere care avut loc înainte de începerea probelor scrise, candidata I. S. a fost instruită de inculpatul R. I. exact de aceeași manieră ca ceilalți candidați, respectiv să redacteze lucrarea indiferent de conținut, să umple 4 pagini de lucrare și să insereze parola de recunoaștere. S. deosebire de candidații anteriori, I. S. nu a fost solicitată să redacteze o nouă lucrare de examen.
P. celor stabilite cu inculpatul R. I., numita I. S. a inserat parola la 2 din cele 3 probe scrise, întrucât, în ziua ultimei probe, a auzit vorbindu-se printre candidați că sunt probleme cu lucrările. A., la dosar, pe numele candidatei I. S. se află o lucrare falsificată la proba de română (copie color a lucrării redactate de un alt candidat- f. 103-104 vol. V d.u.p) și lucrarea originală la proba de matematică, în care este inserată parola „.-e-este"; (f. 105-106 vol. V d.u.p.).
P. faptele săvârșite numita I. S. s-a autodenunțat, iar inculpatul R. I. a recunoscut comiterea lor.
C. M. I. F. a absolvit studiile liceale la Al. B. în promoția 2002. S-a înscris pentru a susține examenele finale în sesiunea de vară 2010. P. denunțului formulat în cauză, numitul M. I. știa din zvonuri de cca 3-4 ani că directorul liceului, inculpatul R. I., pentru o sumă de bani, poate „rezolva"; bacalaureatul.
Inculpatul R. I. și denunțătorul, au discutat despre fraudă la începutul lunii iunie 2010, ocazie cu care R. I. i-a confirmat că-l va putea ajuta, ajutor pentru care i-a pretins suma de 1100 euro. După ce au căzut de acord, numitul M. I. a remis inculpatului R. suma de 900 euro, urmând ca diferența de 200 euro să fie achitată după examene.
Și acest candidat a fost solicitat să redacteze a doua lucrare într-una din sălile de informatică ale liceului, sala IV. C. a mai fost instruit să insereze în lucrări parola de recunoaștere și să redacteze patru pagini, indiferent de conținut. La dosarul cauzei se află depuse lucrările redactate de acest candidat, în lucrarea scrisă la proba de matematică existând inserată parola de recunoaștere (f. 127-130 vol. V d.u.p.).
Inculpatul R. I. a recunoscut implicarea sa în frauda legată de M. I. F. N.
M. I. F. s-a autodenunțat cu privire la săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență și a solicitat restituirea sumei de 900 de euro remisă inculpatului R. I. din cei 1100 euro pretinși de acesta.
C. S. D. este absolvent al liceului Al. B. Cu aproximativ o săptămână înainte de începerea examenelor a discutat cu inculpatul R. I., candidatul arătându-se interesat în obținerea unui ajutor pentru promovarea bacalaureatului. Cu prilejul acelei discuții, inculpatul R. I. l-a asigurat că va interveni la membrii C. de examen pentru a-i obține reușita la examene, sens în care i-a pretins suma de 1100 euro. P. denunțătorului, suma de bani nu a fost remisă, ea urmând a fi dată inculpatului după examene și numai în cazul în care promovarea era obținută. C. a fost instruit să redacteze lucrările de examen indiferent de conținut, să scrie patru pagini și să insereze parola de recunoaștere (f. 347-348 vol. II d.u.p).
Deoarece candidatul S. nu a fost solicitat să redacteze o nouă lucrare la română, pe numele său, la dosarul penal se află o copie color a unei alte lucrări, așa cum a fost ea falsificată de inculpați. C. 2 lucrări, la probele scrise de matematică și biologie, aflate în original la dosar, conțin parolele indicate de inculpatul R. I. (f. 188-193 vol. V d.u.p.).
C. A. I. este absolvent al liceului Al. B. P. denunțului și a declarațiilor date de acesta, declarații care se coroborează cu cele ale inculpatului R. I., în perioada premergătoare demarării probelor scrise ale bacalaureatului, denunțătorul a discutat cu R. I. cu care a stabilit să-l sprijine în promovareabacalaureatului în schimbul unor foloase materiale de care inculpatul urma să beneficieze. A., cei doi au convenit ca, după afișarea rezultatelor, dacă numitul A. I. era declarat promovat, acesta urma să-i remită inculpatului R. I. o sumă de bani neprecizată, însă situată între 150-300 de euro pentru fiecare probă.
În dimineața de 28 iunie 2010, data susținerii primei probe scrise la română, inculpatul R. I. l-a contactat telefonic pe candidatul A. I. și i-a cerut să se întâlnească în fața liceului la ora 07,00. Cu prilejul acelei întâlniri, inculpatul R. l-a instruit pe A. să se prezinte la sala de examen, să redacteze 4 pagini de lucrare în care să insereze parola de recunoaștere, să predea lucrarea profesorilor supraveghetori și să iasă din sală la jumătatea perioadei de examen.
De asemenea, inculpatul l-a instruit să se deplaseze la etajul 2 al clădirii, în cabinetul pedagogului școlii M. C.. I-a precizat că aici va găsi noi formulare de examen, precum și rezolvările subiectelor și că va trebui să le copieze aceste rezolvări în formularul ce-i va fi pus la dispoziție, menționând totodată să nu completeze chenarul secretizat al lucrării.
Denunțătorul A. I. a procedat potrivit instruirii astfel că, practic, la fel ca alți treisprezece candidați, a redactat două lucrări la proba de română: una în condițiile regulamentare de examen și o alta în condiții de clandestinitate
(prima fiind sustrasă de inculpați și înlocuită cu cea de-a doua).
În dimineața de 30 iunie 2010 înainte de a intra la examenul de matematică programat pentru acea zi, denunțătorul A. I. s-a întâlnit întâlnit în curtea școlii cu inculpatul R. I. care l-a avertizat că sunt probleme legate de lucrările la bacalaureat, context în care candidatul nu a mai inserat parola în lucrările ulterioare (f. 319-321 vol. II d.u.p, f. 71-74 vol. V d.u.p).
A. fiind, inculpatul R. I. a recunoscut împrejurările mai sus descrise legate de frauda convenită cu denunțătorul A. I.
C. C. G. F. a absolvit L. particular „Horea, Cloșca și C."; din C. N. și a fost repartizat pentru susținerea bacalaureatului la G. Ș. „. B.. P. denunțului și declarațiilor acestuia, cu aproximativ o săptămână înainte de începerea probelor scrise l-a căutat la școală pe directorul liceului inculpatul R. I. întrucât a auzit de la alți candidați că acesta înlesnește promovarea bacalaureatului și era și el interesat.
În discuțiile purtate între cei doi inculpatul R. I. i-a spus denunțătorului că îl poate ajuta în promovarea examenului, ajutor pentru care a pretins suma de 1.100 euro. A doua zi după această discuție, denunțătorul s-a reîntors la L. B. și i-a înmânat inculpatului suma pretinsă. Cu acel prilej, R. I. i-a cerut numărul de telefon spunându-i că-l va suna ulterior pentru a-l informa cum trebuie să procedeze în vederea promovării examenului. A., în data de 24 iunie
2010 inculpatul R. I. l-a contactat pe denunțătorul C. G. F. cerându-i acestuia să se deplaseze la școală. A., în biroul inculpatului, denunțătorul a fost instruit de acesta să redacteze patru pagini la fiecare lucrare scrisă și să insereze parola de recunoaștere în aceeași poziție pe care a comunicat-o și celorlalți candidați frauduloși.
C. G. nu se află între candidații care au fost solicitați să redacteze două rânduri de lucrări, astfel că, lucrarea sa la proba de română este o copie color a unei lucrări redactate de un alt candidat. La celelalte două probe scrise, potrivit instrucțiunilor date de inculpatul R. I., C. G. a înscris parolele de recunoaștere (f. 109-112 vol. V d.u.p.).
Cu privire la infracțiunile săvârșite C. G. s-a autodenunțat.
A. fiind inculpatul R. I. a arătat că nu își amintește de acest candidat și că nu a primit nicio sumă de bani de la el. U., a revenit asupra poziției procesuale, însușindu-și în întregime starea de fapt reținută prin rechizitoriu.
C. M. Selia A. a absolvit liceul particular Spiru Haret din C. N. și a fost repartizată pentru susținerea bacalaureatului la G. Ș. „. B.. Împreună cu mama sa M. L., în perioada premergătoare începerii probelor scrise l-a contactat pe inculpatul R. I., pentru a stabili în ce măsură poate fi ajutată în promovarea bacalaureatului. Discuția a fost una de principiu în care inculpatul a afirmat că existe șanse să o poată ajuta, însă au stabilit să se reîntâlnească cu maxim o săptămână înainte de examene, sens în care inculpatul i-a dat numărul său de telefon.
P. acestei înțelegeri, în data de 21 iunie 2010, numita M. L. l-a contactat pe R. I. care i-a solicitat să se întâlnească în biroul său, la școală, unde ea să vină „pregătită";. Cu prilejul acelei întâlniri inculpatul R. a pretins de la mama candidatei M. Selia suma de 1.100 euro și, cu toate că aceasta a precizat că dorește ca fiica ei să fie ajutată numai la proba de matematică, inculpatul a spus că el nu se implică doar pentru o singură probă și că suma pe care el o pretinde este pentru toate cele trei probe scrise. În aceeași zi, M. L. a remis inculpatului R. I. în biroul acestuia suma de 4.600 lei pe care a introdus-o într-un plic pe care a notat numele candidatei, CNP -ul acesteia și școala de proveniență. Primind banii, inculpatul R. I. a comunicat mamei candidatei modalitatea în care fiica ei va trebui să acționeze, respectiv să redacteze patru pagini la fiecare lucrare de examen și să insereze parola de recunoaștere precizându-i că restul este în seama sa. Toate aceste instrucțiuni au fost comunicate de M. L. fiicei sale M. Selia. Așadar, parola comunicată de inculpat a fost inserată de candidată la toate probele, ea fiind regăsită în lucrările originale susținute la probele de matematică și geografie. La proba de română candidata M. Selia „a beneficiat"; de o copie color a unei lucrări redactate de un alt candidat (f. 178-183 vol. V d.u.p.).
M. Selia și M. L. au depus denunțuri penale în cauză solicitând și restituirea sumei de 4.600 lei pe care au plătit-o inculpatului R. I. A. fiind, inculpatul a arătat că nu își amintește de această candidată și nu poate afirma că a instruit-o pe ea sau pe mama acesteia și nici că ar fi primit vreo sumă de bani de la ele. U., inculpatul a revenit asupra poziției procesuale, însușindu-și în întregime situația de fapt reținută în actul de sesizare.
C. I. M. a absolvit liceul particular D. N. în promoția 2010 și a fost repartizat pentru susținerea bacalaureatului la G. Ș. „. B.. Întrucât a aflat de la unii colegi că inculpatul R. I., directorul școlii gazdă, rezolvă bacalaureatul contra unor sume de bani, în acest scop l-a căutat pe inculpat la școală cu doar câteva zile înainte de începerea examenelor. Cu prilejul discuțiilor purtate inculpatul R. i-a confirmat că îl poate ajuta prin influența pe care o are asupra membrilor comisiei de examen și că acest ajutor îl costă 1.200 euro.C. a fost de acord și au stabilit să se reîntâlnească tot la școală, la L. B., în ziua de duminică, înainte de începerea examenelor.
În cursul dimineții de 27 iunie 2010, candidatul I. M. s-a prezentat la
școală având asupra sa suma de 1.200 euro. Întâlnindu-se cu inculpatul R. I. i-a înmânat acestuia suma de bani pretinsă și tot atunci inculpatul l-a instruit asupra modalității în care urma să acționeze pentru a promova: i-a spus să înscrie parola în lucrări și să redacteze patru pagini de lucrare nici mai mult nici mai puțin. În continuare, i-a precizat că după o oră și jumătate de examen va trebui să iasă din sala de examen, după ce a predat lucrarea profesorilor supraveghetori și să meragă într-o altă sală aflată la etajul I al clădirii. P. a fi sigur că elevul a înțeles, cei doi au urcat împreună la etajul I a l clădirii unde inculpatul R. I. i-a arătat sala la care se referea și i-a spus că acolo va găsi pe masă formulare de examen, subiectele rezolvate pe care trebuie să le copieze peformulare. I-a precizat să se încadreze în cele patru pagini ale formularului și să nu completeze chenarul secretizat al lucrării.
În data de 28 iunie 2010, numitul I. M. a procedat potrivit instrucțiunilor date de inculpatul R. I. astfel că a redactat la proba de română două lucrări. Una în condițiile regulamentare de examen și ce-a de-a doua în condiții de fraudă, în sala indicată de inculpat. P. declarației date de I. M. în această sală a mai venit un candidat care a redactat ca și el lucrarea la română, candidat ce a fost recunoscut în persoana lui C. I. T. În timp ce candidații copiau subiectele rezolvate pe formularele de examen, în acea sală a intrat inculpatul R. I. care a vrut să se asigure că totul este în regulă și cei doi candidați se încadrează în timpul pe care-l aveau la dispoziție.
În cursul zilei de 29 iunie 2010 inculpatul R. I. l-a contactat telefonic pe I. M. și i-a solicitat o întâlnire la școală, prilej cu care i-a spus că au intervenit niște probleme legate de examen și i-a cerut să nu mai meargă în sala în care fusese pentru a scrie lucrarea la proba de română, însă să insereze în continuare parolele în lucrări. Așadar, la dosarul cauzei se află lucrările originale ale candidatului I. M. redactate la probele de matematică și geografie în care parola „.-e-este"; a fost scrisă pe ultima filă, penultimul rând, ultimul cuvânt. (f. 7-10 vol.V d.u.p.)
A. fiind inculpatul R. I. a recunoscut împrejurările mai sus expuse legate de frauda candidatului I. M., arătând că l-a instruit pe acesta și au convenit ca pentru intervențiile făcute de inculpat în vederea promovării bacalaureatului i- a pretins candidatului I. suma de 750 euro ce urma a fi remisă abia după terminarea examenelor. U., a revenit asupra poziției procesuale, însușindu-și în întregime starea de fapt reținută în actul de sesizare a instanței.
Cu privire la faptele săvârșite I. M. s-a autodenunțat și a solicitat restituirea sumei de 1200 euro remisă inculpatului R. I.
C. B. B. Hubert a absolvit școala particulară „. N. și a fost repartizat pentru susținerea bacalaureatului la G. Ș. „. B.. Ca și alți candidați și B. B. a auzit zvonuri potrivit cărora inculpatul R. I. poate înlesni promovarea bacalaureatului în schimbul unor sume de bani. A obținut numărul de telefon al inculpatului de la șefa sa, martora I. R., care era vecină cu inculpatul. Cu aproximativ șapte zile înainte de bacalaureat, l-a contactat telefonic pe inculpat și au stabilit o întâlnire la școală. În discuția purtată inculpatul i-a confirmat că îl poate ajuta, însă va trebui să plătească o sumă cuprinsă între 1.100-
1.300 euro. La protestele candidatului, care a reacționat spunând că suma depășește posibilitățile sale financiare, inculpatul R. i-a replicat că nu are de ce să se plângă întrucât anul trecut „taxa pentru promovare"; era de 1.800 euro și că dacă ar fi după el ar fi mai ieftin, dar banii trebuie dați mai departe la comisia de examen.
În data de 26 iunie 2010 candidatul Balasz B. l-a contactat telefonic pe inculpatul R. I. și au stabilit să se întâlnească din nou la școală. Cu acel prilej,
R. I. i-a reconfirmat că îl poate ajuta și i-a pretins suma de 1.100 euro pe care B. B. i-a înmânat-o pe loc. Tot atunci inculpatul R. l-a instruit pe candidat să redacteze patru pagini de examen și să insereze parola de recunoaștere.
P. acestei înțelegeri B. B. a înscris parola în toate cele trei lucrări la probele de română, matematică și geografie. La proba de română însă acesta „a beneficiat"; de o copie xerox a unei alte lucrări falsificată de inculpați. (f. 81-86, vol. V d.u.p.).
N. B. B. Hubert s-a autodenunțat și a solicitat restituirea sumei de 1.100 euro plătită inculpatului R. I.
A. fiind inculpatul R. I. a recunoscut împrejurările mai sus expuse, însă a arătat că acest candidat i-a remis suma de doar 750 euro. U., a revenitasupra poziției procesuale, însușindu-și în întregime starea de fapt reținută prin rechizitoriu.
C. F. C. (fostă Achiricioaie) a absolvit liceul particular D. N. promoția
2008 și a fost repartizată pentru susținerea bacalaureatului la G. Ș. „. B.. La fel ca și colegii săi a auzit zvonul potrivit căruia inculpatul R. I. înlesnește promovarea bacalaureatului în schimbul sumei de 1.100 euro. P. susținerii acestei candidate, zvonurile au circulat între elevi în perioada în care susțineau probele de competențe ale bacalaureatului, probe care se desfășurau tot în centrul de examen A. B.
În acest context, înainte de începerea probelor scrise, numita F. C. l-a căutat la școală pe inculpatul R. I. și i-a spus acestuia că are nevoie să fie ajutată în promovarea probelor de română și matematică. R. I. a fost de acord să o ajute și au convenit ca plata pentru acest ajutor să se facă după ce vor fi afișate rezultatele iar candidata se va vedea cu examenele luate. În continuare inculpatul a instruit-o pe F. C. în ce privește redactarea a patru pagini de lucrare și inserarea parolei de recunoaștere precizându-i că la jumătatea timpului de examen va trebui să predea lucrarea profesorilor supraveghetori și să se deplaseze în sala II a cabinetului de informatică unde, pe un nou formular de examen ce-l va găsi în acea încăpere, să copieze rezolvările subiectelor care de asemenea, îi vor fi puse la dispoziție. C. a procedat potrivit instrucțiunilor date de inculpatul R. și a constatat că în sala de informatică se mai afla o altă candidată care proceda de aceeași manieră și pe care a recunoscut-o în persoana numitei M. D.
În seara de 29 iunie 2010 inculpatul R. a contactat-o telefonic pe numita
F. C. pentru a-i aduce la cunoștință ca la proba de matematică de a doua zi nu mai este necesar să meargă în sala de informatică însă a rămas valabilă instrucțiunea legată de parolă.
Numita F. C. a formulat autodenunț cu privire la infracțiunile săvârșite, legate de împrejurările în care a convenit cu inculpatul R. I. să fie ajutată în promovarea frauduloasă a bacalaureatului. Întrucât aceasta nu a avansat inculpatului nicio sumă de bani ca obiect al infracțiunii nu se impune restituirea unei astfel de sume către denunțătoare.
A. fiind inculpatul R. I. a recunoscut împrejurările mai sus expuse.
C. B. I. a absolvit cursurile liceului particular D. N. și a fost repartizat pentru susținerea bacalaureatului la G. Ș. „. B.. În perioada premergătoare probelor scrise, acesta a convenit cu inculpatul R. I. ca, în schimbul sumei de
1.100 euro să îl ajute în promovarea bacalaureatului prin intervenții asupra membrilor comisiei de examen. La fel ca pe ceilalți candidați inculpatul R. l-a instruit și pe învinuitul B. I. să redacteze patru pagini de lucrare, nici mai mult nici mai puțin și să insereze parola „.-e-este"; pe ultima pagină a lucrării, penultimul rând, ultimul cuvânt.
Urmare a celor convenite la probele scrise învinuitul B. I. a inserat parola de recunoaștere în lucrări, parolă care se regăsește în lucrările originale redactate de acesta la probele de matematică și geografie (f. 173-177 vol.V d.u.p.) În ce privește proba de română, învinuitul B. I. „a beneficiat"; de o xerocopie color a unei lucrări redactate de un alt candidat (filele 171-172 vol. V d.u.p).
A. fiind inculpatul R. I. a recunoscut împrejurările legate de frauda legată de candidatul B. I., însă a arătat că suma pe care a primit-o de la acesta a fost de numai 750 euro. U., a revenit asupra poziției procesuale, însușindu-și în întregime starea de fapt reținută prin rechizitoriu. S. de fapt este confirmată și prin declarațiile date de B. I. (f. 376-377 vol. II d.u.p.).
C. S. I. A. a absolvit cursurile școlii particulare „Horea, Cloșca și C."; din C. N. și a fost repartizat pentru susținerea bacalaureatului la G. Ș. „. B.. P. declarațiilor acestuia, declarații care se coroborează cu cele ale inculpatului R. I., cei doi au convenit în schimbul sumei de 750 euro, remisă inculpatului R. I. înainte de data de 28 iunie 2010, inculpatul să înlesnească candidatului promovarea bacalaureatului prin intervenții asupra membrilor comisiei de examen.
Și acestui candidat, inculpatul R. I. i-a făcut instructajul legat de redactarea a patru pagini de examen și inserarea parolei de recunoaștere, parolă pe care o regăsim în lucrarea originală pe care candidatul a scris-o în timpul examenului de matematică ( filele 17-18 vol.V d.u.p.).
În ce privește proba de română, S. I. a beneficiat de o lucrare falsificată de inculpați prin xerocopierea color a unei lucrări redactate de un alt candidat și înscrierea numelui candidatului în colțul secretizat, după care lucrarea a fost sigilată și ștampilată pentru a crea aparența unei lucrăriu redactate potrivit metodologiei de examen. (filele 19-20 vol.V d.u.p.).
Inculpatul R. I. a recunoscut toate aceste împrejurări privind implicarea sa în fraudarea examenului susținut susținut de S. I.
C. M. A. D. a absolvit cursurile G. Ș. „. B. promoția 2003. S-a înscris la sesiunea de vară 2010 a bacalaureatului numai în vederea susținerii probelor de matematică și fizică, deoarece anterior promovase proba scrisă la limba și literatura română. La fel ca și ceilalți candidați, când a aflat că inculpatul R. I. înlesnește promovarea probelor scrise ale bacalaureatului, l-a contactat pe acesta pentru a discuta în ce măsură îl poate ajuta și pe el la cele două probe restante. Inculpatul R. I. i-a confirmat că îi va putea înlesni promovarea examenelor prin intervenții la membrii comisiei, intervenții pentru care a pretins suma de 700 euro, respectiv 350 euro pentru fiecare probă. Au căzut de acord ca numitul M. A. să plătească această sumă, banii fiind remiși inculpatului R. cu câteva zile înainte de începerea examenelor. Primind banii, inculpatul R. I. l-a instruit pe numitul M. A. în ce privește redactarea a patru pagini de examen și inserarea parolei de recunoaștere. P. celor convenite, candidatul a scris parolele în ambele lucrări, astfel că la dosarul de urmărire penală aceste parole se regăsesc în conținutul lucrărilor originale redactate de candidat în timpul examenelor de matematică și fizică (f. 184-187 vol. V d.u.p.).
N. M. A. D. a denunțat împrejurările comiterii infracțiunii de cumpărare de influență, sens în care a solicitat restituirea sumei de 700 euro remisă inculpatului R. I. Pe de altă parte, inculpatul R. I. a recunoscut împrejurările anterior expuse, legate de frauda convenită cu acest candidat, însă a arătat că nu își amintește să fi primit de la acesta vreo sumă de bani. U., inculpatul R. I. a revenit asupra poziției procesuale, însușindu-și situația de fapt reținută în actul de sesizare a instanței.
Alături de cei 18 candidați anterior arătați, inculpatul R. I. s-a implicat în fraudarea lucrărilor la proba de limba și literatura română pentru alți 6 candidați, activitate pentru care nu a urmărit obținerea unor foloase materiale. A. împrejurare, respectiv faptul că nu va pretinde bani de la acei candidați, datorită relațiilor personale pe care le avea cu aceștia sau familiile acestora, a comunicat-o și inculpaților V. I. și C. I. care s-au declarat de acord să-l ajute în falsificarea lucrărilor.
Acești candidați sunt: M. C. (pedagog la G. Ș. Al. B.), K. E. (fiul bucătăresei școlii), Oșan G. (fiul portarului școlii), V. M. A. (o cunoștință mai veche a inculpatului R.), Călbăjos M. și Mihălcioiu P.ț. Inculpatul a arătat că i- a instruit pe toți acești candidați, la fel cum a făcut cu ceilalți, iar doi dintre ei,respectiv M. C. și K. E. au fost îndrumați să redacteze noi lucrăriu la proba de română în afara sălii de examen, punându-li-se la dispoziție subiectele rezolvate. Poziția procesuală a inculpatului R. I. este întărită și de declarațiile date în cauză de candidații anterior menționați, cu excepția candidaților Oșan G. și Mihălcioiu P.ț, care au negat săvârșirea fraudei.
În ceea ce privește activitatea inculpatului V. I., membru în comisia de bacalaureat, în cursul lunii iunie 2010 acesta a pretins și primit de la un număr de 2 candidați la examenul de bacalaureat suma de 400 euro de la fiecare pentru ca, în virtutea atribuțiilor cu care fusese desemnat în comisie, prin încălcarea atribuțiilor, să le înlesnească acestora promovarea examenelor prin fraudă.
A., în ceea ce îl privește pe candidatul M. M. I., care s-a autodenunțat, inculpatul V. I. a primit de la acesta suma de 400 euro pentru a-i facilita promovarea probelor scrise la română și matematică. C. a fost instruit de inculpat să redacteze lucrarea în care să insereze parola și să iasă din examen pentru a putea redacta și a doua lucrare, în biroul pedagogului școlii, unde i-a fost pusă la dispoziție rezolvarea subiectelor și un nou tipizat de examen. La dosarul cauzei se află depusă lucrarea falsificată pe numele denunțătorului M. M. (f. 147-148 vol.V d.u.p.).
De la candidatul M. H., coinculpat în cauză, inculpatul V. I. a primit suma de 400 euro pentru a-i facilita promovarea probelor scrise la română și geografie.
A. fiind în cauză, inculpatul V. I. a recunsocut că a purtat discuții cu acest candidat pe care l-a instruit să insereze în lucrări parola „aste-e-este";, spunându-i că se va ocupa să-i asigure promovarea celor două examene. A., pentru a realiza această promovare, inculpații au falsificat lucrarea la română pe numele acestui candidat, lucrare ce se regăsește la dosarul cauzei (f. 37-38, vol. V d.u.p). De asemenea, potrivit celor stabilite cu V. I., inculpatul M. H. a inserat în lucrarea la proba de geografie parola de recunoaștere.(f. 39-40 vol.V d.u.p)
După descoperirea fraudei și înainte de a se lua față de el măsuri preventive, inculpatul V. I. a restituit inculpatului M. H. suma de 400 de euro anterior remisă.
În plus, în cursul lunii ianuarie 2010, inculpatul V. I. a pretins și primit de la candidatul M. M., suma de 300 de euro pentru a interveni la membrii comisiei de bacalaureat în fața cărora candidatul susținea probele de competențe, în vederea promovării acestora. A. împrejurare, denunțată de M. M., a fost în totalitate recunoscută de inculpatul V. I. care a arătat că, deși a primit cei 300 de euro, nu a intervenit la nici un membru al comisiei, convins fiind că acest candidat va promova oricum probele respective, probe despre care a afirmat că nu prezintă dificultate.
După descoperirea fraudei și înainte de a se lua față de el măsuri preventive, inculpatul V. I. a restituit denunțătorului M. M. suma de 300 de euro anterior remisă, împrejurare recunoscută de denunțător.
Cu privire la activitatea inculpatului A. D. s-a reținut că, în cursul lunii iunie 2010, a pretins de la un număr de 16 candidați la examenul de bacalaureat, sume cuprinse între 600 și 900 euro, promițând că, în schimbul acestora va interveni asupra membrilor C. de bacalaureat din cadrul C. de examen G. Ș. „. B. din C. N., în vederea asigurării promovării examenului susținut de absolvenți în sesiunea iunie - iulie 2010.
A., de la candidata D. E., inculpatul A. D. a pretins și primit suma de
900 euro. Atât inculpatul cât și candidata au recunoscut împrejurările legate de conivența frauduloasă în vederea promovării bacalaureatului în schimbulsumei de 900 euro. D. E. a arătat cum inculpatul a instruit-o să insereze parola „dacă-așa-este";, parolă care se regăsește în lucrarea originală la matematică redactată de aceasta în timpul examenului ( f. 21-22, vol.V d.u.p.). La dosarul cauzei se regăsește și lucrarea la proba de română, falsificată pe numele acestei candidate de către inculpați(f. 23-24, vol.V d.u.p).
După descoperirea fraudei și înainte de a se lua vreo măsură preventivă față de inculpatul A. D., acesta a restituit către D. E. suma de 900 euro primită anterior.
De la candidata S. M. E. inculpatul A. D. a pretins și primit suma de 900 euro. P. declarațiilor candidatei, declarații care se coroborează cu cele ale inculpatului A. D., aceasta a fost instruită de inculpat să insereze parola în lucrări, parolă care se regăsește în lucrarea redactată de învinuită la proba de matematică (f. 196-197, vol.V d.u.p.). Și această candidată a beneficiat de o lucrare falsificată la proba de română, lucrare care a înlocuit cea originală redactată de candidată în timpul examenului (f. 195-194, vol. V d.u.p)
După descoperirea fraudei și înainte de a se lua vreo măsură preventivă față de inculpatul A. D., acesta a restituit către S. M. E. (fostă Călbăjos) suma de 900 euro primită anterior.
De la candidatul R. S. V. inculpatul A. D. a pretins și primit suma de 900 euro. Atât inculpatul cât și candidatul au recunoscut conivența frauduloasă în vederea promovării bacalaureatului în schimbul sumei de 900 euro, instruirea privind inserarea parolei de recunoaștere a lucrării, parolă pe care candidatul a înscris-o și în lucrarea originală de la proba de matematică (f. 35-36 vol. V d.u.p). La română, acesta a beneficiat de o lucrare xeroxată după una din cele
12 lucrări redactate de candidații instruiți de R. I. (f. 31-32, vol. V d.u.p.).
După descoperirea fraudei și înainte de a se lua vreo măsură preventivă față de inculpatul A. D., acesta a restituit către R. S. V. suma de 900 euro primită anterior.
De la candidata Dee S. inculpatul A. D. a pretins și primit suma de 900 euro. P. declarațiilor candidatei, declarații care se coroborează cu cele ale inculpatului A. D., aceasta a fost instruită de inculpat să insereze parola în lucrări, parolă care se regăsește în lucrarea redactată de aceasta la proba de matematică (f. 204-205, vol.V d.u.p). Și această candidată a beneficiat de o lucrare falsificată la proba de română, lucrare care a înlocuit cea originală redactată de candidată în timpul examenului (f. 202-203, vol. V d.u.p).
După descoperirea fraudei și înainte de a se lua vreo măsură preventivă față de inculpatul A. D., acesta a restituit către Dee S. suma de 900 euro primită anterior.
De la candidata B. I. N. inculpatul A. D. a pretins și primit suma de 900 euro. Atât inculpatul cât și candidata au recunoscut cu prilejul audierilor pretinderea, respectiv, primirea sumei de 900 de euro, remisă pentru ca inculpatul A. D., prin relațiile și influențele sale la membrii comisiei de examen, să-i faciliteze învinuitei B. promovarea probelor scrise ale bacalaureatului. A., înainte de începerea examenelor, B. I. (fostă N.) a remis inculpatului A. suma de 900 de euro, ocazie cu care acesta a instruit-o să redacteze 4 pagini de lucrare, să insereze parola de recunoaștere pe ultima pagină, penultimul rând, ultimul cuvânt și să aștepte și alte instrucțiuni din partea sa. Deoarece aceste instrucțiuni nu au mai sosit, candidata a inserat parola numai la proba de română (f. 374-375 vol. II d.u.p). B. I. a „beneficiat"; la română de o lucrare falsificată (f. 143-144 vol. V d.u.p).
După descoperirea fraudei și înainte de a se lua vreo măsură preventivă față de inculpatul A. D., acesta a restituit către B. I. suma de 900 euro primită anterior.
De la candidatul C. V. G., absolvent al liceului D. N., inculpatul A. D. a pretins și primit suma de 900 euro. P. declarațiilor inculpatului, a primit această sumă de la candidat, promițându-i că va interveni la membrii comisie de examen spre a-i asigura promovarea celor trei probe scrise ale bacalaureatului. Suma a fost primită de inculpatul A. D. cu câteva zile înainte de data de 28 iunie 2010, ocazie cu care l-a instruit pe candidat să insereze în lucrări parola „dacă-e-este"; și să redacteze 4 pagini de lucrare.
La dosarul cauzei, se află lucrarea falsificată la proba de română (f.
198,199, vol.V d.u.p). De asemenea, în conținutul lucrării sale la matematică, C. V. a inserat parola „dacă-e-este";, parolă pe care inculpatul A. D. i-a comunicat-o la momentul primirii sumei de 900 euro (f. 200,201, vol. V d.u.p.).
Inculpatul A. D. a restituit suma de 900 de euro anterior primită de la acest candidat, restituire pentru care a apelat la serviciile secretarei M. L. (f.
139-143 vol. IV d.u.p).
De la candidatul C. T. V., inculpatul A. D. a pretins și primit suma de
900 euro.
P. declarațiilor acestui candidat, declarații care se coroborează cu cele ale inculpatului A. D., acesta a fost instruit de inculpat să insereze parola în lucrări, parolă care se regăsește în lucrarea redactată la proba de matematică (f. 65,66, vol.V d.u.p). P. a promova proba de română, candidatul a beneficiat de o lucrare falsificată pe numele său de către ceilalți inculpați în cauză (f.
67,68, vol.V d.u.p).
După descoperirea fraudei și înainte de a se lua vreo măsură preventivă față de inculpatul A. D., acesta a restituit către C. T. suma de 900 euro primită anterior.
De la denunțătorul L. Pap A. inculpatul A. D. a pretins și primit suma de
900 euro. P. denunțului, banii au fost remiși inculpatului în săptămâna premergătoare începerii probelor scrise la bacalaureat. P. a intra în legătură cu inculpatul A. D., denunțătorul L. Pap a apelat la martora B. L., persoană din anturajul inculpatului, fost profesor la D. N., căreia nu i-a împărtășit motivul real pentru care dorește să discute cu directorul școlii.
Cu prilejul primirii banilor, inculpatul A. D. i-a explicat denunțătorului că trebuie să redacteze 4 pagini și să insereze parola de recunoaștere a lucrării. De asemenea, i-a spus denunțătorului că va trebui să meargă într-o altă sală ce-i va fi comunicată ulterior, unde i se va pune la dispoziție alte formulare de examen și rezolvările subiectelor iar el va trebui să redacteze o nouă lucrare. Deoarece inculpatul A. nu a mai revenit cu alte date, denunțătorul a înscris parolele în lucrările sale de română și matematică. Urmare a fraudei, candidatului L. Pap i-a fost înlocuită lucrarea sa la proba de română cu una falsificată de ceilalți inculpați în cauză (f. 99-100, vol. V d.u.p). Parola o regăsim însă în lucrarea sa originală de la proba de matematică (f. 101-102, vol. V d.u.p).
Întrucât, încă înainte ultima probă scrisă inculpatul A. D. a aflat de la ceilalți inculpați în cauză despre descoperirea fraudei, acesta a făcut demersuri în contactarea candidaților cumpărători de influență în vederea restituirii sumelor de bani pretinse și primite de la aceștia. Așa a procedat și în cazul denunțătorului L. Pap A., căruia i-a restuit suma de 900 de euro prin intermediul secretarei liceului D. N., numita M. L. La rândul său, aceasta a apelat la martorul L. C., cunoștință comună a sa și a denunțătorului. B. au ajuns prin acest lanț de persoane la denunțător în seara de 1 iulie 2010.
De la denunțătoarea T. C. inculpatul A. D. a pretins și primit suma de
900 euro. P. declarațiilor denunțătoarei, declarații care se coroborează cu cele ale inculpatului A. D., aceasta a fost instruită de inculpat să insereze parola înlucrări. Și această candidată a beneficiat de o lucrare falsificată la proba de română, lucrare care a înlocuit cea originală redactată de candidată în timpul examenului (filele 135-136, vol. V d.u.p)
După descoperirea fraudei și înainte de a se lua vreo măsură preventivă față de inculpatul A. D., acesta a restituit denunțătoarei T. C. suma de 900 euro primită anterior.
De la candidații S. E. și de la soția acestuia, S. Ilonka, inculpatul A. D. a pretins și primit suma totală de 1800 euro. Ca și în cazul celorlalți candidați, inculpatul i-a instruit pe aceștia legat de inserarea parolei și redactarea a 4 pagini de lucrare. La dosarul de urmărire penală se află depuse lucrările la proba de română falsificate pe numele celor 2 candidați de către inculpați (f.
159-162, vol. V d.u.p.). De asemenea, lucrările originale redactate de acești candidați la proba de matematică vin să cofirme înțelegerea frauduloasă convenită cu inculpatul A. D., în aceste lucrări regăsindu-se parola „dacă-e- este";.(f. 157-158, 163-164, vol.V d.u.p)
În cursul urmăririi penale, atât inculpatul cât și cei doi candidați au recunoscut conivența frauduloasă.
După descoperirea fraudei, inculpatul A. D. a restituit suma de 1800 de euro către S. E..
De la candidatul M. C. I. inculpatul A. D. a pretins și primit suma de 900 euro. P. declarațiilor acestui candidat, declarații care se coroborează cu cele ale inculpatului A. D., acesta a fost instruit de inculpat să insereze parola în lucrări, parolă care se regăsește în lucrarea redactată de învinuit la proba de matematică (f. 3-4, vol.V d.u.p). Și acest candidat a „beneficiat"; de o lucrare falsificată la proba de română, lucrare care a înlocuit cea redactată de el în timpul examenului (f. 1-2, vol. V d.u.p).
După descoperirea fraudei și înainte de a se lua vreo măsură preventivă față de inculpatul A. D., acesta a restituit către M. C. suma de 900 euro primită anterior.
De la denunțătoarea M. C. A. inculpatul A. D. a pretins și primit suma de
600 euro. P. denunțului, aceasta avea de susținut probele de matematică și fizică pentru a căror promovare a apelat la influența de care inculpatul A. D. se prevala că o are asupra memebrilor comisie de examen. P. acelorași instrucțiuni date de inculpatul A., candidata a inserat în lucrarea sa de la matematică parola „dacă-e-este"; (f. 208-209, vol.V d.u.p).
Prin intermediul numitului S. C., după descoperirea fraudei, inculpatul
A. D. a restituit denunțătoarei M. C. suma de 600 euro primită anterior.
De la candidata M. E. R. inculpatul A. D. a pretins suma de 600 euro, sumă pe care aceasta urma să i-o remită după promovarea examenelor și pe care, în contextul în care a fost declarată eliminată din examen urmare a descoperirii fraudei, nu a mai plătit-o acestuia.
C. avea de susținut probele la română și geografie și, potrivit declarațiilor acesteia, inculpatul A. nu i-a comunicat nicio parolă care să fie inserată în lucrări. În condițiile în care inculpatul A. a susținut că a instruit de aceeași manieră toți candidații cumpărători de influență, susținerile acesteia apar ca nesincere. A. concluzie este întărită și prin faptul că, pe numele acestei candidate inculpații au falsificat o lucrare la proba de română (f. 206-207 vol. V d.u.p), falsificare ce nu ar fi fost realizată sau ar fi rămas fără finalitate, dacă candidata nu ar fi inserat parola în lucrare pentru ca ea să fie recunoscută din toate cele 400 de lucrări redactate de candidații din C. de bacalaureat.
De la candidata S. M. V. și de la sora acesteia, P. S. C. inculpatul A. D. a pretins și primit suma totală de 1800 euro. Ca și în cazul celorlalți candidați, inculpatul le-a instruit pe acestea legat de inserarea parolei și redactarea a 4pagini de lucrare. La dosarul de urmărire penală se află depuse lucrările la proba de română falsificate pe numele celor 2 candidate de către inculpați (f.
87, 88, 91,92, vol. V d.u.p). De asemenea, lucrările originale redactate de candidate la proba de matematică vin să confirme înțelegerea frauduloasă convenită cu inculpatul A. D., în aceste lucrări regăsindu-se parola „dacă-e- este";.(f. 89, 90, 93,94, vol.V d.u.p).
În cursul urmăririi penale, atât inculpatul cât și cele două candidate au recunoscut conivența frauduloasă.
După descoperirea fraudei, inculpatul A. D. a restituit suma de 1800 de euro celor două candidate, prin intermediul secretarei școlii, M. L.
Sub aspectul poziției procesuale adoptate de inculpați, instanța reține că aceștia au recunoscut în întregime, în fața instanței de judecată, faptele reținute în sarcina lor prin actul de sesizare, solicitând aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 320 ind. 1 C..
Totodată, instanța s-a preocupat de stabilirea poziției procesuale a inculpaților încă din faza de urmărire penală, constatându-se faptul că deși cu prilejul primei audieri, inculpatul R. I. a recunoscut doar parțial frauda realizată la bacalaureatul din vara anului 2010, fără a admite falsificarea lucrărilor la proba de română, acesta a revenit și a adoptat o poziție de totală recunoaștere a fraudei, recunoscând comiterea infracțiunilor și denunțând implicarea inculpatului C. I. în faptele de corupție săvârșite în luna iunie 2010
(f. 111-118 vol. I d.u.p). Având în vedere rolul avut în descoperirea și probarea infracțiunii de corupție săvârșită de inculpatul C. I., inculpatul R. I. va beneficia de dispozițiile art. 19 din OUG 43/2002 privind înjumătățirea limitelor pedepsei legale.
După descoperirea fraudei din anul 2009, inculpatul R. I. a recunoscut faptele în măsura în care și-a amintit, după cum el însuși o arată (f. 123 vol. I d.u.p). Raportat la acest din urmă înscris, intitulat de inculpatul R. I. autodenunț, înregistrat la DNA-ST C. la data de (...) (primind dată certă în înțelesul art. 1182 C.civ.), nu se poate reține, astfel cum inculpatul a solicitat prin apărător ales, incidența cauzei de nepedepsire prev. de art. 255 alin. 3 C., aceasta întrucât la data de (...), inculpatul V. I. a denunțat el însuși infracțiunile de corupție care au fost săvârșite pe parcursul celor două sesiuni ale examenului de bacalaureat desfășurate la nivelul anului 2009, faptele ajungând în acest mod la cunoștința organului judiciar (f. 185-192 vol. I d.u.p).
O poziție similară a adoptat și inculpatul V. I. care, după ce inițial nu a recunoscut absolut nimic din faptele care îi erau aduse în învinuire, acesta a revenit asupra acestei poziții, recunoscând în totalitate infracțiunile săvârșite. În ce privește faptele de corupție comise în anul 2009, având în vedere că inculpatul s-a autodenunțat, denunțând și contribuind la probarea unor astfel de infracțiuni și în sarcina altor participanți, V. I. va beneficia de cauza de impunitate prev. de art. 10 lit. i1 Cod procedură penală în ce privește infracțiunea de dare de mită către inculpatul C. I. De asemenea, inculpatul beneficiază de prevederile legii speciale relativ la înjumătățirea limitelor de pedeapsă prevăzute de art. 19 din OUG 43/2002. Inculpatul A. D. a negat inițial faptele de corupție, poziție la care a renunțat după aproape o lună de arest preventiv. A., începând cu declarația dată în 12 august 2010, inculpatul A. D. a recunoscut implicarea sa atât în frauda din vara anului 2010, cât și în cea din toamna anului 2009. Întrucât prin declarațiile date în fața organelor de urmărire penală, inculpatul A. D. a contribuit la descoperirea și probarea faptelor de corupție săvârșite de alți candidați frauduloși (f. 244-urm. vol. I d.u.p), acesta vabeneficia de dispozițiile art. 19 din OUG 43/2002 privind înjumătățirea limitelor pedepsei legale. În ce îl privește pe inculpatul M. H., acesta a negat săvârșirea faptei pe tot parcursul fazei de urmărire penală, modificându-și poziția procesuală doar în fața instanței, când a solicitat aplicarea procedurii prevăzute de art. 320 ind. 1 C.. În drept s-au reținut următoarele: 1. A. Faptele inculpatului R. I. care, în calitate de director al G. Ș. „. B., în baza unei rezoluții infracționale unice, în cursul lunii iunie 2009 a pretins și primit de la M. M. suma de 800 euro, Toșa R. I.uț suma de 600 euro, M.ca M. Raveca suma de 350 euro, C. E.n suma de 200 euro, Toader L. suma de 300 euro, P. Vlad Codruț suma de 300 euro, L. Flaviu D. suma de 1.300 euro, Păcurar M. suma de 800 euro, în cursul lunii august 2009 a pretins și primit de la R. D. H. suma de 5400 lei (echivalentul sumei de 1350 euro pretinsă), Hurgoi C. D. suma de 500 euro, M. A. I.el suma de 250 euro, Țăgșorean P. suma de 350 euro, Todea R. Silviu suma de 350 euro, M.u R. Vlad suma de 250 euro, B. R. O. suma de 750 euro, Nysztor Norbert Arnold suma de 1000 euro, în cursul lunii iunie 2010, a pretins și primit de la învinuitul B. I. suma de 1.100 euro, de la M. A. B. (și de la tatăl acestuia M. L.) suma de 1100 euro, M. L. (mama candidatei M. Selia A.) suma de 4600 lei (echivalentul sumei de 1100 euro pretinse), I. M. D. suma de 1200 euro, S. I. A. suma de 750 euro, M. D. M. (și de la mama acesteia P. G. S.) suma de 1100 euro, Balasz B. Hubert suma de 1100 euro, C. L. (mama candidatului C. I. T.) suma de 1100 euro, I. S. V. (prin intermediul lui D. A.) suma de 1000 euro, M. A. D. suma de 700 euro, C. Gaszi F. suma de 1100 euro, B. M. S. suma de 2000 euro (1000 euro pentru el și 1000 euro pentru candidata V. C.), O. N. suma de 1100 euro, a pretins de la M. I. F. suma de 1100 euro, primind doar 900 euro), a pretins de la S. D. M. suma de 1.100 euro, primind doar suma de 1.100 lei, a pretins de la F. C., și A. I. o sumă de bani al cărui cuantum nu l-a comunicat acestora, urmând să-l stabilească ulterior, primind în total de la persoanele mai sus menționate suma de 22.350 euro (din suma de 23.650 euro pretinsă) și 11.100 lei, din care a rămas pentru el cu suma de 18.550 euro și 10.000 lei, lăsând să se creadă față de susnumiții că are influență pe lângă unii din membri comisiilor de examen de la cele trei sesiuni de bacalaureat și îi poate ajuta să promoveze în mod fraudulos probele scrise de la examenele de bacalaureat, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență în formă continuată prev. de art. 257 Cod penal rap. la art. 6 din L. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal. Instanța a constatat că este pe deplin întrunită în cauză cerința unității de rezoluție, impusă de cerințele art. 41 alin. 2 C.. În acest sens, doctrina a statuat, pornind de la o decizie de speță (decizia de îndrumare nr. 1. a P. fostului Tribunal Suprem), faptul că pentru existența infracțiunii continuate este necesară doar o reprezentare de ansamblu a acțiunilor sau inacțiunilor săvârșite și a rezultatului lor, fără ca această reprezentare să implice o imagine exactă a acțiunilor sau inacțiunilor ce urmează a se înfăptui, a condițiilor de săvârșire sau a urmărilor ce vor surveni, fiind suficientă o prevedere în linii generale a activității infracționale, a rezultatelor sale și o cunoaștere generică a condițiilor în care se vor comite acțiunile sau inacțiunile componente. În speță, probele administrate în cauză au confirmat faptul că planul inițial de fraudare a fost conceput, în linii generale și verificat de inculpații R. I. și V. I. în sesiunea de bacalaureat din vara anului 2009, fiind repetat, cu mărirea corespunzătoare a anvergurii și atragerea unui număr suplimentar de participanți, în toamna anului 2009 și, în sfârșit, perfecționat la nivelul tehniciide fraudare în vara anului 2010. A. fiind, modul de operare însuși confirmă unitatea de rezoluție infracțională, în înțelesul impus de cerințele art. 41 alin. 2 C. B. Fapta inculpatului R. I., care în sesiunea de bacalaureat din iunie 2009, i-a promis o sumă de bani al cărui cuantum nu l-a menționat inițial în mod concret și ulterior i-a remis suma de 2000 euro inculpatului V. I., președintele C. de examen de la C. de examen G. Ș. A. B., pentru ca acesta în calitatea pe care o avea să îl ajute să fraudeze examenul de bacalaureat la probele scrise în interesul mai multor candidați, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de dare de mită prev de art. 255 Cod penal rap. la art. 6 din L. 78/2000. C. Fapta inculpatului R. I., care în sesiunea de bacalaureat din august - septembrie 2009, după o înțelegere anterioară, prin intermediul inculpatului V. I., a remis inculpatului C. I., președintele C. de examen de la C. de examen de la C. tehnic „. N. suma de 1.800 euro, pentru ca acesta în calitatea pe care o avea să îl ajute să fraudeze examenul de bacalaureat la probele scrise în interesul mai multor candidați proveniți de la G. Ș. A. B., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de dare de mită prev de art. 255 Cod penal rap. la art. 6 din L. 78/2000. Presupunând crearea unei legături subiective distincte cu fiecare dintre cei doi președinți ai comisiilor de examen de bacalaureat, acțiunile inculpatului R. I. realizează conținutul constitutiv a două infracțiuni de dare de mită, prev de art. 255 Cod penal rap. la art. 6 din L. 78/2000, aflate în concurs real. D. Faptele inculpatului R. I., care în baza unei rezoluții infracționale unice, în sesiunea de bacalaureat din iunie 2009 de la C. de examen G. Ș. A. B., împreună cu inculpatul V. I., președintele C. de examen, au falsificat un număr de 54 de lucrări ale candidaților M. M. (4 lucrări), Andor Laszlo Zsolt (4 lucrări), Toșa R. I.uț (3 lucrări), M.ca M. Raveca (o lucrare), C. E.n (o lucrare), Toader L. (o lucrare), P. Vlad Codruț (o lucrare), L. Flaviu D. (4 lucrări), G. L. D. (3 lucrări), M. C. ( 4 lucrări), R. T. D. (2 lucrări), M. E. (4 lucrări), Răsvanță S. Ofelia (4 lucrări), Păcurar M. (4 lucrări), S. M. I.uț ( 4 lucrări), B. G. F. (4 lucrări), Cristurean R. F. Constantin (o lucrare), R. S. M. (2 lucrări), M. V. (o lucrare), Kadar Arpad (o lucrare), N. R. N. (o lucrare), sigilând colțurile secretizate ale lucrărilor de examen pe care candidații mai sus menționați, cu știința celor doi inculpați, le-au redactat în alte săli și condiții decât cele reglementate de metodologia de desfășurare a bacalaureatului, cunoscând că inculpatul V. I. urma să aplice pe colțurile secretizate ale lucrărilor falsificate ștampila de examen, după ce le-a strâns din sălile unde au fost falsificate și i le-a dat președintelui C. de examen, în sesiunea de bacalaureat din august- septembrie 2009 de la C. de examen de la C. tehnic „. N., împreună cu inculpații V. I. și C. I. au falsificat un număr de 68 de lucrări ale candidaților S. M. ( o lucrare), Căian M. A. (4 lucrări), Brumar Remus E.n (o lucrare), T. M. C. (2 lucrări), F. I. P. (4 lucrări), Toderean D. A. (o lucrare), B. R. O. (3 lucrări), R. D. Horea (3 lucrări), Hurgoi C. D. (2 lucrări), M. A. I.el (o lucrare), Nysztor Norbert Arnold (4 lucrări), Țâgșorean P. (o lucrare), Todea R. Silviu (o lucrare), Burian Ludovica (o lucrare), F. M. I. (o lucrare), M.u R. Vlad (o lucrare), M. O. G. (o lucrare), Chiorean D. L. (2 lucrări), C. P. (2 lucrări), C. R. V. (o lucrare), N. S. (2 lucrări), C. Rreș S. (4 lucrări), C. A. (2 lucrări), C. S. A. (4 lucrări), F. C. R. (4 lucrări), P.a Benone M. (2 lucrări), Z. D. ( o lucrare), Copil L. (o lucrare), M. I. A. (o lucrare), Paliescu C. (o lucrare), D. M. (4 lucrări), P. I. (4 lucrări) sigilând colțurile secretizate ale lucrărilor de examen pe care candidații mai sus menționați, cu știința celor trei inculpați (cu excepția candidatului P. I.), le-au redactat în alte săli și condiții decât cele reglementate de metodologia dedesfășurare a bacalaureatului, cunoscând că inculpatul C. I., în calitate de președinte al C. de examen, urma să aplice pe colțurile secretizate ale lucrărilor falsificate ștampila de examen, după ce le-a strâns din sălile unde au fost falsificate și i le-a dat inculpatului V. I. pentru a le înmâna președintelui C. de examen, în sesiunea de bacalaureat din iunie 2010 de la C. de examen G. școlar „. B., împreună cu inculpații V. I. și C. I. au falsificat un număr de 42 de lucrări la proba scrisă la L. și literatura română din care 12 lucrări ce conținea scrisul original al candidaților B. M. S., C. I. T., K. E. A., M. C. A., M. I. F., M. A. B., V. C., V. M. A., M. M. I., A. I., I. M. D., M. D. M. prin completarea datelor ce trebuiau scrise pe prima pagină a formularului de examen în colțul secretizat și la celelalte rubrici (sesiune, materie , etc) și 30 de lucrări ale candidaților F. C., M. E. R., B. I., Călbăjos M. E., Călbăjos M. I., O. N. I., C. T. I., C. V. G., S. Ilonka, M. Selia A., D. E., L. Pap A., M. C. I., Dee S., B. I. N., T. C. D., P. C. S., S. M., P.a I. Sorin, R. S. V., S. E., I. S. V., Balasz B. Hubert, Oșan G. D., S. D. M., Gzako-G. F., S. I. A., Cristurean C. V., Mihălcioiu P.ț O., M. H., prin xerocopiere împreună cu inculpatul V. I. de pe cele 12 lucrări ale candidaților mai sus menționați și prin completarea datelor ce trebuiau scrise pe prima pagină a formularului de examen în colțul secretizat și în celelalte rubrici (sesiune, materie, etc) și ulterior prin sigilarea împreună cu inculpatul V. I. a colțurilor secretizate ale celor 42 de lucrărilor de examen, din care cele 12 lucrări au fost redactate de candidații respectivi și o lucrare de candidatul O. N. I., cu știința celor trei inculpați, în alte săli și condiții decât cele reglementate de metodologia de desfășurare a bacalaureatului, cunoscând că inculpatul C. I., în calitate de președinte al comisiei de examen, urma să aplice pe colțurile secretizate ale lucrărilor falsificate ștampila de examen, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată prev. de art. 26 Cod penal rap. la art. 288 alin. 1 și 2 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal coroborat cu art. 17 alin. 1 lit. c din L. 78/2000. Sub aspectul infracțiunii de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale, raționamentul expus anterior cu privire la unitatea de rezoluție, își păstrează pe deplin valabilitatea. Pe de altă parte, chiar dacă inculpatul R. I. a participat cu acte de autor la unele din actele materiale ale infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale (sesiunea iunie-iulie 2010), instanța constată că la săvârșirea acelorași infracțiuni au participat și membri ai comisiei de examen, în calitate de funcționari aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu, atrăgând în acest fel încadrarea juridică prevăzută de art. 288 alin. 1 și 2 C. În aceste condiții, având în vedere calitatea de subiect activ calificat pe care o impune forma agravată a infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale, calitate pe care inculpatul R. I. nu o deține, se impune reținerea în sarcina acestuia a infracțiunii de complicitate la forma agravată a infracțiunii, în formă continuată, prev. de art. 26 Cod penal rap. la art. 288 alin. 1 și 2 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal coroborat cu art. 17 alin. 1 lit. c din L. 78/2000. Relevant sub acest aspect este faptul că unitatea de conținut la care se referă textul art. 41 alin. 2 C. nu este afectată în cazul în care unele din actele componente ale infracțiunii continuate sunt susceptibile de încadrare în textul care prevede infracțiunea în formă agravată, iar altele în texte care prevăd forma de bază a aceleiași infracțiuni, după cum nu este afectată nici în situația în care unele din actele componente ale infracțiunii continuate sunt săvârșite în forma de participație a complicității, iar altele în forma de participație a autoratului. Ceea ce interesează sub aspectul condiției susmenționate estedoar ca identitatea de conținut să privească același tip de infracțiune, sau, cu alte cuvinte, ca toate actele componente să aparțină aceleiași infracțiuni caracterizate prin trăsăturile sale constitutive cele mai generale. Elementele privind forma infracțiunii (de bază sau agravată, după caz), sau forma participației la infracțiune sunt, deci, lipsite de relevanță în ceea ce privește existența unității infracționale, atâta timp cât actele săvârșite prezintă trăsăturile constitutive ale aceleiași infracțiuni tip și izvorăsc dintr-o rezoluție infracțională unică. E. Faptele inculpatului R. I., care în baza unei rezoluții infracționale unice, în sesiunea de bacalaureat din iunie 2009 de la C. de examen G. Ș. A. B., împreună cu inculpatul V. I., președintele C. de examen au sustras un număr de 54 de lucrări originale scrise în sălile de examen de candidații M. M. (4 lucrări), Andor Laszlo Zsolt (4 lucrări), Toșa R. I.uț (3 lucrări), M.ca M. Raveca (o lucrare), C. E.n (o lucrare), Toader L. (o lucrare), P. Vlad Codruț (o lucrare), L. Flaviu D. (4 lucrări), G. L. D. (trei lucrări), M. C. ( 4 lucrări), R. T. D. (2 lucrări), M. E. (4 lucrări), Răsvanță S. Ofelia (4 lucrări), Păcurar M. (4 lucrări), S. M. I.uț ( 4 lucrări), B. G. F. (4 lucrări), Cristurean R. F. Constantin (o lucrare), R. S. M. (2 lucrări), M. V. (o lucrare), Kadar Arpad (o lucrare), N. R. N. (o lucrare), pentru a fi înlocuite de președintele comisiei de examen cu lucrările falsificate ale susnumiților, lucrări originale care au fost reținute de cei doi inculpați în vederea distrugerii ulterioare, în sesiunea de bacalaureat din august-septembrie 2009 de la C. de examen de la C. tehnic „. N., după o înțelegere anterioară cu inculpații V. I. și C. I., i-a sprijinit pe aceștia în vederea sustragerii unui număr de 68 de lucrări originale, scrise în sălile de examen de candidații S. M. ( o lucrare), Căian M. A. (4 lucrări), Brumar Remus E.n (o lucrare), T. M. C. (2 lucrări), F. I. P. (4 lucrări), Toderean D. A. (o lucrare), B. R. O. (3 lucrări), R. D. Horea (3 lucrări), Hurgoi C. D. (2 lucrări), M. A. I.el (o lucrare), Nysztor Norbert Arnold (4 lucrări),Țâgșorean P. (o lucrare), Todea R. Silviu (o lucrare), Burian Ludovica (o lucrare), F. M. I. (o lucrare), M.u R. Vlad (o lucrare), M. O. G. (o lucrare), Chiorean D. L. (2 lucrări), C. P.mpei (2 lucrări), C. R. V. (o lucrare), N. S. (2 lucrări), C. Rreș S. (4 lucrări), C. A. (2 lucrări), C. S. A. (4 lucrări), F. C. R. (4 lucrări), P.a Benone M. (2 lucrări), Z. D. ( o lucrare), Copil L. (o lucrare), M. I. A. (o lucrare), Paliescu C. (o lucrare), D. M. (4 lucrări) P. I. (4 lucrări) pentru a fi înlocuite cu lucrările falsificate ale susnumiților, lucrări originale care au fost reținute de inculpați în vederea distrugerii ulterioare, în sesiunea de bacalaureat din iunie 2010 de la C. de examen G. școlar „. B., după o înțelegere anterioară cu inculpații V. I. și C. I. i-a sprijinit pe aceștia în vederea sustragerii unui număr de 42 de lucrări originale la proba scrisă la L. și literatura română ale candidaților Balasz B. Hubert, B. M. S., C. I. T., K. E. A., M. C. A., M. I. F., M. A. B., V. C., V. M. A., M. M. I., A. I., M. Selia A., F. C., M. E. R., B. I., Călbăjos M. E., Călbăjos M. I., C. T. I., C. V. G., S. Ilonka, I. M. D., D. E., L. Pap A., M. C. I., Dee S., B. I. N., T. C. D., P. C. S., S. M., P.a I. Sorin, R. S. V., S. E., I. S. V., M. D. M., Oșan G. D., S. D. M., Gzako- G. F., S. I. A., Cristurean C. V., Mihălcioiu P.ț O., M. H. pentru a fi înlocuite cu lucrările falsificate ale susnumiților, lucrări originale care au fost reținute de inculpați în vederea distrugerii ulterioare, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la sustragere sau distrugere de înscrisuri în formă continuată prev. de art. 26 Cod penal rap. la art. 242 alin. 1 și 3 Cod penal cu aplic art. 41 alin. 2 Cod penal. C. dacă probele administrate în cauză converg înspre concluzia că inculpatul R. I. ar fi distrus în mod nemijlocit, prin incendiere, lucrările autentice, pentru aceleași rațiuni privind calitatea de subiecți activi speciali ai președinților comisiilor de examen, care au participat cu acte de autor,reținând în mod nemijlocit lucrările autentice - fapt care atrage încadrarea juridică în forma calificată a infracțiunii, prev. de art. 242 alin. 1 și 3 C., coroborată cu lipsa calității de funcționar public aflat în exercițiul atribuțiilor se serviciu a inculpatului R. I., se impune reținerea în sarcina acestuia a formei de participație a complicității la forma agravată a infracțiunii în formă continuată, prev. de art. 26 Cod penal rap. la art. 242 alin. 1 și 3 Cod penal cu aplic art. 41 alin. 2 Cod penal. În drept s-au reținut următoarele: 2. A. Faptele inculpatului V. I., care în baza unei rezoluții infracționale unice, în sesiunea de bacalaureat din iunie 2009, în calitate de președinte al C. de examen de la C. de examen G. Ș. A. B., a acceptat inițial să primească de la inculpatul R. I. o sumă de bani al cărui cuantum nu i-a fost menționat în mod concret și ulterior a primit suma de 2000 euro de la susnumitul, pentru ca prin încălcarea atribuțiilor pe care le avea în acea calitate, să îl ajute să fraudeze examenul de bacalaureat la probele scrise în interesul mai multor candidați, în cursul lunii iunie 2010, în calitate de membru al C. de examen de la C. de examen G. Ș. A. B. a primit de la candidatul M. M. I. suma de 400 euro și de la candidatul M. H. suma de 400 euro, pentru ca în această calitate să îi ajute să promoveze în mod fraudulos examenul de bacalaureat la probele scrise pe care aceștia urmau să le susțină la centrul de examen mai sus menționat, în cursul lunii iunie 2010 acceptat să primească de la inculpatul R. I. o sumă de bani al cărei cuantum nu i-a fost comunicat în mod concret (dar care nu putea fi mai mică decât suma obținută de acesta în sesiunea iunie 2009, având în vedere numărul candidaților și suma solicitată acestora pentru fiecare probă de examen), pentru ca, în virtutea atribuțiilor cu care fusese învestit în calitate de membru în C. de bacalaureat, să faciliteze fraudarea examenului în vederea asigurării promovării candidaților care au plătit sume de bani în acest sens, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită în formă continuată prev. de art. 254 Cod penal rap. la art. 6 din L. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal. Instanța a constatat că este pe deplin întrunită în cauză cerința unității de rezoluție, impusă de cerințele art. 41 alin. 2 C.. În acest sens, doctrina a statuat, pornind de la o decizie de speță (decizia de îndrumare nr. 1. a P. fostului Tribunal Suprem), faptul că pentru existența infracțiunii continuate este necesară doar o reprezentare de ansamblu a acțiunilor sau inacțiunilor săvârșite și a rezultatului lor, fără ca această reprezentare să implice o imagine exactă a acțiunilor sau inacțiunilor ce urmează a se înfăptui, a condițiilor de săvârșire sau a urmărilor ce vor surveni, fiind suficientă o prevedere în linii generale a activității infracționale, a rezultatelor sale și o cunoaștere generică a condițiilor în care se vor comite acțiunile sau inacțiunile componente. În speță, probele administrate în cauză confirmă faptul că planul inițial de fraudare a fost conceput, în linii generale și verificat de inculpații R. I. și V. I. în sesiunea de bacalaureat din vara anului 2009, fiind repetat, cu mărirea corespunzătoare a anvergurii și atragerea unui număr suplimentar de participanți, în toamna anului 2009 și, în sfârșit, perfecționat la nivelul tehnicii de fraudare în vara anului 2010. A. fiind, modul de operare însuși confirmă unitatea de rezoluție infracțională, în înțelesul impus de cerințele art. 41 alin. 2 C. B. Faptele inculpatului V. I., care, în calitate de director adjunct la C. tehnic „. N. în baza unei rezoluții infracționale unice, în cursul lunii august 2009, a pretins și primit de la candidații S. M. suma de 300 euro, Brumar Remus E.n suma de 300 euro, T. M. C. suma de 500 euro, F. I. P. suma de 1.000 euro, Toderean D. A. suma de 1.500 lei, F. M. I. suma de 300 euro, Căian M. A. suma de 1.000 euro, respectiv suma totală de 3.400 euro și 1500 lei, din care a rămas cu suma de 1.600 euro și 1.500 lei, lăsând să se creadă față de susnumiții că are influență pe lângă unii din membri comisiilor de examen de la C. de examen de la C. tehnic „. N. și îi poate ajuta să promoveze în mod fraudulos probele scrise de la examenul de bacalaureat, iar în cursul lunii ianuarie 2010 a pretins și primit de la M. M. I. suma de 300 euro, lăsând să se creadă față de acesta că are influență pe lângă unii membri ai comisiei de examen de la C. de examen de la G. școlar A. B. și îl poate ajuta să promoveze în mod fraudulos examenul de competențe lingvistice pe care acesta urma să îl susțină, la centrul respectiv, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență în formă continuată prev. de art. 257 Cod penal rap. la art. 6 din L. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal. C. Faptele inculpatului V. I., care, în baza unei rezoluții infracționale unice, în sesiunea de bacalaureat din iunie 2009 de la C. de examen G. Ș. A. B., în calitate de președinte al C. de examen, împreună cu inculpatul R. I. au falsificat un număr de 54 de lucrări ale candidaților M. M. (4 lucrări), Andor Laszlo Zsolt (4 lucrări), Toșa R. I.uț (3 lucrări), M.ca M. Raveca (o lucrare), C. E.n (o lucrare), Toader L. (o lucrare), P. Vlad Codruț (o lucrare), L. Flaviu D. (4 lucrări), G. L. D. (trei lucrări), M. C. ( 4 lucrări), R. T. D. (2 lucrări), M. E. (4 lucrări), Răsvanță S. Ofelia (4 lucrări), Păcurar M. (4 lucrări), S. M. I.uț ( 4 lucrări), B. G. F. (4 lucrări), Cristurean R. F. Constantin (o lucrare), R. S. M. (2 lucrări), M. V. (o lucrare), Kadar Arpad (o lucrare), N. R. N. (o lucrare), sigilând colțurile secretizate ale lucrărilor de examen pe care candidații mai sus menționați, cu știința celor doi inculpați, le-au redactat în alte săli și condiții decât cele reglementate de metodologia de desfășurare a bacalaureatului, ulterior aplicând pe colțurile secretizate ale lucrărilor falsificate ștampila de examen, în sesiunea de bacalaureat din august-septembrie 2009 de la C. de examen de la C. tehnic „. N., împreună cu inculpații R. I. și C. I. au falsificat un număr de 64 de lucrări ale candidaților S. M. (o lucrare), Căian M. A. (4 lucrări), Brumar Remus E.n (o lucrare), T. M. C. (2 lucrări), F. I. P. (4 lucrări), Toderean D. A. (o lucrare), B. R. O. (3 lucrări), R. D. Horea (3 lucrări), Hurgoi C. D. (2 lucrări), M. A. I.el (o lucrare), Nysztor Norbert Arnold (4 lucrări),Țâgșorean P. (o lucrare), Todea R. Silviu (o lucrare), Burian Ludovica (o lucrare), F. M. I. (o lucrare), M.u R. Vlad (o lucrare), M. O. G. (o lucrare), Chiorean D. L. (2 lucrări), C. P. (2 lucrări), C. R. V. (o lucrare), N. S. (2 lucrări), C. Rreș S. (4 lucrări), C. A. (2 lucrări), C. S. A. (4 lucrări), F. C. R. (4 lucrări), P.a Benone M. (2 lucrări), Z. D. ( o lucrare), Copil L. (o lucrare), M. I. A. (o lucrare), Paliescu C. (o lucrare), D. M. (4 lucrări) sigilând colțurile secretizate ale lucrărilor de examen pe care candidații mai sus menționați, cu știința celor trei inculpați, le-au redactat în alte săli și condiții decât cele reglementate de metodologia de desfășurare a bacalaureatului, cunoscând că inculpatul C. I., în calitate de președinte al C. de examen, urma să aplice pe colțurile secretizate ale lucrărilor falsificate ștampila de examen, lucrări pe care i le-a predat președintelui comisiei de examen, după ce au fost strânse de către inculpatul R. I. din sălile unde au fost falsificate, și totodată în aceleași împrejurări a falsificat în integralitatea lor lucrările candidatului P. I. la 4 materii la care acesta a susținut examenul de bacalaureat, lucrări pe care le-a predat în aceleași condiții inculpatului C. I., în sesiunea de bacalaureat din iunie 2010 de la C. de examen G. școlar „. B., în calitate de membru al comisiei de examen, împreună cu inculpații R. I. și C. I. au falsificat un număr de 42 de lucrări la proba scrisă la L. și literatura română din care 12 lucrări ce conținea scrisul original al candidaților B. M. S., C. I. T., K. E. A., M. C. A., M. I. F., M. A. B., V. C., V. M. A., M. M. I., A. I., I. M. D., M. D. M. și 30 de lucrări ale candidaților F. C., M. E. R., B. I., Călbăjos M. E., Călbăjos M. I., O. N. I., C. T. I., C. V. G., S. Ilonka, M. Selia A., D. E., L. Pap A., M. C. I., Dee S., B. I. N., T. C. D., P. C. S., S. M., P.a I. Sorin, R. S. V., S. E., I. S. V., Balasz B. Hubert, Oșan G. D., S. D. M., Gzako-G. F., S. I. A., Cristurean C. V., Mihălcioiu P.ț O., M. H., prin xerocopiere împreună cu inculpatul R. I. de pe cele 12 lucrări ce conțineau scrisul original al candidaților mai sus menționați și prin sigilarea împreună cu inculpatul R. I. a colțurilor secretizate ale celor 42 de lucrărilor de examen, din care cele 12 lucrări au fost redactate de candidații respectivi și o lucrare de candidatul O. N. I., cu știința celor trei inculpați, în alte săli și condiții decât cele reglementate de metodologia de desfășurare a bacalaureatului, cunoscând că inculpatul C. I., în calitate de președinte al comisiei de examen, urma să aplice pe colțurile secretizate ale lucrărilor falsificate ștampila de examen, întrunesc elemenetele constitutive ale infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată prev. de art. 288 alin. 1 și 2 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal coroborat cu art. 17 alin. 1 lit. c din L. 78/2000. D. Faptele inculpatului V. I., care în baza unei rezoluții infracționale unice, în sesiunea de bacalaureat din iunie 2009 de la C. de examen G. Ș. A. B., în calitate de președinte al C. de examen împreună cu inculpatul R. I., au sustras un număr de 54 de lucrări originale scrise în sălile de examen de candidații M. M. (4 lucrări), Andor Laszlo Zsolt (4 lucrări), Toșa R. I.uț (3 lucrări), M.ca M. Raveca (o lucrare), C. E.n (o lucrare), Toader L. (o lucrare), P. Vlad Codruț (o lucrare), L. Flaviu D. (4 lucrări), G. L. D. (trei lucrări), M. C. ( 4 lucrări), R. T. D. (2 lucrări), M. E. (4 lucrări), Răsvanță S. Ofelia (4 lucrări), Păcurar M. (4 lucrări), S. M. I.uț ( 4 lucrări), B. G. F. (4 lucrări), Cristurean R. F. Constantin (o lucrare), R. S. M. (2 lucrări), M. V. (o lucrare), Kadar Arpad (o lucrare), N. R. N. (o lucrare), și le-a înlocuit cu lucrările falsificate ale susnumiților, lucrările originale fiind reținute de cei doi inculpați în vederea distrugerii ulterioare, în sesiunea de bacalaureat din august-septembrie 2009 de la C. de examen de la C. tehnic „. N., după o înțelegere anterioară, fiind sprijiniți de inculpatul R. I., împreună cu inculpatul C. I., au sustras un număr de 68 de lucrări originale, scrise în sălile de examen de candidații S. M. ( o lucrare), Căian M. A. (4 lucrări), Brumar Remus E.n (o lucrare), T. M. C. (2 lucrări), F. I. P. (4 lucrări), Toderean D. A. (o lucrare), B. R. O. (3 lucrări), R. D. Horea (3 lucrări), Hurgoi C. D. (2 lucrări), M. A. I.el (o lucrare), Nysztor Norbert Arnold (4 lucrări),Țâgșorean P. (o lucrare), Todea R. Silviu (o lucrare), Burian Ludovica (o lucrare), F. M. I. (o lucrare), M.u R. Vlad (o lucrare), M. O. G. (o lucrare), Chiorean D. L. (2 lucrări), C. P.mpei (2 lucrări), C. R. V. (o lucrare), N. S. (2 lucrări), C. Rreș S. (4 lucrări), C. A. (2 lucrări), C. S. A. (4 lucrări), F. C. R. (4 lucrări), P.a Benone M. (2 lucrări), Z. D. ( o lucrare), Copil L. (o lucrare), M. I. A. (o lucrare), Paliescu C. (o lucrare), D. M. (4 lucrări), P. I. (4 lucrări) pentru a fi înlocuite de președintele comisiei de examen cu lucrările falsificate ale susnumiților, lucrări originale care au fost reținute de inculpați în vederea distrugerii ulterioare, în sesiunea de bacalaureat din iunie 2010 de la C. de examen G. școlar „. B., în calitate de membru al comisiei de examen, după o înțelegere anterioară, împreună cu inculpatul R. I. l-au sprijinit pe inculpatul C. I. în vederea sustragerii unui număr de 42 de lucrări originale la proba scrisă la L. și literatura română ale candidaților Balasz B. Hubert, B. M. S., C. I. T., K. E. A., M. C. A., M. I. F., M. A. B., V. C., V. M. A., M. M. I., A. I., M. Selia A., F. C., M. E. R., B. I., Călbăjos M. E., Călbăjos M. I., C. T. I., C. V. G., S. Ilonka, I. M. D., D. E., L. Pap A., M. C. I., Dee S., B. I. N., T. C. D., P. C. S., S. M., P.a I. Sorin, R. S. V., S. E., I. S. V., M. D. M., Oșan G. D., S. D. M., Gzako- G. F., S. I. A., Cristurean C. V., Mihălcioiu P.ț O., M. H. pentru a fi înlocuite de președintele comisiei de examen cu lucrările falsificate ale susnumiților, lucrărioriginale care au fost reținute de inculpați în vederea distrugerii ulterioare, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de sustragere sau distrugere de înscrisuri în formă continuată prev. de art. 242 alin. 1 și 3 Cod penal cu aplic art. 41 alin. 2 Cod penal. Și în privința inculpatului V. I., sunt valabile aceleași explicații teoretice privind unitatea de rezoluție infracțională indiferent de forma de participație la faptă, precum și atragerea încadrării juridice a formei agravate a infracțiunilor prev. de art. 288 alin. 1 și 2 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal coroborat cu art. 17 alin. 1 lit. c din L. 78/2000 și respectiv 242 alin. 1 și 3 Cod penal cu aplic art. 41 alin. 2 Cod penal, raportat la calitatea de subiect activ special de funcționar public aflat în exercițiul atribuțiilor se serviciu, calitate pe care inculpatul V. I. o deținea în toate cele 3 sesiuni de bacalaureat. Sub aspectul calității de subiect activ special în sensul celor arătate anterior, instanța reține faptul că potrivit normelor prevăzute în regulamentul de organizare, C. de bacalaureat din centrul de examen avea atribuții după cum urmează organizează și răspunde de desfășurarea examenului de bacalaureat în centrul respectiv; controlează, îndrumă și asigură organizarea și desfășurarea tuturor probelor, controlează și îndrumă activitatea tuturor persoanelor din centru care au sarcini cu privire la desfășurarea examenului;verifică autenticitatea actelor de înscriere, respectarea condițiilor de participare la examen, alcătuiește și afișează lista alfabetică a candidaților pentru probe, repartizează candidații pe săli; sesizează imediat C. județe de bacalaureat orice situație deosebită apărută în timpul desfășurării examenului; ia măsuri ca în spațiile în care își desfășoară activitatea comisia de bacalaureat sau se desfășoară probele scrise să nu pătrundă persoane străine, neautorizate de către C. județeană sau națională de bacalaureat. Or, inculpatul V. I., în calitate de președinte și respectiv membru al comisiei de examen, a încălcat tocmai aceste atribuții stabilite prin metodologia de organizare, pentru a se putea pune în executare rezoluția infracțională concepută împreună cu coinculpații. În drept s-au reținut următoarele: 3. Faptele inculpatului A. D., care în calitate de director la G. Ș. D. N. și director adjunct al L.ui „. B. din C. N., în baza unei rezoluții infracționale unice, în cursul lunii august 2009, a pretins și primit de la candidații C. P. suma de 500 euro, M. O. G. suma de 250 euro, N. S. suma de 500 euro, a pretins de la candidatul C. R. V. suma de 500 euro primind doar 200 euro, primind în total de la aceștia suma de 1.450 euro din care pentru sine 750 euro, în cursul lunii iunie 2010 a pretins și primit de la candidații D. E. suma de 900 euro, L. Pap A. suma de 900 euro, M. C. A. suma de 600 euro, C. V. G. suma de 900 euro, R. S. V. suma de 900 euro, S. M. V. suma de 900 euro, P. S. C. suma de 900 euro, S. E. suma de 900 euro, S. Ilonka ( prin intermediul soțului ei S. E.) suma de 900 euro, S. M. E. suma de 900 euro, B. I. N. suma de 900 euro, Dee S. suma de 900 euro, C. T. V. suma de 900 euro, M. C. I. suma de 900 euro, T. C. D. suma de 900 euro, a pretins de la candidata M. E. R. suma de 600 euro urmând ca banii să-i primească după finalizarea examenului, primind în total de la candidați suma de 13.200 euro, lăsând să se creadă față de susnumiții că are influență pe lângă unii din membri comisiilor de examen de la cele două sesiuni de bacalaureat (august- septembrie 2009 și iunie 2010) și îi poate ajuta să promoveze în mod fraudulos probele scrise de la bacalaureat, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență în formă continuată prev. de art. 257 Cod penal rap. la art. 6 din L. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal. În drept s-au reținut următoarele: 4. Fapta inculpatului M. H., care, în luna iunie 2010, i-a remis inculpatului V. I., membru în C. de examen de la C. de examen de la G. Ș. „. B. „ suma de 400 euro, pentru ca în această calitate să îl ajute să promoveze în mod fraudulos examenul de bacalaureat la probele scrise pe care acesta urma să le susțină la centrul de examen mai sus menționat, din sesiunea iunie-iulie 2010, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de dare de mită, prev. de art. 255 alin. 1 Cod penal. La individualizarea pedepselor care au fost aplicate inculpaților, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C., reținând împrejurările concrete de săvârșire a faptelor după o riguroasă planificare, cu adaptarea corespunzătoare la numărul crescând al candidaților frauduloși, numărul impresionant de acte materiale desfășurate pe parcursul a trei sesiuni consecutive de bacalaureat, gradul de implicare al fiecăruia dintre inculpați în parte în conceperea și punerea în executare a rezoluției infracționale (paternitatea metodei de fraudare aparținând inculpaților R. și V.), rolul jucat de fiecare dintre inculpați la punerea în aplicare a rezoluției infracționale - inculpatul V. I. neezitând să își încalce atribuțiile de membru al comisiei de bacalaureat, dimpotrivă, folosindu-se de această calitate pentru o mai lesnicioasă punere în executare, urmând a se ține cont și de importanța examenelor fraudate de inculpați în modalitatea descrisă la expunerea considerentelor prezentei, fiind vorba despre examenul național de bacalaureat, examen definitoriu pentru aptitudinile și evoluția profesională și educațională viitoare a absolvenților de liceu. Instanța a avut în vedere și pregătirea profesională a inculpaților, din care inculpații R. I., V. I. și A. D.- cadre didactice cu experiență, cu o evoluție profesională impresionantă, calități care în aprecierea instanței, ar fi trebuit să fie de natură să impună acestora o obligație morală de a veghea la corectitudinea modului de desfășurare a examenelor naționale de bacalaureat, pentru a nu aduce atingere credibilității sistemului de învățământ. În ceea ce îl privește pe inculpatul M. H., proaspăt absolvent de liceu și supus tentațiilor unei absolviri lesnicioase a examenului național de bacalaureat, instanța se va raporta la lipsa acestuia de experiență de viață și la realitatea că exemplele furnizate de cei care ar fi trebuit să îi fie îndrumători și dascăli, au fost de natură a crea în conștiința acestuia o imagine deformată a valorilor sociale. S-au avut în vedere circumstanțele personale ale inculpaților, aflați la prima confruntare cu legea penală, dar și la atitudinea procesuală a inculpaților, aceștia recunoscând cu sinceritate implicarea lor în săvârșirea faptelor, contribuind (inculpații R., V. și A.) la descoperirea altor fapte de corupție, asumându-și responsabilitatea acestora și regretând, cel puțin la nivel declarativ, săvârșirea acestora. Instanța a reținut sub acest aspect, incidența în ceea ce îi privește pe inculpații R. I., V. I. și A. D., a două cauze de reducere a pedepselor, care vor acționa succesiv, fiind vorba despre cauza de reducere a pedepselor pentru infracțiunile de corupție deduse judecății (fiind exclusă, așadar, de la aplicarea acestei cauze de reducere a pedepsei, infracțiunea de sustragere sau distrugere de înscrisuri, prev. de art. 242 alin. 1 și 3 Cod penal cu aplic art. 41 alin. 2 Cod penal, reținută în sarcina inculpaților R. I. și V. I.), prev. de art. 19 din OUG 43/2002 și respectiv de cauza de reducere a pedepsei prev. de art. 320 ind. 1 alin. 7 C.. Justificarea aplicării succesive a ambelor cauze de reducere a pedepsei se justifică prin conținutul diferit al acestora, dar și de finalitatea diferită urmărită de textele legale indicate - respectiv încurajarea denunțării și facilitarea identificării și tragerii la răspundere penală a altor persoane care au săvârșit infracțiuni de corupție și - recunoașterea și asumarea proprieivinovății, coroborată cu desfășurarea cu celeritate a procesului penal, exclusiv pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală. Întrucât denunțarea infracțiunilor săvârșite de terțe persoane se cere a interveni în faza de urmărire penală, iar recunoașterea vinovăției potrivit procedurii prev. de art. 320 ind. 1 alin. 7 C.. poate interveni numai în fața instanței de judecată, instanța a aplicat cu prioritate cauza de reducere a pedepsei prev. de art. 19 din OUG 43/2002, urmată de aplicarea cauzei subsecvente de reducere a pedepsei, prev. de art. 320 ind. 1 alin. 7 C.. Raportat la împrejurările concrete ale săvârșirii faptelor explicitate anterior, atitudinea procesuală de recunoaștere a învinuirii și lipsa antecedentelor penale a inculpaților nu au vocația de a justifica reducerea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege, astfel că instanța nu a dat curs solicitării inculpaților prin apărători, de a reține în favoarea acestora circumstanțe atenuante judiciare. În acest sens, dispozițiile art. 74 C. au caracter facultativ, revenind instanței rolul de a aprecia oportunitatea reducerii pedepsei sub minimul special prevăzut de lege, prin evaluarea globală a tuturor împrejurărilor cauzei. Or, cuantumul pedepselor pe care instanța le-a aplicat inculpaților trebuie privit din perspectiva art. 52 C., referitor la pedeapsă și scopul acesteia. P. textului legal indicat, scopul pedepsei este prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni. Prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni trebuie să se realizeze nu doar pentru cel căruia i se aplică o pedeapsă care este menită să asigure constrângerea și reeducarea inculpatului (așa numita ". specială";), ci și pentru ceilalți destinatari ai legii penale- care sub amenințarea cu pedeapsa prevăzută în norma penală își conformează conduita socială la exigențele acesteia (așa numita ". generală";). Scopul imediat al pedepsei se realizează prin funcția de constrângere a pedepsei (care implică o privațiune de drepturi la adresa inculpatului), funcția de reeducare (care implică înlăturarea deprinderilor antisociale ale inculpatului), dar și prin funcția de exemplaritate a pedepsei, care are ca scop determinarea altor posibili subiecți de drept penal să evite săvârșirea de noi infracțiuni, datorită consecințelor la care se expun. Pe baza tuturor acestor criterii, instanța a apreciat că următoarele pedepse sunt de natură a răspunde scopurilor prevăzute de lege - pentru inculpatul R. I., o pedeapsă de 2 ani și 1 lună închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență în formă continuată, 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită (sesiunea iunie-iulie 2009), 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită (sesiunea august- septembrie 2009), 1 an și 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată, 1 an și 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la sustragere sau distrugere de înscrisuri în formă continuată. În raport de dispozițiile art. 65 alin. 1 C., instanța a aplicat inculpatului R. I. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a tz. II, lit. b și c C. consecutiv condamnării pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență în formă continuată, pe o durată de 2 ani, care se calculează după executarea pedepsei principale, conform prevederilor art. 66 C. Instanța a apreciat că folosindu-se de calitatea didactică și de funcția de director a unei unități de învățământ pentru racolarea de candidați dornici să promoveze examenul de bacalaureat prin fraudă, inculpatul R. I. s-a dovedit nedemn să ocupe aceste funcții și totodată nedemn să ocupe o funcție care implică exercițiul autorității de stat, funcții care ar trebui să fie asociate unor persoane de o probitate morală exemplară. Întrucât inculpatul R. I. a săvârșit faptele în condițiile concursului real de infracțiuni, în baza art. 33 lit. a C.- art. 34 lit. b C., s-au contopit pedepsele de 2 ani și 1 lună închisoare, 1 an închisoare, 1 an închisoare, 1 an și 3 luni închisoare, 1 an și 3 luni închisoare stabilite prin prezenta, urmând a se aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 2 ani și 1 lună închisoare, care va fi sporită cu 2 luni, în final executând 2 ani și 3 luni închisoare, în regim de detenție. În baza art. 71 C., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a tz. II, lit. b și c C., pe durata executării pedepsei principale, interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. b și c C. fiind dictate de aceleași rațiuni mai sus expuse și care au justificat aplicarea pedepsei complementare. Instanța a apreciat că anvergura activității infracționale, gradul de implicare a inculpatului în conceperea și punerea în executare a rezoluției infracționale, importanța examenului de bacalaureat în devenirea viitoare a absolvenților de liceu, impactul asupra credibilității sistemului de învățământ în general, coroborate cu calitatea inculpatului de cadru didactic sunt de natură a împiedica beneficierea de clemența organelor judiciare, prin eventuala acordare a beneficiului suspendării condiționate, chiar sub supraveghere a executării pedepsei. În baza art. 35 alin. 1 C., s-a aplicat inculpatului R. I. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. . 64 lit. a tz. II, lit. b și c C. pe o durată de 2 ani, care se va calcula după executarea pedepsei principale, conform prevederilor art. 66 C. În baza art. 88 alin. 1 C., s-a dedus din durata pedepsei durata reținerii și a arestării preventive, de la (...) la zi. Față de modalitatea de individualizare a pedepsei stabilită prin prezenta, în baza art. 350 alin. 1 C.., s-a menținut măsura arestării preventive luate față de inculpatul R. I. Constatând că inculpatul R. I. a restituit în favoarea denunțătorilor B. B. Hubert, B. M. S., C. L., M. I. F., M. A. B., M. L., M. D. M., M. A. D. și V. C. sumele de bani remise de aceștia, în cuantum total de 8000 euro și 4600 lei, în baza art. 118 lit. e C., s-a dispus confiscarea specială de la inculpatul R. I. a sumelor de 10550 euro și 5400 lei, dobândite în urma săvârșirii infracțiunii de trafic de influență și nerestituite denunțătorilor. În baza art. 6 ind. 1 alin. 4 din L. nr. 78/2000, instanța a dispus restituirea în favoarea denunțătorilor M.ca M. Raveca a sumei de 350 euro, în favoarea denunțătorului P. Vlad Codruț a sumei de 300 euro, în favoarea denunțătorului L. Flaviu D. a sumei de 1300 euro și în favoarea denunțătorului I. M. D. a sumei de 1200 euro, întrucât prin declarațiile date în fața organelor de urmărire penală, aceștia au solicitat restituirea sumelor de bani remise inculpatului R. I. (f. 11 vol. III d.u.p, f. 16 vol. III d.u.p, f. 60 vol. III d.u.p, f. 100 vol. II d.u.p). În baza art. 357 alin. 2 lit. c C.., art. 163 alin. 1 C.., rap. la art. 20 din L. nr. 78/2000, s-a menținut măsura sechestrului asigurător instituit în vederea confiscării speciale prin O. nr. 8. a DNA, S. T. C. din data de 15 iulie 2010 asupra sumei de 2770 euro, consemnată pe numele inculpatului R. I., la dispoziția instanței, prin chitanța nr. 3. din (...), eliberată de CEC B. SA, S. C. (f. 24 vol. VI u.p). În baza art. 357 alin. 2 lit. c C.., art. 163 alin. 1 C.., rap. la art. 20 din L. nr. 78/2000, s-a menținut măsura sechestrului asigurător instituit prin O. nr. 8. a DNA, S. T. C. din data de 06 septembrie 2010 asupra cotei-părți de ½ parte din imobilul de la numărul 53 din Mun. C. N., strada I. nr. 68, județul C., deținut de inculpatul R. I., în coproprietate cu C. E., până la concurența sumelor de 7780 euro și 5400 lei, în vederea confiscării speciale. P. inculpatul V. I., o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată, 1 an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență în formă continuată, 1 an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată, 1 an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de sustragere sau distrugere de înscrisuri în formă continuată. În raport de dispozițiile art. 65 alin. 2 și 3 C., instanța a aplicat inculpatului V. I. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a tz. II, lit. b și c C. consecutiv condamnării pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată, pe o durată de 2 ani, care se calculează după executarea pedepsei principale, conform prevederilor art. 66 C. Instanța a apreciat că folosindu-se de calitatea didactică, de funcția de director a unei unități de învățământ și respectiv de calitatea de membru a comisiei de bacalaureat pentru săvârșirea faptei și în general, pentru racolarea de candidați dornici să promoveze examenul de bacalaureat prin fraudă, inculpatul V. I. s-a dovedit nedemn să ocupe aceste funcții și totodată nedemn să ocupe o funcție care implică exercițiul autorității de stat, funcții care ar trebui să fie asociate unor persoane de o probitate morală exemplară. Întrucât inculpatul V. I. a săvârșit faptele în condițiile concursului real de infracțiuni, în baza art. 33 lit. a C.- art. 34 lit. b C., s-au contopit pedepsele de 2 ani și 6 luni închisoare, 1 an și 6 luni închisoare, 1 an și 6 luni închisoare, 1 an și 6 luni închisoare stabilite prin prezenta, urmând a se aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 2 ani și 6 luni închisoare, care va fi sporită cu 2 luni, în final executând 2 ani și 8 luni închisoare, în regim de detenție. În baza art. 71 C., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a tz. II, lit. b și c C., pe durata executării pedepsei principale, interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. b și c C. fiind dictate de aceleași rațiuni mai sus expuse și care au justificat aplicarea pedepsei complementare. Instanța a apreciat că anvergura activității infracționale, gradul de implicare a inculpatului în conceperea și punerea în executare a rezoluției infracționale, importanța examenului de bacalaureat în devenirea viitoare a absolvenților de liceu, impactul asupra credibilității sistemului de învățământ în general, coroborate cu calitatea inculpatului de cadru didactic și membru al comisiei de bacalaureat sunt de natură a împiedica beneficierea de clemența organelor judiciare, prin eventuala acordare a beneficiului suspendării condiționate, chiar sub supraveghere a executării pedepsei. În baza art. 35 alin. 1 C., s-a aplicat inculpatului V. I. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a tz. II, lit. b și c C. pe o durată de 2 ani, care se va calcula după executarea pedepsei principale, conform prevederilor art. 66 C. În baza art. 88 alin. 1 C., s-a dedus din durata pedepsei durata reținerii și a arestării preventive, de la (...) la zi. Față de modalitatea de individualizare a pedepsei stabilită prin prezenta, în baza art. 350 alin. 1 C.., s-a menținut măsura arestării preventive luate față de inculpatul V. I. În baza art. 118 lit. e C., s-a dispus confiscarea specială de la inculpatul V. I. a sumelor de 4000 euro și 1500 lei, dobândite în urma săvârșirii infracțiunilor de luare de mită și trafic de influență. În baza art. 357 alin. 2 lit. c C. art. 163 alin. 1 C.., s-a dispus ridicarea măsurii sechestrului asigurător instituit, în vederea confiscării speciale, prin ordonanța nr. 8. a DNA- S. C. din data de (...) asupra cotei părți de 1/2 din imobilul de la numărul 1 din Mun. C. N., strada C. D. nr. 93, bl. X2, județul C., constatându-se că bunul este proprietatea exclusivă a numitei V. M. (f. 123-127 fond). P. inculpatul A. D., o pedeapsă de 1 an și 9 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență în formă continuată. În baza art. 71 C., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a tz. II, lit. b și c C., pe durata executării pedepsei principale, interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. b și c C. fiind dictate de faptul că folosindu-se de calitatea didactică și de funcția de director a unei unități de învățământ pentru racolarea de candidați dornici să promoveze examenul de bacalaureat prin fraudă, inculpatul A. D. s-a dovedit nedemn să ocupe aceste funcții și totodată nedemn să ocupe o funcție care implică exercițiul autorității de stat, funcții care ar trebui să fie asociate unor persoane de o probitate morală exemplară. Față de gradul de implicare mai redus al inculpatului A. D. la activitatea infracțională, la rolul său secundar, la circumstanțele personale ale inculpatului și la starea sa de sănătate, coroborat și cu faptul că perioada petrecută în detenție pare să fi avut un rol important în reeducarea inculpatului, instanța a apreciat că suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, cu impunerea corespunzătoare a măsurilor de supraveghere și a obligațiilor necesare, este de natură a răspunde pe deplin scopului pedepsei. Drept consecință, în baza art. 86 ind. 1 C., instanța a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, pe un termen de încercare de 3 ani și 9 luni, calculat în condițiile art. 86 ind. 2 C. În baza art. 86 ind. 3 alin. 1 C., s-au impus inculpatului următoarele măsuri de supraveghere, pe durata termenului de încercare: să se prezinte la datele fixate la S. de probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj; să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice orice informații de natură a fi putea fi controlate mijloacele lui de existență. În baza art. 71 alin. 5 C., s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale. În baza art. 359 C.., s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 86 ind. 4 C., privind cazurile de revocare a beneficiului suspendării executării pedepsei sub supraveghere. În baza art. 88 alin. 1 C., s-a dedus din durata pedepsei aplicată inculpatului durata reținerii și a arestului preventiv de la (...) la (...). În baza art. 350 alin. 1 C.., s-a menținut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, C.-N., luată față de inculpatul A. D. prin decizia penală nr. 901/R/2010 de la data de (...) a C. de A. C. În baza art. 118 lit. e C., s-a dispus confiscarea specială de la inculpatul A. D. a sumei de 750 euro, dobândită în urma săvârșirii infracțiunii de trafic de influență și nerestituită denunțătorilor. În baza art. 357 alin. 2 lit. c C.., art. 163 alin. 1 C.., rap. la art. 20 din L. nr. 78/2000, instanța a menținut măsura sechestrului asigurător instituit în vederea confiscării speciale prin O. nr. 8. a DNA, S. T. C. din data de 06 septembrie 2010 asupra sumei de 750 E. aflată în contul (...)E130SV34370871300 deschis la B. R. de D. - G. S. G. - A. G., din mun. C. N., aparținând inculpatului A. D. P. inculpatul M. H., o pedeapsă de 11 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită. În baza art. 71 C., instanța a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a tz. II C., pe durata executării pedepsei principale. Față de circumstanțele personale ale inculpatului explicitate la momentul individualizării pedepsei, instanța a apreciat că suspendarea condiționată a executării pedepsei este de natură a răspunde pe deplin scopului acesteia. Drept consecință, în baza art. 81 C., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe un termen de încercare de 2 ani și 11 luni, calculat în condițiile art. 82 C. În baza art. 71 alin. 5 C., s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale. În baza art. 359 C.., instanța s-a atras atenția inculpatului M. H. asupra prevederilor art. 83 C., privind cazurile de revocare a beneficiului suspendării executării pedepsei. Sub aspectul laturii civile a cauzei, constatând că lucrările falsificate în sesiunea de bacalaureat din vara anului 2010 au fost deja anulate (f. 1-210 vol. V d.u.p), în baza art. 348 C.., s-a dispus din oficiu anularea înscrisurilor false aflate la dosarul cauzei (vol. V u.p), respectiv a unui număr de 54 de lucrări ale candidaților din sesiunea de bacalaureat din luna iunie-iulie 2009 de la C. de examen A. B. din Mun. C. N.; a unui număr de 68 de lucrări false ale candidaților din sesiunea de B. august -septembrie 2009 de la C. de examen E. N. din mun. C. N.. Împotriva mai sus menționatei sentințe au declarat apel în termenul legal P. de pe lângă I. Curte de C. și Justiție - D. N. A. - S. teritorial C. -, inculpații V. I., R. I. și A. D. În motivele de apel prezentate în scris și depuse într-un memoriu la dosarul instanței P. de pe lângă I. Curte de C. și Justiție - D. N. A. - S. teritorial C. a arătat că sentința atacată este nelegală sub următoarele aspecte: Temeiul de drept care a stat la baza confiscării speciale a sumelor de bani dobândite în urma săvârșirii infracțiunii de către inculpații R. I., V. I., A. D. omisiunea instanței de fond în a se pronunța cu privire la toate sumele de bani care au format obiectul infracțiunii de trafic de influență reținută în sarcina inculpatului A. D. greșita încadrare juridică a infracțiunii de dare de mită reținută în sarcina inculpatului M. H. Criticile de nelegalitate se îndreaptă față de temeiul care a stat la baza dispoziției primei instanțe, privind confiscarea sumelor de bani dobândite de către inculpații R. I., V. I. și A. D. în urma săvârșirii infracțiunilor de luare de mită și trafic de influență. În susținerea acestor critici, se învederează instanței de control judiciar că, potrivit dispozițiilor art. 19 din L. nr. 78/2000, în cazul săvârșirii infracțiunilor reglementate de această lege, banii, valorile sau orice alte bunuri care au fost date pentru a determina săvârșirea infracțiunii sau pentru a răsplăti pe infractor ori cele dobândire prin săvârșirea infracțiunii, dacă nu sunt restituite persoanei vătămate și în măsura în care nu servesc la despăgubirea acesteia, se confiscă, iar dacă bunurile nu se găsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani. Pe de altă parte, prevederile art. 254 alin.3 Cod penal dispun că banii, valorile sau orice alte bunuri care au făcut obiectul luării de mită se confiscă, iar dacă acestea nu se găsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani. Și dispozițiile art. 257 alin.2 Cod penal fac trimitere la art. 256 alin.2 Cod penal unde se prevede ca și în situația infracțiunii de luare de mită, confiscarea banilor, valorilor sau oricăror bunuri care au format obiectul material al infracțiunii de corupție. În prezenta cauză, infracțiunile de trafic de influență prev. de art. 257 C., rap.la art.6 din L. nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin.2 C. reținute în sarcina inculpaților R. I., V. I. și A. D. și luare de mită prev. de art. 254 C. rap. la art. 6 din L. nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.2 C. reținută în sarcina inculpatului V. I. sunt infracțiuni de corupție ce cad sub incidența Legii nr. 78/2000. Prin urmare temeiul juridic pe care trebuie să se fundamenteze măsura confiscării speciale dispusă de instanță îl constituie art. 19 din L. nr. 78/2000 combinat cu art. 254 alin.3 Cod penal, pentru infracțiunile de luare de mită și art. art. 19 din L. nr. 78/2000 combinat cu art. 257 alin.2 Cod penal pentru infracțiunea de trafic de influență, fiind aplicabile dispozițiile speciale, care chiar dacă nu derogă de la norma generală reglementată în cuprinsul art. 118 lit. e C., au prioritate în ceea ce privește aplicabilitatea. Pe de altă parte, potrivit art. 343 alin.3 C.proc.pen. completul de judecată deliberează și asupra reparării pagubei produsă prin infracțiune, asupra măsurilor preventive și asigurătorii, mijloacelor materiale de probă, cheltuielilor judiciare, precum si asupra oricărei alte probleme privind justa soluționare a cauzei. În lumina acestor dispoziții, instanța fondului era ținută să se pronunțe cu privire la toate sumele de bani care au format obiectul material al infracțiunii de trafic de influență prev. de art. 257 C. rap.la art.6 din Lege anr.78/2000 cu aplicarea art.41 alin.2 C.pe. comisă de inculpatul A. D., și să constate în dispozitivul hotărârii - deși în considerentele acesteia se reține - că acesta a restituit sume de bani pretinse și primite de la candidați, după cum urmează:; suma de 900 de euro restituită către candidata D. E., suma de 900 euro restituită către candidata S. (fostă Călbăjos) M. E., suma de 900 de euro restituită către candidata Dee S., suma de 900 de euro restituită către candidatul R. S. V., suma de 900 de euro restituită către candidata B. I., suma de 900 de euro restituită către candidatul C. T. V., suma de 900 de euro restituită către denunțătorul L. Pap A., suma de 900 de euro restituită către denunțătoarea T. C., suma de 900 de euro restituită către candidatul M. C., suma de 600 de euro restituită către candidata M. C., suma de 1800 de euro restituită către candidatele - surori S. M. și P. S. C., suma de 1800 euro restituită candidaților -soți S. E. și S. I. În lumina acelorași dispoziții, instanța trebuia să se pronunțe asupra sumelor care au format obiectul infracțiunilor de trafic de influență prev. de art. 257 Cod penal raportat la art. 6 din L. 78/2000 comisă de inculpatul V. I. relativ la candidatul-denunțător (M. M., căruia i-a restituit în cursul urmăririi penale suma de 300 de euro și în ce privește infracțiunea de luare de mită prev. de art. 254 Cod penal raportat la art. 6 din L. 78/2000 comisă de inculpatul V. I. relativ la candidatul-inculpat M. H. căruia, tot în cursul urmăririi penale i-a restituit suma de 400 euro. O altă critică pe care a formulat vizează greșita încadrare juridică dată infracțiunii de dare de mită reținută în sarcina inculpatului M. H., aceasta întrucât față de activitatea infracțională derulată de acesta, prin hotărârea apelată s-a reținut doar incidența ati. 255 alin.1 Cod penal, fără a fi reținute și dispozițiile legii speciale privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție. În acest sens, s-a subliniat că potrivit art. 5 alin.1 din L. nr. 78/2000, în înțelesul prezentei legi sunt infracțiuni de corupție infracțiunile prevăzute la art. 254-257 din C. penal, art. 61 și 82 din prezenta lege, precum și infracțiunile prevăzute în legi speciale, ca modalități specifice ale infracțiunilor prevăzute la art. 254 - 257 din C. penal și la art. 61 și 82 din prezenta lege. Mai mult, potrivit art. 6 din L. nr.78/2000, infracțiunile de luare de mită, prev. de art. 254 C., de dare de mită prev.de art. 255 din C., de primire de foloase ne cuvenite prev. de art.256 C., se pedepsesc potrivit acestor texte de lege. Prin urmare, încadrarea juridică corectă a faptei săvârșite de inculpatul M. H. este art. 255 alin.1 Cod penal, raportat la art. 6 din L. nr. 78/2000. Corespunde realității faptul că nici în cuprinsul rechizitoriului nu s-au reținut, în mod eronat, dispozițiile art. 6 din L. nr. 78/2000, însă dat fiind că încadrarea juridică este atributul exclusiv al instanței de judecată, în cauză erau aplicabile dispozițiile art. 334 C.. privitoare la schimbarea încadrării juridice a faptei comise de inculpatul M. H. în sensul de a se reține art. 255 alin.1 C. cu raportare la art.6 din L. nr. 78/2000. Prin completarea motivelor de apel a învederat că hotărârea apelată este nelegală și în ceea ce privește omisiunea instanței de fond de a individualiza, ca urmare a reținerii infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 288 alin.1 și 2 C. cu aplicarea art.41 alin.2 C. raportat la art.17 alin.1 lit.c din L. nr.78/2000, disciplina de concurs și lucrarea asupra căreia desființarea a fost dispusă în baza art.348 C. Apreciază că instanța trebuia să procedeze în această manieră, justificat de împrejurarea că din probe rezultă că au existat situații în care, susținând patru probe în cadrul examenului de bacalaureat, în ce ii privește pe unii candidați doar o parte din probele scrise de aceștia au fost fraudate prin falsificarea lucrărilor. Inculpatul V. I. a criticat soluția T. C. și a solicitat admiterea apelului, desființarea în totalitate a hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, respectiv T. C. invocând faptul că pe rolul acestei instanțe a fost înregistrat sub nr (...) un nou dosar ce are ca obiect acte materiale ale infracțiunii continuate pentru care a fost judecat în prezentul dosar. Inculpatul, prin apărătorul ales, a apreciat că se află în situația de indivizibilitate prev. de art. 33 lit.c C. și că potrivit disp. art.37 alin.3 C. cauzele trebuie reunite în totdeauna și judecate împreună. Solicită să se dispună ,în principal ,restituirea cauzei la prima instanță în vederea rejudecării cauzei, conform art. 379 pct. 2 lit.b din C.; în subsidiar să se constate că scopul pedepsei prevăzute de art. 52 C. poate fi pe deplin atins și prin aplicarea unor pedepse orientate spre minimum special prevăzut de textele legale incriminatorii reduse în mod corespunzător, atât ca urmare a aplicării prevederilor art. 19 din OUG nr. 43/2002, cât și ale dispozițiilor art. 3201 lin. 1 și 7 Cp.p., introdus ca urmare a adoptării Legii nr. 202/(...), cu privire la cele două infracțiuni săvârșite în formă continuată, prev. de art. 254 C. și 257 C., toate raportate la art. 6 din L. nr. 7812000 și cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cp., cu reținerea circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 lit. a și c din C. Solicită suspendarea executării sub supraveghere, conform art. 861 Cp.p. a pedepsei rezultante, care va fi stabilită în conformitate cu prevederile art. 34 alin. 1 lit. b Cp., prin hotărârea care urmează să fie pronunțată cu privire la inculpatul V. I. În ce privește apelul declarat de parchet, întrucât acesta vizează exclusiv probleme de greșită aplicare a dispozițiilor legale vizând confiscarea sumelor debani ce au făcut obiectul infracțiunilor de luare de mită, respectiv de trafic de influență reținute în sarcina coinculpaților implicați în prezenta cauză, lasă la aprecierea instanței de apel a decide. Referitor la cererea de desființare a hotărârii atacate și de restituire a cauzei la prima instanță în vederea rejudecării cauzei precizează următoarele: Conform art. 317 C., prima instanță este investită a judeca, respectiv a se pronunța cu privire la fapta și la persoana arătată în actul de sesizare, în raport de competența materială conferită de norma procesual penală. Prima instanță a fost sesizată cel puțin în ce îl privește pe inc. V. I. cu privire la comiterea a patru infracțiuni, toate în formă continuată, R. nr. 8. al D. - S. C. reținând, fără nicio excepție, că toate aceste infracțiuni au fost comise în baza unei unice rezoluții infracționale. La data soluționării cauzei în primă instanță, pe rolul S. penale a T. C. se afla înregistrat Dosarul nr. (...) în care același inculpat V. I. a fost trimis în judecată prin R. din 02.l2.2010, întocmit în Dosarul nr. 119/P/2010 al D. - S. T. C. După cum rezultă din actul de sesizare (f. 37-38 al punctul 2) în sarcina inc. V. I. se mai reține faptul că în sesiunea august 2009 a primit suma de 1.800 euro de la numiții C. R. S. și soția sa S. A., suma de 1.300 euro de la F. C. R. și 500 euro de la C. D., lăsând să se creadă că are influență asupra membrilor C. de bacalaureat, organizat la C. T. .E. N.". Aceste fapte se rețin a fi comise în baza unei unice rezoluții infracționale și deci reprezintă acte materiale care intră în conținutul infracțiunii unice de trafic de influență în formă continuată prev. de art. 257 C., raportat la art. 6 din L. nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C., infracțiune pentru care același inculpat a mai fost deja trimis în judecată, prin R. nr. 8. al D. - S. C. și asupra căreia prima instanță s-a pronunțat deja prin sentința atacată (a se vedea pct. B f. 45 din considerentele hotărârii și dispozitivul acesteia, f. 59). P. a omis să notifice primei instanțe acest fapt, motiv pentru care prin sentința atacată s-a ajuns practic la o greșită aplicare a legii, din moment ce Secția penală a T. C. nu a conexat cele două cauze și nu s-a pronunțat cu privire la toate actele materiale care intrau în conținutul aceleași forme de unitate legală de infracțiune care este infracțiunea în formă continuată. Aceste considerații teoretice care vizează o greșită rezolvare a fondului cauzei sunt aplicabile pentru așa-zisa nouă infracțiune care face obiectul noului dosar cu numărul 9. al aceleași prime instanțe, ajungându-se în mod nelegal la separarea aceleași unice infracțiuni în două segmente, izolate artificial și cu desconsiderarea cazului de indivizibilitate prevăzută de art. 33 lit.c din C. Inculpatul R. I. a invocat nulitatea absolută a hotărârii pronunțate de către instanța ierarhic inferioară. In susținerea apelului a solicitat, în principal, admiterea apelului și în temeiul prev. art. 379 alin.2 lit. b (teza II-a) C., desființarea sentinței penale atacate cu rejudecarea cauzei de către instanța de fond, Tribunalul Cluj fiind incidente situațiile prevăzute în art. 197 al. 2 C.. În subsidiar, solicită admiterea apelului în temeiul prev. art. 379 alin.2 lit. a C. , cu desființarea sentinței penale atacate, cu pronunțarea unei noi hotărâri judecătoreaști procedând la o corectă individualizare a pedepsei conform prev. art. 72 C. rap. la art. 74 lit. a-c C. art. 76 C. și pe cale de consecință stabilirea unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunile judecate iar ca modalitate de executare a pedepsei, suspendarea sub supraveghere a acesteia în temeiul prev. art. 81 sau 86 ind 1 C. Apreciază că în cauza se impune admiterea apelului și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru a se asigura respectarea Art. 3 C.. " aflarea adevărului" prin care se dispune cu titlu de lege, în desfășurarea procesului penal trebuie să se asigure aflarea adevărului cu privire la faptele și împrejurările cauzei, precum și cu privire la persoana făptuitorului. Consideră soluția pronunțată de către Tribunalul Cluj ca fiind netemeinică și nelegală din următoarele considerente: In data de 9 septembrie 2010 DNA Cluj a întocmit rechizitoriu supus judecării în prezentul dosar. In conformitate cu acest act de sesizare al instanței se reține - se dispune disjungerea cauzei si continuarea cercetărilor fata de inculpat și alți învinuiți în temeiul art. 38 C. pr.pen. rap la art. 45 C. pen. Tribunalul Cluj in baza art. 300 C.. a verificat regularitatea actului de sesizare al instanței iar după identificarea inculpaților urma să procedeze la citirea acestuia. Din încheierile penale aflate a dosarul cauzei rezulta ca rechizitoriul nu a fost citit altfel instanța trebuia sa se sesizeze cu faptul ca la data de 13 decembrie 2010 P. de pe lângă I. Curte de C. și Justiție, DNA Cluj a înregistrat pe rolul T. C. cel de-al II-a rechizitoriu care a fost întocmit la data de (...). Instanța de fond era obligata să amâne judecarea cauzei la un termen la care urma sa se discute conexarea celor doua rechizitorii, respectiv celor doua dosare întrucât era vorba de o indivizibilitate expres prevăzută de C. de procedură penală. Trecând peste acest amănunt, instanța de judecată , fără să dispună citirea actului de sesizare al instanței a procedat la acordarea cuvântului pe fond și asta în condițiile în care nu a procedat la audierea inculpaților încălcând toate principiile de bază ale procesului penal. De altfel, instanța de judecata anterior a dispus disjungerea cauzei fata de inculpații care nu au dorit sa beneficieze de procedura prev de art. 320 ind. 1 C.. asta în condițiile în care obiectul judecății impunea judecarea tuturor inculpaților la același termen de judecata. In modalitatea în care s-a procedat in prezentul dosar și anume disjungerea judecării mituitorului fata de cel mituit al falsificatorului fata de cel care a uzat de fals sau cel care a distrus înscrisurile , pronunțând totodată o soluție de anulare a acestor înscrisuri , este nelegala, dacă instanța de apel nu va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare. Solicită ca la stabilirea și aplicarea pedepsei să se aibă în vedere dispozițiile art. 74 rap. la art.76 C. și pe cale de consecință să se stabilească o pedeapsă sub minimul special prev. de lege pentru infracțiunile pentru care s-a dispus trimiterea în judecată. Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei solicită aplicarea prev. art. 861 C. Consideră că scopul preventiv și reeducativ al pedepsei poate fi atins și fără privarea de libertate al inculpatului. Nu trebuie făcut abstracție de faptul că s-a aflat deja de o perioadă îndelungată de timp în stare de arest preventiv, această perioadă îndelungată de timp a contribuit în mod esențial la reeducarea acestuia și la conștientizarea consecințelor negative ale faptelor săvârșite. Condamnarea unei persoane la o pedeapsă privativă de libertate ar trebui să intervină doar în situația în care instanța de judecată apreciază că scopul pedepsei nu ar putea fi atins în alt mod. Or, raportat la persoana inculpatului și la cuantumul pedepsei stabilit prin lege pentru infracțiunile săvârșite, consideră că nu există nici un impediment pentru care instanța nu ar putea da eficiență prevederilor art. 861 C. pen. Este unanim admis că, instanța nu are obligația de a dispune suspendarea executării pedepsei, fiind vorba de o facultate acordată inculpatului. D. dispozițiile codului penal nu arată care sunt elementele care formează convingerea instanței că scopul pedepsei poate fi atins și prin aplicarea unei pedepse cu suspendarea executării sub supraveghere, consideră că trebuie să se țină seama atât de gravitatea faptelor cât și de trecutul infractorului, de mediul în care trăiește, de modul de comportare în rândul familiei și al societății. Elementele de fapt ce stau la baza convingerii instanței că făptuitorul este apt a se îndrepta, chiar fără să execute pedeapsa, uneori pot coincide cu cele reținute de instanță ca circumstanțe atenuante. Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și reducerea pedepsei ca efect al circumstanțelor atenuante fiind, ambele, mijloace de individualizare a pedepsei, nimic nu se opune - în principiu - ca aceleași date, împrejurări, stări sau situații să se afle la baza folosirii amândurora. Situația socio-familială bună a inculpatului, planurile de viitor, contextul în care au fost săvârșite faptele, conștientizarea efectelor legale ale faptei comise și a urmărilor afective și emoționale au constituit elemente favorabile acestuia, în sensul că există șanse de integrare în societate. Cu toate că faptele săvârșite prezintă un grad de pericol social ridicat, acest criteriu nu este absolut în stabilirea și aplicarea pedepsei. La stabilirea sancțiunii și a modului de executare a acesteia un element decisiv și hotărâtor îl are și persoana inculpatului. C. și instituția suspendării executării sub supraveghere pedepsei privită sub aspectul esenței, funcțiilor și scopului său constrânge, pentru că, în tot cursul termenului de încercare, condamnatul este supus unei anumite constrângeri, se simte amenințat de o privațiune de libertate, ea intimidează și reeducă, pentru că , aflându-se sub amenințarea acestor consecințe speciale, condamnatul este determinat la un autocontrol deosebit în ceea ce privește respectarea legii penale. În situația în care se va da eficiență circumstanțelor atenuante judiciare ce pot fi reținute în favoarea inculpatului solicită să se aplice o pedeapsă sub minimul special prevăzut de lege cu suspendarea executării acesteia sub supraveghere. Inculpatul R. a mai solicitat instanței de apel să dispună și cu privire la sechestrul asigurător instituit prin ordonanța asupra contului deschis la B. T. având în vedere că a restituit sumele de bani primite de la canditații la bacalaureat pe care i-a ajutat să promoveze în mod fraudulos unele probe. A.antul A. D., prin apărătorul ales, a solicitat reindividualizarea modalității de executare a pedepsei respectiv să fie înlocuită suspendarea executării pedepsei sub supraveghere cu suspendarea condiționată a executării pedepsei. Solicită condamnarea pentru infracțiunea de trafic de influență în formă continuată prev. de art. 257 C. rap. la art.6 din L. 78/2000, reținând circumstanțele atenuante judiciare prevăzute de art.74 C. efectele circumstanțelor atenuante prevăzute de art.76 lit.d Cp., iar ca modalitate de executare, solicită aplicarea prevederilor art.81 referitoare la suspendarea condiționată a executării pedepsei. Mai solicită revocarea măsurii preventive de a nu părăsi țara. În același timp solicită admiterea apelului declarat de DNA S. teritorial C. și să se constate drept întemeiate criticile privind nelegalitatea sentinței penale nr.618 din (...). Analizând apelurile formulate din prisma motivelor invocate și a disp.art.371 alin.2 C. ce obligă instanța ca înafara temeiurilor invocate și a cererilorformulate de către apelanți să examineze cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, constată că acestea sunt fondate urmând a fi admise pentru considerentele pe care le vom expune în continuare. Raportat la împrejurarea că inculpații apelanți, în motivele de apel depuse , au criticat atât sentința instanței de fond , cât și încheierea de ședință din data de 13 decembrie 2010, Curtea, având în vedere dispozițiile art.361alin.2 și 3 Cpp o va analiza și pe aceasta, în detaliu. Prin încheierea de ședință din data anterior menționată, Tribunalul Cluj le-a pus în vedere inculpaților noile reglementări instituite de art. 3201 C. respectiv faptul că dacă recunosc în întregime faptele reținute în sarcina lor prin rechizitoriu și solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, cauza va fi soluționată cu celeritate și inculpații vor beneficia de o reducere cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzută de lege în cazul pedepsei închisorii. De asemenea, instanța de fond le-a adus la cunoștință inculpaților în cazul în care doar unul dintre ei optează pentru aplicarea procedurii simplificate, iar alții refuză acest beneficiu, nu există niciun impediment la disjungerea cauzei și judecarea separată a celor care au recunoscut comiterea faptei și au solicitat aplicarea dispozițiilor art.320/1 C.de cei care nu au recunoscut săvârșirea faptelor reținute în sarcina lor și pentru care judecata va decurge conform procedurii obișnuite. Inculpații V. I., R. I., A. D. și M. H. au înțeles să opteze pentru această instituție nou introdusă prin L. nr.2. motiv pentru care instanța a apreciat că se impune disjungerea cauzei față de aceștia și formarea unui nou dosar pentru inculpații C. I., M. M. C., R. T. D., M. E., R. S. M., M. V., T. M. C., F. I. P., M. O. G., C. P., B. S., C. A., M. I. A., D. M. și C. V. G. ce au fost trimiși în judecată alături de inculpații anterior menționați prin R. nr.8. al P. de pe lângă I. Curte de C. și Justiție - D. N. A. - S. T. C. În continuare instanța a verificat legalitatea sesizării sale potrivit disp.art.300 C. și s-a declarat legal investită cu rechizitoriul anterior menționat. A. a procedat la audierea inculpaților R. I., V. I., A. D. și M. H. conform disp. art.320/1 alin.3 C. A constatat în urma audierii inculpaților că sunt îndeplinite condițiile prev. de art.320/1 alin.4 C., a apreciat că probele administrate sunt suficiente pentru stabilirea faptelor și individualizarea pedepselor și a acordat părților cuvântul în dezbateri. A. încheiere a instanței a fost vehement criticată de către apărătorii inculpaților apelanți în prezentul dosar care au invocat mai multe nereguli ale acesteia. Aflându-se pentru prima dată în fața instituției noi introduse prin L. nr.2. privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor instanța fondului a procedat în maniera care a considerat-o cea mai potrivită având în vedere că practică judiciară în această materie încă nu există și nici doctrina nu a formulat un punct de vedere coerent cu privire la dispozițiile art.3201 C. Apreciem că audierea inculpaților în două etape distincte, inițial cu privire la aplicarea dispozițiilor art. 3201 C. și apoi cu privire la fapta dedusă judecății potrivit disp. art. 323 C. nu se justifică. Trebuie observat că art.3201 C. prevede că până la începerea cercetării judecătorești inculpatul poate declaratpersonal sau prin înscris autentic că recunoaște săvârșirea faptelor reținute în actul de sesizare a instanței și solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală. A. în alin.3 se arată că la termenul de judecată instanța întreabă pe inculpat dacă solicită ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală pe care le recunoaște și leînsușește, procedează la audierea acestuia și apoi acordă cuvântul procurorului și celorlalte părți. Din textele legale mai sus menționate rezultă, în opinia noastră, suficient de clar faptul că instanța de judecată audiază inculpatul nu în condițiile art.323 C. ci strict cu privire la aplicarea disp.art.3201 C. și numai cu privire la recunoașterea în totalitate a faptelor reținute în sarcina sa și pentru care a fost trimis în judecată, la faptul că își însușește probele din faza de urmărire penală pe care le cunoaște, că dorește judecarea cauzei în baza acestor probe și nu solicită administrarea de probe noi în condiții de oralitate, contradictorialitate și nemijlocire. Instanța investită cu soluționarea fondului a procedat în mod corect constatând că este legal sesizată prin rechizitoriul parchetului, însă nu a mai dat citire actului de sesizare al instanței și în consecință, nedeschizând faza cercetării judecătorești, nu a procedat la audierea inculpatului conform dispozițiilor art.323 C., respectiv nu l-a lăsat pe inculpat să declare tot ce știe despre fapta pentru care a fost trimis în judecată și nu i-a adresat acestuia întrebări cu privire la aceste aspecte. Dacă instanța ar fi procedat în maniera invocată de către apărătorii inculpaților, dând citire actului de sesizare, ar fi fost declanșată cercetarea judecătorească potrivit disp.art.322 C. și nu ar mai fi putut face aplicarea disp.art.3201 C. care impune un termen limită până la care inculpatul poate recunoaște săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa și poate solicita ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, acest termen fiind până la începerea cercetării judecătorești. Încheierea instanței de fond din 13 dec.2010 este însă criticabilă sub aspectul faptului că, deși atât instanța cât și părțile din proces au discutat și respectiv au solicitat disjungerea cauzei cu privire la inculpații ce au solicitat a fi judecați în baza procedurii simplificate, nu există dispoziție în sensul disjungerii cauzei. A. mențiune era obligatorie potrivit disp.art.305 C. care la alin.1 lit.i impune ca încheierea să cuprindă măsurile luate în cursul ședinței. De asemenea s-a mai arătat faptul că în încheierea de ședință este cuprinsă o mențiune cu privire la suspendarea judecății. Apreciem că este vorba doar de o nefericită alegere a cuvintelor având la bază ineditul situației pe care instanța a avut-o de soluționat și că este vorba de suspendarea dezbaterilor și nu de suspendarea judecării cauzei în baza art.303 C. Trecând la hotărârea instanței de fond, instanța de apel constată că se impune desființarea acesteia și trimiterea cauzei spre rejudecare T. C., fiind incident în opinia noastră cazul de indivizibilitate prev. de art.33 lit.c C., raportat la împrejurarea că pe rolul aceleiași instanțe a fost înregistrat la data de (...) dosarul cu nr.(...) ce are ca obiect acte materiale ale aceleiași infracțiuni continuate comise de inculpații V. I. și R. I. A., prin rechizitoriul P. de pe lângă I. Curte de C. și Justiție - D. N. A. - S. teritorial C. înregistrat sub nr119/P/2010 au fost trimiși în judecată acești doi inculpați alături de alte persoane pentru comiterea infracțiunilor de trafic de influență în formă continuată prevăzută de art 257 Cod penal raportat la art 6 din L. nr. 78/2000 cu aplicarea art 41 alin 2 Cod penal. P. art.33 C. există indivizibilitate în cazul infracțiunii continuate sau în orice alte cazuri când două sau mai multe acte materiale alcătuiesc o singură infracțiune. A. instituție a fost reglementată de către legiuitor pentru situația în care, între două sau mai multe infracțiuni săvârșite în același timp sau succesiv, pot exista anumite legături de așa natură încât fiecare faptă servește ca un mijlocde reciprocă caracterizare a activităților infracționale prin care au fost realizate atât sub raportul gradului de pericol social pe care îl reprezintă în concret cât și al cauzelor criminogene ce au determinat sau au contribuit la săvârșirea acestor activități. Luate fiecare în parte și examinate izolat infracțiunile între care există legătură cu relevanță penală și criminologică ar fi incomplet cunoscute și evaluate în timp ce prin confruntarea și cercetarea lor corelată fiecare faptă va apărea în adevărata sa substanță umană și socială. A. este și cazul infracțiunilor continuate, situație în care există unitate juridică o singură infracțiune prin voința legii, după cum reiese și din disp.art.41 alin.2 C. un tratament sancționator aparte potrivit art.42 C.p și deci indivizibilitate. Joncțiunea procesuală a două sau mai multe cauze pentru indivizibilitate atrage în mod firesc o amplificare a procesului de la instanța de la care sunt întrunite cauzele și o amplificare a competenței materiale la instanța înaintea căreia sunt reunite cauzele penale și o desesizare a instanței la care cauza era pendinte. Instanța la care se efectuează joncțiunea procedurală se investește și cu judecarea cauzelor venite de la alte instanțe desesizând implicit prin aceasta pe acele instanțe, instanțele astfel desesizate nu-și declină competența, fiindcă legal ele sunt, fiecare material competente să judece cauzele penale de care sunt desesizate, ele pronunță însă o sentință de dezinvestire. Reunirea cauzelor în caz de indivizibilitate potrivit disp. art.37 C. are în desfășurarea procesului penal procedura sa specială. Joncțiunea poate fi solicitată de părți sau propusă de procuror înaintea instanței la care cauzele ar urma să fie reunite. Când din materialele dosarelor sau din cercetarea judecătorească rezultă vreun caz de indivizibilitate cu cauza pendinte la instanța la care ar urma să se facă joncțiunea, aceasta poate dispune din oficiu reunirea cauzelor. Asupra joncțiunii procesuale hotărăște, potrivit disp.alin.1 ale art.36 C., instanța la care urmează să se facă reunirea cauzelor pentru indivizibilitate, instanță căreia legea i-a acordat o putere atractivă. În temeiul hotărârii care dispune reunirea cauzelor instanța de joncțiune face cunoscut instanței la care se găsește cauza ce urmează să fie reunită că este desesizată de acea cauză și va cere trimiterea dosarelor respective. P. cazul de indivizibilitate derivat din unitatea infracțiunilor continuate cauzele penale trebuie reunite întotdeauna indiferent de gradul de jurisdicție în care se află, respectiv independent de faptul că se află pe rolul instanțelor egale în grad sau în același stadiu procesual sau în fața instanțelor de grade diferite în judecată în fond sau în căile de atac. În aplicarea acestor reguli s-a prevăzut în art.335 C. că instanța de judecată poate extinde acțiunea penală și la alte acte materiale ce intră în conținutul infracțiunii ce formează obiectul judecății comise de inculpat, iar dacă unele fapte au fost judecate anterior instanța reunește cauza anterioară cu cea pe care o judecă și pronunță o hotărâre în raport cu toate actele ce intră în conținutul aceleiași infracțiuni. Toate aceste dispoziții legale sunt de natură a convinge instanța de apel că în situația în care constată existența unui caz de indivizibilitate este obligată să procedeze de așa manieră încât judecarea actelor materiale ce fac parte din aceeași infracțiune continuată dar care constituie obiectul a două dosare diferite să fie judecate împreună pentru a permite instanței ce va judeca fapta sau faptele să aibă o viziune completă asupra activității infracționale a inculpaților. Este de necontestat faptul că prin rechizitoriul P. de pe lângă I. Curte de C. și Justiție - D. N. A. - S. T. C., din data de 9 sept.2010 emis în dosarulnr.68/P/2010 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului R. I. sub aspectul comiterii infracțiunilor de trafic de influență în formă continuată prev. de art.257 C. rap.la art.6 din L. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin.2 C., dare de mită prev. de art.255 C. rap.la art.6 din L. 78/2000, dare de mită prev. de art.255 C. rap.la art.6 din L. 78/2000, complicitate la fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată prev. de art.26 C. rap. la art.288 alin.1 și 2 C., cu aplic. 41 alin.2 C., și coroborat cu art.17 alin.1 lit.c din L. 78/2000, complicitate la sustragere sau distrugere de înscrisuri în formă continuată prev. de art.26 C. rap. la art.242 alin.1 și 3 C. cu aplic.art 41 alin.2 C., toate cu aplic.art.33 lit.a C. constând în aceea că în calitate de membru al C. de examinare de la un centru de bacalaureat din sesiunea de examene din iunie 2009 și iunie 2010 în baza aceleiași rezoluții infracționale a pretins și a primit de la mai mulți candidați diferite sume de bani pentru a-i ajuta la promovarea frauduloasă a acestui examen, că în cursul lunii august 2009 a pretins și primit diferite sume de bani de la mai mulți elevi care s-au prezentat la examenul de bacalaureat de la centrul de examen de la C. tehnic E. N., lăsând să se creadă că a avut influență pe lângă membrii comisiei de bacalaureat desfășurat la liceul al cărui director adjunct era și că în baza unei rezoluții infracționale unice lucrările de examen ale tuturor candidaților care s-au prezentat la sesiunea de bacalaureat din iunie 2010 și iunie-august 2009 au fost înlocuite cu altele iar originalele distruse ulterior și a inculpatului V. I. sub aspectul comiterii infracțiunii de trafic de influență în formă continuată prev. de art.257 C. rap.la art.6 din L. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin.2 C., luare de mită în formă continuată prev. de art.254 C. rap. la art.6 din L. 78/2000 cu aplic.art.41 alin.2 C. , fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată prev. de art.288 alin.1 și 2 C. cu aplic.art.41 alin.2 C. , coroborat cu art.17 alin.1 lit.c din L. 78/2000, sustragere sau distrugere de înscrisuri în formă continuată prev. de art.242 alin.1 și 3 C. cu aplic.art.41 alin.2 C. toate cu aplic.art.33 lit.a C., constând în aceea că în baza unei rezoluții infracționale unice în sesiunea de bacalaureat din iunie 2009 în calitate de președinte al comisiei de examen de la G. Ș. A. B. a acceptat inițial să primească de la inculpatul R. I. o sumă de bani a cărui cuantum nu i-a fost menționată în mod concret și ulterior a primit suma de 2000 E. de la acesta pentru ca prin încălcarea atribuțiilor pe care le avea în acea calitate să îl ajute să fraudeze examenul de bacalaureat la probele scrise în interesul mai multor candidați, că în cursul lunii iunie 2010 în calitate de membru al comisiei de examen a primit de la doi candidați sume de bani pentru a-i ajuta să promoveze în mod fraudulos examenul de bacalaureat la probele scrise și că în cursul lunii iunie 2010 a acceptat să primească de la inculpatul R. I. o sumă de bani pentru ca în virtutea atribuțiilor cu care fusese investit în calitate de membru al comisiei de bacalaureat să faciliteze fraudarea examenului în vederea asigurării promovării candidaților ce au plătit sume de bani în acest scop. De asemenea s-a mai reținut în sarcina inculpatului că, în calitate de director adjunct la C. tehnic E. N., în baza unei rezoluții infracționale unice, în cursul lunii august 2009 a pretins și a primit, de la un număr de 7 candidați, diverse sume de bani lăsând să se creadă că are influență pe lângă unii din membrii comisiilor de examen și că-i poate ajuta să promoveze în mod fraudulos probele scrise la examenul de bacalaureat, iar în cursul lunii ianuarie 2010 a pretins și primit de la un candidat suma de 300 E. lăsând să se creadă că se bucură se influență pe lângă unii membrii ai comisiei de examene de la C. de examen de la G. școlar A. B. și-l poate ajuta să promoveze în mod fraudulos examenul de competențe lingvistice. Inculpatul V. I. a mai fost trimis în judecată și pentru faptul că în baza aceleiași rezoluții infracționale în sesiunea de bacalaureat diniunie 2009 de la C. de examen G. Ș. A. B. în calitate de președinte al comisiei de examen împreună cu inculpatul R. au falsificat un număr de 54 de lucrări ale unor candidați sigilând colțurile secretizate ale lucrărilor de examen pe care acești candidați cu știința celor doi inculpați le-au redactat în alte săli și condiții decât cele reglementate de metodologia de desfășurare a bacalaureatului ulterior aplicând pe colțurile secretizate ale lucrărilor falsificate ștampila de examen că în sesiunea de bacalaureat din august - sept. 2009 de la centrul de examen de la C. T. E. N. împreună cu inculpații R. I. și C. I. au falsificat un număr de 64 de lucrări ale unor candidați sigilând colțurile secretizate ale lucrărilor de examen pe care acești candidați cu știința celor trei inculpați le-au redactat în alte săli și condiții decât cele reglementate de metodologia de desfășurare a bacalaureatului cunoscând că inculpatul C. în calitate de președinte al comisiei de examen urma să aplice pe colțurile secretizate ale lucrărilor falsificate ștampila de examen, lucrări pe care i le-a predat președintelui de examen după ce au fost strânse de către inculpatul R. din sălile unde au fost falsificate și că în sesiunea de bacalaureat iunie 2010 de la centrul de examen G. Ș. A. B. în calitate de membru al comisiei de examen împreună cu inculpații R. și C. au falsificat un număr de 42 de lucrări la probe scrisă la limba și literatura română din care 12 lucrări ce conțineau scrisul original al unor candidați și 30 de lucrări ale altor candidați prin xerocopiere împreună cu inculpatul R. de pe cele 12 lucrări ce conțineau scrisul original al unor candidați și prin sigilarea împreună cu inculpatul R. a colțurilor secretizate ale celor 42 de lucrări de examen din care cele 12 lucrări au fost redactate de candidații respectiv cu știința celor 3 inculpați în alte săli și condiții decât cele reglementate de metodologia de desfășurare a bacalaureatului cunoscând că inculpatul C. în calitate de președinte al comisiei de examen urma să aplice pe colțurile secretizate ale lucrărilor falsificate ștampila de examen, că în sesiunea de bacalaureat din iunie 2009 de la C. de examen G. Ș. A. B., în calitate de președinte al C. de examen împreună cu inculpatul R. I., au sustras un număr de 54 de lucrări originale scrise în sălile de examen de candidați și le-a înlocuit cu lucrările falsificate ale acestora, lucrările originale fiind reținute de cei doi inculpați în vederea distrugerii ulterioare. În sesiunea de bacalaureat din august-septembrie 2009 de la C. de examen de la C. tehnic E. N., după o înțelegere anterioară, fiind sprijiniți de inculpatul R. I., împreună cu inculpatul C. I., au sustras un număr de 68 de lucrări originale, scrise în sălile de examen de unii candidați pentru a fi înlocuite de președintele comisiei de examen cu lucrările falsificate ale acestora, lucrări originale care au fost reținute de inculpați în vederea distrugerii ulterioare. În sesiunea de bacalaureat din iunie 2010 de la C. de examen G. școlar A. B., în calitate de membru al comisiei de examen, după o înțelegere anterioară, împreună cu inculpatul R. I. l-au sprijinit pe inculpatul C. I. în vederea sustragerii unui număr de 42 de lucrări originale la proba scrisă la limba și literatura română ale candidaților pentru a fi înlocuite de președintele comisiei de examen cu lucrările falsificate ale acestora, lucrări originale care au fost reținute de inculpați în vederea distrugerii ulterioare. U., a fost întocmit dosarul 119/P/2010 al DNA S. T. C. ce a fost înregistrat pe rolul secției penale al T. C. sub nr.(...) dosar ce-i vizează pe inculpații R. I. și V. I. pentru acte materiale comise în sesiunea din august 2009 ce intră în conținutul infracțiunii unice de trafic de influență sub formă continuată prev. de art.257 C. rap. la art.6 din L. 78/2000 cu aplic.art.41 alin.2 C. constând în aceea că, inculpatul R. I. în calitate de director al G. Ș. „. B., în baza unei rezoluții infracționale unice, în cursul lunii iunie 2009, a pretins și primit de la candidatul N. R. N. suma de 1.200 lei, iar în cursul lunii august 2009, a pretins și primit de la candidatul Z. D. suma de 300 euro, lăsând să se creadă față de aceștia că are influență pe lângă unii din membri comisiilor de examen de la sesiunile de bacalaureat din iunie 2009, respectiv august-septembrie 2009, și îi poate ajuta să promoveze în mod fraudulos probele scrise pe care le susțineau la examenele de bacalaureat, iar inculpatul V. I., în calitatea sa de director adjunct la C. tehnic „. N., în baza unei rezoluții infracționale unice, în cursul lunii august 2009, a pretins și primit de la candidații C. R. S. și C. S. A. suma de 2.800 euro, F. C. R. suma de 1.300 euro și Chiorean D. L. suma de 500 euro, respectiv suma totală de 4.600 euro, lăsând să se creadă față de susnumiții că are influență pe lângă unii din membrii comisiilor de examen de la C. de examen de la C. tehnic „. N. și îi poate ajuta să promoveze în mod fraudulos probele scrise de la examenul de bacalaureat. Cele două rechizitorii au ca obiect, în realitate, o singură infracțiune de trafic de influență în formă continuată comisă de către cei doi inculpați V. și R. fiind incidente în această situație în mod indubitabil disp. art.33 lit.c C. Aceste aspect ar fi trebuit sesizat, dacă ar fi existat o bună colaborare și comunicare între reprezentanții M. P., instanța de judecată și inculpați și ar fi fost imperios necesar ca cele două cauze să fie conexate la instanța de fond și să fie judecate împreună, cu atât mai mult cu cât dosarul (...) a fost înregistrat pe rolul T. C. în data de 9 decembrie 2010, anterior pronunțării hotărârii în prezenta cauză. Datorită faptului că acest lucru nu s-a realizat, instanța de apel constatând că au fost încălcate dispozițiile cu privire la competența materială a instanței, împrejurări ce atrag nulitatea absolută a hotărârii pronunțate, va dispune desființarea hotărârii atacate conform prev. art. 379 pct.2 lit.b teza a II-a C. și rejudecarea cauzei de către instanța a cărei hotărâre a fost desființată. Suntem în mod indubitabil în prezența unui caz de nulitate absolută prev. de art.197 alin.2 deoarece nulitatea operează în caz de necompetență după materie și calitatea persoanei a organelor de urmărire penală (art.206, 208) a procurorilor (art.209) și a instanțelor de judecată (art.25 până la art.29 și art.40 și 41) și de asemenea în caz de încălcare a normelor ce se referă la prorogarea competenței în caz de indivizibilitate și conexitate (prev. de art.32,37) a schimbării încadrării juridice a faptei de către instanța ierarhic superioară (art.41) și chestiuni prealabile ( art.44). Un argument suplimentar că suntem în prezența unui caz de nulitate absolută este și acela că ea nu poate fi înlăturată în niciun mod, și că în mod evident s-a produs o vătămare procesuală a intereselor inculpaților V. și R., iar această vătămare nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului. A. vătămare rezidă din faptul că nu este indiferent sub aspectul regimului sancționator, dacă inculpații sunt judecați în două dosare diferite sau într-un singur dosar, că pentru o mai bună administrare a actului de justiție și pentru respectarea termenelor rezonabile ale procedurilor judiciare se impune ca o singură activitate infracțională să nu fie frântă și împărțită în dosare diferite și că pentru aflarea adevărului și pronunțarea unei soluții juste instanțele trebuie să aibă o viziune de ansamblu asupra tuturor actelor materiale ce intră în conținutul aceleiași infracțiuni unice. În acest sens s-a pronunțat în mod constant practica și doctrina stabilind că odată ce există un caz de prorogare de competență devine obligatorie judecarea cauzei de către instanța competentă prin prorogare subsancțiunea aceleiași nulități absolute ca și pentru regulile obișnuite de competență după materie sau calitatea persoanei. În opinia noastră și de altfel și a reprezentantului M. P. prezent în sală cu ocazia dezbaterilor, această instituție era obligată să aducă la cunoștința instanței investite cu soluționarea fondului că a mai înregistrat un dosar care-i privește pe cei doi inculpați și care are ca obiect acte materiale ale infracțiunii unice pentru care ei se aflau în stare de judecată în fața T. C. Instanța de apel a dispus desființarea hotărârii atacate și trimiterea spre rejudecare T. C. în ceea ce-i privește pe toți inculpații respectiv V., R., A. și M. deoarece activitatea infracțională a acestora a fost realizată în condițiile participației penale și se întrepătrunde. Dacă s-ar dispune disjungerea cu privire la inculpatul A. și M. sarcina instanței de fond investită cu soluționarea cauzelor reunite ar fi mult îngreunată și activitatea de aflarea adevărului ar fi mult mai dificilă.Nimic nu impiedică Tribunalul Cluj să facă aplicarea art.3201 Cpp pentru inculpații ce au solicitat judecarea cauzei conform noii proceduri introduse prin L., iar la soluționarea pe fond a cauzei să dea eficiență prevederilor alin.7 al aceluiași text legal urmând a reduce limitele de pedeapsă prevăzute de lege cu o treime. Urmare a desființării cu trimitere spre rejudecare instanța fondului va proceda conform dispozițiilor legale mai sus amintite și va reuni cele două cauze, prezenta cu cea cu nr.(...) și va pronunța o singură hotărâre cu privire la toate actele materiale ce intră în continutul infracțiunii continuate și va dispune și cu privire la măsurile asigurătorii dispuse în prezenta cauză .Prezenta decizie, fiind una de dezînvestire, nu permite din punct de vedere al cadrului procesual , soluționarea unor cereri accesorii fondului cauzei , în lipsa judecării acestuia. Tot pentru același motiv, respectiv incidența cazului de indivizibilitate prev. de art.33 lit.c Cop, nu au fost examinate motivele de apel subsidiare formulate de către inculpați. Pronunțând această hotărâre pe fondul cauzei, instanța de apel, fiind obligată a se pronunța și cu privire la măsurile preventive dispuse față de inculpații R. și V., a apreciat că față de aceștia se impune a fi înlocuită măsura arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea C.-N. ,în baza art.145 C. Curtea a reținut că inculpații se află în stare de arest preventiv din data de 13 iulie 2010 și că la acest moment caracterul rezonabil al duratei arestului preventiv, raportat și la soluția pronunțată pe fondul cauzei, soluție ce se datorează nu atitudinii procesuale a inculpaților ci unor interpretări date unor dispoziții legale de către instanță, nu mai există. A. conform jurisprudenței constante a CEDO, de exemplu cauza T.ache împotriva României, caracterul rezonabil al procedurii în materie penală se apreciază în funcție de complexitatea cauzei, atitudinea inculpaților și comportamentul autorităților. În speță este de necontestat complexitatea cauzei raportat la numărul mare de persoane care se presupune că au comis faptele prevăzute de legea penală, la durata destul de mare întinsă pe perioada a doi ani a activității infracționale și la modalitățile în care se susține că au fost comise faptele. Pe de altă parte însă, inculpații R. și V. au avut o atitudine sinceră pe toată perioada procesului penal până la acest moment, au recunoscut faptele încă din faza de urmărire penală și în fața instanței de fond au solicitat judecarea cauzei în baza procedurii noi introduse prin L. 2.. În niciun caz atitudinea lor nu a stat la baza prelungirii excesive a procedurii. În plus, inculpații apelând la instituția prev. de art.320/1 și beneficiind de aceasta, auscurtat în mod semnificativ durata procedurii și nu mai pot influența în niciun mod martorii din proces și coinculpații. Constatăm că la finalul unei perioade de detenție preventivă destul de îndelungată, de peste 8 luni de zile, nu mai există condiția reglementată în art.148 alin.1 lit.f teza a II-a C. conform căreia lăsarea în libertate a inculpaților ar prezenta pericol pentru ordinea publică, sens în care temeiurile avute în vedere la luarea și respectiv menținerea până în prezent a acestei măsuri s-au schimbat iar în speță nu au intervenit elemente sau aspecte noi care să conducă la incidența altor temeiuri prev. de art.148 C. ce ar impune menținerea inculpaților în stare de arest. Persistența motivelor plauzibile de a bănui că o persoană privată de libertate ar fi comis o infracțiune este o condiție sine qua non a regularității menținerii în detenție. O bănuială puternică privind comiterea de către inculpați a unor infracțiuni grave poate justifica inițial detenția. Totuși, după o anumită perioadă de timp, ea nu mai este suficientă, fiind necesar ca instanțele să aducă alte motive care să justifice continuarea privării de libertate. Trecerea acestui interval de timp a dus în mod natural la diminuarea și apoi la disiparea completă a pericolului social concret pentru ordinea publică pe care inculpații l-au prezentat la momentul luării măsurii arestului preventiv și ulterior la menținerea acesteia. Tot sub aspectul stabilirii caracterului rezonabil al măsurii arestării preventive, Curtea E.peană a Drepturilor Omului a constatat încălcarea art.5 din Convenție și în situația în care instanțele naționale nu au analizat posibilitatea aplicării unor măsuri alternative, pentru a asigura prezentarea inculpaților la proces, cum ar fi eliberarea pe cauțiune, interdicția de a părăsi țara sau orașul (cauzele Lelievre c. Belgiei, Kankowski c. Poloniei, Vrencev c. Serbiei) Mai trebuie menționat că inculpații nu mai îndeplinesc activitățile în exercitarea cărora au comis infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată în prezentul dosar, iar din referatele de evaluare întocmite de către S. de protecție a victimelor și reintegrarea socială a infractorilor reiese că aceștia au înțeles gravitatea deosebită a activității lor ilicite și repercusiunile pe care acestea le-au avut la nivelul societății, că sunt motivați să evite pe viitor situațiile cu risc infracțional și că beneficiază de resurse interne și externe pentru a-și menține conduita pro socială și un comportament adecvat în viitor. Cu privire la inculpatul R., prin referatul de evaluare nr.1414 din (...), s-a reținut de către consilierii de probațiune că este o persoană cu studii superioare, implicată susținut în muncă care nu are antecedente penale, se bucură de susținerea din partea familiei și este motivat să evite situații similare pe viitor. În ceea ce privește pe inculpatul V. consilierii de probațiune au concluzionat că, deși în prezent se află într-o situație financiară dificilă, aceasta însă nu este de natură să influențeze negativ comportamentul său social, acesta fiind motivat să nu mai încalce legea penală, că a conștientizat după arestare consecințele propriilor fapte prin pierderile suferite pe plan social, material și emoțional și că se bucură de susținere din partea membrilor de familie. A. referate de evaluare au concluzionat că inculpații V. și R., prin asumarea și recunoașterea faptelor reținute în sarcina lor au dat dovadă de o evoluție pozitivă și că pe viitor vor avea un comportament conform normelor de conviețuire socială. De asemenea ceilalți coinculpați, respectiv A. D. și C. I., care au fost trimiși în judecată în stare de arest preventiv se află de ceva vreme în stare de libertate, în condițiile în care activitatea infracțională desfășurată de aceștia secircumscrie aceleiași gravități cu cele comise de inculpații V. și R. P. acestor doi inculpați în stare de arest preventiv în condițiile în care cei doi anterior menționați A. și C. sunt judecați în stare de libertate este de natură a umbri activitatea instanțelor de judecată și de a induce bănuiala de arbitrari în privința măsurilor preventive. În condițiile în care judecarea în stare de libertate este regula, iar excepția este judecarea în stare de arest, raportat la atitudinea inculpaților, la conduita organelor judiciare, la durata rezonabilă a măsurii preventive și mai ales la faptul că nu putem să ne raportăm doar la gravitatea infracțiunilor comise atunci când dispunem cu privire la măsurile preventive, instanța de apel va dispune înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea C.-N., în ceea ce privește pe inculpații V. și R. Cu privire la inculpatul A. D., instanța a menținut cu privire la acesta măsura obligării de a nu părăsi țara dispusă prin încheierea C. de A. C. din data de 28 februarie 2011, motivele pe care instanța le-a avut în vedere la acel moment pentru a dispune înlocuirea măsurii de a nu părăsi localitatea cu cea de a nu părăsi țara existând în continuare raportat la gravitatea acuzațiilor aduse inculpatului, la atitudine pe care acesta a avut-o în fața organelor judiciare și a stadiului procesual în care se află prezentul dosar. S-a stabilit în favoarea Baroului C., potrivit art.189 Cop, suma de 200 lei ce se va achita cu titlu de onorariu apărător din oficiu din FMJ. În conformitate cu prevederile art.192 alin.3 Cpp cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia. P. ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E : Admite apelurile promovate de către PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE- D. N. A. - S. T. C. și inculpații A. D., domiciliat în C. N., Pța. G. nr.4-5 apt. 6 , V. I., fiul lui I. și M., născut la 19 octombrie 1965, în comuna A., jud. C. și R. I., fiul lui Z. și M., născut la 11 noiembrie 1961,în comuna R., jud.Sălaj, ambii aflați în prezent în Penitenciarul Gherla, împotriva s.p.618 din (...) a T. C. pe care o desființează în totalitate și în consecință : Dispune rejudecarea cauzei de către Tribunalul Cluj. P. disp.art.139 și art.136 lit. b C. înlocuiește măsura arestului preventiv luată față de inculpații V. I., fiul lui I. și M., născut la 19 octombrie 1965, în comuna A., jud. C. și R. I., fiul lui Z. și M., născut la 11 noiembrie 1961,în comuna R., jud.Sălaj, ambii aflați în prezent în Penitenciarul Gherla, cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea C. N., prev. de art.145 C. Pe durata măsurii obligării de a nu părăsi localitatea inculpații sunt obligați, conform art.145 alin.11 C., să respecte următoarele obligații : a)să se prezinte la instanțele de judecată ori de câte ori sunt chemați; b)să se prezinte la I. C. , ca organ desemnat cu supravegherea, conform programului de supraveghere întocmit de această instituție sau ori de câte ori sunt chemați; c)să nu-și schimbe locuința fără încuviințarea C. de A. C. d)să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme; e)în baza art.145 alin.12 lit.c C., să nu se apropie de victimele infracțiunilor, de membrii familiilor acestora, de martorii din lucrări și să nu comunice cu aceștia în mod direct sau indirect și să nu ia legătura cu coinculpațiif)să nu desfășoare activitățile în exercitarea cărora au săvârșit fapta. Atrage atenția inculpaților V. I. și R. I., conform art.145 alin. 3 Cpp, că în caz de încălcare cu rea -credință a măsurii aplicate sau a obligațiilor, măsura obligării de a nu părăsi localitatea va fi înlocuită cu măsura arestării preventive, în condițiile prevăzute de lege. Dispune punerea de îndată în libertate a inculpaților V. I. și R. I. de sub puterea mandatelor de arestare nr.48/(...)0 (R.) și 49/(...) (V.), dacă nu sunt arestați în altă cauză Menține măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara luată față de inculpatul A. D. prin încheierea penală 30/R/(...) a C. de A. C. Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 200 lei pentru dl. avocat M. M. R., reprezentând onorariu, sumă ce se va achita din F.M.J. Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare cu inculpații V. I., R. I. și M. H. și de la pronunțare cu inculpatul A. D. Pronunțată în ședința publică din 04 aprilie 2011. PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER M. Ș. D. P. M. N.
| ← Decizia penală nr. 103/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 1303/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
