Decizia penală nr. 1312/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
DECIZIA PENALĂ NR. 1312/R/2011
Ședința publică din 6 septembrie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: V. V. A.
JUDECĂTORI: L. H.
GREFIER : M. N.
I. M.
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin
PROCUROR: S. DOBRESCU
S-a luat spre examinare recursul formulat de inculpatul B. I. împotriva sentinței penale nr. 209 din 18 mai 2011 pronunțată în dosarul nr. (...) al Judecătoriei Z., inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având permisul de conducere anulat, faptă prevăzută și pedepsită de art. 86 alin.2 din OUG nr. 195/2002 republicată și refuz de a se supune testării aerului expirat și recoltării probelor biologice faptă prevăzută și pedepsită de art. 87 alin.5 din OUG nr.
195/2002, cu aplicarea art.33 lit.a C..
La apelul nominal se prezintă pentru inculpat apărătorul desemnat din oficiu avocat
N. A. M., din cadrul Baroului de avocați C., cu delegația la dosar, lipsă fiind inculpatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Apărătorul desemnat din oficiu depune la dosar referatul privind plata onorariilor din fondul M.ui Justiției, solicitând ca instanța să se pronunțe asupra acestuia.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună schimbarea modalității de executare a pedepsei aplicate, considerând că sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 81 C. privind suspendarea condiționată a executării pedepsei.
Se mai solicită a se lua în considerare referatul întocmit de S. de P. de pe lângă Tribunalul Sălaj, din concluziile căruia rezultă că inculpatul se poate reintegra în societate și poate evita implicarea în alte fapte cu caracter penal dacă îți controlează consumul de alcool, ținând cont de faptul că se bucură de suportul moral și de înțelegere din partea familiei, acesta neprezentând abateri comportamentale în cadrul comunității locale și desfășoară în permanență activități lucrative care îi asigură suficiente venituri pentru a avea un trai decent alături de familia sa.
Cu onorariu avocațial din fondul M.ui Justiției.
Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat, cu consecința menținerii hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică.
În continuare se arată de reprezentantul parchetului că, analizând materialul probator administrat în cauză, instanța a reținut că declarația de recunoaștere dată de inculpat în fața instanței se coroborează cu celelalte probe administrate în legătură cu săvârșirea faptei reținută în sarcina sa, respectiv, cu procesul-verbal de constatare, cu raportul privind folosirea forței și a mijloacelor de dotare și cu declarațiile martorilor.
Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii prevăzute de art 86 alin.1 din OUG nr. 195/2002 republicată s-a realizat prin acțiunea inculpatului de a conduce un autoturism pe drumuri publice, după ce permisul i-a fost anulat. Urmarea imediată, ca element al laturii obiective, este prezumată de lege, astfel că este suficientă stabilirea săvârșirii de către inculpat a faptei incriminate de lege pentru a subînțelege starea de pericol pentru siguranța traficului rutier generată de conduita inculpatului.
În ceea ce privește latura subiectivă, intenția inculpatului rezultă din împrejurarea că, deși știa că se află sub influența băuturilor alcoolice, întrucât consumase în prealabil alcool, a refuzat, în mod nejustificat, să se supună testării cu aparat alcooltest și să se deplaseze la o unitate sanitară în vederea recoltării probelor biologice.
Raportat la aceste criterii, instanța a apreciat că faptele inculpatului prezintă un pericol social ridicat, având în vedere consecințele efectiv produse și cele care s-ar fi putut produce ca urmare a conducerii pe drumurile publice a unui autoturism de către o persoană având permisul anulat și aflându-se sub influența băuturilor alcoolice, în autoturism fiind și un copil în vârstă de 4 ani, precum și atitudinea inculpatului de sfidare a regulilor procedurale și de a refuza recoltarea probelor biologice sporind acest pericol social.
C U R T E A :
Deliberand retine ca prin sentința penală nr. 209 din 18 mai 2011 a Judecătoriei Z., în baza art.86 alin.2 din O.U.G. nr.195/2002 republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu aplicarea art. 3201 al. 7 C., a fost condamnat inculpatul B. I., fiul lui I. și M. , născut la data de (...) în Z., jud. S., cetățean român, căsătorit, cu antecedente penale, domiciliat în com. C., sat. G.,nr.134,jud.S., CNP 1., la pedeapsa de: - 1 an închisoare pentru comiterea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism de către o persoană cu permisul anulat. În baza art.87 alin.5 din O.U.G. nr.195/2002 republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu aplicarea art. 3201 al. 7 C., a fost condamnat inculpatul B. I. la pedeapsa de: - 2 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de refuz de recoltare a probelor biologice. În baza art.33 lit.a) C. raportat la art.34 lit.b) C., s-au contopit pedepsele stabilite și aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare. În baza art.861 alin.1 și 2 C., s-a dispus suspendarea executării pedepsei aplicate inculpatului B. I. sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 4 ani, stabilit potrivit dispozițiilor art.862 alin.1 C.. S-a încredințat supravegherea inculpatului S. de P. de pe lângă Tribunalul Sălaj. În baza art.863 alin.1 C., pe durata termenului de încercare, a fost obligat inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte, la datele fixate, la S. de P. de pe lângă Tribunalul Sălaj;b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență. În baza art.359 C. s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art.864 C. privind cazurile de revocare a beneficiului suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul săvârșirii de noi infracțiuni sau al neîndeplinirii cu rea-credință a măsurilor de supraveghere prevăzute de lege și stabilite de instanță. În baza art.71 alin.1 C., s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) C. pe durata executării pedepsei principale, iar în baza art.71 alin.5 C., pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere se suspendă și executarea pedepselor accesorii. În baza art.191 alin.1 C. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare către stat. Onorariul avocatului care a asigurat asistența juridică obligatorie a inculpatului, în sumă de 200 lei, a fost avansat din fondurile M.ui Justiției către Baroul de A. S. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele: Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău din data de (...) din dosar nr.1382/P/2010, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului B. I. pentru comiterea infracțiunilor de conducere a unui autoturism de către o persoană cu permisul anulat și refuz de a se supune recoltării probelor biologice, prevăzute de art. 86 al. 2 din OUG nr.195/2002 republicată art.87 alin.5 OUG nr.195/2002 republicată, cu aplic. art. 33 lit. a) C. Cauza a fost înregistrată pe rolul instanței la data de (...) sub nr. (...). În fapt, în actul de sesizare a instanței s-a reținut că în data de (...), în jurul orei 1600, B. I. a urcat la volanul autoturismului de culoare albă marca „Audi";, având nr. de înmatriculare (...), însoțit de martora B. E., soția acestuia și fiul lor în vârstă de 4 ani, pe care l-a condus pe drumul public de la locuința sa situată în loc. G., nr. 134, com. C., demarând în trombă, iar după ce a rulat cca. 50-100 m, ajungând în apropierea intersecției cu strada pe care se află B. Baptistă, încercând să pătrundă în intersecție cu intenția de a merge pe drumul din partea stângă în sensul său de mers, a întâlnit o baltă și, încercând să o evite, a frânat brusc, motiv pentru care a pierdut controlul direcției de mers și a pătruns în șanțul din partea stângă în sensul său de mers, înclinându-se pe partea stângă. Întrucât partea stângă a autoturismului era aproape lipită de taluzul șanțului confecționat din dale de beton, învinuitul nu a putut deschide ușa autoturismului, astfel că a ieșit din autoturism pe ușa din partea dreaptă față, trecând peste scaunul unde s-a aflat soția acestuia, care a ieșit prima din autoturism pe aceiași ușă. Momentul în care învinuitul a condus autoturismul a fost văzut de martora I. L., care se afla în fața porții imobilului cu nr. 72, unde aceasta locuiește, situată în intersecția spre care se îndrepta învinuitul, perpendicular cu drumul, aflându-se cu fața spre autoturism la o distanță de cca. 20-30 m și de F. I., care se afla în curtea locuinței sale, fiind vecină cu învinuitul și care l-a văzut la volanul autoturismului conducându-l. Văzând ce s-a întâmplat și auzind totodată zgomotul produs de impactul autoturismului cu șanțul betonat, la fața locului s-a deplasat in fugă martora F. I. A. auzind copilul învinuitului plângând l-a luat din brațele martorei B. E., care încerca să-l calmeze și l-a condus la locuința învinuitului unde l-a lăsat în grija bunicilor. Auzind zgomotul produs, la fața locului s-a prezentat și martorul E. Z., ce locuiește înacelași imobil cu martora I. L., văzându-l pe învinuit la volanul autoturismului aflat în șanț, până a ieșit din autoturism, văzând totodată că acesta se afla în stare de ebrietate, motiv pentru care a anunțat organele de poliție prin intermediul apelului unic de urgență 112. La fața locului s-au prezentat și martorii F. I. și F. C.-I., care au văzut doar autoturismul aflat în șanț, fără să vadă cine se afla la volan, deoarece între timp ocupanții au ieșit. Învinuitul i-a cerut martorului F. C.-I. să aducă autoturismul și să tracteze autoturismul pentru a-l scoate din șanț, astfel că acesta a adus autoturismul său marca VW-Passat și a scos autoturismul din șanț. Întrucât avariile suferite de autoturism au fost minore și nu au afectat funcționarea acestuia, la volanul autoturismului s-a urcat martora B. E., iar învinuitul s-a urcat pe locul din partea dreaptă și împreună au plecat cu autoturismul, au trecut de intersecție pe lângă B. R. iar când au ajuns în dreptul fostului Complex Agroozotehnic G. au întâlnit un echipaj de poliție format din 2 agenți de poliție din cadrul P. de P. C., care au făcut semn să oprească. Agenții de poliție cunoșteau faptul că învinuitul B. I. a condus autoturismul și văzându-l că se află în stare evidentă de ebrietate, în conformitate cu prevederile art. 38 din O.U.G. nr.195/2002 republicată, i-au cerut acestuia să-i însoțească la sediul P. de P. din C. pentru a fi testat cu aparatul etilotest, astfel că învinuitul s-a pus pe bancheta din spate a autoturismului de serviciu și au pornit din loc. În timp ce se deplasau cu autoturismul, învinuitul le-a cerut agenților de poliție să oprească, după care a început să se manifeste violent lovind cu capul în geamul lateral al ușii, cu intenția de a-l sparge. În aceste condiții, în momentul în care au ajuns în apropierea imobilului cu nr. 199, proprietatea martorului M.-B. L., au oprit, astfel că învinuitul a coborât și s-a deplasat în curtea acestui imobil, cerându-i martorului M.-B. L. să închidă poarta de acces în curte și să nu permită agenților de poliție să pătrundă în curte deoarece vor să-l aresteze. La scurt timp, agenții de poliție l-au încătușat și l-au urcat în autoturismul de serviciu, solicitând totodată sprijin de la P. mun. Z., deplasându-se spre loc. C., sens în care au încheiat raport privind folosirea forței și a mijloacelor din dotare (f.28-29). Întrucât învinuitul a continuat să se manifeste violent, înainte de a ajunge în Dealul G.lui, învinuitul a fost lăsat să coboare și în prezența martorilor asistenți T. D.-T. și S. I. i-au cerut din nou învinuitului să se supună testării aerului expirat și întrucât acesta a refuzat, i- au cerut să fie transportat la S. J. S., unitate medicală autorizată, pentru a i se recolta probe biologice, învinuitul refuzând să-i fie recoltate probe bilogice motivând că el nu a condus autoturismul, după care a fost lăsat să plece. Verificând baza de date, organele de cercetare penală au constatat că învinuitul este posesor de permis de conducere din (...), valabil pentru categoria "B";, care din data de (...) a fost anulat, aspect confirmat și de S. P. C. R. P. de C. și Î. a A. din cadrul Instituției Prefectului S. prin adresa nr. 37897/(...) (f.25) Învinuitul nu a recunoscut săvârșirea faptelor și s-a apărat afirmând că nu el a condus autoturismul, ci soția acestuia, apărare care, deși confirmată de martoră, a fost înlăturată, B. E. urmând să fie cercetată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de mărturie mincinoasă, prev. de art. 260 C., sens in care procurorul s-a sesizat din oficiu, formându-se dosarul cu nr. 865/P/2011. Împotriva învinuitului s-au efectuat cercetări și sub aspectul comiterii infracțiunii de părăsirea locului accidentului fără încuviințarea organelor de poliție, prev. de art. 89 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002 rep., însă din probele administrate în cauză nu s-a putut stabili mai presus de orice îndoială existența condiției impuse de lit.b teza a-II-a a art. 75 din O.U.G. nr.195/2002 rep, respectiv evenimentul rutier produs de învinuit să aibă ca urmare ". autovehiculului";, existând o îndoială în acest sens, îndoială care întotdeauna profităînvinuitului. A. evidențiate de martorii audiați, nu au putut fi apreciate ca fiind rezultatul evenimentului rutier în care a fost implicat învinuitul și nu produse anterior evenimentului rutier, în condițiile în care autoturismul nu a fost examinat imediat după producerea evenimentului, motiv pentru care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de învinuit pentru această infracțiune. În susținerea stării de fapt reținută în actul de sesizare, s-au indicat următoarele mijloace de probă: proces-verbal de constatare (f. 6),declarații învinuit (f. 30-32), declarațiile martorei F. I. (f.11-12,33-34), declarațiile martorei I. L. (f.13-14,35- 36),declarațiile martorului E. Z.-Ș. (f.15-16,37-38),declarațiile martorului T. D.-T. (f.17- 18,43-44),declarațiile martorului S. I. (f.20),declarațiile martorei B. E. (f.39-40),declarațiile martorului M.-B. L. (f.41-42),declarațiile martorului F. I. (f.45-46),declarațiile martorului F. C.-I. (f.47-48),adresa nr. 1598/(...) emisă de P. com. C. (f.27),adresa nr. 37897 din (...) emisă de S. P. C. R. P. de C. și Î. a A. din cadrul Instituției Prefectului (f.25),raport privind folosirea forței și a mijloacelor din dotare (f.28-29),fișa cazier (f.7). La termenul de judecată din (...), inculpatului i s-au adus la cunoștință prevederile art.3201 C. și consecințele care decurg din alegerea procedurii simplificate, B. I. declarând că recunoaște săvârșirea faptelor așa cum au fost reținute în actul de sesizare a instanței, nu formulează cereri privind administrarea de probe și solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaște și le însușește (f. 60). Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța a reținut că declarația de recunoaștere dată de inculpat în fața instanței se coroborează cu celelalte probe administrate în legătură cu săvârșirea faptei reținută în sarcina sa, respectiv cu: procesul- verbal de constatare (f.6),cu adresa nr. 1598/(...) emisă de P. com. C. (f.27), cu adresa nr. 37897 din (...) emisă de S. P. C. R. P. de C. și Î. a A. din cadrul Instituției Prefectului (f.25), cu raportul privind folosirea forței și a mijloacelor din dotare (f.28-29) și cu declarațiile martorilor F. I., I. L., E. Z.-Ș., T. D.-T., S. I., M.-B. L., F. I., F. C.-I. (f. 11-18,20,33-38,41-48), astfel că situația de fapt și vinovăția inculpatului sunt pe deplin dovedite:în data de (...), după ce a consumat băuturi alcoolice și în condițiile în care, ca urmare a unei condamnări suferite prin sentința penală nr. 159/(...) a Judecătoriei Z., îi fusese anulat permisul de conducere, B. I. a decis să urce la volanul autoturismului său, marca „Audi";, cu numărul de înmatriculare (...), pe care l-a condus pe drumul comunal din localitatea G., com. C., jud. S. În autoturism se mai aflau soția inculpatului, B. E. , precum și fiul celor doi, în vârstă de 4 ani. În centrul localității, intenționând să vireze la stânga, inculpatul a pierdut controlul volanului, autoturismul părăsind carosabilul și intrând în șanțul din partea stângă a sensului de mers. M. de producere a accidentului , precum și faptul că autoturismul a fost condus de B. I. a fost văzut de martorii I. L., F. I. De asemenea, la scurt timp după producerea accidentului, înainte ca inculpatul să iasă din autoturism, la fața locului a venit martorul E. Z.-Ș., care , observând că B. I. se afla sub influența băuturilor alcoolice, a apelat numărul 112. După ce autoturismul a fost scos din șanț, la volan a trecut B. E., iar inculpatul - pe scaunul din partea dreaptă - față. Cei doi au plecat, pe drum fiind opriți de un echipaj al P. de P. C., sesizat între timp cu privire la producerea accidentului mai sus descris. La solicitarea organelor de poliție de a se deplasa la postul de poliție pentru a fi testat cu aparatul etilotest, inculpatul a urcat în autoturismul acestora, dar după ce a parcurs o parte din drum, B. I. a cerut organelor de poliție să oprească, lovind unul din geamurile autoturismului. În aceste condiții, autoturismul a fost oprit, iar inculpatul a fugit în curtea consăteanului său, M. B. L., cerând acestuia să încuie poarta. La scurt timp, B. I. a fostîncătușat de organele de poliție și urcat din nou în autoturism, dar, întrucât inculpatul a continuat să fie violent, autoturismul a fost oprit și, în prezența martorilor T. D.-T. și S. I., i s-a cerut să se supună testării aerului expirat ori recoltării de probe biologice, B. I. refuzând, cu motivarea că nu el a fost cel care a condus autoturismul familiei sale. În drept, fapta inculpatului B. I., care, în data de (...), având permisul anulat ca urmare a unei condamnări anterioare, a condus pe drumuri publice un autoturism, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumuri publice a unui autoturism de către o persoană cu permisul anulat faptă prevăzută de art.86 alin.2 din OUG 195/2002 rep. Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii prevăzute de art. 86 alin.1 din OUG 195/2002 rep. s-a realizat prin acțiunea inculpatului de a conduce un autoturism pe drumuri publice, după ce permisul i-a fost anulat. Urmarea imediată, ca element al laturii obiective, este prezumată de lege, astfel că este suficientă stabilirea săvârșirii de către inculpat a faptei incriminate de lege pentru a subînțelege starea de pericol pentru siguranța traficului rutier generată de conduita inculpatului. În ceea ce privește latura subiectivă, intenția inculpatului a rezultat din împrejurarea că, deși știa că permisul de conducere i-a fost anulat ca urmare a unei condamnări suferită în anul 2006 ( pentru comiterea infracțiunilor de conducere a unui autovehicul de către o persoană având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală și încredințarea conducerii unui autoturism către o persoană care nu posedă permis de conducere), a decis totuși să se urce la volanul autoturismului și să îl conducă pe drumuri publice. Fapta aceluiași inculpat B. I., care, la data de (...), a condus autoturismul marca „Audi"; cu număr de înmatriculare (...) pe un drum public și, pierzând controlul volanului, a cauzat un accident rutier, apoi, la solicitarea organelor de poliție, a refuzat să se supună testării cu aparat alcotest și recoltării probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de refuz de a se supune recoltării probelor biologice sau testării aerului expirat, prevăzută de art.87 alin.5 din O.U.G.nr.195/2002 republicată. Elementul material al laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art.87 alin.5 din O.U.G.nr.195/2002 republicată s-a realizat prin refuzul inculpatului de a se supune atât testării cu aparat alcotest, cât și recoltării probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei. Urmarea imediată, ca element al laturii obiective, este prezumată de lege, astfel că este suficientă stabilirea săvârșirii de către inculpat a faptei incriminate de lege pentru a subînțelege starea de pericol pentru siguranța traficului rutier generată de conduita inculpatului. În ceea ce privește latura subiectivă, intenția inculpatului rezultă din împrejurarea că, deși știa că se află sub influența băuturilor alcoolice, întrucât consumase în prealabil alcool, a refuzat, în mod nejustificat, să se supună testării cu aparat alcotest și să se deplaseze la o unitate sanitară în vederea recoltării probelor biologice. Reținând vinovăția inculpatului, instanța a dispus condamnarea acestuia pentru săvârșirea infracțiunilor de conducere pe drumuri publice a unui autoturism de către o persoană cu permisul anulat și de refuz de a se supune recoltării probelor biologice sau testării aerului expirat, fapte prevăzute de art.86 alin.2 din OUG 195/2002 rep. și art.87 alin.5 O.U.G.nr.195/2002 republicată. La individualizarea sancțiunii și proporționalizarea acesteia, instanța a avut în vedere disp.art.72 alin.1 și art.52 C.. În conformitate cu prevederile art.72 C., instanța a avut în vedere gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală și limitele de pedeapsă stabilite de lege. G. de pericol social al faptei comise a fost apreciat în baza art.181 alin.2 C., urmând să se aibă în vedere modul și mijloacele de săvârșire a faptei, scopul urmărit, împrejurările concrete în care s-a comis fapta, urmarea produsă și cea care s-ar fi putut produce, precum și persoana și conduita inculpatului. Raportat la aceste criterii, instanța a apreciat că faptele inculpatului prezintă un pericol social ridicat, având în vedere consecințele efectiv produse și cele care s-ar fi putut produce ca urmare a conducerii pe drumurile publice a unui autoturism de către o persoană având permisul anulat și aflându-se sub influența băuturilor alcoolice ,în autoturism fiind și un copil în vârstă de 4 ani, precum și atitudinea inculpatului de sfidare a regulilor procedurale și de a refuza recoltarea probelor biologice sporind acest pericol social. Instanța a avut, totodată , în vedere circumstanțele privitoare la conduita și persoana infractorului, care este în vârstă de 33 de ani, este cunoscut cu antecedente penale, însă pentru condamnarea anterior suferită s-a împlinit termenul de reabilitare și, până la primul termen de judecată, a avut o atitudine constantă de nerecunoaștere a săvârșirii faptei, aspect care a determinat-o și pe soția sa să declare mincinos în fața organelor de urmărire penală. Potrivit referatului de evaluare întocmit de S. de P. de pe lângă Tribunalul Sălaj, B. I. se poate reintegra în societate și poate evita implicarea în alte fapte cu caracter penal dacă își controlează consumul de alcool, ținând cont că se bucură de suportul moral și de înțelegere din partea familiei sale, nu a prezentat abateri comportamentale în cadrul comunității locale și desfășoară în permanență activități lucrative care îi asigură suficiente venituri pentru a avea un trai decent alături de familia sa (f.57-58). De asemenea, instanța a apreciat că în favoarea inculpatului nu pot fi reținute circumstanțe atenuante, dat fiind faptul că B. I. a fost anterior condamnat tot pentru infracțiuni privind regimul circulației rutiere, pe parcursul urmăririi penale și inclusiv pe parcursul efectuării evaluării sale de către S. de P. de pe lângă Tribunalul Sălaj, a negat comiterea faptelor reținute în sarcina sa, iar în ceea ce privește recunoașterea făcută în fața instanței s-a făcut aplicarea prevederilor art. 3201 al.7 C. De altfel, chiar și în situația în care s-ar constata existența unora dintre împrejurările enumerate exemplificativ în art.74 C., instanța nu ar putea fi obligată să le rețină ca circumstanțe atenuante și să reducă pedeapsa principală sub minimul special, ținând seama de aspectele menționate anterior. Astfel, având în vedere circumstanțele reale și personale ale cauzei și limitele de pedeapsă stabilite de lege, instanța a apreciat că în ceea ce privește cuantumul pedepsei închisorii, se impune condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru comiterea infracțiunii de conducere pe drumuri publice a unui autoturism de către o persoană cu permisul anulat și la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de refuz de recoltare a probelor biologice. Întrucât infracțiunile au fost comise de inculpat înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele, fiind săvârșite în concurs real, instanța, în baza art. 33 lit. a) C. raportat la art. 34 lit.b) C., a contopit pedepsele aplicate prin prezenta sentință, urmând ca B. I. să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare. Cât privește aplicarea pedepsei accesorii, în baza art.71 C., instanța a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a) teza a-II-a C., cu excepția dreptului dea vota în cadrul alegerilor și lit.b) C., din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei aplicate prin aceasta. Având în vedere prevederile art.3 din Protocolul 1 la C. E. a D. O., jurisprudența Curții Europene a D. O., dar și jurisprudența națională dezvoltată pe marginea acestui articol, instanța a apreciat că nu se impune interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza I, c), d) și e) C., deoarece astfel de interdicții ar constitui măsuri disproporționate față de natura infracțiunii săvârșite de inculpat și de persoana acestuia. Sub aspectul modalității de executare a pedepsei dispuse, deși inculpatul a solicitat aplicarea dispozițiilor art.81 C., considerând că sunt întrunite condițiile aplicării unei pedepse cu suspendarea condiționată a executării, raportat la împrejurările concrete ale comiterii faptei, precum și la persoana și conduita sa , atât anterior cât și ulterior comiterii faptei, instanța a apreciat că nu este eficientă aplicarea acestor dispoziții legale. Infracțiunile pentru care inculpatul a fost trimis în judecată fac parte din categoria infracțiunilor de pericol ce ocrotesc relațiile sociale care asigură normala desfășurare a circulației pe drumurile publice, dar în condiții de securitate pentru traficul rutier și pietonal. Inculpatul a mai fost condamnat pentru infracțiuni similare. Astfel de fapte pot avea consecințe chiar mult mai grave decât cele care s-au produs în data de (...) și, în acest context, operația de individualizare judiciară a sancțiunii trebuie să aibă ca efect conștientizarea inculpatului cu privire la cele comise și la necesitatea îndreptării sale. Prin urmare, instanța consideră că nu se impune aplicarea unei pedepse cu executare în regim de detenție, fiind însă îndeplinite în cauză condițiile necesare aplicării suspendării executării pedepsei sub supraveghere, prevăzute de art.861 al. 1 și 2 C. închisorii ce urmează să fie executată este de 2 ani închisoare, din fișa de cazier existentă la dosar rezultă că B. I. are antecedente penale, dar pentru condamnarea anterior suferită s-a împlinit termenul de reabilitare și, în consecință, sunt aplicabile prevederile art.38 C.,iar scopul preventiv și educativ al pedepsei consacrat de art.52 C. poate fi atins fără a fi necesară executarea în regim de detenție, întrucât inculpatului i s-a atras atenția asupra gravității și a consecințelor nefaste ale faptei, condamnarea constituind un avertisment la adresa acestuia. În baza art.861 C., s-a dispus suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei ce-i va fi aplicată inculpatului B. I., pe durata unui termen de încercare de 4 ani, termen stabilit potrivit dispozițiilor art.862 alin.1 C.. S-a încredințat supravegherea inculpatului B. I. - S. de P. de pe lângă Tribunalul Sălaj, iar în baza art.863 alin.1 C., pe durata termenului de încercare, a obligat inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte, la datele fixate, la S. de P. de pe lângă Tribunalul Sălaj; b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență. În baza art.359 C. s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art.864 C. privind cazurile de revocare a beneficiului suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul săvârșirii de noi infracțiuni sau al neîndeplinirii cu rea-credință a măsurilor de supraveghere prevăzute de lege și stabilite de instanță. În baza art.71 alin.5 C., pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii prevăzute de art.64 lit. a) teza a II-a și lit.b) C.. În baza art.191 alin.1 C. instanța a obligat inculpatul la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare către stat, onorariul în sumă de 200 lei, pentru avocatul care a asigurat asistența juridică obligatorie a inculpatului, a fost avansat din fondurile M.ui Justiției către Baroul de A. S. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul B. I., criticand solutia atacata ca fiind netemeinica si a solicitat casarea solutiei instantei de fond și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună schimbarea modalității de executare a pedepsei aplicate. In motivarea recursului inculpatul a aratat ca că sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 81 C. privind suspendarea condiționată a executării pedepsei. In sustinerea motivelor de recurs inculpatul a invocat concluziile referatului întocmit de S. de P. de pe lângă Tribunalul Sălaj din care rezultă că inculpatul se poate reintegra în societate și poate evita implicarea în alte fapte cu caracter penal dacă îți controlează consumul de alcool, că se bucură de suportul moral și de înțelegere din partea familiei, ca nu are abateri comportamentale în cadrul comunității locale și desfășoară în permanență activități lucrative care îi asigură suficiente venituri pentru a avea un trai decent alături de familia sa. Procedand la solutionarea recursului prin prisma motivelor invocate si pe baza actelor si lucrarilor dosarului, Curtea constata urmatorele: Curtea constata ca instanța de fond a reținut o stare de fapt conformă cu realitatea, sprijinită pe interpretarea și analiza judicioasă a unui probatoriu complet administrat în faza de urmărire penală, probatoriu pe baza căruia s-a stabilit întemeiat în procedura prevăzută de art. 3. C. că inculpatul recurent a comis infracțiunile care fac obiectul cauzei, vinovăția acestuia fiind corect stabilita. Curtea își însușește în întregime argumentația instanței de fond, astfel cum această posibilitate este conferită de practica C. și potrivit căreia poate constitui o motivare preluarea motivelor instantei inferioare ( Helle impotriva Finlandei ), urmând a se va sublinia cu privire la criticile invocate următoarele: Potrivit art. 385/9 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării când s-au aplicat pedepse greșit individualizate în raport cu prevederile art. 72 C. pen. sau în alte limite decât cele prevăzute de lege. Curtea reține că potrivit art.72 din C. la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală. De altfel, ca să-și poată îndeplini funcțiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) și duratei, atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei. Verificând modul în care s-au individualizat sancțiunile penale aplicate inculpatului, Curtea constată că s-au respectat toate regulile ce caracterizează stabilirea pedepsei, atât în ceea ce privește cuantumul, cât și modalitatea de executare, în sensul unei evaluări concrete a criteriilor statuate de legiuitor în dispozițiile art.72 din Codul penal, evidențiind gravitatea faptei comise, prin prisma circumstanțelor reale efective, dar și a circumstanțelor personale ale inculpatului, nu numai a celor legate de comportamentul procesual, cât și a celor care vizează strict persoana acestuia, aprecierea fiind făcută fără o preeminență a vreunuia din criteriile arătate, precum și consecințele pedepsei și a modalității de executare. În acest context, nu poate fi omis faptul ca inculpatul a mai fost condamant pentru infractiuni similare si, desi reabilitat, s/a probat ca recurentul nu s/a reeducat, intelegand sa eludeze consecintele decurgand de aceasta, constand in anularea permisului de conducere. T., inculpatul a inteles sa conduca un autoturism pe drumurile publice dupa ce anterior consumase bauturi alcoolice, punand in pericol grav securitatea traficului rutier, dar pe cea a membrilor familiei sale aflati in autoturism fapt evidentiat si prin eventimentul rutier cauzat. In final, comportamentul ulterior al inculpatului constand in manoperele de a eluda raspunderea penala, comportamentul abordat fata de organele de politie si, in pofida evidentei, negarea comiterii infractiunilor, recunoasterea survenind doar pentru a beneficia de beneficial legal al reducerii limitelor speciale de pedeapsa. In acest context, este justa concluzia instantei de fond potrivit careia raportat la împrejurările concrete ale comiterii faptei, precum și la persoana și conduita sa, atât anterior cât și ulterior comiterii faptei, nu este eficientă aplicarea dispozițiilor legale statuate de art. 81 C. si, chiar daca reeducarea inculpatului se poate realiza fara privarea sa de libertate, impunerea unui control pe perioada executarii pedepsei se impune pentru atingerea scopului prevazut de art. 52 C. Curtea consideră că aspectele invocate de inculpat si invederate in Referatul de evaluare au fost avute în vedere în procesul de individualizare, ceea ce a condus la coborârea sancțiunilor la minimul special prevăzut de lege si in stabilirea une modalitati neprivative de libertate, acordându-se suficientă și echilibrată importanță gradului de pericol social al infracțiunilor comise, condițiilor concrete în care s-au produs, având în vedere că inculpatul a mai comis fapte similare, dar și totalității urmărilor faptei din perspectiva atingerii sigurantei circulatiei rutiere.. Pentru aceste motive Curtea consideră că pedeapsele stabilite de către instanța de fond, atat sub aspectul cuantumului, cat si a modalitatii de executare sunt juste și proporționale, in masura sa asigură atât exemplaritatea, cât și finalitatea acesteia, respectiv prevenția specială și generală înscrise în art. 52 C., dar si funcțiile de constrângere și de reeducare și că va contribui la conștientizarea consecințelor faptelor, în vederea unei reinserții sociale reale a inculpatului motive pentru care în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b C. se va respinge ca nefondat recursul declarat în cauză, iar soluția atacată se va menține în totalitate ca fiind legală și temneinică. Inculpatului i s-a asigurat aistenta juridica din oficiu astfel ca in temeiul art. 189 C. se va stabili în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 200 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției. In baza art. 192 al. 2 C. se va obliga inculpatul să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorar avocațial. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E : Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul B. I., împotriva sentinței penale nr. 209 din 18 mai 2011 a Judecătoriei Z.. Stabilește în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 200 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției. Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorar avocațial. Decizia este definitivă. Dată și pronunțată în ședința publică din data de 6 septembrie 2011. PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, V. V. A. L. H. I. M. GREFIER, M. N. Dact.L.H./Dact.S.M 4 ex./(...) Jud.fond. Țăran D. Brăduța
| ← Decizia penală nr. 896/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 1816/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
