Decizia penală nr. 132/2011, Curtea de Apel Cluj

Comentarii

0

R.

CURTEA DE APEL CLUJ SECTIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR. (...)/a3

DECIZIA PENALĂ NR.132/2011

Ședința publică din data de 19 ianuarie 2011

I. constituită din : PREȘEDINTE : M. R., judecător JUDECĂTORI : L. M.

G. : M. B.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, DIICOT - S.

T. C., reprezentat prin procuror: D. D.

S-au luat spre examinare recursurile declarate de inculpații B. C., R. G., T. B., T. P., C. A., G. S. I., P. V., V. M., P. T. C., M. G. și I. I. D. împotriva încheierii penale din data de 12 ianuarie 2011 a T.ui M., pronunțată în dosar nr.(...), având ca obiect menținerea măsurii arestării preventive.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpații B. C., T. B., T.

P., R. G. și G. S. I. asistați de av.S. S. din cadrul Baroului I., cu delegația la dosar, inculpații I. I. D. asistat de av. S. S. în substituirea apărătorului ales al inculpatului av.Volovăț N. din cadrul Baroului I., inculpatul P. V. asistat de av.S. S. în substituirea apărătorului ales al inculpatului av.Mitoșeriu C. din cadrul Baroului I. cu delegație de substituire la dosar, inculpatul V. M. asistat de apărătorul desemnat din oficiu av. L. K. din cadrul Baroului C. cu delegație la dosar, inculpatul P. T. C. asistat de apărător desemnat din oficiu av.M. G. din cadrul Baroului C. cu delegație la dosar, inculpatul M. G. asistat de apărător desemnat din oficiu av.M. G. din cadrul Baroului C. cu delegație la dosar și apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul C. A. av.C. M. I. din cadrul Baroului C. cu delegație la dosar, lipsă fiind inculpatul C. A.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, apărătorii desemnați din oficiu cărora le-a încetat mandatul prin prezența apărătorilor aleși solicită acordarea onorariului avocațial parțial și depun la dosar referate, în acest sens.

Inculpatul V. M. depune la dosar un memoriu și acte medicale, iar apărătorul ales al inculpatului B. C., o serie de acte cuprinzând adeverință din care rezultă că a absolvit Facultatea de E. F. și S., diplomă de absolvire a școlii naționale de antrenori, caracterizarea inculpatului din partea administratorului blocului, scrisori medicale, decizia C. de A. C. nr.100/A/2009 pronunțată în dosarul nr.(...) și decizia penală nr.88 din (...) a C. de A. P.

Nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea recursurilor.

Apărătorul inculpaților B. C., T. B., T. P., R. G., G. S. I., I. I. D. și P. V. -avocat M. S., solicită admiterea recursului în baza art.385/15 pct.2 lit.c și d C. rap. la art.385/9 pct.9 C., casarea încheierii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond.

În motivarea recursului arată că, în primul rând, în mod greșit prima instanță nu a analizat situația fiecărui inculpat în parte și nu a motivat hotărârea în ce privește îndeplinirea condițiilor prev. de art.143 C., făcându- se referire doar la condițiile prev. de art.148 lit.f C. Astfel fiind, consideră că se impune casarea încheierii și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond.

Solicită a se constata că odată cu această casare, măsura arestării preventive a inculpaților pe care-i asistă încetează de drept, impunându-se astfel punerea de îndată în libertate acestora.

În al doilea rând, în ce privește admiterea recursului în bazaart.385/15 pct.2 lit.d C., arată că în încheierea atacată, în susținerea existenței pericolului pentru ordinea publică a lăsării în libertate a inculpaților, instanța nu face distincție între inculpați, fiind datoare să descrie pentru fiecare în parte care este pericolul pe care îl prezintă și care sunt probele în acest sens, astfel că este în imposibilitate de a-și apăra clienții, de a critica hotărârea sub acest aspect. I. se mulțumește să menționeze că acest pericol concret este prezent, având în vedere faptele presupus comise de inculpați, fără a se avea în vedere că hotărârea instanței trebuie să se bazeze pe probe și nu pe presupuneri. P. pentru susținerea vinovăției, dacă există și sunt indicate, pot fi reținute și în sprijinul dovedirii pericolului pentru ordinea publică, dar trebuie arătate. I. ar fi trebuit să utilizeze și alte criterii pentru susținerea pericolului, în afară de cele referitoare la natura și gravitatea faptelor presupus comise de inculpați.

Se mai motivează de către instanța de fond că procesul durează de o perioadă de timp mai îndelungată, dar acest fapt nu este imputabil instanței, dar a se observa că nici inculpaților și nici apărătorilor acestora.

Susține că tocmai pentru a se evita acest lucru, tergiversarea soluționării cauzei, s-au solicitat termene scurte și a asigurat substituirea atunci când nu s-au putut prezenta alți apărători la termene. A. că nici unul dintre motivele de amânare invocate de instanță nu li se poate imputa inculpaților. În cauză nu s-a declanșat cercetarea judecătorească, nu s-a citit nici actul de sesizare a instanței.

Mai mult, inculpații sunt arestați de 1 an și 1 lună, astfel că pericolul avut în vedere la luarea măsurii arestării preventive s-a estompat în acest interval, în cauză sunt arestate 10 persoane și 16 au fost puse în libertate, astfel că nu înțelege care este diferența dintre inculpații arestați și cei liberi și unde este egalitatea de tratament juridic.

În opinia sa, există și alte modalități alternative care stau la dispoziția instanței pentru a asigura buna desfășurare a procesului penal și anume, măsura obligării de a nu părăsi țara. Solicită de asemenea, a se reține că din cele 80 de părți vătămate nu s-au prezentat nici una în instanță, ceea ce înseamnă că faptele imputate nu există, nu există interes din partea acestor persoane de a fi părți vătămate în proces. Apoi, unele părți vătămate au decedat, s-a constatat că nu există moștenitori, s-a introdus în cauză Statul Român, s-au cerut relații privind constituirea de parte civilă a acestuia în proces , toate acestea ducând la tergiversarea soluționării cauzei.

Se arată, de asemenea că, fără o perspectivă apropiată a judecării cauzei, nu se poate susține că scopul măsurii preventive prev. de art.136 C. se poate realiza, nu mai există utilitatea măsurii.

Inculpații au fost judecați și în altă cauză de către această Curte de A. și s-a putut constata că au avut o conduită procesuală corespunzătoare, s- au prezentat la toate termenele de judecată.

Curtea E.ană prevede clar în cauzele în care s-a pronunțat că instanța trebuie să analizeze și posibilitatea de a lua alte măsuri preventive față de inculpați, R. fiind condamnată de nenumărate ori pentru că nu a indicat concret motivele pentru care alte măsuri alternative nu sunt posibile în cauzele în care a menținut starea de arest.

Având în vedere motivele de mai sus, apreciază că măsura arestării preventive nu se mai impune și solicită punerea în libertate a inculpaților.

În consecință, arată că primul motiv de casare invocat - nemotivarea încheierii - este suficient pentru casarea acesteia, dar dacă se va trece peste acesta și se va considera legală încheierea, solicită a fi avut în vedere al doilea motiv de casare - netemeinicia încheierii - urmare a nedovedirii subzistenței condițiilor prev. de art.148 lit.f C.

Al doilea apărător al inculpatului B. C. - avocat P. C. B., arată că în cauză sunt incidente prev.art.385/9 pct.9 C. Aduce critici acestei încheieri pentru netemeinicie și nelegalitate.

Susține că Tribunalul Iași a fost investit cu soluționarea prezentului dosar în luna iulie 2010, ulterior a fost strămutat prin încheierea I. la Tribunalul Maramureș . De la acel moment și până în prezent, mai bine de 7 luni, nu s-a reușit nici măcar să se parcurgă etapa preliminară prevăzută de art.300 C. și să se verifice regularitatea actului de sesizare, ceea ce este extrem de grav, pentru că 10 inculpați se află în stare de arest preventiv.

Inculpatul B. C. este arestat din 17 ianuarie 2010, părțile civile deși legal citate, nu se prezintă în fața instanței de fond pentru a preciza în ce măsură au fost victimele infracțiunilor imputate inculpaților. S-a susținut că în rechizitoriu au fost indicate greșit adresele părților vătămate, dar acest lucru nu este imputabil inculpaților.

I., în mod pur formal, invocând în mod general, abstract, motivele pentru care o persoană poate fi deținută în stare de arest preventiv, reține legalitatea și temeinicia arestării din 60 în 60 de zile și menține această stare; se dau termene lungi.

Consideră că trebuie avut în vedere și termenul rezonabil prevăzut de dispozițiile art.6 paragraf 1 și art.5 paragraf 3 a C., care statuează asupra drepturilor oricărei persoane în procesul penal privind respectarea dreptului la apărare și la un proces echitabil.

I., dată fiind complexitatea cauzei, numărul mare de părți civile, avea posibilitatea din data de (...) când a intrat în vigoare Legea nr.202/2010 să facă aplicarea noilor prevederi legale, care au ca scop accelerarea proceselor, să desemneze apărători din oficiu pentru toate părțile vătămate și astfel se putea rezolva acest aspect al lipsei de procedură, putându-se reține aici o lipsă de diligență din partea autorităților judiciare.

Jurisprudența C. a consacrat, a identificat în practica sa, patru motive pentru care o persoană poate fi cercetată în stare de arest: riscul ca inculpatul să se sustragă de la judecată, riscul să comită noi infracțiuni, riscul să împiedice buna desfășurare a procesului penal sau riscul să aducă o vătămare gravă liniștii și ordinii publice.

I. de fond nu motivează în nici un fel de ce există pericol public prin lăsarea în libertatea inculpaților, fiind obligată să o facă distinct, pentru fiecare în parte. Se face confuzie între pericolul social al unei infracțiuni și pericolul concret pentru ordinea publică pe care-l prezintă inculpatul înstare de libertate. I. avea obligația să indice probele din dosar, aspectele concrete care pledează pentru acest pericol.

Dacă după 1 an de zile, nu putem să justificăm în concret motivele care determină instanța de fond să mențină starea de arest, apreciază că inculpatul se află în detenție nelegală și s-a încălcat în mod evident durata rezonabilă a arestării preventive, conform dreptului intern și Convenției E.ne a Drepturilor Omului, pentru că există riscuri ca în continuare, din motive neimputabile inculpaților, să nu se poată trece la cercetarea judecătorească și să devină starea de arest o anticipare a pedepsei închisorii. Aceasta contravine principiului prezumției de nevinovăție și asigurării unui proces echitabil.

În ce-l privește pe inculpatul B. C., solicită a se face aplicarea art.139 al.1 rap. la art.136 C., să se ia față de acesta o altă măsură preventivă neprivativă de libertate, prev. de art.145 și 1. C. - obligarea de a nu părăsi țara sau localitatea, care este aptă să asigure buna desfășurare a procesului penal în continuare.

Un argument în acest sens îl constituie și faptul că, inculpatul a fost arestat 9 luni într-o altă cauză, judecată de Curtea de A. C. în care a fost achitat ( depune decizia nr.100/A/2009 a C. de A. C., prin care inculpatul acuzat în anul 2004 și trimis în judecată de către DIICOT pentru trafic de droguri și infracțiunea prev. de art.7 din Legea nr.39/2003, a fost achitat întrucât faptele nu există), ulterior fiind pus în libertate. Această situație a fost confirmată, respingându-se apelul declarat de DIICOT. A. proces se află în faza de recurs la I. Și în acest dosar inculpatul a fost arestat 9 luni. Ulterior a fost eliberat. În perioada de 6 ani de zile, cât a durat procesul, inculpatul nu a încercat să se sustragă sau să impieteze mersul procesului penal sau să influențeze martorii, a fost plecat din țară, s-a prezentat în instanță și iată că la final, a fost achitat că, și de această dată, lăsat în libertate, nu se va sustrage judecății.

Solicită a fi avute în vedere și aspecte de natură personală : este un sportiv de performanță, care de 30 de ani s-a dedicat activității sportive la cel mai înalt nivel, a avut calitatea de subofițer în cadrul M.ui de I., este absolventul Facultății de E. F. și S., antrenor în cadrul școlii sportive din I., cu 2 copiii minori în întreținere, din care unul sub 1 an, pe care încă nu l-a văzut. Solicită a se avea în vedere toate actele depuse la dosar în acest sens, care cuprind și caracterizări de la autoritățile locale, din care rezultă că nu a creat probleme în comunitate, a avut o bună conduită în societate.

Se mai face referire și la decizia nr.88 din (...) a C. de A. P., în care se face referire și la decizia nr.1730 din 12 mai 2009 a I., ca practică judiciară

(în care finanțatorul echipei de fotbal F. A., a fost pus în libertate după 10 luni de arest preventiv, tocmai pe durata rezonabilă a detenției)

Analizând cu atenție toate argumentele, solicită constatarea că sunt argumente bine întemeiate de actele din dosar și să se admită recursul față de inculpatul B. C., față de care să se ia o măsură preventivă neprivativă de libertate și a se dispune obligarea de a nu părăsi țara.

Apărătorul inculpatului C. A., solicită a se constata că la termenulanterior inculpatul și-a retras recursul și să se dispună în consecință, cu onorariu FMJ.

Apărătorul inculpatului V. M., susține că încheierea instanței de fondeste nemotivată, motiv pentru care solicită admiterea recursului și casarea încheierii atacate cu trimiterea cauzei spre rejudecare.

În susținerea recursului arată că, prin această încheiere nu se arată argumentele concrete pentru menținerea acestei măsuri față de fiecareinculpat în parte, făcându-se doar o referire generală, fără a se arăta care ar fi motivele pentru care subzistă temeiurile arestării, respectiv, de ce fiecare dintre inculpați prezintă pericol pentru ordinea publică, dacă ar fi lăsat în libertate.

În subsidiar, solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând cauza, să fie revocată măsura preventivă luată și să se dispună punerea în libertate a inculpatului.

În al doilea subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării cu măsura obligării de a nu părăsi țara sau localitatea de domiciliu.

Consideră că atât prin încheierea recurată, cât și prin propunerea

DIICOT de arestare, nu s-au indicat probele concrete din dosar, care să dovedească pericolul concret pentru ordinea publică a lăsării în libertate a inculpatului. A. pericol trebuie dovedit și trebuie avute în vedere circumstanțele concrete în care au avut loc faptele și nu în ultimul rând, circumstanțele personale ale inculpatului, care suferă de o boală care nu poate fi tratată în penitenciar.

A. că nu sunt întrunite cumulativ condițiile cerute de art.148 lit.f C. Chiar dacă pericolul a existat la momentul arestării, acesta s-a diminuat în timp, astfel că nu se mai poate vorbi de un sentiment de insecuritate în societate.

Nu în ultimul rând, invocă încălcarea dreptului inculpatului de a fi judecat într-un termen rezonabil, din practica C. reieșind că judecarea inculpatului în stare de detenție nu trebuie să anticipeze o condamnare la pedeapsa închisorii și nu trebuie să încalce prezumția de nevinovăție și dreptul la un proces echitabil.

Pentru toate acestea, solicită a se aplica inculpatului o altă măsură neprivativă de libertate.

Apărătorul inculpaților P. T. C. și M. G., achiesează concluziilorapărătorilor antevorbitori și arată că, în încheierea recurată se reține că temeiurile pentru care s-a menținut măsura arestării sunt cele prevăzute de art.143 și art.148 lit.f C. Se observă însă că, este o justificare pur formală, fără nicio referire concretă la dispoz.art.143 C.

Trebuie avut în vedere că, pericolul concret pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social al faptelor, în dosar nefiind probe cu privire la cel dintâi.

Mai mult, încheierea atacată este nemotivată, nu se arată probele din care ar rezulta pericolul prev. de art.148 C.

Sentimentul de insecuritate în rândul opiniei publice s-a creat doar prin mass - media. În acest context, temeiurile arestării inițiale nu mai subzistă.

A. că potrivit jurisprudenței C., arestarea preventivă constituie excepție, regula fiind cercetarea în libertate.

Conform art.5 din Convenția E.ană a Drepturilor Omului, nimeni nu poate fi lipsit de libertate decât cu în cazuri excepționale: atunci când există motive că a săvârșit o infracțiune sau motive de a crede că există riscu săvârșirii de noi infracțiuni.

Solicită ca, în măsura în care se va constata că această măsură este netemeinică și nelegală, să se dispună înlocuirea acesteia cu o altă măsură neprivativă de libertate și anume obligarea de a nu părăsi țara.

Reprezentantul M.ui P. solicită respingerea recursurilor formulate de inculpați în cauză, pentru următoarele motive:

Susține că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive subzistă și în prezent, din actele dosarului rezultând indicii șiprobe temeinice cu privire la faptul că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată. A.e indicii nu trebuie să aibă greutatea celor care sunt necesare pentru condamnare, fiind suficient să existe presupunerea rezonabilă că aceștia ar fi săvârșit faptele imputate.

Faptul că în hotărârea recurată nu se face trimitere la art.143 C., nu poate fi considerat ca o nemotivare, ci doar o omisiune sau o eroare care s-a produs în momentul redactării încheierii.

Cu privire la susținerile făcute de către apărare, referitoare la durata rezonabilă a detenției în care se află inculpații, arată că aceasta nu a fost depășită pentru că rezonabilitatea se evaluează în funcție de mai multe criterii (complexitatea cauzei, dificultăți de ordin administrativ) - ce nu pot fi imputate instanței și nici inculpaților.

Însă, raportat la complexitatea faptelor care sunt reținute în sarcina inculpaților, la dificultățile pe care le întâmpină judecarea unei astfel de cauze și care sunt și de ordin administrativ și tehnic, nu se poate spune că durata detenției scursă până acum este nerezonabilă.

Referitor la cele patru situații din jurisprudența C., în care se poate refuza liberarea unui acuzat, dacă ipotetic se poate spune că nu există riscul sustragerii de la judecată, riscul comiterii de noi infracțiuni sau de împiedicare a bunului mers al procesului, apreciază totuși că există pericolul ca inculpații, odată lăsați în libertate, să influențeze martorii și părțile vătămate, pentru că, așa cum rezultă, este de notorietate modul în care acționează unii dintre inculpați, prin violență ( chiar la termenul trecut s-a iscat un conflict între inculpați, în timp ce erau în boxă).

Pentru toate aceste considerente, solicită respingerea recursurilor inculpaților ca nefondate și menținerea încheierii atacate, ca fiind temeinică

și legală.

În replică, apărătorul inculpatului B. C. - avocat P. C. B. arată că nu crede că se poate primi argumentul că nemotivarea încheierii ar fi o eroare materială.

Faptul că instanța nu a motivat temeinic hotărârea și nu a expus probele care determină soluția în sensul menținerii stării de arest, individual pentru fiecare inculpat în parte, reprezintă o cauză de nulitate a acestei încheieri și nicidecum o eroare materială. I. avea obligația de a soluționa toate aspectele, toate cererile formulate și de a motiva în mod temeinic, prin raportare la probele dosarului.

Pentru prima dată în fața instanței, află că un alt temei al menținerii arestării ar fi cel prev.de art.148 al.1 lit. b C., în condițiile în care arestarea s-a dispus doar în temeiul art.148 lit.f C., doar acesta poate fi analizat la acest moment.

Inculpatul B. C., având ultimul cuvânt arată că este fratele mai maredin familie, nu este lider, iar incidentul de la termenul anterior a fost un simplu schimb de replici între frați. Susține că nu are legătură cu nici unul dintre cei din boxă, este doar disperat că este arestat de atâta timp și ar dori să fie judecat separat.

A mai avut un dosar la C., în care a fost cercetat în stare de libertate și a demonstrat timp de 6 ani, cât a durat procesul, că este de bună credință, s-a prezentat în fața instanței și nu a împiedicat în nici un fel bunul mers al judecății.

A. că martorul M. F. C. a fost influențat să declare lucruri mincinoase, încălcându-se astfel dispoz.art.68 C.pr.pen, martorul a stat 17 ore la audieri, fără a fi asistat de un avocat.

Inculpatul mai arată că a solicitat ca martorii și inculpații să fie citați cu mandat de aducere.

De asemenea, arată că doar după 8 luni i s-au adus la cunoștință unele infracțiuni și anume cea de șantaj.

Se întreabă cine răspunde pentru incompetența procurorului, care dorește să obțină avansări în funcție pe seama și numele inculpatului.

Solicită a se avea în vedere faptul că este sportiv și a fost campion mondial.

Susține că nu este vinovat, motiv pentru care solicită punerea în libertate pentru a-și justifica nevinovăția.

Consideră că nu este o întâmplare că dosarul a ajuns la B. M., ci este vorba de o „.. A. că la percheziția domiciliară efectuată nu s-a găsit și nu s-a ridicat absolut nimic.

Cu privire la reținerea infracțiunii de spălare de bani, arată că apartamentul său era sechestrat din anul 2004.

Concluzionând, arată că este nevinovat și solicită punerea sa în libertate.

Inculpatul R. G. având ultimul cuvânt, solicită a se avea în vedere că aavut o opinie separată din partea judecătorilor ( în cazul când s-a mai discutat starea sa de arest) și achiesează concluziilor apărătorului său.

Inculpatul T. B., având ultimul cuvânt arată că achiesează concluziilorapărătorului său, este nevinovat, fiind angajat la firma socrilor săi.

Inculpata T. P., având ultimul cuvânt, arată că are un copil minor, aavut 2 opinii separate din partea judecătorilor de la I. ( când s-a mai pus în discuție starea sa de arest), nu prezintă pericol pentru ordinea publică și solicită punerea în libertate.

Inculpatul G. S., având ultimul cuvânt, achiesează la concluziileapărătorului său, solicită punerea în libertate și arată se va supune obligațiilor impuse de instanță. Are un copil minor în întreținere. referitor la inculpatul B. C. arată că acesta nu a fost nici un lider.

Inculpatul P. V., având ultimul cuvânt, solicită punerea în libertate, nu prezintă pericol public, are 4 copii în întreținere.

Inculpatul V. M., având ultimul cuvânt, arată că este o persoană foarte bolnavă, a fost pus în libertate de 2 ori, are un copil minor în întreținere, o situație materială precară și a recunoscut tot ce a făcut, nu prezintă pericol public.

Inculpatul P. T. C., având ultimul cuvânt arată că este de acord cuconcluziile apărătorului său. Solicită judecarea sa în libertate, arătând că nu consideră că prezintă pericol pentru ordinea publică și nu va influența martorii din cauză, a recunoscut ce a greșit.

Inculpatul M. G., având ultimul cuvânt solicită judecarea în stare delibertate. A. că nu are antecedente penale, când a fost arestat era angajat, este bolnav, a depus acte medicale în instanță, soția sa este de asemenea bolnavă, are copii minori în întreținere și o situație materială delicată.

Inculpatul I. D., având ultimul cuvânt, arată că nu are nici o legăturăcu familia C., are o societate comercială și desfășura o activitate legală, înainte de a fi arestat. Consideră că nu prezintă pericol pentru ordinea publică și nu poate să influențeze martorii din cauză, sub nici o formă.

C U R T E A

Prin încheierea f.nr. din data de 12 ianuarie 2011 pronunțată în dosarul nr. (...) de Tribunalul Maramureș, s-au respins cererile având caobiect înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara formulate de inculpații B. I. C., C. A., V. M., P. T. C. și M. G., prin apărători.

În temeiul art. 300^{2 Cod procedură penală raportat la art. 1. Cod procedură penală s-a constatat din oficiu legalitatea și temeinicia arestării preventive a inculpaților: B. C., R. G. (fost C.), T. B. (fost C.),T. P. (fostă C.), C. A., B. I. C., I. I. D., G. S. I., P. V., V. M., P. T. C., M. G. și în consecință, s- a menținut arestarea preventivă a acestora.}

Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul întocmit la data de 1 iulie 2010 în dosarul nr.

10/D/P/2008 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D. de I. a I. de C. O. și T. - S. T. I. au fost trimiși în judecată, împreună cu alți inculpați și următorii inculpați în stare de arest preventiv : B. C., pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat prevăzută de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 2 alin. 1 lit. a și b pct. 2, 4, 12, 14, 18 din Legea nr. 39/2003, trafic de persoane prevăzută de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, trafic de minori prevăzută de art. 13 alin.

1 și 2 din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, lipsire de libertate în mod ilegal prevăzută de art. 189 alin. 1 și 2 Cod penal, spălare de bani prevăzută de art. 23 alin. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002, șantaj prevăzută de art. 194 alin. 1 Cod penal (parte vătămată F. D.), șantaj prevăzută de art. 194 alin. 1 Cod penal (parte vătămată H. M.), instigare la infracțiunea de acces fără drept la un sistem informatic prevăzută de art. 25

Cod penal raportat la infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. 1, 2, 3 din Legea nr. 161/2003, instigare la infracțiunea de interceptare fără drept a unei transmisii de date informatice care nu este publică și care este destinată unui sistem informatic prevăzută de art. 25 Cod penal raportat la infracțiunea prevăzută de art. 43 alin. 1 din Legea nr. 161/2003, instigare la infracțiunea de transfer neautorizat de date dintr-un sistem informatic prevăzută de art. 25 Cod penal raportat la infracțiunea prevăzută de art. 44 alin. 2 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal; R. G. (fost C.), pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat prevăzută de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea nr.

39/2003 raportat la art. 2 alin. 1 lit. a și b pct. 12 din Legea nr. 39/2003, spălare de bani prevăzută de art. 23 alin. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002, trafic de persoane prevăzută de art. 12 alin. 1 din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal; T. B. (fost C.,) pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat prevăzută de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea nr.

39/2003 raportat la art. 2 alin. 1 lit. a și b pct. 4, 5 din Legea nr. 39/2003,

șantaj prevăzută de art. 194 alin. 1 Cod penal (parte vătămată P. P.), șantaj prevăzută de art. 194 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal (parte vătămată D. D.), șantaj prevăzută de art. 194 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal (parte vătămată H. M.), complicitate la înșelăciune (credite bancare frauduloase) prevăzută de art. 26 Cod penal raportat la art. 215 alin. 1, 2, 3, 5 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice prevăzută de art. 321 alin. 1, 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal; T. P. (fostă C.), pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat prevăzută de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea nr.

39/2003 raportat la art. 2 alin. 1 lit. a și b pct. 4, 5, 12, 14, 20 din Legea nr.

39/2003, trafic de persoane prevăzută de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legeanr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, trafic de minori prevăzută de art. 13 alin. 1 și 2 din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, spălare de bani prevăzută de art. 23 alin. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002, șantaj prevăzută de art. 194 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal (parte vătămată D. D.), șantaj prevăzută de art. 194 alin. 1 Cod penal (parte vătămată F. D.), tâlhărie prevăzută de art. 211 alin.

1 și 2 lit. b, c Cod penal (parte vătămată G. I.), complicitate la înșelăciune în formă agravată (credite bancare frauduloase) prevăzută de art. 26 Cod penal raportat la art. 215 alin. 1, 2, 3, 5 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal; C. A., pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat prevăzută de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 2 alin.

1 lit. a și b pct. 4, 5 din Legea nr. 39/2003, șantaj prevăzută de art. 194 alin. 1 Cod penal (parte vătămată T. F.), șantaj prevăzută de art. 194 alin. 1

Cod penal (parte vătămată P. P.), șantaj prevăzută de art. 194 alin. 1 Cod penal (parte vătămată H. M.), șantaj prevăzută de art. 194 alin. 1 Cod penal

(parte vătămată G. A. G.), complicitate la înșelăciune (credite bancare frauduloase) prevăzută de art. 26 Cod penal raportat la art. 215 alin. 1, 2, 3,

5 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a

Cod penal; B. I. C., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat prevăzută de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 2 alin. 1 lit. a și b pct. 4 din Legea nr. 39/2003, șantaj prevăzută de art. 194 alin. 1 Cod penal (parte vătămată T. F.), șantaj prevăzută de art. 194 alin. 1 Cod penal (parte vătămată G. A. G.), complicitate la înșelăciune (credite bancare frauduloase) prevăzută de art. 26 Cod penal raportat la art. 215 alin. 1, 2, 3 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal; I. I. D., pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat prevăzută de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 2 alin. 1 lit. a și b pct. 5 din Legea nr. 39/2003, complicitate la înșelăciune (speța privind pe Z. D.) prevăzută de art. 26 Cod penal raportat la art. 215 alin. 1, 2, 3 Cod penal, complicitate la înșelăciune (speța privind pe C. F.) prevăzută de art. 26 Cod penal raportat la art. 215 alin. 1,

2, 3 Cod penal, spălare de bani prevăzută de art. 23 alin. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002 (speța privind pe C. F.), complicitate la înșelăciune în formă agravată (speța privind pe T. R. C.) prevăzută de art. 26 Cod penal raportat la art. 215 alin. 1, 2, 3 și 5 Cod penal, instigare la fals privind identitatea (speța privind pe T. R. C.) prevăzută de art. 25 Cod penal raportat la art. 293

Cod penal, spălare de bani prevăzută de art. 23 alin. 1 lit. b din Legea nr.

656/2002 (speța privind pe T. R. C.), complicitate la tentativă la înșelăciune prevăzută de art. 20 Cod penal raportat la art. 26 Cod penal raportat la art. 215 alin. 1, 2, 3 Cod penal (speța Duma Lăcrămioara), cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal; G. S. I., pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat prevăzută de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 2 alin. 1 lit. a și b pct. 4 din Legea nr.

39/2003, șantaj prevăzută de art. 194 alin. 1 Cod penal (parte vătămată F. D.), șantaj prevăzută de art. 194 alin. 1 Cod penal (parte vătămată G. A. G.), complicitate la înșelăciune (credite bancare frauduloase) prevăzută de art. 26

Cod penal raportat la art. 215 alin. 1, 2, 3 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal; P. V., pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat prevăzută de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 2 alin. 1 lit. a și b pct. 2, 4, 12 din Legea nr. 39/2003, trafic de persoaneprevăzută de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, trafic de minori prevăzută de art. 13 alin. 1 și 2 din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, lipsire de libertate în mod ilegal prevăzută de art. 189 alin. 1 și 2 Cod penal, șantaj prevăzută de art. 194 alin. 1 Cod penal (parte vătămată T. F.), cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal; V. M. , pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat prevăzută de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 2 alin. 1 lit. a și lit. b pct. 5, 7 din Legea nr. 39/2003, complicitate la înșelăciune (credite bancare frauduloase ianuarie 2008 - aprilie 2008) prevăzută de art. 26 Cod penal raportat la art. 215 alin. 1, 2, 3, 5 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, complicitate la înșelăciune (credite bancare frauduloase, mai-august 2006) prevăzută de art. 26 Cod penal raportat la art. 215 alin. 1, 2, 3 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, complicitate la înșelăciune (speța privind pe Z. D.) prevăzută de art. 26 Cod penal raportat la art. 215 alin. 1,

2, 3 Cod penal, complicitate la înșelăciune (speța privind pe C. F.) prevăzută de art. 26 Cod penal raportat la art. 215 alin. 1, 2, 3 Cod penal, spălare de bani prevăzută de art. 23 alin. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002 (speța privind pe C. F.), punerea în circulație de taloane false pentru transport prevăzută de art. 283 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal; P.-T. C. , pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat prevăzută de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 2 alin. 1 lit. a și b pct. 4, 5 din Legea nr. 39/2003, complicitate la înșelăciune în formă agravată prevăzută de art. 26 Cod penal raportat la art. 215 alin. 1, 2, 3 și 5 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, șantaj prevăzută de art. 194 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal (parte vătămată D. D.), ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice prevăzută de art. 321 alin. 1, 2 Cod penal (victimă Sava I.), cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, M. G., pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat prevăzută de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 2 alin. 1 lit. a și lit. b pct. 5 și 14 din Legea nr. 39/2003, complicitate la înșelăciune (credite bancare frauduloase) prevăzută de art. 26

Cod penal raportat la art. 215 alin. 1, 2, 3 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal (anul 2006), fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal (anul

2006), complicitate la înșelăciune (credite bancare frauduloase) prevăzută de art. 26 Cod penal raportat la art. 215 alin. 1, 2, 3, 5 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal (ianuarie 2008 - aprilie 2008), fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin.

2 Cod penal (ianuarie 2008 - aprilie 2008), complicitate la înșelăciune (speța privind pe C. F.) prevăzută de art. 26 Cod penal raportat la art. 215 alin. 1,

2, 3 Cod penal, spălare de bani prevăzută de art. 23 alin. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002 (speța privind pe C. F.), înșelăciune (speța privind pe T. R. C.) prevăzută de art. 215 alin. 1, 2, 3 și 5 Cod penal, instigare la fals privind identitatea (speța privind pe T. R. C.) prevăzută de art. 25 Cod penal raportat la art. 293 Cod penal, uz de fals (speța privind pe T. R. C.) prevăzută de art. 291 Cod penal, spălare de bani prevăzută de art. 23 alin. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002 (speța privind pe T. R. C.), înșelăciune (speța privind pe partea vătămată G. G.) prevăzută de art. 215 alin. 1, 2, 3 Cod penal, fals în înscrisuri sub semnătură privată (speța privind pe partea vătămată G. G.) prevăzută de art. 290 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

Ca stare de fapt, în actul de trimitere în judecată, s-au reținut în esență, următoarele :

Inculpatul B. C. este acuzat că ar fi inițiat și constituit un grupinfracțional organizat în scopul comiterii unor infracțiuni grave, context în care se susține că în perioada 2005-2008 ar fi investit mari sume de bani în achiziționarea sau construirea unor imobile, investind astfel sumele de bani dobândite ilicit de la rețeaua dezvoltată și coordonată în spațiul Uniunii E.ne, că ar fi determinat două persoane să pătrundă fără drept în domiciliul alteia, că ar fi instigat la infracțiunea de acces fără drept la un sistem informatic, că ar fi instigat o persoană la săvârșirea infracțiunii de interceptare fără drept a unei transmisii de date informatice care nu este publică și care este destinată unui sistem informatic, că ar fi determinat o persoană să procedeze la transferul neautorizat din sistemul informatic aparținând soției sale, de date informatice prin copiere pe un suport optic de stocare specific, că ar fi exercitat presiuni din postura de lider al grupării asupra unei părți vătămate pentru a plăti în continuare sumele de bani solicitate ca taxă de protecție de către alți membrii ai grupării și că în februarie 2007 împreună cu alți doi coinculpați s-ar fi deplasat la sediul firmei unei părți vătămate unde ar fi exercitat presiuni pentru ca aceasta să plătească sumele de bani solicitate de un alt membru al grupării.

Inculpatul C. A. a fost acuzat că a constituit un grup structurat ce a acționat în mod coordonat și organizat, că în perioada 2005-2008 ar fiinvestit mari sume de bani în achiziționarea sau construirea unor imobile, investind astfel sumele de bani primite de la rețeaua dezvoltată și coordonată în spațiul Uniunii E.ne, că prin acte de violență și amenințări, în lunile iulie 2007, octombrie 2008, februarie 2007, toamna 2007, a solicitat unui număr de trei părți vătămate să-i plătească diverse sume de bani cu titlu de amendă sau solicitate de alt inculpat, cu titlu de cadou, respectiv taxă de protecție, că ar fi sprijinit cu intenție pe alții ca prin inducere în eroare să obțină anumite suprafețe de teren aparținând moștenitorilor de drept ale acestora, că în perioada ianuarie 2008 - aprilie 2008 ar fi sprijinit în diferite modalități, inclusiv prin racolare de persoane sau procurare de documente, a unui număr de 22 de credite bancare.

În sarcina inculpatului T. B. s-a reținut că ar fi constituit un grup structurat ce a acționat în mod coordonat și ierarhizat în condiții de continuitate, în scopul comiterii de infracțiuni grave și că ar fi săvârșit în acest context infracțiuni de șantaj (trei fapte) și complicitate la înșelăciune în formă agravată prin aceea că în perioada martie 2007 - august 2007 a sprijinit obținerea prin mijloace frauduloase a unui număr de 9 credite bancare, precum și că în data de (...), împreună cu mai multe persoane, ar fi agresat în public mai mulți membri ai unei familii, determinând revolta și indignarea altor persoane.

În sarcina inculpatei T. P. s-a reținut că ar fi constituit un grupstructurat ce a acționat în mod coordonat și ierarhizat în condiții de continuitate, în scopul comiterii unor infracțiuni grave, că ar fi investit mari sume de bani în achiziționarea unor imobile, sume primite de la o rețea organizată și coordonată în spațiul Uniunii E.ne și dobândite cu titlu ilicit și că în perioada mai-iulie 2008, respectiv în luna mai 2009 ar fi determinat pe o parte vătămată, prin amenințări cu acte de violență, să întocmească acte false în vederea obținerii unor credite bancare pe numele unor persoane racolate, că ar fi distrus aparate de jocuri mecanice pentru a o determina pe partea vătămată, posesoare a acestora, să-i înapoieze o anumită sumă de bani și că în perioada ianuarie 2008 - august 2008 ar fi sprijinit prinmijloace frauduloase obținerea unui număr de 8 credite bancare, precum și faptul că în luna mai 2009, cu intenție, ar fi susținut în diferite moduri pe o altă persoană să vândă prin inducere în eroare un apartament, ascunzând situația juridică reală cu privire la acest imobil.

Din actul de trimitere în judecată rezultă că inculpatul M. G. ar fi constituit un grup structurat ce a acționat în mod coordonat și ierarhizat, în scopul comiterii unor infracțiuni grave, că în cursul anului 2006 ar fi întocmit documente de venit false, înlesnind contractarea unor credite bancare de către un număr de 17 persoane, că în perioada ianuarie 2008 - aprilie 2008 ar fi sprijinit obținerea prin mijloace frauduloase a unui număr de 30 de credite bancare și că în perioada iulie - august - septembrie 2008 a sprijinit în diverse moduri și cu intenție pe anumite persoane pentru a reuși să vândă prin inducere în eroare și utilizare de documente false a unor imobile.

În sarcina inculpatului V. M. s-a reținut că ar fi constituit un grup structurat ce a acționat în mod coordonat și ierarhizat, în scopul comiterii unor infracțiuni grave, că în perioada mai - august 2006 a facilitat obținerea de documente false pentru a înlesni contractarea unor credite bancare frauduloase de către 6 persoane și că în perioada ianuarie - aprilie 2008 a sprijinit prin diverse modalități și prin mijloace frauduloase obținerea unui număr de 23 de credite bancare, că în perioada iulie - septembrie 2008, împreună cu alții, cu intenție, a sprijinit în diverse moduri pe anumite persoane care au reușit să vândă prin inducere în eroare și utilizare de documente false a două imobile, precum și faptul că în perioada mai - iunie

2008 ar fi comercializat pe raza municipiului B. un număr mare de taloane false de transport.

În sarcina inculpatului P. T. C. s-a reținut prin actul de trimitere în judecată că ar fi constituit un grup structurat ce a acționat în mod coordonat și ierarhizat în condiții de continuitate, în scopul comiterii unor infracțiuni grave și că în perioada martie 2007 - august 2008 a sprijinit în diferite modalități obținerea prin mijloace frauduloase a unui număr de 17 credite bancare, că în luna iulie 2007, împreună cu alte persoane, prin amenințări, a determinat o persoană să întocmească documente de venit false pe numele unor persoane racolate, documente ce ar fi fost folosite la obținerea de credite bancare frauduloase și că în (...), împreună cu mai multe persoane, ar fi agresat în public mai mulți membri ai unei familii, tulburând grav ordinea și liniștea publică.

În sarcina inculpatului P. V. s-a reținut prin actul de inculpare că a constituit un grup structurat ce a acționat în mod coordonat și ierarhizat, în scopul comiterii unor infracțiuni grave și că în luna iulie 2007, împreună cu un alt inculpat, a determinat prin violență și amenințări pe o anumită persoană să-i plătească o sumă de bani cu titlu de amendă.

Prin actul de trimitere în judecată s-a reținut în sarcina inculpatului R. G. inițierea și constituirea unui grup structurat în care a avut și calitatea de lider și care ar fi acționat în mod coordonat în scopul comiterii unorinfracțiuni grave și că în perioada 2005-2008 ar fi investit mari sume de bani dobândite ilicit, în achiziționarea sau construirea unor imobile, sume primite de la rețeaua organizată și dezvoltată în spațiul Uniunii E.ne.

Prin rechizitoriu inculpatul G. S. I. a fost trimis în judecată reținându- se că ar fi constituit un grup structurat ce a acționat în mod coordonat și ierarhizat în scopul comiterii unor infracțiuni grave, că în luna octombrie

2008 și în cursul anului 2009, împreună cu alți coinculpați, ar fi exercitat presiuni asupra a două părți vătămate pentru a plăti o sumă de bani ca șitaxă de protecție mascată, și că în perioada ianuarie 2008 - aprilie 2008 a sprijinit în diferite modalități obținerea prin mijloace frauduloase a unui număr de 22 credite bancare.

În sarcina inculpatului I. I. D. s-a reținut că ar fi constituit un grup structurat ce a acționat în mod coordonat și ierarhizat, că ar fi sprijinit în cursul anului 2008, în diverse moduri, inclusiv prin obținerea de documente de la diferite instituții, pe un număr de 3 persoane care au reușit să vândă prin inducere în eroare și utilizare de documente false anumite imobile și că ar fi sprijinit alte persoane obținerea unor suprafețe de teren în mod fraudulos, activitate în urma căreia a obținut diverse sume de bani.

În sarcina inculpaților C. A., T. P., P. V. și R. G. s-a mai reținut și că ar fi săvârșit infracțiunile de trafic de minori și trafic de persoane în formă continuată, în sarcina inculpatei T. P. reținându-se și că ar fi săvârșit infracțiunea de tâlhărie și complicitate la înșelăciune, în sarcina inculpatului

M. G. reținându-se și săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune și spălare de bani, instigare la fals privind identitatea, în sarcina inculpatului C. I. și V. M. reținându-se și săvârșirea infracțiunii de spălare de bani.

Toți inculpații mai sus menționați au fost cercetați în stare de arest preventiv, unii dintre ei începând cu 18 ianuarie 2010.

După sesizarea acestei instanțe cu rechizitoriul întocmit în dosarul nr.

10/D/P/2008 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D. de I. a I. de C. O. și T. - S. T. I., s-a procedat la verificarea legalității și temeiniciei arestării preventive a celor 12 inculpați menționați mai sus, prima dată în Camera de C., în data de 8 iulie 2010, în temeiul art. 300 ind.

1 raportat la art. 160 din Codul de procedură penală și apoi, la termenele de judecată din data de 27 iulie 2010, 15 septembrie 2010 și 27 octombrie

2010 și 23 noiembrie 2010 (amânată pronunțarea la (...)) conform art. 300 ind. 2 raportat la art. 160 ind. b din Codul de procedură penală, încheierile fiind menținute de instanța de control judiciar, Curtea de A. C.

În ceea ce-l privește pe inculpatul V. M., arestarea preventivă a acestuia a fost menținută la data de (...) prin decizia C. de A. C. iar referitor la inculpatul B. I. C., verificarea legalității arestării preventive s-a făcut la (...) (pronunțarea la (...)).

S-a arătat de către instanța de fond că cele cinci termene de judecată care s-au stabilit în cauză până în prezent, au fost justificate de cererile de amânare formulate de către o parte dintre inculpați pentru angajare de apărători aleși, de cererile de amânare formulate de unii dintre inculpați sau de avocații acestora, care au invocat o stare de sănătate precară la termenele respective, sau de împrejurarea că unii dintre apărătorii aleși ai inculpaților au reziliat contractele de asistență juridică încheiate cu aceștia, și respectiv de lipsa de procedură cu părțile vătămate sau civile sau de lipsa relațiilor solicitate de la părțile civile societăți bancare, care trebuiau să-și precizeze poziția cu privire la latura civilă a cauzei.

Întrucât ultimul termen la care s-a realizat verificarea din oficiu a arestării preventive a celor 12 inculpați a fost 23 noiembrie 2010, iar următorul termen de judecată stabilit în cauză este 25 ianuarie 2011, instanța a procedat la verificarea legalității și temeiniciei arestării inculpaților în conformitate cu disp. art. 300 / 2 și 160/ b Cod procedură penală la data de 11 ianuarie 2011.

Și la acest termen de judecată, inculpații (personal sau prin apărători aleși) au invocat aceleași aspecte menționate la termenele anterioare, aspecte care, din punctul lor de vedere, nu justifică prelungirea stării de detenție în ceea ce-i privește, după cum urmează:

Inculpatul P. T. C. a susținut că este cercetat în prezenta cauză pentru fapte comise în cursul anului 2008, că înainte de arestare a fost angajat ca director de marketing la o firmă la care, de fapt, contractul de muncă nu i-a încetat, solicitând instanței să aprecieze că nu mai prezintă pericol pentru ordinea publică, cu atât mai mult cu cât, anterior arestării, a prezentat credibilitate pentru societate, întrucât a fost bodyguard în serviciul unor senatori sau deputați.

Inculpatul M. G. a susținut că menținerea stării de arest în ceea ce-l privește nu mai este oportună și, așa cum a susținut și anterior, nu are legătură cu familia C. sau cu inculpatul I. și că, după arestarea sa, până în prezent, opinia publică nu a avut de suferit pentru că în mass-media nu a mai apărut niciun articol cu privire la motivul arestării sale și nu înțelege cum alte persoane trimise în judecată în prezenta cauză, dar recidiviști fiind, sunt lăsați totuși în stare de libertate. P. că permanenta lipsă de procedură care se constată în acest dosar nu-i poate fi imputată, iar perioada în care a stat în arest preventiv este deja mai mult decât rezonabilă.

Inculpatul V. M. a solicitat să fie pus în libertate întrucât nu ar afecta cu nimic buna desfășurare a procesului penal, cu atât mai mult cu cât are o stare de sănătate precară, stare care s-a agravat pe parcursul procesului, iar tratarea afecțiunilor de care suferă în regimul de detenție devine din ce în ce mai dificilă.

Inculpatul C. A. a menționat că probabil nici la termenele de judecată ulterioare nu se va întâmpla nimic și că în prezent nu mai există nici măcar indicii temeinice că ar prezenta vreun pericol pentru ordinea publică, în raport de momentul în care s-a dispus arestarea preventivă a acestuia.

Inculpatul B. C. a menționat că prelungirea detenției în ceea ce-l privește nu folosește nimănui, precizând că familia sa are de suferit datorită faptului că este ținut în stare de arest, invocând că și condițiile de detenție sunt deplorabile. Încă o dată susține în fața instanței că nu este lider, ci doar fratele mai mare din familia C. și afirmă că este ținut arestat pentru fapte comise în urmă cu 5 ani de zile, iar probele care stau la baza acuzelor ce-i sunt aduse au fost nelegal administrate.

A solicitat să se ia în considerare meritele deosebite pe care le-a avut în activitatea sportivă desfășurată, situația familială precară (are un copil minor de 1 an) și că nu mai există motive care să justifice ținerea sa în stare de arest, cu atât mai mult cu cât în ceea ce-l privește, procurorul D. nu a administrat corect probațiunea. A. inculpat a mai invocat și starea de sănătate precară - afecțiuni ale cordului (pe care le-a avut anterior datorită activității sportive și care s-au agravat în condițiile de detenție).

Inculpata T. P. a solicitat punerea în libertate, invocând, ca și la termenele de judecată anterioare, starea de sănătate precară, determinată de condițiile de detenție pe care a fost nevoită să le suporte, arătând că dorește să se judece și ea în stare de libertate și să beneficieze de același tratament legal cu cel al celorlalte inculpate trimise în judecată, în stare de libertate.

Inculpatul T. B. a solicitat să nu se mai mențină arestarea preventivă întrucât, în ceea ce-l privește, activitatea de urmărire penală nu relevă în concret existența unor probe temeinice care să susțină acuzele care i s-au adus (infracțiunile de înșelăciune) și i s-au reținut în sarcină infracțiuni cu privire la care, de fapt, nu știe despre ce este vorba.

Inculpatul I. I. D. a solicitat să se constate că în ceea ce-l privește nu mai subzistă temeiurile ce au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării, că nu mai sunt temeiuri noi care să o justifice și că, până în prezent, pericolul pentru ordinea publică pe care l-ar putea reprezenta persoana sa s-a estompat. A solicitat să se ia în considerare că nu este recidivist, că nu a fost trimis în judecată pentru acte de violență și că face parte dintr-o familie organizată și onorabilă, care îl va ajuta să se integreze rapid în societate.

Inculpatul B. I. C. a solicitat să nu se mai mențină măsura arestării preventive pentru că cele două complicități la infracțiunea de șantaj, care i se rețin în sarcină, au la bază convorbiri telefonice care nu au nicio legătură cu persoana sa. Consideră că faptele ce i se rețin în sarcină nu au fost dovedite, că încadrările juridice ale acestora sunt greșite și că reținerea presupuselor fapte a dus în mod flagrant la încălcarea drepturilor sale. A susținut și faptul că s-au schimbat temeiurile inițiale avute în vedere la arestare și că pericolul social pe care l-ar putea prezenta la acest moment nu a fost demonstrat, cu atât mai mult cu cât din momentul sesizării instanței și până în prezent în dosar nu a fost efectuat niciun act de cercetare judecătorească.

Inculpatul R. G. a precizat că dorește să fie cercetat în stare de libertate, că de 7 luni de când a fost arestat nu s-a înaintat deloc în prezenta cauză și consideră că se fac abuzuri și presiuni asupra judecătorului care instrumentează cauza pentru că nu-i place deloc cum decurge acest proces.

Solicită să se aibă în vedere că are o situație familială grea.

Inculpatul G. S. I. a solicitat să fie pus în libertate, invocând, ca și la termenele anterioare, aceleași aspecte referitoare la modalitatea defectuoasă în care a fost realizată activitatea de urmărire penală (o perioadă de 6 luni de zile nu s-a efectuat niciun act de urmărire penală sau martorii audiați nu au fost confruntați), susținând că acuzele ce i-au fost aduse se bazează pe declarațiile mincinoase ale unor martori.

Inculpatul P. V. a solicitat punerea sa în libertate întrucât nu s-a dovedit pe cine a lipsit de libertate și apreciază că în ceea ce-l privește, arestul preventiv riscă să se transforme într-o pedeapsă.

În esență, pentru inculpații B. C., T. P., T. B. , R. G., G. S., C. A., P. V., apărătorii lor au mai arătat că, de la arestarea preventivă a acestora până azi, nu sunt temeiuri noi care să justifice prelungirea detenției, cu atât mai mult cu cât textul art. 148 din Codul de procedură penală, în actuala reglementare, este foarte permisiv. S-a solicitat să se analizeze dacă arestarea preventivă a acestora din iulie 2010 până în prezent mai este necesară, cu atât mai mult cu cât condițiile de detenție sunt greu de suportat, iar inculpații în prezenta cauză nu sunt cercetați pentru infracțiuni de omor iar în prezent, probe pentru ținerea lor în detenție în continuare, nu mai sunt. S-a invocat și necesitatea luării în considerare a practicii C. în materia măsurii preventive în cazul față, precum și analizarea oportunității luării măsurilor alternative, în condițiile în care nu există diferențe între inculpații arestați și cei care au fost trimiși în judecată în stare de libertate. S-a mai arătat și faptul că reprezentantul acuzării nu explicat care este în prezent pericolul pentru ordinea publică pe care-l prezintă aceștia inculpați, în condițiile în care aceștia nu au antecedente penale și au o viață de familie organizată.

Cereri de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara au formulat, în mod separat, inculpații P. T. C., M. G., V.

M., C. A. și B. I. C.

Procedând la analizarea temeiniciei și legalității arestării preventive a tuturor celor 12 inculpați, instanța a constatat însă că sunt incidente, în ceea ce-i privește, temeiurile de arestare prev. de art. 148 lit. f din Codul de procedură penală.

T. a reținut că stabilirea vinovăției sau nevinovăției inculpaților urmează să se facă numai după efectuarea cercetării judecătorești, în această fază în care se află procesul (cercetarea judecătorească nefiind începută) neputându-se acorda o valoare dinainte stabilită probelor administrate în cursul urmăririi penale), respectiv instanța nu se poate pronunța asupra caracterului legal sau ilegal al probelor ce au fost administrate de acuzare, acesta fiind principalul motiv invocat de către inculpați atunci când au solicitat să nu se mai mențină măsura arestării preventive. I. nu poate face abstracție de natura și gravitatea concretă a faptelor presupus a fi comise de inculpați precum și de complexitatea cauzei, dată de multitudinea de părți implicate, de multitudinea probelor ce se impun a fi administrate, astfel că s-a apreciat de către tribunalul că se impune în continuare judecarea inculpaților în stare de arest preventiv.

A mai precizat tribunalul că în speța de față, nu s-a depășit un termen rezonabil și nici nu s-a estompat rezonanța socială negativă a infracțiunilor presupus a fi comise, rezonanță ce reprezintă unul din criteriile de apreciere a pericolului social concret.

Este adevărat că de la ultima verificare a legalității arestării, din lunile noiembrie 2010 (pentru inculpații B. C., T. P., T. B., R. G., G. S. I., C. A., I. I.

D., P. V., P. T. C., M. G. și B. I. C.) și respectiv decembrie 2010 (pentru inculpatul V. M.) nu au intervenit elemente noi cu privire la situația personală și juridică a acestora.

Cu toate acestea, instanța nu a putut lua în considerare susținerea formulată de către inculpații I. I. D., B. I. C., M. G., P. T. C., B. C., potrivit căreia a fost depășit termenul rezonabil al perioadei de când aceștia sunt arestați preventiv (aproximativ 1 an), în condițiile în care prelungirea în timp a cercetării judecătorești se datorează unor împrejurări care nu pot fi imputate organelor judiciare precum: complexitatea sporită a cauzei, determinată de necesitatea citării unui număr mare de persoane - părți vătămate și civile - care nu se prezintă în instanță, iar în ceea ce privește o parte dintre ele, adresele ce le-au fost indicate în rechizitoriu sunt greșite, necomunicarea sau comunicarea incompletă a relațiilor solicitate de către instanță cu privire la latura civilă a cauzei, cererile de amânare formulate de către inculpați sau avocații acestora sau cereri de reziliere a contractelor de asistență juridică formulate de către apărătorii aleși ai unora dintre inculpați.

De asemenea, s-a reținut că menținerea stării de arest preventiv a inculpaților, în acest moment procesual, nu afectează dreptul acestora la un proces echitabil, așa cum au susținut inculpații R. G., C. A., G. S., B. I. C.,

B. C., pentru că ei au posibilitatea de a cere și administra toate probele considerate necesare pentru a-și dovedi nevinovăția. I. a reținut și faptul că, în cazul tuturor inculpaților, respectiv B. C., T. P., T. B., R. G., G. S. I., C. A.,

I. I. D., P. V., P. T. C., M. G., B. I. C. și V. M., existența pericolului pentru ordinea publică rezultă din însăși pericolul social al infracțiunilor de care sunt învinuiți prin actul de acuzare, conturat de reacția publică la comiterea unor astfel de infracțiuni, și de existența riscului comiterii chiar a unor fapte asemănătoare de către alte persoane, în lipsa unor reacții corespunzătoare față de cei bănuiți că ar fi comis astfel de fapte.

I. a analizat și aspectele referitoare la situația familială grea invocată de către toți de 12 inculpați precum și cele referitoare la starea de sănătate precară invocată de către inculpații V. M., T. P. și B. C. dar, așa cum a reținut și instanța de control judiciar - Curtea de A. C. - în ultimele decizii prin care a verificat, în calea de atac a recursului, încheierile date de aceastăinstanță cu ocazia verificării legalității și temeiniciei arestării preventive a inculpaților, s-a apreciat că aceste împrejurări nu sunt suficiente, doar prin ele însele, să justifice punerea în libertate în acest moment procesual a inculpaților nominalizați sau eventual înlocuirea măsurii arestării preventive cu una dintre măsurile restrictive de libertate prev. de art. 145 sau 1. din

Codul de procedură penală.

Aceasta deoarece, analiza situației personale a fiecăruia dintre cei 12 inculpați nu se poate face independent de situația juridică pe care o are fiecare în parte, respectiv de natura faptelor pentru care sunt trimiși în judecată fiecare, iar durata arestării preventive a inculpaților nu este un temei al înlocuirii măsurii arestării preventive, aceasta având relevanță doar sub aspectul prevăzut de art. 140 din Codul de procedură penală, text care însă nu are incidență în cauză.

I. a mai reținut că, printre criteriile ce trebuie avute în vedere la înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură preventivă mai blândă, trebuie să se numere și gradul de pericol social al infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților (pericol conturat de numărul mare de părți vătămate, numărul mare de activități desfășurate de către aceștia).

Așa fiind, tribunalul a apreciat că în acest moment procesual nu se poate face abstracție de existența acestui pericol social care subzistă încă și nu s-a diminuat, situație în care instanța a considerat că nu se justifică încă înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara cu privire la niciunul dintre cei 12 inculpați.

Pentru motivele mai sus arătate, s-au respins cererile având ca obiect înlocuirea măsurii arestării preventive formulate de inculpații B. I. C., C. A., V. M., P. T. C. și M. G. și s-a menținut arestarea preventivă a acestora precum și a inculpaților B. C., R. G., T. B., T. P., I. I. D., G. S. I. și P. V.

Împotriva încheierii din 12 ianuarie 2011 pronunțată de Tribunalul Maramureș, în termen legal, au declarat recurs inculpații B. C., R. G., T. B., T. P., C. A., G. S. I., P. V., V. M., P. T. C., M. G. și I. I. D. - recursuri ce nu au fost motivate în scris, dar susținute și motivate oral în fața instanței.

Astfel, inculpatul C. A., la primul termen în fața instanței de recurs, a arătat că-și retrage recursul formulat în cauză, împrejurare ce urmează a fi constată ca atare de către instanța de recurs.

Inculpații B. C., T. B., T. P., R. G., G. S. I., I. I. D. și P. V. , prin apărător au solicitat în baza art.385/15 pct.2 lit.c și d C. rap. la art.385/9 pct.9 C., casarea încheierii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond sau, rejudecând, revocarea măsurii arestării preventive și punerea lor în libertate.

În motivarea recursului s-a arătat că, în primul rând, în mod greșit prima instanță nu a analizat situația fiecărui inculpat în parte și nu a motivat hotărârea în ce privește îndeplinirea condițiilor prev. de art.143 C., făcându-se referire doar la condițiile prev. de art.148 lit.f C.

În al doilea rând, în mod cu totul neîntemeiat s-a apreciat că subzistăpericolul pentru ordinea publică a lăsării în libertate a inculpaților, în condițiile în care instanța nu a făcut nicio distincție între inculpați, nu a arătat în ce constă pentru fiecare în parte, pericolul pentru ordinea publică și care sunt probele în acest sens.

I. nu a utilizat și alte criterii pentru susținerea pericolului, în afară de cele referitoare la natura și gravitatea faptelor presupus comise de inculpați.

Termenul rezonabil al detenției preventive a fost depășit în cauză, în contextul în care nici unul dintre motivele de amânare invocate de instanță nu li se poate imputa inculpaților, în condițiile în care nu s-a declanșat cercetarea judecătorească, nu s-a citit nici actul de sesizare a instanței, astfel că fără o perspectivă apropiată a judecării cauzei, nu se poate susține că scopul măsurii preventive prev. de art.136 C. se poate realiza, nu mai există utilitatea măsurii.

Inculpații sunt arestați de 1 an și 1 lună, astfel că pericolul avut în vedere la luarea măsurii arestării preventive s-a estompat în acest interval, în cauză sunt arestate 10 persoane și 16 au fost puse în libertate, astfel că nu există egalitate de tratament juridic.

I. nu a analiza și alte modalități alternative care pot asigura buna desfășurare a procesului penal și anume, luarea măsurii obligării de a nu părăsi țara.

În plus, pentru inculpatul B. C., s-a mai arătat că deși este arestat din

17 ianuarie 2010, nu s-au depus diligențe pentru soluționarea cauzei, care a suferit numeroase amânări din motive neimputabile inculpaților, existând riscul tergiversării acesteia în continuare astfel că, detenția inculpatului tinde să anticipeze o pedeapsă cu închisoarea, ceea ce contravine principiului prezumției de nevinovăție și asigurării unui proces echitabil.

În susținerea solicitării aplicării unei alte măsuri preventive, s-au invocat și aspecte de ordin personal : inculpatul este un sportiv de performanță, care de 30 de ani s-a dedicat activității sportive la cel mai înalt nivel, a avut calitatea de subofițer în cadrul M.ui de I., este absolventul

Facultății de E. F. și S., antrenor în cadrul școlii sportive din I., cu 2 copiii minori în întreținere, din care unul sub 1 an, pe care încă nu l-a văzut, nu a creat probleme în comunitate, a avut o bună conduită în societate.

Inculpatul V. M., prin apărător, a solicitat casarea încheierii atacate șitrimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar, rejudecând cauza, să fie revocată măsura preventivă luată sau înlocuită cu o altă măsură neprivativă de libertate și să se dispună punerea în libertate a inculpatului.

În susținerea recursului s-a arătat că instanța nu a motivat încheierea atacată, nu a arătat motivele pentru care subzistă temeiurile arestării, nu s- au indicat probele concrete din dosar, care să dovedească pericolul concret pentru ordinea publică a lăsării în libertate a inculpatului.

Chiar dacă pericolul a existat la momentul arestării, acesta s-a diminuat în timp, astfel că nu se mai poate vorbi de un sentiment de insecuritate în societate.

Nu în ultimul rând, s-a invocat încălcarea dreptului inculpatului de a fi judecat într-un termen rezonabil.

Inculpații P. T. C. și M. G., prin apărător, au solicitat casareaîncheierii recurate și, rejudecând, înlocuirea măsurii arestării cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.

În motivare s-a arătat că încheierea recurată nu este motivată, nu sunt arătate indiciile în sensul art.143 C. ale comiterii faptelor reținute în sarcina inculpaților și nici probele din care rezultă pericolul pentru ordinea publică a lăsării lor în libertate, iar potrivit jurisprudenței C., arestarea preventivă constituie excepție, regula fiind cercetarea în libertate.

Nu există în cauză niciunul din motivele excepționale prevăzute de practica C. pentru a se refuza liberarea inculpaților.

V erif ic ân d în cheiere a a tac a tă , în baza lucrărilor și materialului dela dosarul cauzei, prin prisma motivelor invocate și a reglementărilor înmaterie, în virtutea dispoz. art.385/14 și art.385/6 alin.3 C., Curtea constată următoarele:

Inculpații recurenți, alături de alți inculpați, au fost cercetați în dosar nr.10/D/P/2008 al Parchetului de pe lângă ÎCCJ-DIICOT, S. T. I. - pentru infracțiunile arătate mai sus, în cursul urmăririi penale dispunându-se arestarea lor preventivă, astfel:

- la 18 ianuarie 2010 a inculpaților B. C., C. A., T. B., T. P., B. I. C.,

M. G., V. M., P. V., P.-T. C., S. M., C. M. S., P. R. A., T. D. și C. I.

- la data de (...) s-a dispus arestarea preventivă și a inculpaților R. (fost C.) G. și G. S. I.;

- la (...) s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului I. I. D..

Ulterior, măsura preventivă a fost prelungită, iar după trimiterea inculpaților în judecată, menținută succesiv, în temeiul dispoz.art.300/2 rap. la art.160/b alin.3 C.

Arestarea inculpaților recurenți a avut la bază temeiurile prev. de art.143 și art.148 C., reținându-se existența unor indicii temeinice și chiar a unor probe certe în sensul presupunerii rezonabile că inculpații ar fi comis infracțiunile de care sunt acuzați și, respectiv, existența probelor că lăsarea lor în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

La fel a procedat instanța învestită cu soluționarea fondului cauzei și la termenul din 12 ianuarie 2011 când, în mod întemeiat, a constatat din nou că temeiurile inițiale ale arestării inculpaților recurenți subzistă și impun în continuare privarea lor de libertate.

S-au arătat în concret și bineînțeles, pe scurt, în ce constau acuzațiile aduse inculpaților prin actul de sesizare a instanței ( nefiind încă, în cadrul procesual care să permită prezentarea pe larg a faptelor sau a probelor incriminatoare) pentru a evidenția și justifica necesitatea menținerii stării de arest.

Astfel, s-a reținut că inculpatul B. C. ar fi inițiat și constituit un grup infracțional organizat în scopul comiterii unor infracțiuni grave, context în care se susține că în perioada 2005-2008 ar fi investit mari sume de bani în achiziționarea sau construirea unor imobile, investind astfel sumele de bani dobândite ilicit de la rețeaua dezvoltată și coordonată în spațiul Uniunii E.ne, că ar fi determinat două persoane să pătrundă fără drept în domiciliul alteia, că ar fi instigat la infracțiunea de acces fără drept la un sistem informatic, că ar fi instigat o persoană la săvârșirea infracțiunii de interceptare fără drept a unei transmisii de date informatice care nu este publică și care este destinată unui sistem informatic, că ar fi determinat o persoană să procedeze la transferul neautorizat din sistemul informatic aparținând soției sale, de date informatice prin copiere pe un suport optic de stocare specific, că ar fi exercitat presiuni din postura de lider al grupării asupra unei părți vătămate pentru a plăti în continuare sumele de bani solicitate ca taxă de protecție de către alți membrii ai grupării și că în februarie 2007 împreună cu alți doi coinculpați s-ar fi deplasat la sediul firmei unei părți vătămate unde ar fi exercitat presiuni pentru ca aceasta să plătească sumele de bani solicitate de un alt membru al grupării.

Inculpatul C. A. a fost acuzat că a constituit un grup structurat ce a acționat în mod coordonat și organizat, că în perioada 2005-2008 ar fiinvestit mari sume de bani în achiziționarea sau construirea unor imobile, investind astfel sumele de bani primite de la rețeaua dezvoltată și coordonată în spațiul Uniunii E.ne, că prin acte de violență și amenințări, în lunile iulie 2007, octombrie 2008, februarie 2007, toamna anului 2007, a solicitat unui număr de trei părți vătămate să-i plătească diverse sume debani cu titlu de amendă sau solicitate de alt inculpat, cu titlu de cadou, respectiv taxă de protecție, că ar fi sprijinit cu intenție pe alții ca prin inducere în eroare, să obțină anumite suprafețe de teren aparținând moștenitorilor de drept ale acestora, că în perioada ianuarie 2008 - aprilie

2008 ar fi sprijinit în diferite modalități, inclusiv prin racolare de persoane sau procurare de documente, obținerea unui număr de 22 de credite bancare.

S-a reținut în sarcina inculpatului T. B. că ar fi constituit un grup structurat ce a acționat în mod coordonat și ierarhizat în condiții de continuitate, în scopul comiterii de infracțiuni grave și că ar fi săvârșit în acest context infracțiuni de șantaj (trei fapte) și complicitate la înșelăciune în formă agravată, prin aceea că în perioada martie 2007 - august 2007 a sprijinit obținerea prin mijloace frauduloase a unui număr de 9 credite bancare, precum și că în data de (...), împreună cu mai multe persoane, ar fi agresat în public mai mulți membri ai unei familii, determinând revolta și indignarea altor persoane.

Inculpata T. P., se presupune că ar fi constituit un grup structurat, cea acționat în mod coordonat și ierarhizat în condiții de continuitate, în scopul comiterii unor infracțiuni grave, că ar fi investit mari sume de bani în achiziționarea unor imobile, sume primite de la o rețea organizată și coordonată în spațiul Uniunii E.ne și dobândite cu titlu ilicit și că în perioada mai-iulie 2008, respectiv în luna mai 2009, ar fi determinat pe o parte vătămată, prin amenințări cu acte de violență, să întocmească acte false în vederea obținerii unor credite bancare pe numele unor persoane racolate, că ar fi distrus aparate de jocuri mecanice pentru a o determina pe partea vătămată, posesoare a acestora, să-i înapoieze o anumită sumă de bani și că în perioada ianuarie 2008 - august 2008 ar fi sprijinit prin mijloace frauduloase, obținerea unui număr de 8 credite bancare, precum și faptul că în luna mai 2009, cu intenție, ar fi susținut în diferite moduri pe o altă persoană, să vândă prin inducere în eroare un apartament, ascunzând situația juridică reală cu privire la acest imobil.

Inculpatul M. G. este acuzat că ar fi constituit un grup structurat, ce aacționat în mod coordonat și ierarhizat, în scopul comiterii unor infracțiuni grave, că în cursul anului 2006 ar fi întocmit documente de venit false, înlesnind contractarea unor credite bancare de către un număr de 17 persoane, că în perioada ianuarie 2008 - aprilie 2008 ar fi sprijinit obținerea prin mijloace frauduloase a unui număr de 30 de credite bancare și că în perioada iulie - august - septembrie 2008 a sprijinit în diverse moduri și cu intenție, pe anumite persoane, pentru a reuși să vândă prin inducere în eroare și utilizare de documente false, a unor imobile.

În sarcina inculpatului V. M. s-a reținut că ar fi constituit un grup structurat, ce a acționat în mod coordonat și ierarhizat, în scopul comiterii unor infracțiuni grave, că în perioada mai - august 2006 a facilitat obținerea de documente false pentru a înlesni contractarea unor credite bancare frauduloase de către 6 persoane și că în perioada ianuarie - aprilie 2008 a sprijinit prin diverse modalități și prin mijloace frauduloase, obținerea unui număr de 23 de credite bancare, că în perioada iulie - septembrie 2008, împreună cu alții, cu intenție, a sprijinit în diverse moduri anumite persoane, care au reușit să vândă prin inducere în eroare și utilizare de documente false, două imobile, precum și faptul că în perioada mai - iunie

2008 ar fi comercializat pe raza municipiului B. un număr mare de taloane false de transport.

Despre inculpatul P. T. C. se susține că ar fi constituit un grup structurat, ce a acționat în mod coordonat și ierarhizat în condiții de continuitate, în scopul comiterii unor infracțiuni grave și că în perioada martie 2007 - august 2008 a sprijinit în diferite modalități obținerea prin mijloace frauduloase a unui număr de 17 credite bancare, că în luna iulie

2007, împreună cu alte persoane, prin amenințări, a determinat o persoană să întocmească documente de venit false pe numele unor persoane racolate, documente ce ar fi fost folosite la obținerea de credite bancare frauduloase și că în (...), împreună cu mai multe persoane, ar fi agresat în public mai mulți membri ai unei familii, tulburând grav ordinea și liniștea publică.

În sarcina inculpatului P. V. s-a reținut că ar fi constituit un grup structurat, ce a acționat în mod coordonat și ierarhizat, în scopul comiterii unor infracțiuni grave și că în luna iulie 2007, împreună cu un alt inculpat, a determinat prin violență și amenințări pe o anumită persoană, să-i plătească o sumă de bani cu titlu de amendă.

Prin actul de trimitere în judecată s-a mai reținut în sarcina inculpatului R. G. inițierea și constituirea unui grup structurat în care a avut și calitatea de lider și care ar fi acționat în mod coordonat în scopul comiterii unor infracțiuni grave și că, în perioada 2005-2008 ar fi investit mari sume de bani dobândite ilicit, în achiziționarea sau construirea unor imobile, sume primite de la rețeaua organizată și dezvoltată în spațiul Uniunii E.ne.

Inculpatul G. S. I. a fost trimis în judecată, reținându-se că ar ficonstituit un grup structurat, ce a acționat în mod coordonat și ierarhizat în scopul comiterii unor infracțiuni grave, că în luna octombrie 2008 și în cursul anului 2009, împreună cu alți coinculpați, ar fi exercitat presiuni asupra a două părți vătămate pentru a plăti o sumă de bani ca și taxă de protecție mascată și că, în perioada ianuarie 2008 - aprilie 2008 a sprijinit în diferite modalități obținerea prin mijloace frauduloase a unui număr de 22 credite bancare.

În sarcina inculpatului I. I. D. s-a reținut că ar fi constituit un grupstructurat, ce a acționat în mod coordonat și ierarhizat, că ar fi sprijinit în cursul anului 2008, în diverse moduri, inclusiv prin obținerea de documente de la diferite instituții, un număr de 3 persoane care au reușit să vândă prin inducere în eroare și utilizare de documente false anumite imobile și că ar fi sprijinit alte persoane, în obținerea unor suprafețe de teren în mod fraudulos, activitate în urma căreia a obținut diverse sume de bani.

În sarcina inculpaților C. A., T. P., P. V. și R. G. s-a mai reținut și că ar fisăvârșit infracțiunile de trafic de minori și trafic de persoane în formă continuată, în sarcina inculpatei T. P. reținându-se și că ar fi săvârșit infracțiunea de tâlhărie și complicitate la înșelăciune, în sarcina inculpatului

M. G. reținându-se și săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune și spălare de bani, instigare la fals privind identitatea, în sarcina inculpatului V. M. reținându-se și săvârșirea infracțiunii de spălare de bani.

În ceea ce privește critica privind nemotivarea încheierii atacate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, deoarece prima instanță a arătat, în esență, de ce se justifică menținerea în continuare, a stării de arest a inculpaților - prin descrierea faptelor imputate fiecărui inculpat în parte, prin raportare la motivele inițiale ale arestării și la împrejurarea că, de la data arestării și până la momentul verificării măsurii, nu au intervenit elemente noi, esențiale, de natură a crea convingerea că, nu mai există temeiuri de bănuială legitimă de comitere a faptelor sau temeiurile ce au motivat pericolul pentru ordinea publică a lăsării în libertate a inculpaților ori că acestea din urmă s-ar fi modificat sau estompat.

Împrejurările că exprimarea a fost una lapidară sau că nu s-a reluat enumerarea mijloacelor de probă din care rezultă indiciile temeinice ale comiterii faptelor, nu echivalează ncidecum cu lipsa de motivare, atât timp cât, aceste mijloace de probă au fost avute în vedere și arătate cu ocazia luării măsurii preventive, analiza acestora nefiind imperativ necesară, de fiecare dată când se verifică măsura, de vreme ce, în urma controlului judiciar al arestării, s-a statuat asupra existenței acestora și a valorii lor probante relativ la presupunerea rezonabilă a comiterii faptelor, decât dacă, în mod evident intervin elemente noi, care desființează total, anulează aceste indicii, ceea ce nu s-a întâmplat în cauză.

Însăși Curtea E.ană a Drepturilor Omului a statuat în jurisprudența sa (cauza Helle contra Finlandei 1997, Boldea contra României 2007, ș.a.) că obligația instanțelor de a-și motiva hotărârile, în lumina dispoz. art.6 din Convenție, în perspectiva asigurării unui proces echitabil, nu presupune neapărat un răspuns detaliat la fiecare argument invocat și că modul de îndeplinire a acestei obligații variază în funcție de natura hotărârii, precum și de dispozițiile legale naționale, de doctrina în materie.

Chiar dacă motivarea soluției este una lapidară sau deficitară, nu se justifică casarea încheierii și trimiterea cauzei spre rejudecare, acest neajuns putând fi complinit de instanța de recurs, atât timp cât soluția este corectă

și furnizează suficiente elemente pentru a putea fi criticată de părți și analizată de instanța de control judiciar ( în acest sens și practica internă - decizia nr.48/(...), secția penală, CSJ).

În privința indiciilor temeinice ale comiterii faptelor de către inculpații recurenți, respectiv, datele din care rezultă presupunerea rezonabilă a comiterii faptelor pentru care au fost trimiși în judecată, în sensul dispoz.art.143 C. - Curtea constată că acestea subzistă și rezultă din mijloacele de probă administrate până la momentul arestării și evidențiate cu ocazia luării acestei măsuri, în încheierile de arestare, precum și din cele administrate ulterior acestui moment și care au fundamentat trimiterea în judecată a inculpaților, evidențiate, de asemenea, în rechizitoriu, în cazul fiecărui inculpat în parte și cu ocazia descrierii fiecărei fapte în parte.

Sunt în acest sens, pentru a aminti doar o parte din datele ce furnizează informații asupra indiciilor temeinice - convorbirile telefonice purtate de inculpatul B. C. cu restul inculpaților (de exemplu în perioada (...)-(...) inculpatul îi avertizează pe coinculpații C. A. și T. B. cu privire la intervenția organelor de poliție în ceea ce-i privește) apoi și celelalte mijloace de probă care se coroborează cu interceptările telefonice (declarații martori cu identitate protejată, procesele verbale încheiate cu ocazia perchezițiilor efectuate, procese verbale încheiate de investigatorii sub acoperire, procese verbale de identificare a unor documente ridicate la percheziții, procese verbale de identificare după planșe fotografice, procesul verbal de investigare din (...) ce stabilește apartenența inculpatului G. S. la grupul infracțional , din care rezultă date relativ la existența unui grup infracțional bine organizat, grup al cărui lider este inculpatul B. C., iar rolul fiecărui inculpat este bine determinat); în cazul infracțiunilor referitoare la credite bancare, s- a stabilit că: inculpatul C. A. și T. B. obțineau creditele, un rol important având și inculpata Ț. P. activitatea inculpatului M. și a inculpatului V. a fost aceea de racolare a persoanelor interpuse în vederea contractării creditelor precum și falsificarea actelor (în acest sens, amintim interceptările telefonice de la dosar, precum și declarațiile martorilor R. D. și E. A.); apoi, rolul inculpatului P. a fost acela de a completa actele false de angajare pentru a fi depuse la bancă; în cazul infracțiunilor cu violență, rolurile inculpaților eraude asemenea cunoscute, faptul că inculpații acționau pe teritoriul mai multor state este dovedit de actele de la dosar, comisii rogatorii, (ex. R. G., vol.16 dos. u.p.).

Totodată, sunt îndeplinite în continuare condițiile prev. de art.148 lit. f

C., respectiv, subzistă limitele de pedeapsă peste 4 ani închisoare ale infracțiunilor pentru care sunt judecați inculpații, iar lăsarea lor în libertateprezintă în continuare pericol pentru ordinea publică.

Rezultă acest pericol, așa cum a arătat și prima instanță, din natura și gravitatea faptelor presupus comise, dar și din amploarea, complexitatea șicaracterul (se pare) organizat al activității infracționale de care sunt bănuițiinculpații - infracțiuni comise cu violență: șantaj, vătămare corporală, ultraj, lipsire de libertate, trafic de persoane, trafic de droguri dar și cele de obținerea creditelor bancare frauduloase, de înșelăciune, spălare de bani ( în acest sens, depunerile de sume de bani prin W. U. și M. G.).

De altfel, Curtea E.ană s-a pronunțat asupra acestui criteriu de justificare a detenției provizorii - al necesității protejării ordinii publice - admițând ( de ex. în cauza Letellier c. Franței din 24 noiembrie 2004) că, în măsura în acre și dreptul național o recunoaște, prin gravitatea deosebită și prin reacția particulară a opiniei publice, anumite infracțiuni pot suscita „o tulburare a societății";, de natură a justifica o detenție preventivă, pe un termen limitat, cu condiția ca, punerea în libertate să tulbure în mod real ordinea publică.

În speță, se apreciază că detenția inculpaților recurenți se justifică încă, din perspectiva acestui criteriu - al riscului tulburării ordinii publice - tulburare determinată de:

- elementele mai sus amintite ( natura, gravitatea, amploarea activității infracționale) - infracțiunile de această natură - cu violență, cu caracter organizat ( în bande) - fiind apte să producă un puternic ecou în rândul comunității;

- din potențialul risc ca lăsați în libertate, inculpații să comită noi infracțiuni (dacă se are în vedere că majoritatea inculpaților au antecedente penale, inclusiv pentru infracțiuni cu violență);

- riscul să suscite în continuare sentimentul de insecuritate, de neliniște la nivelul comunității în care se pare că s-au comis majoritatea faptelor ( temere reliefată și de împrejurarea că, până în prezent, părțile vătămate au refuzat să se prezinte în instanță, fiind emise chiar mandate de aducere pentru acestea);

- riscul ca inculpații să exercite presiuni asupra părților vătămate sau să încerce o posibilă înțelegere între ei (în acest sens, disputa ivită între inculpați chiar în prezenta cauză, când unul dintre ei, la termenul anterior a învederat instanței că înțelege să-și retragă recursul formulat).

Faptul că, de la data arestării și până în prezent a trecut, într-adevăr, o perioadă destul de mare, nu poate justifica susținerea apărării că, s-ar fi schimbat acest temei, al pericolului pentru ordinea publică, că aceasta s-ar fi estompat sau redus dimensiunile. Poate că, într-o cauză mai puțin complexă, referitoare la fapte mai puțin grave, cu u nr. mai mic sau chiar cu un singur inculpat acuzat de fapte grave - acest argument ar fi fost valabil, dar, în circumstanțele concrete ale prezentei spețe, apreciem că ecoul negativ al presupuselor fapte nu s-a stins, persistă încă în rândul populației, cel puțin, locale.

Relativ la această durată a detenției preventive, s-a invocat și depășirea rezonabilității acesteia, raportat la momentul arestării.

Curtea apreciază însă că, termenul rezonabil al detenției inculpaților din prezentul dosar nu a fost depășit, dacă se au în vedere toate circumstanțele cauzei și, în plus și criteriile, după care Curtea E.ană a Drepturilor Omului susține că poate fi evaluată această rezonabilitate - complexitatea cauzei, comportamentul autorităților și părților, importanța pentru părți a obiectului procedurii.

Complexitatea cauzei, la rândul ei, se analizează în funcție de maimulți factori: numărul inculpaților sau al părților vătămate ( în speță 27 inculpați și 90 părți vătămate), numărul infracțiunilor investigate și naturaacestora ( în speță, un nr. mare de infracțiuni grave și complexe - de lainfracțiuni de violență, trafic de persoane, șantaj, ultraj, înșelăciune - separe, comise într-un cadru organizat, în bande), dificultatea administrării probelor ( dificultate ce se regăsește și în speță, până la acest moment nefiind posibilă aducerea părților vătămate în fața instanței, deși s-au făcut demersuri în acest sens, fiind emise mandate de aducere a acestora).

Comportamentul părților și al autorităților - în speță, cu privire la acestfactor, se poate constata că nu există vreo cauză de prelungire a procedurii ce poate fi imputată acestora, respectiv, nici inculpații nu sunt răspunzători că, de ex. la primele termene de judecată (27 iulie 2010) au solicitat amânarea judecării cauzei pentru angajarea de apărător ales ( inclusiv dintre inculpații arestați), fiind dreptul lor procesual de a fi asistați de un avocat ales sau că au fost lipsă inculpații arestați ( la termenul din 28 septembrie

2010) și, de asemenea, nu a fost restituit dosarul de fond de la Curtea de A.

C., trimis la această instanță pentru soluționarea recursurilor la menținerea arestării, dispuse la termenul anterior, fiind dreptul lor procesual de a uza de căile de atac prevăzute de lege; dar nici autoritatea judiciară nu este răspunzătoare de faptul că, de ex. la al doilea termen (28 septembrie 2010) nu a putut trece la judecată, neavând dosarul de fond, aflat, așa cum am arătat, la Curtea de A. C., trimis la această instanță pentru soluționarea recursurilor la menținerea arestării (menținere ce avusese loc la 15 septembrie 2010), intervalul de timp fiind fizic insuficient pentru soluționarea recursurilor și apoi, restituirea dosarului la instanța de fond sau că la 23 noiembrie 2010, nu s-a îndeplinit procedura de citare cu toate părțile vătămate ( legislația internă nepermițând declanșarea judecății fără a avea procedura de citare îndeplinită cu toate părțile) sau că, la termenul din

21 decembrie 2010 , 3 inculpați nu au avut asigurată asistența juridică, lipsind apărătorii lor aleși sau că, la 11 ianuarie 2011 a fost lipsă un inculpat arestat în altă cauză (prezența inculpatului arestat fiind obligatorie, potrivit legislației naționale) sau că, datorită modului de organizare și programare a activității instanței, nu s-a putut da termene mai scurte, așa cum s-a solicitat de către apărători.

În ceea ce privește, motivele de ordin personal invocate de apărare (vârsta inculpaților, conduita anterioară corespunzătoare, situația familială, performanțe sportive, stare de sănătate), chiar reale fiind, la acest moment, nu au nicio relevanță asupra temeiurilor arestării, respectiv nu diminuează în vreun fel pericolul pentru ordinea publică a lăsării lor în libertate, vor fi avute în vedere pe tot parcursul procesului penal, iar în privința motivelor de ordin medical potrivit art.139/1 C.p.p. , problemele de această natură pot fi rezolvate sub pază permanentă.

Relativ la posibilitatea măsurilor preventive alternative, ce s-a solicitat a fi luate față de inculpați, și la această problemă a răspuns instanța de fond și, apreciem și noi că nu este oportun la acest moment ( când nu s-a reușit încă declanșarea cercetării judecătorești, din motive neimputabile,cum am arătat, vreuneia din părți - inculpați sau autoritatea judiciară), lăsarea în libertate a inculpaților, chiar cu impunerea unor obligații în sarcina acestora, considerând că, elementele ce caracterizează pericolul pentru ordinea publică, anterior evidențiate, au o pondere și o greutate mai mare, cel puțin la acest moment, decât regula generală a judecării în stare de libertate, măsura preventivă actuală apreciindu-se cea mai eficientă, aptă să asigure realizarea scopului prev. de art.136 C.

De altfel, starea de detenție a inculpaților recurenți se circumscrie exigențelor art.5 par.I lit.c din Convenția E.ană a Drepturilor Omului, ei fiind arestați în vederea aducerii în fața autorității judiciare competente, existând pentru fiecare, motive verosimile de a bănui că au comis o infracțiune, motive ce se desprind din mijloacele de probă existente la dosar.

De asemenea, se apreciază că nu ne aflăm, cel puțin în acest moment, nici pe terenul încălcării prezumției de nevinovăție sau a dreptului la un proces echitabil, inculpații având în continuare dreptul de a cere și obține administrarea tuturor probelor pe care le consideră necesare pentru dovedirea nevinovăției, asupra căreia instanța nu s-a pronunțat încă, iar pe de altă parte, neexistând indicii că nu ar avea parte de un proces echitabil - drept care, așa cum se arată și în practica C., nu poate fi interpretat și examinat în abstract, ci doar în lumina împrejurărilor specifice ale fiecărui caz ( Comisia C., decizia din 26 martie 1963, plângerea nr.1802/62, Annuaire de la C., vol. IV, p.462), specificul acestei spețe fiind evidențiat anterior, prin nr. mare de persoane implicate și de infracțiuni investigate, caracterul organizat al comiterii faptelor cu consecințele ce decurg de aici (judecarea împreună a inculpaților, fiind inoportună disjungerea pentru unii sau alții dintre inculpați), procedurile de citare și administrarea probelor îngreunate, etc.

Față de aceste considerente, Curtea constată nefondate recursurile formulate în cauză de inculpații B. C., T. B., T. P., R. G., G. S., I. I. D., P. V., V. M., P. T. C. și M. G., urmând a fi respinse ca atare, în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b C.

În baza art.385/4 alin.2 rap. la art.369 C. se va lua act de retragerea recursului declarat de inculpatul C. A.

În baza art. 189 C., se va stabili în favoarea Baroului C. sumele de câte 25 lei, onorarii parțiale pentru apărătorii din oficiu ai inculpaților B. C. - av. L. K., R. G. - av. P. A. E., T. B. - av. P. A. E., T. P. - av. C. M., G. S. I. - av. C. M., P. V. - av. C. M. și I. I. D. av. B. S. și câte 100 lei pentru apărătorii din oficiu ai inculpaților C. A. - av. C. M., V. M. - av. L. K., P. T. C. și M. G. - av. M. G. pentru ambii, sume ce se vor avansa diN fondurile M.ui Justiției.

În baza art. 192 alin. 2 C., vor fi obligați inculpații la cheltuieli judiciare către stat, astfel: inculpatul C. A. să plătească suma de 150 lei, inculpații V. M., P. T. C. și M. G. sumele de câte 500 lei ( din care câte 100 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu), iar pe ceilalți inculpați să plătească suma de câte 400 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.

PENTRU A.E MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

În baza art. 385^{15 pct. 1 lit.b C.pr.penală respinge ca nefondate recursurile declarate de către inculpații B. C. ( fiul lui C. și G., născut la data de (...)), R. G. (fiul lui C. și G., născut la data de (...)), T. B. ( fiul lui C.}

și G., născut la data de (...)), T. P. ( fiica lui C. și G., născută la data de (...)), G), P. V. ( fiul lui G. și M., născut la data de (...)), V. M. (fiul lui P. și V. M., născut la data de (...)), P. T. C. ( fiul lui D. și I., născut la data de (...)), M. G. ( fiul lui N. și E., născut la data de (...)) și I. I. D. ( fiul lui A. și I., născut la data de (...))- toți aflați în Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale fără număr din data de 12 ianuarie 2011 a T.ui M..

Ia act de retragerea recursului declarat de inculpatul C. A. ( fiul lui C.

și G., născut la data de (...)) împotriva aceleiași încheieri.

În baza art. 189 C., stabilește sumele de câte 25 lei ca onorarii parțiale pentru apărătorii din oficiu ai inculpaților B. C. - av. L. K., R. G. - av. P. A.

E., T. B. - av. P. A. E., T. P. - av. C. M., G. S. I. - av. C. M., P. V. - av. C. M. și I. I. D. av. B. S. și câte 100 lei pentru apărătorii din oficiu ai inculpaților C. A. - av. C. M., V. M. - av. L. K., P. T. C. și M. G. - av. M. G. pentru ambii, sume ce se vor avansa din F.M.J.

În baza art. 192 alin. 2 C., obligă pe inculpatul C. A. să plătească suma de 150 lei, pe inculpații V. M., P. T. C. și M. G. sumele de câte 500 lei, din care câte 100 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, iar pe ceilalți inculpați să plătească suma de câte 400 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Decizia este definitivă.

Pronunțată în ședința publică din data de 2 februarie 2011.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

M. R. L. M. ANA C.

G. M. B.

Red.A.C./Dact.H.C.

14 ex./(...) Jud.fond:L. C.

← Decizia penală nr. 1248/2011, Curtea de Apel Cluj		Decizia penală nr. 773/2011, Curtea de Apel Cluj →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Decizia penală nr. 1898/2011, Curtea de Apel Cluj Decizia penală nr. 1586/2011, Curtea de Apel Cluj Decizia penală nr. 1418/2011, Curtea de Apel Cluj Decizia penală nr. 1248/2011, Curtea de Apel Cluj Decizia penală nr. 773/2011, Curtea de Apel Cluj Decizia penală nr. 1567/2011, Curtea de Apel Cluj Decizia penală nr. 743/2011, Curtea de Apel Cluj Decizia penală nr. 14/2011, Curtea de Apel Cluj