Decizia penală nr. 14/2011, Curtea de Apel Cluj

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR nr. (...)

DECIZIA PENALĂ NR.14/R/2011

Ședința Camerei de C. din data de 13 iulie 2011

Instanța constituită din : PREȘEDINTE : C. I. JUDECĂTORI : V. V. A. V. G.

GREFIER : T. G.

Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin P. : S. D.

S-a luat spre examinare contestația în anulare formulată de contestatorul G. G. împotriva deciziei penale nr. 568 din (...) pronunțată în dosar nr. (...) al Curții de A. C.

La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, Curtea constată că la dosrul cauzei s-a depus o cerere de amânare a judecării cauzei, formulată de către apărătorul ales al contestatorului G. G., av. Cioltea Octavian, cu delegație avocațială la dosar, întrucât se află în concediul legal de odihnă și că a angajat cauza la data de 8 iulie 2011, astfel că nu a avut posibilitatea de a asigura substituirea.

Curtea, deliberând, constată că, conform dispozițiilor legale admisibilitatea în principiu a contestației este discutată în lipsa părților și în cameră de C., motiv pentru care dispune respingerea cererii de amânare formulată de către apărătorul ales al inculpatului și procedează la soluționarea cererii în Camera de consiliu.

C U R T E A

Prin decizia penală nr. 568 din 13 aprilie 2011 pronunțată în dosarul nr. (...) al Curții de A. C. s-a respins ca nefondat recursul declarat de inculpatul G. G., domiciliat in B. M., str. George Enescu, nr. 6/18, jud. M. împotriva sentinței penale nr.48 din 9 februarie 2011 a Judecătoriei V. de S.

S-a stabilit în favoarea Baroului de A. C.- suma de 200 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.

Inculpatul recurent a fost obligat să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorar avocațial.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut următoarele:

Prin sentința penală nr.48 din 9 februarie 2011 a Judecătoriei V. de

Sus s-a dispus condamnarea inculpatului G. G., născut la 6 septembrie

1988 în C.-Napoca, fiul lui K. și G., cetățean român, 8 clase, cu antecedente penale, CNP 1., domiciliat în municipiul B. M., str. G. Enescu, nr.6, ap.18, jud. M. pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui autovehicul având permisul de conducere anulat prev. și ped. de art.86 al.2 din OUG

195/2002 la 6 (șase) luni închisoare.

În baza art.83 C.pen. s-a dispus revocarea beneficiului suspendării condiționate a pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.

75/2008 a Judecătoriei V. de Sus, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultată prin cumul aritmetic de 3 (trei) ani și 6 (șase) luni închisoare cu toate consecințele prev. de art.71 și 64 lit.a și b C.pen.

Inculpatul a fost obligat să plătească statului suma de 450 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezintă onorar pentru av. Iusco V., numită din oficiu, ce se suporta din fondul M.ui Justiției.

Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut în esență că prin rechizitoriul P. de pe lângă Tribunalul Maramureș înregistrat sub nr.(...), inculpatul G. G. domiciliat în B. M., str. George Coșbuc, nr.6, ap.18, jud. M., cu datele personale menționate în dispozitivul sentinței, a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având permisul de conducere anulat prev. și ped. de art.86 al.2 din OUG 195/2002 republicată.

S-a reținut că în data de 29 mai 2009 inculpatul a condus pe str. L. din localitatea B. autoturismul marca VW Passat cu nr. de înmatriculare

AZ-103-DX, specifice Italiei, având permisul de conducere anulat.

Deși legal citat, inculpatul nu s-a prezentat la instanță.

Din probele administrate în cauză, instanța a reținut în fapt următoarele:

La data de 29 mai 2009, în jurul orelor 14,00, organele de poliție au surprins în trafic pe inculpat circulând pe str. L. din B. la volanul autoturismului marca VW Passat cu nr. de înmatriculare AZ-103-DX. C. efectuate în cauză au evidențiat faptul că inculpatul avea permisul de conducere anulat.

În drept, fapta comisă de inculpat constituie infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având permisul de conducere anulat prev. și ped. de art. 86 al.2 din OUG nr.195/2002 pentru care urmează a fi condamnat la o pedeapsă cu închisoarea individualizată în dispozitivul sentinței.

Prin sentința penală nr. 75/(...), pronunțată de J. V. de Sus în dosar nr. (...), inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prev. și ped. de art. 178 al. 2 și 5 c. pen. și s-a dispus suspendarea condiționata a executării acestei pedepse pe durata termenului de încercare de 5 ani. Deoarece infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată în prezentul dosar a fost comisă de inculpat în perioada termenului de încercare, instanța a dispus în baza art. 83 c.pen. revocarea suspendării condiționate, iar pedeapsa de 3 ani va fi executată în detenție alături de pedeapsa aplicată pentru prezenta infracțiune, cu toate consecințele prev. de art. 71 și 64 lit. a-c C.pen.

În baza art.191 C.pr.pen. instanța l-a obligat pe inculpat la cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs în termen legal inculpatul

G. G., fără a indica motivele de nelegalitate ori netemeinicie.

Inculpatul a formulat cerere de amânare a judecării cauzei pentru a-și angaja un apărător ales, cerere încuviințată de instanță, însă la termenul fixat în acest scop, 13 aprilie 2011, inculpatul nu s-a prezentat și nu a făcut dovada angajării de apărător ales, depunând o nouă cerere de amânare a judecării cauzei deoarece se află în străinătate și nu se poate prezenta în instanță.

Noua cerere de amânare a cauzei a fost respinsă de instanță, având în vedere că prezența inculpatului la judecarea recursului nu este obligatorie, iar motivul de amânare nu este unul întemeiat, inculpatul cunoștea că are o cauză pe rol, simpla lui plecare în străinătate nefiind un motiv temeinic ori pertinent pentru amânarea judecării cauzei.

În ședința publică din data de 13 aprilie 2011, prin apărător din oficiu, inculpatul a solicitat admiterea recursului și în principal a se dispune achitarea sa conform prevederilor art.10 lit.b1 C.pr.penală, întrucât fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni. În subsidiar s-a solicitat redozarea pedepsei aplicate, prin reducerea cuantumului acesteia, chiar sub minimul special prevăzut de lege, prin reținerea de circumstanțe atenuante, având în vedere că inculpatul a recunoscut și regretat fapta comisă.

Astfel, instanța de fond a reținut o stare de fapt corectă, pronunțând o hotărâre temeinică și legală, susținută de probele administrate în cauză.

Din ansamblul probator a rezultat că în data de 29 mai 2009, în jurul orelor 14,00, organele de poliție l-au surprins în trafic pe inculpatul recurent G. G. circulând pe str. L. din B. la volanul autoturismului marca VW Passat cu nr. de înmatriculare AZ-103-DX, stabilindu-se din cercetările efectuate în cauză că inculpatul avea permisul de conducere anulat.

Analiza obiectivă a probelor administrate relevă justețea soluției pronunțate de instanța de fond sub aspectul existenței faptei și a vinovăției inculpatului G. G. în comiterea acesteia, vinovăție de altfel recunoscută de inculpat în cursul urmăririi penale, punând în evidență și caracterul adecvat al pedepsei aplicate atât ca și cuantum cât și ca modalitate de executare.

Inculpatul a declarat în cursul urmării penale că regretă fapta comisă

și dacă știa că strada L. este un drum public nu ar fi condus.

Prima instanță a efectuat o corectă individualizare a pedepsei, în măsură să reflecte gradul de pericol social concret al faptei comise și de natură a realiza scopul pedepsei astfel cum este acesta reglementat de art.52 C.

La individualizarea judiciară a pedepsei care i-a fost aplicată inculpatului, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art.72 C., limitele speciale de pedeapsă prevăzute de textul incriminator, gradul de pericol social al faptei, care este unul ridicat.

Săvârșirea prezentei fapte este o dovadă că pedeapsa anterior aplicată nu și-a atins scopul in considerarea căruia au fost stabilită.

În mod corect instanța de fond a reținut că infracțiunea comisă de inculpat prezintă un grad de pericol social ridicat, dedus atât din pedeapsa prevăzuta de legiuitor pentru sancționarea acesteia, cât și din împrejurările concrete de săvârșire a faptei, fiind vorba de conducerea unui autoturism pe drumurile publice având permisul de conducere anulat, ceea ce a creat un pericol potențial pentru ceilalți participanți la trafic, inculpatul dând dovadă de curaj și perseverență infracțională, după ce a mai fost condamnat anterior pentru comiterea infracțiunii de ucidere din culpă și fiind în stare de recidivă postcondamnatorie în raport de această condamnare.

Nu s-a impus reținerea circumstanțelor atenuante prevăzute de art.74 lit.b și c C.pen., și coborârea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege, raportat la faptul că infracțiunea comisă este una de pericol și nu de rezultat, inculpatul neavând de recuperat vreun prejudiciu, iar sinceritatea inculpatului a primit relevanță prin orientarea pedepsei înspre minimul special prevăzut de lege, în condițiile în care fapta comisă este sancționată cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

Având în vedere conduita inculpatului, perseverența acestuia în încălcarea normelor ce reglementează circulația pe drumurile publice, nu poate fi primită solicitarea de achitare a acestuia conform art.10 lit.b1

C.pr.penală, fapta nefiind vădit lipsită de importanță, doar hazardul făcând ca de această dată să nu existe victime ori pagube materiale.

Susținerea inculpatului în sensul că ar fi condus doar pe o distanță scurtă a fost contrazisă de martora D. A. M., care audiată fiind de instanța de judecată a declarat că își menține declarația de la fila 12 din dosarul de urmărire penală, în care a arătat că se afla în autoturismul condus de inculpat la data de (...) și că la momentul la care au fost opriți de echipajul poliției rutiere inculpatul avea intenția de a o duce pe martoră acasă în B. B., pe strada R. și apoi pe strada U. și I.

Așadar nu este vorba de conducerea accidentală a autoturismului pe o distanță foarte scurtă, ci de o faptă intenționată gravă, inculpatul știind că are permisul anulat și că încalcă normele legale, fiind oprit din acțiunea infracțională doar de intervenția organelor de poliție, astfel că o dată în plus nu se justifică solicitarea acestuia de achitare conform art.10 lit.b1

C.pr.penală.

Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare condamnatul G. G. prin care a solicitat admiterea contestației în anulare, desființarea deciziei penale nr. 568 din 13 aprilie 2011 a Curții de A. C. și rejudecarea cauzei prin desființarea hotărârii de condamnare.

În motivarea cererii contestatorul a arătat că nu a fost legal citat nici la instanța de fond și nici la instanța de recurs, că procedura s-a realizat doar prin afișare, iar la un termen de judecată bunica sa, fără să cunoască consecințele legii și nici adresa sa din străinătate a formulat o cerere de amânare a soluționării recursului, că acesta a fost plecat în Spania la muncă, fără ca familia să-i cunoască adresa.

Din motivarea cererii rezultă că aceasta este întemeiată pe dispozițiile art 386 lit a Cod procedură penală, respectiv împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare, când procedura de citare a părții pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs nu a fost îndeplinită conform legii.

Potrivit art. 391 alin 1 Cod procedură penală instanța examinează admisibilitatea în principiu a cererii de contestație prevăzute în art. 386 lit a-c și e, fără citarea părților.

Contestatorul G. G. personal a formulat recurs împotriva sentinței penale nr. 48 din 9 februarie 2011 a Judecătoriei V. de Sus, cu mențiunea că motivele de recurs vor fi depuse printr-un memoriu separat (f.2 dosar nr.

(...) al Curții de A. C.).

S-a fixat termen în cauză pentru soluționarea recursului promovat de contestator pentru data de 16 martie 2011.

La data de 15 martie 2011 contestatorul personal, care și-a indicat adresa de domiciliu B.-M. str.George Enescu nr. 6/16 a formulat o cerere de amânare pentru angajare de apărător ales (f.10 dosar nr. (...) al Curții de A. C.).

Cererea formulată de contestator a fost admisă, sens în care s-a acordat termen pentru data de 13 aprilie 2011, contestatorul fiind citat la adresa indicată de acesta respectiv B.-M. str George Enescu nr. 6/18 județul M. și prin afișare la C. Local B., locul săvârșirii infracțiunii (f.12-13 dosar nr. (...) al Curții de A. C.).

La data de 12 aprilie 2011 contestatorul a depus o nouă cerere de amânare a soluționării cauzei pe motiv că ar fi plecat în străinătate, însă nuindică nici o adresă unde ar putea fi citat (f.14 dosar nr. (...) al Curții de A.

C.).

Cererea formulată de contestator privind acordarea unui nou termen de judecată a fost respinsă pe motiv că, prezența acestuia la judecarea recursului nu este obligatorie, iar lipsa inculpatului de la acest termen nu este justificată.

Mai mult, la termenul anterior inculpatul a solicitat amânarea cauzei pentru angajarea unui apărător ales, însă nu s-a conformat cererii formulate, de unde a rezultat tendința de tergiversare a soluționării cauzei.

Având în vedere că petentul a fost citat de la domiciliul acestuia indicat personal de condamnat și prin afișarea la ușa C. Local în raza căruia s-a săvârșit infracțiunea, fără să se cunoască vreo altă adresă din străinătate a acestuia, fiind respectate dispozițiile art. 177 Cod procedură penală privind locul de citare și că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art 386 lit a Cod procedură penală, în baza art. 391 alin.1 Cod procedură penală cererea de contestație în anulare formulată de condamnat împotriva deciziei penale nr. 568 dn 13 aprilie 2011 a Curții de A. C. urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.

În baza art. 192 alin 2 Cod procedură penală contestatorul urmează să plătească statului suma de 150 lei cheltuieli judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de condamnatul G. G., deținut în Penitenciarul Baia Mare împotriva deciziei penale nr.568/(...) a Curții de A. C.

Obligă pe contestator să plătească în favoarea statului suma de 150 lei cheltuieli judiciare.

Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 13 iulie 2011 .

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

C. I. V. V. A. V. G.

T. G.

GREFIER Red.V.G./V.G

3 ex./

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 14/2011, Curtea de Apel Cluj