Decizia penală nr. 1355/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA P.Ă ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)
DECIZIA PENALĂ NR.1355/R/2011
Ședința publică din data de 12 septembrie 2011
Instanța constituită din : PREȘEDINTE: ANA C. - judecător
JUDECĂTORI: M. Ș.
L. M. GREFIER: M. B.
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin P. - V.
T.
S-a luat spre examinare recursul declarat de Ministerul Public, P. de pe lângă Tribunalul Cluj împotriva deciziei penale nr.74/A din 14 februarie 2011 a T.ui C., pronunțată în dosarul nr.(...), privind pe inculpatul R. L. trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune în convenții în formă continuată prev.de art.215 al.1,2,3 C., cu aplic.art.41 al.2 C. și fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prev.de art.290 C., cu aplic.art.41 al.2 C., totul cu aplic.art.33 lit.a C.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul R. L. - av.Pintea O. R. din cadrul Baroului C. cu delegația la dosar, lipsă fiind inculpatul R. L. și părțile civile T. N., P. I. I., G. I. și
P. O.
P. de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea recursului.
Reprezentantul M.ui P., susține recursul așa cum a fost formulat în scris în memoriu depus la dosar. C. că în cauză soluțiile date de instanțe sunt parțial netemeinice raportat la dispoziția de achitare a inculpatului, cu privire la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în convenții prev.de art.215 al.1,2,3 C. cu aplic.art.41 al.2 C., sens în care solicită admiterea recursului, casarea parțială a hotărârilor atacate și reținând cauza spre rejudecare să se dispună condamnareainculpatului și pentru această infracțiune, cu menținerea celorlalte dispoziții ale hotărârii.
Susține că din materialul probator administrat în cauză rezultă în mod evident că inculpatul se face vinovat de comiterea activității de înșelăciune reținută în sarcina sa.
Sintetizând starea de fapt, arată că inculpatul a fost cel care s-a prezentat în fața părților vătămate sub o calitate mincinoasă ca reprezentat al unei societăți, a pretins că va proceda în baza unor contracte care s-au încheiat în formă scrisă și ștampilate cu ștampila societății, că execută obiectul contractului comercial, respectiv efectuarea unei lucrări de tâmplărie termopan, pe care nu a realizat-o deși a primit contravaloarea acesteia.
Situația pe care s-a bazat actul de sesizare se referă la faptul că prezentarea inculpatului în aceste calități mincinoase, procedarea la întocmirea unor înscrisuri care au fost reținute de către instanță ca având un caracter fals, alături de susținerile că va executa obiectul contractului, încasarea prețului, urmat de o conduită din care rezulta că inculpatul nu avea de gând să prestezeaceastă muncă, părțile vătămate au fost induse în eroare astfel încât inculpatul să obțină un folos injust.
Așa cum a arătat, instanța reține starea de fapt arătată, cu precizările de detaliu raportat la declarațiile părților ca fiind cea la care s-a făcut referire. In ceea ce privește constatarea ca necorespunzătoare realității a actelor întocmite cu ocazia încheierii tranzacțiilor comerciale instanța a reținut vinovăția inculpatului sub aspectul infracțiunii prev.de art.290 C. Cu toate acestea, instanța consideră că în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune deoarece se arată că această încheiere de acte, cu precizarea unor calități mincinoase de reprezentant al unei societăți comerciale, nu a avut un caracter determinat în ceea ce privește pe părțile vătămate, care au fost atrase în aceste contracte de alte elemente pe care inculpatul le-a folosit, respectiv prețul mic al lucrărilor și faptul că acestea urmau să fie derulate datorită încrederii pe care părțile au avut-o prin perspectiva unor recomandări de către o terță persoană.
C. că, în primul rând, raționamentul instanței se bazează pe o interpretare eronată a stării de fapt.
Rezultă din probele de la dosar că părțile vătămate au contractat o persoană fizică reprezentantă a unei persoane juridice care aparent se ocupa de astfel de lucrări, avea date de identificare care ar fi permis ulterior identificarea acestei persoane și tragerea la răspundere a acesteia în cazul neexecutării lucrării este superfluu să se spună că pe acele părți nu le-a convins că acestea contractează cu o societate comercială.
Prin urmare, consideră că probațiunea este clară și necontestată, instanța a dispus o soluție de condamnare pentru infracțiunea mijloc pe care o consideră în deplinătatea tuturor elementelor sale constitutive, iar elementele de inducere în eroare trebuie raportate inclusiv la practica I. care arată că esența înșelăciunii este simpla minciună. C. că fapta este dovedită, motiv pentru care solicită admiterea recursului declarat de parchet.
Apărătorul inculpatului R. L. solicită respingerea recursului parchetului ca nefondat și în consecință să fie menținute hotărârile pronunțate de către cele două instanțe, ca fiind temeinice și legale.
În susținerea poziției procesuale arată că instanțele în mod corect au reținut că nu sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, deoarece aspectele mincinoase prezentate de inculpat ca adevărate, nu au avut caracter determinant de afectare a înțelegerilor cu cele trei părți vătămate. T. părțile vătămate au perfectat înțelegerile determinate de faptul că a fost recomandat ca efectuând lucrări de tâmplărie, de prețul mic practicat pe piață la acea dată, de termenul scurt în care acesta obișnuia să execute astfel de lucrări. C. că în mod temeinic cele două instanțe au reținut că părțile vătămate nu au încheiat aceste contracte de execuție pe lucrări, exclusiv pentru că inculpatul ar avea calitatea de reprezentant al acestei societăți comerciale, ci au avut în vedere finalitatea contractuală fiind mulțumite până la urmă de prețul ofertat.
In plus, un aspect pe care îl consideră important, este acela că inculpatul obișnuia să execute lucrări în acest domeniu. Mai mult, avea un atelier de geamgerie pe str.B. unde efectua astfel de lucrări. Inculpatul a avut tot timpul această reprezentare subiectivă că execută aceste lucrări și în considerarea faptului că urma să devină asociat al acestei societăți, lucru pe care martorul - administratorul societății - îl certifică, confirmând că între ei a existat o înțelegere urmând ca inculpatul să-i devină asociat.
Una dintre părțile vătămate a declarat că a vizionat împreună cu inculpatul lucrările pe care acesta le-a realizat anterior. Mai mult, pentru una dintre părțile vătămate, inculpatul a și efectuat o parte din lucrarea contractată.
În consecință, apreciază că se impune a se respinge recursul declarat de parchet în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b C.pr.pen.
C U R T E A :
Prin sentința penală nr.796/(...) a Judecătoriei C.-N. în temeiul art.334 C. s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de apărătorul inculpatului R. L., din infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art.215 alin.1, 2,
3 C., cu aplicarea art.41 alin.2 C., în infracțiunea de abuz de încredere, prevăzută de art. 213 C., cu aplicarea art.41 alin.2 C.;
În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a C., raportat la art. 10 lit. d C. a fost achitat inculpatul R. L., pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. 1, 2, 3 C., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.;
În temeiul art. 290 C., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C., a fost condamnat inculpatul R. L., la o pedeapsă de 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată;
În temeiul art.71 C. s-a interzis inculpatului exercițiul dreptului prevăzut de art. 64 lit. a teza a II-a C. pe durata executării pedepsei;
În temeiul art. 81 C. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei de 6 luni închisoare pe durata unui termen de încercare de 2 ani 6 luni stabilit potrivit art. 82 C.;
În temeiul art. 359 C. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83, 84 C. privind revocarea suspendării condiționate;
În temeiul art. 71 alin. 5 C. s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale;
În temeiul art. 14, 346 alin. 1 C. s-a constatat că prejudiciul cauzat părții vătămate G. I. a fost recuperat;
În temeiul art. 14, 346 alin. 2 C. a fost obligat inculpatul R. L. la plata sumei de 3.100 lei părții civile T. N.
În temeiul art. 14, 346 alin. 2 C., coroborat cu art. 998 și urm. C.civ. a fost obligat inculpatul R. L. la plata sumei de 1450 lei părților civile P. I. I. și P. O., cu dobânda legală începând cu data de 24 ianuarie 2007 și până la data plății efective, respingând restul pretențiilor;
În temeiul art. 348 C. s-a dispus desființarea următoarele înscrisuri falsificate: contractele încheiate de inculpat cu părțile vătămate aflate la filele
15,61-65, 71;
În temeiul art. 191 alin. 1 C. a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 350 lei; restul cheltuielilor judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că inculpatul
R. L. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea a trei acte materiale de înșelăciune în convenții, constând în aceea că în cursul anului 2006, le-a indus în eroare pe părțile vătămate T. N., G. I. și P. I. I., cu prilejul încheierii unor contracte de execuție lucrări de montaj tâmplărie PVC, în scopul obținerii de la acestea a unor sume de bani, înscriind în cuprinsul contractelor încheiate mai multe împrejurări necorespunzătoare realității.
În data de (...) partea vătămată T. N. a formulat o sesizare la organele de poliție prin care a arătat că, în luna septembrie 2006, a luat legătura telefonic cu reprezentanți ai SC T & H C. SRL care au efectuat lucrări de montare geamuri termopan unui vecin de-al sau, fiind vizitat la locuința sa de doi bărbați, care auefectuat măsurători, solicitându-i ca ulterior să se deplaseze la biroul de pe strada H. pentru oferta de preț.
În cuprinsul sesizării partea vătămata a arătat ca, în aceeași zi, la locuința sa s-au prezentat alte două persoane, dintre care una s-a recomandat ca fiind R. L., acesta spunându-i că îi va face lucrarea la un preț puțin mai mic și într-un termen mai scurt, dacă va achita suma în avans. P. vătămată a arătat ca a fost de acord și a doua zi a încheiat un contract, plătind inculpatului R. un avans de
1.000 lei, iar ulterior i-a achitat și diferența de 2.100 lei. P. vătămată a relatat că lucrările au mers foarte prost și încet, arătând că inculpatul a efectuat o parte din lucrare (a montat ramele din PVC la balcon, a montat rama și geamul termopan la camera mică și geamul cu rama pvc la camera mare) fără a fi mulțumit de calitatea acesteia. La finalul sesizării partea vătămată a solicitat sprijinul organelor de poliție, în sensul de a aduce la cunoștința inculpatului R.
L. să-i termine lucrarea în cel mai scurt timp posibil.
La momentul discuțiilor inițiale partea vătămată nu a fost interesată în mod special de calitatea pe care inculpatul o deținea în cadrul unei societăți comerciale, ci a acceptat să încheie contractul deoarece inculpatul i-a oferit un preț mai mic. P. vătămată nu a relatat că inculpatul i-ar fi expus aspecte legate de societatea pe care o reprezintă, pentru a rezulta că acest element a fost determinant pentru partea vătămată la încheierea contractului.
Cu ocazia audierii din data de (...) partea vătămată a arătat că apreciază că a fost înșelat de R. L. prin aceea că s-a prezentat în calitate de executant geamuri termopan la firma SC M. SRL, prezentând și un contract în acest sens pe care a aplicat ștampila firmei. P. vătămată a arătat că inculpatul a executat o parte din lucrare, dar de proastă calitate și că se consideră parte civilă fața de acesta cu suma de 3.100 lei.
În cursul judecății partea vătămată a declarat că a luat legătura cu persoane de la SC C. SRL pentru a-i monta geamuri termopan, la locuința sa venind două persoane printre care și inculpatul R. P. vătămată a arătat ca au fost efectuate măsurători, s-a convenit asupra prețului și a fost încheiat un contract pe care s-a aplicat ștampila SC M. S. P. vătămată a arătat că nu 1-a întrebat pe inculpat de ce a fost aplicată ștampila SC M. SRL, atâta timp cât el contactase o altă societate comercială, ci i-a cerut doar să semneze acel contract.
La dosarul cauzei a fost depus contractul încheiat între SC M. SRL
„reprezentată prin R. L. în calitate de executant și partea vătămată T. N. în calitate de beneficiar. Pe formularul contractului apare mențiunea că inculpatul reprezintă SC M. SRL, iar la sediul societății a fost tăiată adresa de pe str. D. nr.
93-84 și a fost trecută prin mențiune olografă str. P. nr. 118.
În data de (...) partea vătămată G. I. a formulat o sesizare la organele de poliție prin care a arătat că în data de (...) a încheiat un contract cu SC M. SRL pentru executare geamuri termopan și cu toate că a achitat în avans suma de
1.325 lei până la data formulării sesizării nu i-au fost montate geamurile. P. vătămată a arătat că s-a deplasat la sediul firmei, iar inculpatul R. L. care a încasat banii a amânat-o de mai multe ori, iar după o vreme nu 1-a mai găsit, știind că locuiește pe str. V. nr. 10 din C.-N..
Din declarația numitului G. L., rezulta că soția sa G. I. a luat legătura cu inculpatul prin intermediul unei cunoștințe, acesta prezentându-se la locuința lor pentru a efectua măsurătorile necesare montării geamului.
A fost depusă copia contractului încheiat între familia G. și R. L. în cuprinsul căreia au fost menționate aceleași aspecte, respectiv că inculpatul este reprezentant al SC M. SRL și că sediul firmei este pe str. P. nr. 118.
În data de 26 ianuarie 2007 partea vătămată P. I. I. a sesizat organele de poliție arătând că în luna noiembrie 2006, printr-o cunoștință, a aflat căinculpatul R. L., reprezentant al SC M. SRL, execută lucrări de montare tâmplărie
PVC. P. vătămată a arătat că la locuința sa și a surorii sale P. O. s-a prezentat inculpatul care a efectuat măsurători și i-a comunicat că prețul lucrării este de
1.450 lei, cu promisiunea că aceasta va fi executată în termen de o lună. P. vătămata a reclamat că, deși a trecut termenul stabilit, inculpatul nu și-a onorat obligațiile contractuale, motiv pentru care dorește tragerea la răspundere a acestuia și recuperarea sumei de 1.450 lei.
În declarația din data de (...) partea vătămată P. I. I. a arătat ca inculpatul i-a fost recomandat de un coleg de muncă, acesta spunându-i că inculpatul lucrează bine și la prețuri bune. P. vătămată a menționat că inculpatul l-a dus la câteva familii în cartierul M. unde executase niște lucrări. De asemenea acesta a arătat că inculpatul l-a dus la un atelier din cartierul S., unde a văzut mai multe rame termopan, acesta prezentându-se ca reprezentantul firmei, respectiv cel care preia comenzile și coordonează lucrările. P. vătămată a arătat că după încheierea contractului și după expirarea termenului de 30 de zile inculpatul a invocat diverse motive pentru care nu a efectuat lucrarea.
La filele 61-65 se află contractul încheiat în data de (...) între inculpat și partea vătămată P. O., formularul contractului cuprinzând mențiunea că inculpatul este reprezentant al SC M. S.
Din declarațiile părților vătămate expuse mai sus instanța de fond a apreciat că nu rezultă cu certitudine faptul că acestea au fost de acord cu propunerea inculpatului de a încheia contracte de prestări servicii - montare geamuri termopan, doar pentru faptul ca au avut reprezentarea că acesta administrează SC M. S. C. trei părți vătămate au intrat în legătură cu inculpatul prin intermediul altor persoane de la care au aflat că acesta se ocupă cu montare geamuri termopan și în declarațiile lor nu au fost descrise manoperele efectuate de inculpat pentru inducerea lor în eroare.
Inculpatul, în apărare, a arătat că avea reprezentarea faptului că poate să acționeze în numele SC M. SRL, ca urmare a înțelegerii avute cu martorul D. B.
V., astfel că a susținut că nu a săvârșit infracțiunea de înșelăciune și nici infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, atâta timp cât a primit asigurări din partea martorului D. B. V. că va deveni asociat al SC M. S.
În cuprinsul actului de sesizare s-a menționat faptul că inculpatul R. L. deținea un atelier în cadrul căruia executa lucrări de sticlărie și geamgerie sediul acestuia aflându-se la parterul blocului situat pe str. B. nr. 68 din C.-N., într-o uscătorie situată vis-a-vis de locuința martorului D. B. V. Inculpatul 1-a cunoscut pe martor, care în cursul anului 2005 a cumpărat SC M. SRL și a devenit administratorul acesteia. M. a efectuat demersurile necesare la ORC, în data de (...) a depus specimenul de semnătură, a deschis contul societății și a achiziționat documente fiscale cu regim special.
Din declarația martorului rezultă că, la propunerea inculpatului, a fost de acord să participe la niște întâlniri cu reprezentanți ai firmelor de profil care confecționau și montau tâmplărie PVC, în ideea obținerii de colaborări cu aceste firme. R. din declarația aceluiași martor că, în situația în care exista o cerere mare pe piață, intenționa să înceapă activități în acest domeniu, urmând ca inculpatul R. L. să fie angajat la SC M. SRL și să se ocupe personal de efectuarea lucrărilor, deoarece administratorul firmei nu avea pregătire în acest domeniu.
Pe parcursul întâlnirilor derulate cu reprezentanții mai multor firme de profil martorul a avut asupra sa fie în original fie în copie documentele de funcționare și înființare ale SC M. SRL, precum și ștampila confecționată în data de (...). În cursul urmăririi penale și în cursul judecații martorul a arătat că nu a încredințat inculpatului aceste documente pentru că acesta nu avea nici o calitate în firmă. M. a declarat că după ce a efectuat câteva vizite la sediulfirmelor de profil nu a mai fost căutat de inculpat o perioadă și a crezut că acesta a renunțat la demersurile legate de activitatea propusă. Ulterior a fost anunțat de soacra sa că la sediul firmei de pe str. D. inculpatul a fost căutat de mai multe persoane și a primit o cerere de restituire a unei sume de bani din partea unei firme din Vatra Dornei, în care se menționa faptul că inculpatul nu a respectat un contract. În acel moment a anunțat organele de poliție, O. de P. a C. și Garda
Financiară. M. a arătat că nu 1-a împuternicit pe inculpat să încheie nici un contract în numele firmei SC M. SRL și nu i-a înmânat nici un act al firmei, promițându-i doar că îl va angaja dacă se va demara activitatea.
În cursul judecății inculpatul a declarat că s-a înțeles cu martorul D. B. V. să efectueze activități de montare tâmplărie PVC, sens în care acesta a cumpărat firma SC M. SRL și a promis că printr-un act notarial va fi trecut ca asociat al firmei. Inculpatul a declarat că s-a deplasat împreună cu martorul la sediul mai multor firme care produceau tâmplărie PVC și după ce a fost contactat de câțiva clienți a luat legătura telefonic cu martorul căruia i-a spus ca ar trebui să încheie contracte. Inculpatul a susținut că martorul i-a spus că este ziua lui de naștere și nu poate să-1 însoțească la întâlnirile cu clienții fixând cu acesta o întâlnire în Piața Abator din C.-N.. Cu acea ocazie martorul i-a înmânat o copie de pe certificatul de înmatriculare al firmei pe care a făcut-o la reprezentanța O. și i-a spus că va fi plecat două, trei săptămâni, timp în care poate încheia contracte.
Inculpatul a recunoscut că a încheiat cele trei contracte cu părțile vătămate pe formularul cărora a tăiat peste sediul firmei și a trecut „str. P. nr.
118";, deoarece acolo avea închiriat un spațiu și în acel loc trebuia sa fie dusă tâmplăria. Acesta a recunoscut și faptul că pe contractele respective a semnat ca reprezentant al SC M. SRL, deși nu era trecut în acte ca asociat al firmei, existând promisiunea verbală din partea martorului D. B. că va deveni asociat. Inculpatul a susținut că martorul 1-a prezentat la firmele producătoare de tâmplărie ca asociatul său. Inculpatul a susținut că nu a putut finaliza lucrările părților vătămate pentru ca sumele achitate ca avans nu ar fi fost suficiente. În privința părții vătămate G. I. a arătat că a început lucrarea și a efectuat o parte, care se încadra în costul primei rate achitate, după care partea vătămată nu a achitat diferența. Referitor la T. N. inculpatul a arătat că a fost montată tâmplăria și a fost găsit de acesta pe str. P., promițându-i că va remedia problema referitoare la executarea lucrării în cel mai scurt timp. În cazul părții vătămate P. I. I. inculpatul a susținut că geamurile au fost executate în atelier cu o întârziere de aproximativ două, trei săptămâni fața de data menționată în contract și când a vrut să i le monteze acesta a refuzat să le primească. Inculpatul a arătat că i-a promis părții vătămate că îi va restitui banii. Acesta a făcut referire și la efectuarea unei lucrări în cartierul M., facturile fiind emise în numele SC A. SRL, o altă societate a martorului D. B. V., inculpatul susținând că din suma încasată de la beneficiar o parte a fost folosită chiar pentru cumpărarea SC M. S.
Inculpatul a declarat că este de acord să achite părții vătămate G. I. suma de 1.325 lei și părții vătămate P. I. I. suma de 1.450 lei cu dobândă legală. Referitor la partea vătămată T. N., inculpatul a arătat că este de acord sa achite costul diferenței de lucrare în sumă de 1.000 lei.
M. D. B. V. a fost reaudiat la solicitarea apărătorului inculpatului și raportat la declarația martorului B. I. care a susținut că a văzut momentul în care inculpatul a primit de la martor niște documente în fața benzinăriei Luk Oil situata în Piața Abator. M. a confirmat faptul că s-a întâlnit cu inculpatul în acel loc și s-a deplasat împreună cu acesta la reprezentanța O., unde a făcut niște copii de pe certificatul de înmatriculare a firmei, dar a susținut că nu i-a dat inculpatului nici un act cu această ocazie și nu-și amintește ca acesta să fi fostînsoțit de alte persoane. M. a reafirmat că pe SC M. SRL nu a desfășurat nicio activitate, aceasta fiind ulterior radiată. M. a confirmat faptul că s-a efectuat o singură lucrare de montare tâmplărie PVC în numele SC A. SRL, firmă care îi aparține.
M. B. I. a declarat în cursul judecății că, în cursul anului 2006, 1-a însoțit pe inculpat la o întâlnire în Piața Abator cu o persoană pe nume D. cu care trebuia să discute despre o eventuală angajare a sa la SC M. S. M. a susținut că numitul D. i-a spus că în zilele următoare îl va angaja și i-a dat inculpatului R. niște hârtii, spunându-i acestuia să meargă să își facă ceva contracte și ștampile. M. a arătat că a efectuat montaje de tâmplărie PVC în două sau trei apartamente din cartierul G., dar după ce și-a dat seama că era purtat cu vorba de cei doi, în sensul ca aceștia nu-l angajau, a renunțat să mai lucreze cu ei. M. a declarat că nu cunoaște în ce condiții s-au încheiat contractele aferente lucrărilor executate. Acesta a arătat că inculpatul R. L. i-a spus că firma la care urma să fie angajat este a numitului D. și că el lucrează împreună cu acesta.
Din declarațiile inculpatului, ale martorului D. B. V. și ale martorului B. I. rezultă faptul că inculpatul a inițiat o relație de colaborare cu martorul D., intenționând să desfășoare activități de montare tâmplărie PVC, sens în care s-au interesat daca există cereri pe piață. Nu s-a putut stabili care a fost înțelegerea concretă dintre inculpat și martorul D. B. V. și nici care a fost momentul în care relația de colaborare dintre cei doi a încetat.
Cu toate acestea din coroborarea probelor administrate rezultă faptul ca la data încheierii contractelor de către inculpat cu părțile vătămate, acesta nu avea în mod oficial o calitate în cadrul SC M. S. Inculpatul a recunoscut că la datele respective nu era reprezentantul acestei societăți, arătând că în plan subiectiv avea reprezentarea că va deveni asociat. Susținerea inculpatului nu au niciun suport probator, martorul D. B. V. arătând că nu 1-a împuternicit pe acesta să încheie contracte în numele SC M. SRL, iar demersurile efectuate de martor după ce a aflat că firma sa este implicată în relații contractuale (sesizările efectuate la Garda Financiară, O. pentru Protecția C.) confirmă faptul că inculpatul nu a acționat în baza împuternicirii verbale acordate de administratorul societății. M. D. B. V. a depus la dosar modelele de contract pe care intenționa să le folosească în relațiile cu potențialii clienți, care diferă de cele folosite de inculpat; acesta a pus la dispoziția organelor de cercetare penală înscrisuri cu impresiunea ștampilei originale a SC M. SRL, care diferă de cea aplicată de inculpat pe contractele încheiate cu părțile vătămate. D. inculpatul ar fi fost mandatat de martorul D. să încheie acele contracte, nu ar fi avut nevoie de alte formulare de contract și nici de altă ștampilă a societății. Raportat la aceste aspecte este evident faptul că cele trei înscrisuri sub semnătură privată cuprind împrejurări necorespunzătoare realității, fără a putea fi reținut faptul că în plan subiectiv inculpatul a acționat fără intenția de a falsifica contractele, astfel cum a arătat apărătorul acestuia, având reprezentarea că în baza înțelegerii avute cu D. B. V. poate acționa în numele SC M. S. Din aceste motive instanța de fond a apreciat că în sarcina inculpatului R. L. poate fi reținuta săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, astfel cum s-a menționat în cuprinsul actului de sesizare.
Referitor la infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art.215 alin.1, 2, 3
Cp., instanța de fond a apreciat că din probele administrate nu rezultă cu certitudine faptul că părțile vătămate au încheiat contractele de execuție a lucrărilor exclusiv pentru că inculpatul avea calitatea de reprezentant al SC M.
SRL, ci acestea au avut în vedere finalitatea contractuală, fiind mulțumite de prețul oferit de inculpat. Așa cum s-a arătat anterior părții vătămate T. N. nu i s- a părut nimic în neregulă în momentul în care a semnat contractul, deși aobservat ca este aplicată ștampila SC M. SRL, cu toate că el contactase inițial o altă societate comercială, SC C. S. În privința inculpatului R. L., din declarațiile părților vătămate și a martorilor, a rezultat faptul că obișnuia să execute lucrări în acest domeniu, sens în care părții vătămate T. N. i-a efectuat o parte din lucrare, condiții în care nu se poate reține cu certitudine nici faptul ca a acționat cu intenția de a induce în eroare părțile vătămate. C. trei părți vătămate au menționat că au luat legătura cu inculpatul prin intermediul altor cunoștințe cărora acesta le efectuase lucrări de acest gen sau care știau faptul că montase tâmplărie PVC altor persoane care au fost mulțumite de calitatea lucrărilor.
Instanța de fond a apreciat că nu există indiciile săvârșirii infracțiunii de abuz de încredere prevăzută de art. 213 C., astfel cum a apreciat apărătorul inculpatului. Din starea de fapt expusă anterior, rezultă faptul că inculpatul a primit sume de bani de la părțile vătămate pentru a fi folosite la executarea lucrărilor de tâmplărie; în. această situație nu s-a stabilit între părți acel raport juridic specific pentru existența infracțiunii de abuz de încredere, în baza căruia inculpatul a primit detenția unui bun cu obligația restituirii lui sau a unei anumite folosiri; sumele de bani urmau a fi folosite de inculpat pentru achiziționarea materialelor necesare efectuării lucrărilor, nu pentru a fi restituite părților vătămate într-un anumit termen pentru a se putea reține săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 213 C., în forma refuzului de restituire, astfel cum a susținut apărătorul inculpatului. Din aceste motive, instanța a apreciat că este neîntemeiată cererea apărătorului inculpatului de schimbare a încadrării juridice a infracțiunii reținută în sarcina inculpatului R. L. din infracțiunea de înșelăciune în infracțiunea de abuz de încredere și în temeiul art. 334 C. a respins-o.
Față de cele de mai sus, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a C., raportat la art. 10 lit. d C. instanța de fond a dispus achitarea inculpatului R. L., pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. 1, 2, 3 C., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.
Având în vedere că vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată a rezultat din probele administrate, instanța de fond l-a condamnat pe inculpatul R. L., faptele săvârșite de acesta în privința întocmirii contractelor cu părțile vătămate întrunind elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 290 C., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.
În drept, faptele inculpatului R. L. care, în perioada septembrie-noiembrie
2006, cu ocazia încheierii contractelor de prestări servicii cu părțile vătămate T. N., P. I. I. și G. I. a aplicat impresiunea ștampilei SC M. SRL contrafăcută și a inserat mențiuni nereale cu privire la sediul firmei, la contul bancar și la calitatea de reprezentant al inculpatului în scopul producerii de consecințe juridice, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată prev. de art. 290 C., cu aplicarea art. 41 al. 2 C.
La individualizarea judiciară a pedepsei instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 C. respectiv dispozițiile părții generale a C., limitele speciale de pedeapsă, gradul de pericol social al infracțiunii, persoana inculpatului. C. dacă nu a rezultat în mod cert că inculpatul a acționat cu intenția de inducere în eroare a părților vătămate, faptele sale prezintă pericol social, acesta fiind conștient de faptul că înscrisurile respective cuprind mai multe împrejurări necorespunzătoare realității, prin acțiunea sa fiind create numeroase neplăceri martorului D. B. V., administratorul de drept al SC M. SRL, precum și părților civile care au aflat ulterior că inculpatul nu este reprezentantul acestei societăți comerciale și nu pot să-și recupereze sumele de bani prin intermediul firmei. Inculpatul nu a avut oatitudine sinceră pe parcursul procesului penal, nu a recunoscut faptul că a contrafăcut ștampila SC M. SRL și că a întocmit în mod intenționat în fals contractele respective, susținând că a avut reprezentarea faptului că va deveni asociat al SC M. SRL în scurt timp.
Raportat la cele de mai sus, instanța de fond a aplicat inculpatului R. L. pedeapsa de 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prev. de art. 290 al. 1 C. cu aplicarea art. 41 al. 2 C., pedeapsă apreciată ca fiind suficientă pentru atingerea scopului sancționator și preventiv prev. de art. 52 C.
În temeiul art. 71 C. i-a interzis inculpatului exercițiul dreptului prevăzut de art. 64 lit. a teza a II-a C. pe durata executării pedepsei.
Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, instanța de fond a apreciat că scopul sancționator și preventiv al acesteia poate fi atins și fără executare efectivă în regim de detenție. Inculpatul nu era cunoscut cu antecedente penale la momentul săvârșirii faptelor, în privința condamnării care figurează în cazierul judiciar intervenind reabilitarea. Pe parcursul procesului inculpatul și-a manifestat disponibilitatea de a achita sumele de bani primite de la părțile vătămate. În temeiul art. 81 C. instanța de fond a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei de 6 luni închisoare pe durata unui termen de încercare de 2 ani 6 luni stabilit potrivit art. 82 C.
În temeiul art. 359 C. instanța de fond a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83, 84 C. privind revocarea suspendării condiționate.
În temeiul art. 71 alin. 5 C.p, a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.
Sub aspectul laturii civile, instanța de fond a constatat că dispozițiile art. 346 al. 3 C.pr.pen. prevăd că în situația în care achitarea inculpatului se dispune pe temeiul prev. de art. 10 lit. d C.pr.pen. inculpatul poate fi obligat la repararea prejudiciului cauzat. În prezenta cauză rezultă că acțiunea inculpatului a cauzat prejudicii părților civile, constând în sumele de bani achitate pentru efectuarea lucrărilor, astfel cum s-a stabilit prin contractele încheiate. Inculpatul a fost obligat la plata sumei de 1450 lei părților civile P. I. I. și P. O., cu dobânda legală începând cu data de 24 ianuarie 2007 și până la data plății efective, acesta fiind de acord să achite suma primită de la părțile civile; deși partea civilă P. I. I. a solicitat obligarea inculpatului și la plata daunelor morale instanța de fond a apreciat că nu s-a cauzat un prejudiciu moral părții civile, fiind suficientă acordarea dobânzii legale solicitate pentru repararea în întregime a prejudiciului. Pentru partea civilă T. N. instanța de fond a apreciat că este întemeiată solicitarea acesteia de obligare a inculpatului la plata sumei de 3.100 lei, reprezentând suma achitată acestuia pentru efectuarea lucrării; partea vătămată a arătat că lucrarea executată parțial de inculpat a trebuit refăcută sens în care a contractat un credit în valoare de 3.400 lei.
În temeiul art. 14, 346 alin. 1 C. instanța de fond a constatat că prejudiciul cauzat părții vătămate G. I., a fost recuperat în cursul judecății, aceasta fiind prezentă la prima strigare a cauzei în data de 23 septembrie 2010 când a confirmat faptul că înscrisul depus la dosar de inculpat pentru a face dovada achitării sumei de 1.325 lei provine din partea sa, arătând că nu are alte pretenții față de acesta.
În temeiul art. 348 C. instanța de fond a dispus desființarea următoarelor înscrisuri falsificate: contractele încheiate de inculpat cu părțile vătămate aflate la filele 15,61-65,71.
Împotriva acestei hotărâri a promovat apel P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, declarația fiind înregistrată la Judecătoria Cluj-Napoca, la data de (...).
În motivarea apelului este criticată soluția instanței de fond ca nelegală și netemeinică, deoarece din probele administrate în cauză rezultă că inculpatul trebuia să fie condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune deoarece părțile vătămate au contractat cu inculpatul în considerarea calității acestuia de reprezentant al SC M. S. Se mai arată că soluția este netemeinică sub aspectul modalității de executare a pedepsei aleasă de către instanță, deoarece gravitatea faptelor și atitudinea inculpatului după comiterea faptelor și pe parcursul procesului penal implică condamnarea acestuia la o pedeapsă cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.
T. a constatat că apelul a fost promovat în termenul de 10 zile prev. de art. 363 al. 3 Cod P. P.ă, termen ce curge pentru Parchet, de la data pronunțării hotărârii apelate, pronunțarea ce a avut loc la data de (...), în conformitate cu prevederile art. 363 al. 2 Cod P. P.ă.
Verificându-se hotărârea atacată, pe baza materialului și lucrărilor din dosarul cauzei și prin prisma temeiurilor de apel invocate prin memoriul depus la dosar, s-a apreciat că prima instanță, administrând un probatoriu complet pe fundamentul căruia să poată stabili o stare de fapt corespunzătoare realității obiective, reprezentată de adevărul judiciar, a reținut în mod just că nu sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, deoarece aspectele mincinoase prezentate de inculpat ca adevărate nu au avut un caracter determinant la perfectarea înțelegerilor cu inculpatul. T. cele trei părți vătămate au perfectat înțelegerile cu inculpatul, determinate fie de faptul că a fost recomandat ca efectuând astfel de lucrări, fie de prețul mai mic practicat față de alte persoane juridice ori fizice ce efectuează lucrări similare, fie de termenul mai scurt de execuție al lucrării.
În general populația din România nu are educația economică necesară pentru a perfecta astfel de lucrări doar cu firme cu profil specializat, determinant pentru o persoană ce dorește să realizeze astfel de lucrări, fiind de cele mai multe ori, dar într-un procent covârșitor, prețul mai mic, și recomandarea unor cunoscuți care și-au efectuat la locuințe lucrări de gen, în ciuda calității și a garanției ce o poate oferi o firmă de profil. A. din urmă aspecte sunt nesemnificative pentru populația țării noastre, cu atât mai mult cu cât chiar și firmele de profil nu mai răspund uneori solicitărilor de acordare a service-ului necesar pentru diferite operațiuni, legate de lucrările ce le-au efectuat. Cât despre garantarea calității lucrărilor, situația este extrem de defavorabilă firmelor de profil.
Instanța de fond a reținut, în mod temeinic, că părțile vătămate nu au încheiat contracte de execuție a lucrărilor exclusiv pentru că inculpatul avea calitatea de reprezentant al SC M. SRL ci au avut în vedere, în primul rând, finalitatea contractuală fiind mulțumite de prețul oferit de inculpat. S-a mai reținut și faptul că inculpatul obișnuia să execute lucrări în domeniu iar părții vătămate T. i-a executat o parte din lucrare și în acest sens s-a menționat că nu se poate reține că inculpatul a acționat cu intenția de a induce în eroare părțile vătămate, deoarece reprezentarea sa subiectivă a fost în sensul că chiar va executa acele lucrări contractate.
S-a apreciat că instanța de fond a dozat corect și just pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 Cod P., iar modalitatea de executare a pedepsei este și ea în măsură să atragă atenția inculpatului asupra consecințelor faptelor sale și să servească drept avertisment pentru genul de comportament necesar a fi adoptat pentru viitor.
Sintetizând toate argumentele mai sus expuse, în temeiul art.379 pct.1 lit.b
Cod P. P.ă tribunalul a respins ca nefondat apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca împotriva sentinței penale nr. 796/(...) a Judecătoriei C.- N., privindu-l pe inculpatul R. L., fiind menținute în totalitate dispozițiile acestei hotărâri.
În baza art.189 Cod P. P.ă s-a stabilit onorariu pentru apărătorul desemnat din oficiu în sumă de 200 lei care se va avansa din Fondul M.ui Justiției și Libertăților Cetățenești în favoarea Baroului C. - av. Ancheș D. I..
În temeiul art.192 al.3 Cod P. P.ă cheltuielile judiciare avansate de stat în apel au rămas în sarcina acestuia.
Decizia T.ui C. a fost atacată cu recurs de către P. de pe lângă
Tribunalul Cluj.
În motivarea recursului sunt criticate soluțiile instanței de fond și de apel, arătându-se că sunt parțial netemeinice în ceea ce privește dispoziția de achitare a inculpatului cu privire la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în convenții prev.de art.215 alin.1,2,3 C.cu aplicarea art.41 alin.2 C., sens în care, reținând cauza spre rejudecare, să se dispună condamnarea inculpatului și pentru această infracțiune, cu menținerea celorlalte dispoziții ale hotărârii.
Apreciază că probele administrate conduc la reținerea vinovăției inculpatului și pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune. Din plângerile părților vătămate depuse la organele de cercetare penală rezultă că un element determinant în încheierea contractelor cu acesta a fost calitatea sub care s-a prezentat inculpatul R. L. în fața părților vătămate, aceea de reprezentant al societății SC M. S.
Din declarațiile părților vătămate T. N., P. I. I., și G. I. (f.7, 58, 75 și 66 dos.u.p.) reiese că dacă cele trei părți vătămate ar fi cunoscut că inculpatul nu este reprezentant al unei firme, nu ar fi contractat cu inculpatul, aspect extrem de important pentru acestea. Este firesc că orice potențial beneficiar al unor lucrări de genul montajului și execuției de geamuri termopan să se adreseze unei societăți comerciale pentru efectuarea unor lucrări de gen, prețul și mai ales garanția calității lucrărilor și efectuarea lor, neputând fi conferite de o persoană fizică (nefiind vorba de un banal bun consumabil).
Apreciază că dată fiind folosirea îndelungată a produsului serviciului prestat - geamul termopan - și consecințele calității acestui produs, la asigurarea izolării corespunzătoare a unei locuințe, nu elementul preț este de obicei relevant, ci calitatea produsului și garanția calității.
P., consideră că în ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei se impunea ca instanța să se oprească asupra suspendării sub supraveghere a acesteia, date fiind circumstanțele cauzei și atitudinea inculpatului care nici până în acest moment, nu a achitat integral prejudiciul cauzat părților civile.
Verificând hotărârea atacată, pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei,conform prevederilor art.38514 Cod procedură penală, curtea costată că recursul nu este fondat și va fi astfel respins, pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.
Astfel, instanța de fond și cea de apel au reținut o stare de fapt corectă, pronunțând hotărâri temeinice și legale, susținute de probele administrate în cauză.
A rezultat din ansamblul probator că în perioada septembrie-noiembrie
2006, cu ocazia încheierii contractelor de prestări servicii cu părțile vătămate T.
N., P. I. I. și G. I. inculpatul R. L. a aplicat impresiunea ștampilei SC M. SRL contrafăcută și a inserat mențiuni nereale cu privire la sediul firmei, la contul bancar și la calitatea de reprezentant al inculpatului în scopul producerii de consecințe juridice.
Analiza obiectivă a probelor administrate relevă justețea soluției pronunțate de instanța de fond sub aspectul existenței faptei de fals în înscrisuri sub semnătură privată și a vinovăției inculpatului R. L. în comiterea acesteia.
În mod corect s-a reținut de către instanța de fond și cea de apel că nu sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, deoarece aspectele mincinoase prezentate de inculpat ca adevărate, respectiv calitatea acestuia de administrator al unei firme, nu au avut un caracter determinant la perfectarea înțelegerilor cu inculpatul.
Părți vătămate au perfectat înțelegerile cu inculpatul determinate fie de faptul că a fost recomandat ca efectuând astfel de lucrări, fie de prețul mai mic practicat față de alte persoane juridice ori fizice ce efectuează lucrări similare, fie de termenul mai scurt de execuție al lucrării.
Părțile vătămate nu au efectuat nicio verificare cu privire la firma SC M.
SRL, această firmă nu se bucura de notorietate în materie de montare a geamurilor termopan, nu prezenta alte elemente pe baza cărora să se poate reține că numai datorită prezentării inculpatului ca reprezentant al acestei firme au încheiat contractul.
Nu poate fi primită susținerea acuzării în sensul că simpla prezentare ca reprezentant al unei firme în cazul geamurilor termopan reprezintă un element esențial în inducerea în eroare a părților vătămate, câtă vreme legea nu prevede nicio interdicție pentru persoanele fizice de a efectua lucrări de montare a geamurilor termopan, fără a avea relevanță modul de procurare a acestora.
Există persoane care achiziționează geamuri termopan la mâna a doua și încheie convenții cu persoane fizice doar pentru montarea acestora.
În cazul de față nu s-a demonstrat că părțile vătămate au dorit să încheie cu firma SC M. SRL convenția pentru montarea geamurilor termopan, că numai această firmă putea presta serviciile dorite de părțile vătămate, ori existența altei împrejurări esențiale în încheierea convenției în privința căreia părțile vătămate să fi fost induse în eroare, astfel că nu sunt întrunite cerințele art.215 alin.3 Cod penal referitoare la înșelăciunea în convenții.
Simpla minciună nu realizează elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune în convenții prev.de art.215 alin.3 Cod penal, fiind necesar ca și subiectul pasiv al acestei infracțiuni să depună cel puțin diligențele pe care un om obișnuit le poate depune, pentru a verifica, din perspectivă obiectivă, elementele ce pot constitui mijloace de inducere în eroare și fiind necesar ca inducerea în eroare să fie săvârșită în așa fel încât fără această eroare cel vătămat să nu fi încheiat sau executat contractul în condițiile stipulate.
Referitor la aspectele de mai sus Curtea mai reține că părțile vătămate nu s-au prezentat la sediul unei firme în vederea încheierii convențiilor, ci l-au cunoscut pe inculpat în apartamentul unei doamne (partea vătămată G. I. f.37), sau le-a fost recomandat de o cunoștință (partea vătămată P. I. I. f.44), sau au sunat la o firmă, s-a prezentat inculpatul, care la momentul încheieri contractului a aplicat ștampila altei firme, fără a cere explicații pentru ce s-a aplicat altă ștampilă, cerându-i doar să semneze contractul (partea civilă T. N. f.74, care este nemulțumit de calitatea lucrării efectuate).
Inculpatul este răspunzător doar din punct de vedere civil, nu și penal, pentru fapta comisă, sens în care instanța de fond a și dat eficiență prevederilor art.998 Cod civil, obligând inculpatul la plata de despăgubiri civile în favoarea părților civile care mai aveau de recuperat sume de bani de la acesta.
În ce privește solicitarea P.ui de suspendare sub supraveghere a executării pedepsei, curtea constată că atâta timp cât în sarcina inculpatului nu se poate reține și comiterea infracțiunii de înșelăciune, pentru infracțiunea prevăzută de art.290 Cod penal modalitatea de executare stabilită de instanța de fond, aceeade suspendare condiționată, este adecvată, în măsură să răspundă cerințelor art.52 Cod penal, ținând seama de lipsa antecedentelor penale și de disponibilitatea manifestată de inculpat pe parcursul procesului de a achita sumele de bani primite de la părțile vătămate.
Pentru considerentele prezentate, constatând că hotărârea atacată este temeinică și legală, curtea va respinge în baza art.38515 pct.1 lit.b Cod procedură penală ca nefondat recursul declarat de către P. de pe lângă Tribunalul Cluj, împotriva deciziei penale nr. 74/A din (...) a T.ui C. În baza art.189 Cod procedură penală se va stabili în favoarea Baroului C. suma de 200 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției. În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne in sarcina acestuia. PENTRU A. M.IVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de P. de pe lângă Tribunalul Cluj, împotriva deciziei penale nr. 74/A din (...) a T.ui C. Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 200 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției. Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân in sarcina acestuia. Decizia este definitivă. Dată și pronunțată în ședința publică din data de 12 septembrie 2011. PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER ANA C. M. Ș. L. M. M. B. Red.L.M./C.A.N. 4 ex./(...) Jud.fond: A.P. Jud.apel: A.Țopan, L.Cociș
| ← Decizia penală nr. 543/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 367/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
